Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 821/2006

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date

prezumat în vigoare

Data actului
9 noiembrie 2006
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 41 din 19 ianuarie 2007
Citat de
3 acte
Citează
3 acte
Structură
1 articol · 13.332 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 677/2001 21 noiembrie 2001 (prevederi anume) pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și lib…

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a

art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, excepție ridicată de Societatea Comercială "Mega-Image" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 8.920/3/2006 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, avocat Silviu Udangiu, cu delegație la dosar, iar pentru Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Alina Săvoiu, șef birou juridic, cu delegație la dosar.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia pentru argumentele înfățișate în motivarea depusă la dosar.

Reprezentantul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, întrucât apreciază că art. 26 alin. (1) din legea criticată nu încalcă art. 124 alin. (2) și art. 126 alin. (1) din Constituție și nici art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Depune concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ridicate, întrucât apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale și convenționale invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 8.920/3/2006, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, excepție ridicată de Societatea Comercială "Mega-Image" - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect contestația formulată de aceasta împotriva deciziei de sancționare emise împotriva sa de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că

art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 , potrivit căruia soluția pronunțată în legătură cu contestația formulată împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere este "definitivă și irevocabilă", contravine Constituției "pentru că nu prevede nicio cale de atac la hotărârea pronunțată de prima instanță". Autorul excepției consideră că se încalcă astfel prevederile constituționale ale art. 124 alin. (2) și ale art. 126 alin. (1), întrucât "justițiabilul nu are posibilitatea să atace soluția dispusă de o instanță de contencios administrativ", precum și ale art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la două grade de jurisdicție. Mai consideră "evident faptul că prevederile legale criticate încalcă accesul liber la justiție, deoarece petenții nu au libertatea de a demonstra în fața puterii judecătorești, în primă instanță și în calea de atac, ilegalitatea actului administrativ atacat".

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Aceasta deoarece, așa cum rezultă din dispozițiile art. 25 din legea criticată, "persoana interesată are la dispoziție două grade de jurisdicție, unul concretizându-se prin plângerea adresată autorității, cel de-al doilea prin contestația formulată la instanță", iar art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție "se referă la dreptul la două grade de jurisdicție în fața instanței judecătorești sau a altor autorități care pot soluționa contestația, cu respectarea principiului contradictorialității și publicității".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că

art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 , care prevede posibilitatea ca orice persoană ce intră sub incidența textului să conteste deciziile autorității de supraveghere la instanța de contencios administrativ competentă, nu creează situații care să dea posibilitatea unor imparțialități sau inegalități ale justiției și, ca atare, nu contravine art. 124 alin. (2) din Constituție. Cât privește invocarea încălcării dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (1), apreciază că din art. 26 alin. (1) nu rezultă că justiția s-ar realiza altfel decât prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Consideră că, în realitate, criticile autorului excepției vizează un aspect referitor la accesul liber la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, cu privire la care, însă, prin numeroase decizii, Curtea Constituțională a statuat că nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. În legătură cu susținerile privind dreptul la dublul grad de jurisdicție prevăzut de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, apreciază că acesta are aplicabilitate doar în materie penală.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile ce fac obiectul excepției "nu contravin sub niciun aspect regulii constituționale potrivit căreia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți", precum și că, "în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că, exceptând dreptul la un dublu grad de jurisdicție în materie penală, nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd câte grade de jurisdicție trebuie asigurate pentru soluționarea diferitelor litigii, căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătorești ori condițiile procedurale de exercitare a acestora". Mai arată că prevederile de lege criticate sunt norme de procedură a căror stabilire este atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților și ale reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001.

Articolul 26

alin. (1) prevede: "Împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere în temeiul dispozițiilor prezentei legi operatorul sau persoana vizată poate formula contestație în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii, la instanța de contencios administrativ competentă. Cererea se judecă de urgență, cu citarea părților. Soluția este definitivă și irevocabilă."

Autorul excepției consideră că textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 124 alin. (2), potrivit cărora "Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți", și ale art. 126 alin. (1), care dispun că "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", precum și ale art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

Din motivarea excepției rezultă că numai prevederea referitoare la caracterul "definitiv și irevocabil" al soluției pronunțate de instanța de contencios administrativ competentă împotriva deciziilor emise de autoritatea de supraveghere în temeiul legii criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 124 alin. (2) și ale art. 126 alin. (1), precum și ale art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Analizând aceste susțineri, Curtea nu poate reține nicio contradicție între caracterul "definitiv și irevocabil" al soluției pronunțate în condițiile prevăzute de art. 26 alin. (1) din legea criticată și textele constituționale menționate. Curtea constată că prevederile din Constituție cuprinse în art. 124 alin. (2) - "Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți" - și în art. 126 alin. (1) - "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege" - nu sunt incidente în cauză. De altfel, criticile de neconstituționalitate formulate vizează, în realitate, accesul liber la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, în legătură cu care Curtea Constituțională, prin numeroase decizii, de exemplu,

Decizia nr. 38 din 26 februarie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 13 mai 1998, a statuat că "accesul liber la justiție nu înseamnă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătorești, deoarece competența și căile de atac sunt stabilite exclusiv de către legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situații deosebite". Așadar, nici sub acest aspect nu există contrarietate între textul de lege criticat și Constituție.

De asemenea, Curtea constată că nici art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție nu este incident în cauză, întrucât aceste dispoziții convenționale privesc dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală.

De altfel, excepția a fost ridicată într-o cauză în care autorul acesteia, Societatea Comercială "Mega-Image" - S.R.L. din București, a formulat plângere împotriva unei decizii emise de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal în temeiul art. 26 din legea criticată, susținând că "firmei noastre nu i se aplică prevederile referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal, pentru că nu solicităm datele de identificare ale persoanelor ce intră în magazinele noastre", ci, "având în vedere chiar definițiile cuprinse în

art. 3 din Legea nr. 677/2001 ", "nu clienții noștri sunt verificați cu ajutorul camerelor de supraveghere video, ci produsele din magazin, pentru a preveni săvârșirea de furturi". Rezultă așadar că, în realitate, autorul excepției critică modul de aplicare a legii, mai precis faptul că prevederile acesteia referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal nu sunt aplicabile societății comerciale. Or, potrivit competenței sale, astfel cum aceasta este stabilită prin Constituție și prin

Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra modului de aplicare a legii, care este în competența exclusivă a instanțelor de judecată.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, excepție ridicată de Societatea Comercială "Mega-Image" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 8.920/3/2006 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 noiembrie 2006.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent șef,
Gabriela Dragomirescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.