Ordinul nr. 5242/2008

Anexa PROGRAMĂ ȘCOLARĂ PENTRU CLASELE A V-A ȘI A VI-A

LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ
NOTĂ DE PREZENTARE
Curriculumul de Limba și literatura maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparținând etniei italiene care învață în școli cu predare în limba română, contribuie la formarea și dezvoltarea progresivă la elevi a competențelor esențiale ale comunicării orale și scrise, permite cunoașterea de către aceștia a limbii materne și a patrimoniului spiritual și cultural al etniei, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaștere reciprocă între populația majoritară și minoritățile naționale din spațiul geografic românesc.
Studiul limbii și literaturii materne la clasele cu predare în limba română reprezintă, alături de studiul limbii și literaturii române și de cel al studiului unei limbi moderne, o componentă esențială a ariei curriculare Limbă și comunicare, ce garantează elevului accesul la cultura comunicațională și literară de bază.
Curriculumul de limba și literatura italiană maternă își propune, prin obiectivele sale, dezvoltarea progresivă la elevi a competențelor esențiale ale comunicării orale și scrise. În acest scop, în elaborarea prezentului curriculum s-a avut în vedere modelul comunicativ-funcțional, model care vizează dezvoltarea integrată a capacităților de receptare orală, de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris ("citirea/lectura") și de exprimare scrisă. Acestea reprezintă obiectivele cadru ale disciplinei Limba și literatura maternă pe parcursul școlarității obligatorii, cărora li se adaugă, în mod special, pentru situația concretă a studierii limbii și literaturii materne în școli cu predare în limba română, o componentă valoric-atitudinală având rolul de a favoriza formarea unor comportamente specifice comunicării în mediile multiculturale.
În structurarea prezentului curriculum s-au avut în vedere următoarele criterii:
- prezentarea comunicării drept competență esențială;
- echilibrarea raportului între comunicarea orală și cea scrisă;
- centrarea obiectivelor pe dezvoltarea de capacități;
- formularea obiectivelor de referință astfel încât să precizeze rezultatele așteptate ale învățării la sfârșitul anului de studiu;
- sugerarea, pentru fiecare dintre obiectivele de referință, a unor exemple de activități de învățare adecvate, care să orienteze predarea-învățarea;
- flexibilitatea în adaptarea conținuturilor la nivelul de dezvoltare a clasei și la interesele copiilor;
- abordarea textului literar/nonliterar nu ca scop în sine, ci ca suport/pretext pentru comunicare;
- accentuarea formelor de comunicare activă.
Programele școlare de Limba și literatura italiană maternă pentru clasele a V-a și a VI-a cuprind:
● obiectivele cadru ale predării-învățării disciplinei pe parcursul claselor a V-a - a VIII-a;
● obiectivele de referință, urmărite pe parcursul clasei a V-a;
● obiectivele de referință, urmărite pe parcursul clasei a VI-a;
● sugestii de activități de învățare pentru fiecare obiectiv de referință (sugestii de exerciții/activități care pot conduce la atingerea obiectivelor);
● conținuturi ale învățării pentru cele trei domenii (lectura, comunicarea, elemente de construcție a comunicării).
OBIECTIVELE CADRU
ale disciplinei limba și literatura maternă
pentru clasele a V-a - a VIII-a
1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral
2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris (citire/lectură)
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă
5. Dezvoltarea atitudinilor de empatie culturală și interculturală
CLASA A V-A
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a V-a, elevul
Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă
va fi capabil:
următoarele activități:
1.1
să desprindă sensul global al unui
- exerciții cu alegere multiplă; exerciții de
mesaj clar articulat, emis cu
răspuns la întrebări globale;
o viteză normală
- exerciții de selectare și ordonare de
imagini;
- exerciții de asociere a unor imagini cu
texte/fragmente de text, potrivit semni-
ficației mesajului audiat;
- exerciții de descoperire a semnificației
textului audiat, pe baza unor imagini
prezentate;
1.2
să desprindă informații particulare
- activități de confirmare a răspunsului
dintr-un scurt mesaj audiat,
corect (bifare, completare de tabel);
articulat clar și rar
1.3
să sesizeze ordinea evenimentelor
- exerciții de ordonare a propozițiilor
relatate într-un text scurt
dintr-un set, conform textului audiat;
1.4
să desprindă informații esențiale
- adnotări pe un plan dat;
dintr-un discurs pe subiecte
familiare
1.5
să identifice secvențele de dialog,
- exerciții de identificare a secvențelor
de narațiune și de descriere
descriptive, narative și dialogate dintr-un
dintr-un mesaj oral
enunț oral;
1.6
să discearnă sensul unui cuvânt nou
- exerciții de receptare a cuvintelor noi în
prin raportare la un mesaj emis
texte audiate;
clar și rar
- integrarea cuvintelor noi în serii de
sinonime și antonime;
- corelarea cuvântului cu explicația sa
corectă dintr-un set de definiții date;
1.7
să manifeste atenție față de
- exerciții pentru dezvoltarea atenției
interlocutor în diferite situații
distributive și a capacității de a urmări
de comunicare
mesajul interlocutorului;
- jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător,
urmărind formarea comportamentului
de ascultător activ;
- simulări ale unor situații de comunicare
pe teme cotidiene concrete;
- jocuri de grup cu teme date, simulări.
2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a V-a, elevul
Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă
va fi capabil:
următoarele activități:
2.1
să articuleze corect, în cuvinte,
- exerciții de repetare după model;
sunete și grupuri sonore apropiate
- exerciții de discriminare fonetică;
din punct de vedere fonetic
2.2
să vorbească despre sine, despre
- descrieri simple cu suport verbal
persoane, despre activități din
(întrebări, cuvinte de sprijin) și/sau
universul imediat
imagini;
2.3
să selecteze formule conversa-
- dialoguri, simulări;
ționale, potrivit situației de
comunicare
2.4
să participe la interacțiuni
- activități pe perechi/în grup;
verbale pe teme familiare
2.5
să-și adapteze vorbirea la diferite
- exerciții de inițiere și de menținere a unui
situații de comunicare în funcție
dialog;
de partenerul de dialog
- exerciții de fixare a unor expresii des
folosite în cadrul unui dialog cu marcarea
formulelor de salut, de adresare, de permi-
siune, de scuze, de inițiere, menținere și
încheiere a unui dialog, de nuanțare a
exprimării;
- jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător,
urmărind formarea comportamentului de
vorbitor activ;
- jocuri de rol pentru exersarea unor acte
de vorbire: inițierea, menținerea și
încheierea unui act verbal; recunoașterea
și descrierea unei persoane sau a unui
obiect; povestirea unor fapte și întâmplări;
exprimarea acordului sau dezacordului în
legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei
persoane;
- conversații cu unul sau mai mulți
interlocutori pe teme familiare;
2.6
să selecteze elementele de lexic
- exerciții de determinare a sensului unor
adecvate situațiilor de comunicare
cuvinte și de explicare a semnificației
acestora în contexte adecvate;
- jocuri asociativ-verbale vizând alcătuirea
unor familii lexicale;
- exerciții de utilizare a sinonimelor și
antonimelor în contexte date;
2.7
să construiască propoziții corecte
- alcătuirea de propoziții cu ajutorul unor
din punct de vedere gramatical
cuvinte, sintagme, expresii date;
- exerciții de construire corectă a propozi-
țiilor simple și dezvoltate.
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris (citire/lectură)
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a V-a, elevul
Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă
va fi capabil:
următoarele activități:
3.1
să citească fluent, cu glas tare,
- activități de lectură individuală sau
un text cunoscut de mică întindere
în grup;
- exerciții de accentuare și intonare corectă;
- exerciții de memorare și recitare a unor
poezii;
3.2
să desprindă ideile principale
- exerciții cu alegere multiplă; răspunsuri
dintr-un text citit
la întrebări de tipul "adevărat"/"fals";
- exerciții de delimitare a unui text narativ
în fragmente logice;
- exerciții de identificare și de formulare
a ideilor principale din textele citite;
3.3
să asocieze informațiile factuale
- activități de combinare a textului cu
dintr-un text citit cu o imagine/
imaginea, punerea de etichete imaginilor;
un set de imagini
3.4
să recunoască secvențele narative
- exerciții de semnalare a secvențelor
și dialogate dintr-un text
dialogate dintr-un text dat;
- exerciții de identificare a vorbirii directe
într-un text dat;
- exerciții de argumentare a folosirii
dialogului în textele narative;
- exerciții de citire pe roluri;
3.5
să identifice cuvinte și expresii
- exerciții de identificare a unor cuvinte și
noi în text
expresii noi într-un text;
- exerciții de folosire a dicționarului;
3.6
să manifeste curiozitate și interes
- exerciții de inițiere în scopul citirii unor
față de activitatea de lectură
cărți din literatura pentru copii;
- recitarea unor poezii; povestirea textelor
citite;
- exerciții de exprimare a propriilor gânduri
și sentimente în legătură cu faptele și
acțiunile personajelor prezentate în textele
literare;
- vizite la biblioteca școlii;
- formulări de întrebări și de răspunsuri
vizând conținutul textelor citite.
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a V-a, elevul
Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă
va fi capabil:
următoarele activități:
4.1
să ceară/să ofere în scris detalii
- completare de formulare cu date personale;
personale
- redactare de scrisori în registru familiar;
4.2
să respecte regulile de despărțire
- exerciții de aplicare a regulilor de
în silabe, ortografia și punctuația
despărțire în silabe în dictări și
într-un text propriu
autodictări, copieri sau în scrierea unor
enunțuri proprii;
- exerciții de scriere a cuvintelor care
conțin consoane duble, grupuri de sunete;
- exerciții de utilizare corectă a semnelor
de punctuație;
- autodictări, autocorectări, corectare în
perechi, etc.;
4.3
să scrie despre evenimente,
- activități de redactare de text, paragraf;
persoane din mediul familiar,
după un plan dat
4.4
să producă texte de mică întindere,
- elaborarea de texte scurte, pe baza unui
ținând seama de părțile componente
suport vizual, după o ilustrație/un șir
ale unei compuneri
de ilustrații, benzi desenate, șir de
întrebări;
- exerciții de redactare a povestirii unor
fragmente de text;
- exerciții de structurare a textului scris
în cele trei părți: introducere, cuprins,
încheiere;
4.5
să redacteze mesaje scurte pe o anumită - exerciții de alcătuire dirijată a planului
temă, urmărind un plan dat
simplu de idei;
- exerciții de selectare a ideilor pentru un
text propriu;
- exerciții de redactare a unei pagini de
jurnal personal;
- exerciții de construire a unor enunțuri
simple și dezvoltate, respectând topica
specifică limbii italiene.
5. Dezvoltarea atitudinilor de empatie culturală și interculturală
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a V-a, elevul
Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă
va fi capabil:
următoarele activități:
5.1
să demonstreze interes pentru
- utilizarea hărților, albumelor și a unor
cunoașterea unor aspecte geografice
surse de documentare audio-vizuală;
specifice Italiei
5.2
să manifeste curiozitate față
- activități de grup: audiții, vizionări,
de tradiții/obiceiuri specifice
recitări, prezentarea unor sărbători
spațiului de cultură și
tradiționale, a unor obiceiuri, prin
civilizației italiene
utilizarea unor documente autentice;
- programe artistice și serbări.
CONȚINUTURILE INVĂȚĂRII
1. LECTURĂ/CITIRE
● Cartea. Rolul ilustrațiilor.
● Textul literar:
Textul narativ. Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ.
Poezii pentru copii.
- Textul nonliterar: afișe publicitare, reclame, benzi desenate, articole din reviste pentru copii, etc.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pentru realizarea obiectivelor din programa școlară se vor studia 8-10 texte
literare și nonliterare, adecvate nivelului de pregătire și particularităților
de vârstă ale elevilor. Pentru textele literare se recomandă următoarele
specii: fabula, basmul, povestirea, poezii pentru copii, snoave, ghicitori.
Pentru textele nonliterare se recomandă benzi desenate, afișe publicitare,
buletin meteo, articole din reviste pentru copii, rebus, filme și desene
animate. Atât textele literare cât și cele nonliterare vor ilustra tematica
recomandată mai jos.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Teme recomandate:
● Cartea (prezentare generală)
● Copilul despre sine
● Familia
● Școala
● Vremea
● Copilul și lumea înconjurătoare
● Jocul și jucării, jocul pe calculator
● Lumea fantastică (personaje de basm, desen animat, film)
● Cultură și civilizație (aspecte geografice, nume de orașe, povestiri și anecdote, sărbători tradiționale, cântece și poezii).
2. PRACTICA RAȚIONALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A LIMBII
● Comunicare orală
Componentele comunicării dialogate. Factorii perturbatori ai comunicării. Adaptarea la particularitățile interlocutorului. Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ.
Povestirea orală a unor texte citite sau audiate. Intonarea propozițiilor enunțiative (propriu-zise și exclamative) și interogative.
Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:
1. a localiza în spațiu
2. a compara calități
3. a exprima preferințe
4. a descrie persoane
5. a iniția, menține și încheia un schimb verbal
6. a cere și a da indicații de orientare
7. a situa în timp, a relata activități, la prezent, la trecut, la viitor
8. a propune și a accepta
9. a cere și a da informații practice (timp, loc)
10. a exprima sentimente (satisfacție, bucurie, neliniște, teamă)
11. a exprima cantitatea
● Comunicare scrisă
Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea.
Planul inițial al compunerii.
Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, apostroful, trunchierea.
Contexte de realizare:
a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația.
b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual. Compunerea după plan dat.
Compunerea după un plan propriu de idei. Compunerea pe baza unor cuvinte și expresii date.
c) Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Planul simplu de idei.
Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei.
3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
I. Fonetică și ortografie
- alfabetul limbii italiene
- aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii
- eliziunea și apostroful
- despărțirea în silabe
II. Gramatica
● Substantivul
formarea femininului
formarea pluralului
● Articolul
hotărât și nehotărât
partitiv
● Adjectivul
formarea femininului adjectivelor calificative
interogativ (exclamativ) che, quale, quanto?
nehotărât: ogni, tutto, molto, poco
● Numeralul
cardinal și ordinal
● Pronumele
personal în acuzativ cu și fără prepoziție
reflexiv
● Verbul
Indicativul prezent al verbelor auxiliare
Indicativul prezent al verbelor servile: dovere, sapere, potere, volere; folosirea verbelor servile cu infinitivul
indicativul prezent al verbelor regulate
indicativul prezent al verbelor neregulate: andare, bere, dare, dire, fare, valere, venire, uscire, tenere, salire, scegliere
perfectul compus al verbelor regulate
participiul trecut; acordul participiului
perfectul compus al principalelor verbe neregulate
verbele impersonale care indică fenomene atmosferice
viitorul simplu al verbelor regulate; viitorul auxiliarelor avere și essere
● Adverbul
Formarea adverbelor din adjective cu sufixul -mente
Adverbele de loc și de timp (cele mai frecvent utilizate)
● Prepoziția
prepoziții articulate
● Conjuncția
Conjuncții coordonatoare: e, ed, anche, ancora, neppure, neanche, oppure, ma, pero, quindi, dunque, ebbene, ne ...ne
● Interjecția
interjecții care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul.
NOTĂ: Categoriile gramaticale enumerate aparțin metalimbajului de specia-
litate. Terminologia nu va face obiectul unei învățări explicite. În cadrul
predării, nu se va face apel la conceptualizarea unităților lingvistice,
utilizate în situațiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare
dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi
tratate izolat și analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziției globale.
Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăților și
nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor
lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.
CLASA A VI-A
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VI-a, elevul
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă
va fi capabil:
următoarele activități:
1.1
să desprindă informații factuale
- exerciții de tip "adevărat"/"fals";
dintr-un mesaj clar articulat, emis
exerciții cu alegere multiplă;
cu o viteză normală
- exerciții de recunoaștere a semnificației
textului audiat, pe baza unor imagini
prezentate;
1.2
să distingă informațiile esențiale
- exerciții de identificare a informațiilor
de cele secundare și să stabilească
noi dintr-un text ascultat; exerciții de
legături sau diferențieri
interpretare a mesajului comunicat;
1.3
să identifice elemente cheie
- activități de confirmare a răspunsului
dintr-un discurs pe teme familiare
corect (bifare, completare de tabel);
1.4
să sesizeze sensul cuvintelor noi
- exerciții de receptare auditivă a unităților
în funcție de context
lexicale noi în scurte texte literare și
nonliterare; exerciții de stabilire a
sensului unui cuvânt necunoscut prin folo-
sirea contextului;
1.5
să recepteze adecvat formule de
- exerciții de sesizare a formulelor de
inițiere, menținere și încheiere
inițiere, menținere și încheiere a unui
a unui dialog
dialog;
1.6
să manifeste interes pentru mesajul
- exerciții de urmărire a unor dialoguri, de
ascultat și pentru partenerii de
participare la realizarea lor și de inducere
dialog
a unui comportament comunicativ adecvat;
2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VI-a, elevul
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă
va fi capabil:
următoarele activități:
2.1
să rostească enunțuri afirmative,
- exerciții de rostire după model, participare
negative, exclamative, interogative
la dialog;
cu intonația corespunzătoare
2.2
să realizeze succesiunea corectă
- exerciții de realizare a unui plan simplu
a ideilor într-un mesaj oral
de idei; exerciții de dezvoltare a acestui
plan prin adăugarea ideilor secundare;
exerciții de transfer comunicativ de la
planul dezvoltat la povestirea orală;
2.3
să utilizeze sinonimia și antonimia
- exerciții de folosire a sinonimelor și
în elaborarea mesajului oral
antonimelor în contexte date; exerciții de
determinare a sensurilor unor cuvinte și de
explicare a sensului acestora în contexte
diferite;
2.4
să utilizeze categoriile
- exerciții de construire corectă a propo-
gramaticale învățate în diverse
zițiilor simple și dezvoltate; exerciții
tipuri de propoziții
de construire a unor fraze prin utilizarea
corectă a pronumelui relativ che;
2.5
să utilizeze corect formulele de
- exerciții de inițiere, de menținere și
inițiere, de menținere și de
de încheiere a unui dialog cu diferite
încheiere a unui dialog
categorii de interlocutori cunoscuți;
2.6
să manifeste atitudine favorabilă
- exerciții de susținere a unui schimb verbal
progresului comunicării
într-o conversație de grup utilizând corect
limba literară.
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VI-a, elevul
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă
va fi capabil:
următoarele activități:
3.1
să citească expresiv un text
- lectură pe roluri;
cunoscut
3.2
să extragă informații esențiale
- activități de completare de tabele,
factuale dintr-un text citit în
exerciții cu alegere multiplă, răspunsuri
gând; să deosebească elementele
la întrebări;
de ansamblu de cele de detaliu
3.3
să transfere informațiile dintr-un
- completare de tabel/diagramă;
text citit înserându-le într-un
tabel/diagramă
3.4
să distingă secvențele narative,
- exerciții de identificare a elementelor
descriptive și dialogate dintr-un
descriptive dintr-un text narativ;
text narativ
- exerciții de identificare a dialogului
prezent într-un text narativ;
- exerciții de evidențiere a diferențelor
dintre o descriere și un dialog;
3.5
să utilizeze un lexic diversificat
- exerciții de utilizare a sinonimelor și
recurgând la categoriile semantice
antonimelor în contexte diferite;
studiate
3.6
să manifeste interes față de
- formularea de întrebări și răspunsuri
activitatea de lectură
referitoare la textele citite;
3.7
să identifice trăsăturile fizice
- exerciții de recunoaștere a personajelor
și sufletești ale personajelor din
din textele studiate;
textele studiate
- exerciții de prezentare sumară a trăsătu-
rilor fizice și sufletești ale personajelor.
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VI-a, elevul
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă:
va fi capabil:
4.1
să scrie relatări simple ale unor
- exerciții de diferențiere a ideilor
evenimente trecute și experiențe
principale de ideile secundare;
personale
- exerciții de selectare a ideilor pentru
un text propriu;
4.2
să scrie propoziții și fraze
- exerciții de ortografiere corectă a
corecte din punct de vedere
grupurilor consonantice și a consoanelor
gramatical, folosind corect
duble;
semnele ortografice și de
- exerciții de folosire corectă a semnelor
punctuație
de ortografie și de punctuație;
4.3
să scrie texte scurte care privesc
- elaborare de redactări cu structură simplă;
universul familiar și mediul
înconjurător
4.4
să manifeste interes pentru
- exerciții de combinare a informațiilor
redactarea unui text
conform propriului univers afectiv;
exerciții de formulare a unor opinii asupra
textelor studiate.
5. Dezvoltarea atitudinilor de empatie culturală și interculturală
Obiective de referință
Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VI-a, elevul
Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă
va fi capabil:
următoarele activități:
5.1
să demonstreze interes pentru
- vizionări de diapozitive și casete; utili-
cunoașterea unor locuri/zone de
zarea hărții și a albumelor; realizarea,
importanță turistică/culturală în
în grup, a unor seturi de materiale
configurația Italiei
ilustrative;
5.2
să manifeste curiozitate în
- alcătuirea unor seturi de documente privind
descoperirea unor aspecte
preocupările tinerilor, raportul dintre
caracteristice ale vieții
generații, viața școlară etc.;
cotidiene din Italia
- activități de proiect.
CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII
1. LECTURĂ/CITIRE
Cartea (actualizare) Rolul ilustrațiilor. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Așezarea în pagină. Volumul.
Teoria literară:
● Structura textului narativ. Narațiunea. Descrierea (scopul, destinatarul). Dialogul.
Personajul: caracterizarea sumară - portretul fizic și portretul moral.
● Figurile de stil: Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pentru realizarea obiectivelor din programa școlară se vor studia texte
literare și nonliterare, de mică întindere, ușoare și plăcute. Pentru textele
literare se recomandă următoarele specii: fabula, basmul, povestirea, poezii
pentru copii, snoave, ghicitori. Pentru textele nonliterare se recomandă benzi
desenate, afișe publicitare, buletin meteo, articole din reviste pentru copii,
rebus, filme și desene animate. Atât textele literare cât și cele nonliterare
trebuie să reflecte tematica recomandată mai jos.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Teme sugerate:
● Non voglio piu andare a scuola, Paola Danziger;
● La nuova maestra, Paola Valente;
● Îl Re Mida, Gianni Rodari;
● În volo, Bianca Pitzorno;
● Îl lettore che c'era e non c'era, Roberto Piumini;
● Scrivere pubblicita da Ricetario di scrittura creativa, Stefano Brugnolo, Giulio Mozzi;
● Le nuvole, Fabrizio De Andre;
● Camini, Corrado Govoni;
● Îl padre vecchio da Fiabe campane, Roberto de Simone.
Teme recomandate:
● Cartea (prezentare generală);
● Copilul despre sine;
● Familia;
● Școala;
● Vremea;
● Copilul și lumea înconjurătoare;
● Jocul și jucării, jocul pe calculator;
● Lumea fantastică (personaje de basm, desen animat, film);
● Cultură și civilizație (aspecte geografice, nume de orașe, anecdote, povestiri și anecdote, sărbători tradiționale, cântece și poezii).
2. PRACTICA RAȚIONALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A LIMBII
● Comunicare orală
a. Situația de comunicare. Situația de comunicare dialogată și monologată. Acomodarea limbajului la scopul comunicării.
b. Structura textului oral. Organizarea logico-semantică a mesajului: ideea principală; ideea secundară; planul simplu și planul dezvoltat de idei.
c. Organizarea formală a mesajului: selectarea cuvintelor; organizarea propoziției și a frazei.
Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:
1. a localiza în spațiu (actualizare);
2. a compara două sau mai multe obiecte, persoane, idei;
3. a exprima preferințe;
4. a descrie persoane, obiecte, ansamblu de obiecte, animale, peisaje;
5. a iniția, menține și încheia un schimb verbal (actualizare);
6. a cere și a da indicații de orientare;
7. a situa în timp, a relata activități, la prezent, la trecut, la viitor (actualizare);
8. situarea unui loc în raport cu altul; localizarea unei regiuni sau a unei zone geografice; stabilirea unui parcurs;
9. a exprima acordul sau dezacordul, gusturile, punctele de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;
10. a cere și a da informații practice (timp, loc);
11. a exprima sentimente (satisfacție, bucurie, neliniște, teamă);
12. a exprima cantitatea.
● Comunicare scrisă
Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul inițial al compunerii.
Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, apostroful, trunchierea.
Contexte de realizare:
a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația (actualizare); notițele, temele, extemporalul, lucrarea semestrială;
b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual. Compunerea după plan dat.
Compunerea după un plan propriu de idei. Compunerea pe baza unor cuvinte și expresii date. Descrierea obiectivă și subiectivă.
c) Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Planul simplu de idei.
Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei.
3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
I. Fonetică și ortografie
- alfabetul limbii italiene
- aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii
- eliziunea și apostroful
- despărțirea în silabe
II. Lexic
Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvinte derivate. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.
III. Gramatica
● Substantivul
formarea femininului (reluare)
formarea pluralului (reluare)
substantive defective
substantive cu două forme de plural (cele mai frecvente)
● Articolul
hotărât și nehotărât (reluare)
partitiv
● Adjectivul
formarea femininului adjectivelor calificative (reluare)
● Poziția adjectivului calificativ
adjectivele demonstrative: adjectivul posesiv și folosirea articolului: adjectivul demonstrativ
adjectivul nehotărât: ogni, tutto, molto, poco
● Numeralul
cardinal (de la 1000 la 100.000)
ordinal (formarea)
multiplicative
● Pronumele
personal în acuzativ cu și fără prepoziție (reluare)
pronumele în dativ cu și fără prepoziție
pronumele reflexive
● Verbul
indicativul prezent al verbelor regulate
indicativul prezent al verbelor neregulate (actualizare)
perfectul compus al verbelor regulate (actualizare)
perfectul compus al principalelor verbe neregulate
verbele impersonale care indică fenomene atmosferice
viitorul simplu al verbelor regulate; viitorul auxiliarelor avere și essere
imperfectul și mai mult ca perfectul verbelor regulate
imperativul cu persoana a doua a verbelor
● Adverbul
Formarea adverbelor din adjective cu sufixul -mente
Adverbele de loc și de timp (cele mai frecvent utilizate)
● Prepoziția
prepoziții articulate (reluare)
folosirea celor mai uzuale prepoziții; di, a, da, su, în, per, con
● Conjuncția. Folosirea conjuncțiilor coordonatoare în prepoziții și fraze
● Interjecția
interjecții care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul
NOTĂ: Categoriile gramaticale enumerate aparțin metalimbajului de specia-
litate. Terminologia nu va face obiectul unei învățări explicite. În cadrul
predării, nu se va face apel la conceptualizarea unităților lingvistice,
utilizate în situațiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare
dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi
tratate izolat și analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziției globale.
Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăților și
nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor
lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.
-----------