Decizia nr. 409/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001 , ale

art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 , ale

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2003 , ale art. 1 alin. (2) și

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2005

și ale art. 45^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ștefan Brașoveanu în Dosarul nr. 137/90/2004 al Tribunalului Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepției prin care solicită să se pună în discuție lipsa calității procesuale a Curții de Conturi - Direcția de control financiar ulterior Vâlcea și, în consecință, încetarea procesului de contencios administrativ.

Având cuvântul, autorul excepției susține această cerere.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii, întrucât aceasta excedează competenței Curții Constituționale.

Curtea, deliberând, în temeiul

Legii nr. 47/1992 , respinge cererea depusă de autorul excepției, întrucât prin aceasta se solicită soluționarea unor aspecte care țin de competența instanței de judecată în fața căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate.

Având cuvântul, autorul excepției Ștefan Brașoveanu solicită să se constate că Tribunalul Vâlcea, în fața căruia a invocat excepția de neconstituționalitate, a trimis numai volumul VII al Dosarului nr. 137/90/2004 și depune copiile celorlalte șase volume. De asemenea, solicită să se constate că nu toate autoritățile au trimis puncte de vedere și că alin. (2) și (3) ale

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001

contravin

art. 1 alin. (3) din Constituție și Legii nr. 24/2000 , întrucât nu precizează numărul, titlul și data actului normativ la care fac trimitere.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1994 și

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2005

ca fiind inadmisibilă, întrucât textele criticate sunt abrogate. Referitor la celelalte dispoziții criticate, apreciază că acestea nu conțin discriminări și nici nu încalcă accesul liber la justiție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 137/90/2004, Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 7 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001 , ale

art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 , ale

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2003 , ale

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2005 , ale

art. 6 din Legea nr. 311/2005

și ale art. 45^1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Ștefan Brașoveanu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de obligare la plata unor sume către bugetul statului, cerere formulată de procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi Județeană Vâlcea împotriva autorului excepției.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile

art. 7 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001

contravin prevederilor constituționale ale

art. 108 referitoare la actele Guvernului, precum și Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și

Legii nr. 31/1990

privind societățile comerciale, întrucât referirea la un act normativ se face prin precizarea numărului său, a titlului și a datei publicării, or, dispozițiile criticate nu îndeplinesc aceste cerințe.

Cu privire la celelalte dispoziții de lege criticate, susține că, deși prin

Legea nr. 311/2005

au fost abrogate toate atribuțiile procurorilor financiari prevăzute de

Legea nr. 94/1992 , nu au fost abrogate și "consecințele aplicării neconstituționale a acestora, inclusiv cele generate de neaplicarea art. 45^1 din Codul de procedură civilă". În final, autorul excepției se referă la o serie de aspecte privind aplicarea legii în cazul său în cadrul litigiului de la instanța de judecată.

Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este nefondată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate a

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2003 , a

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2005 , a articolului unic pct. 3 din

Legea nr. 311/2005

și a

art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992

este inadmisibilă, întrucât aceste texte de lege și-au încetat aplicabilitatea, nemaifiind în vigoare.

Referitor la excepția de neconstituționalitate a

art. 7 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001

și a art. 45^1 din Codul de procedură civilă, apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu conțin discriminări și nu îngrădesc dreptul părților de a se adresa instanțelor judecătorești, respectiv nu contravin principiilor legalității și imparțialității procurorilor.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost menționat în încheierea de sesizare a Curții, îl constituie dispozițiile

art. 7 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001

privind întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financiar, ale

art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, ale

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2003

privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești, ale

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2005

pentru preluarea procurorilor financiari ai Curții de Conturi de Ministerul Public, ale

art. 6 din Legea nr. 311/2005

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2005

pentru preluarea procurorilor financiari ai Curții de Conturi de Ministerul Public și ale art. 45^1 din Codul de procedură civilă.

Însă, cu privire la acest obiect, Curtea constată următoarele:

Dispozițiile

art. 7 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001

privind întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 7 iunie 2001, au următorul cuprins:

"(2) Conducătorul agentului economic va fi remunerat, ținându-se seama de volumul și importanța activității, cu un salariu de bază lunar care nu poate depăși indemnizația lunară pentru funcția de secretar de stat prevăzută de lege. Lunar conducătorului agentului economic i se poate acorda, pe lângă salariul de bază, și o sumă egală cu cel mult 50% din acesta, sub formă de sporuri, adaosuri, premii și alte drepturi de natură salarială.

(3) După aprobarea bilanțului contabil anual, condiționat de realizarea criteriilor prevăzute în contractele de performanță, inclusiv a programelor de reducere a creanțelor și plăților restante, a pierderilor, precum și a altor obiective, conducătorului agentului economic i se poate acorda un premiu anual de până la 12 salarii de bază lunare."

Dispozițiile

art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, au fost abrogate prin

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2005

pentru preluarea procurorilor financiari ai Curții de Conturi de Ministerul Public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 23 iunie 2005.

Dispozițiile

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2003

privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 49/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 25 martie 2004, au următorul cuprins: "După intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, învestirea instanțelor judecătorești, competente potrivit art. 2 alin. (1), se realizează prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin încheierea completelor din cadrul Curții de Conturi, precum și prin alte modalități prevăzute de lege."

Dispozițiile

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2005

pentru preluarea procurorilor financiari ai Curții de Conturi de Ministerul Public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 23 iunie 2005, au fost abrogate prin articolul unic pct. 1 din

Legea nr. 311/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din 9 noiembrie 2005.

Cât privește "dispozițiile

art. 6 din Legea nr. 311/2005 ", Curtea constată că autorul excepției se referă, în realitate, la

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2005

pentru preluarea procurorilor financiari ai Curții de Conturi de Ministerul Public, articol introdus prin

Legea nr. 311/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din 9 noiembrie 2005, având următorul cuprins: "Pe data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență dispozițiile

Legii nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd atribuții pentru procurorii financiari, se abrogă."

Dispozițiile art. 45^1 din Codul de procedură civilă au următorul cuprins: "Actele procesuale de dispoziție reglementate de art. 246, 247 și 271-273 sau de alte dispoziții legale, făcute în orice proces de reprezentanții persoanelor prevăzute la art. 45 alin. 1, nu vor împiedica judecata, dacă instanța apreciază că ele nu sunt în interesul acelor persoane."

Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, ale art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 108 privind actele Guvernului, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea și imparțialitatea justiției și ale art. 132 alin. (1) privind statutul procurorilor.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

I. Referitor la dispozițiile

art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și la cele ale

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2005

pentru preluarea procurorilor financiari ai Curții de Conturi de Ministerul Public, Curtea reține că, la data sesizării prin Încheierea din 20 noiembrie 2006, acestea erau abrogate. Având în vedere dispozițiile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora Curtea se pronunță numai asupra dispozițiilor legale în vigoare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor sus-menționate este inadmisibilă.

II. Cu privire la celelalte dispoziții criticate, Curtea constată că dispozițiile

art. 7 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001 , care reglementează modalitatea de calcul a remunerației conducătorilor agenților economici prevăzuți de lege, nu contravin principiului egalității cetățenilor în fața legii, prevăzut de art. 16 din Constituție, și nici nu îngrădesc accesul liber la justiție, astfel cum este garantat de art. 21 din Constituție, întrucât se aplică tuturor persoanelor fără privilegii sau discriminări, iar părțile interesate se pot adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime.

Curtea reține că autorul excepției este nemulțumit de faptul că sintagma "prevăzută de lege" folosită de legiuitor în alin. (2) al

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001

nu este în concordanță cu prevederile

Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât nu precizează numărul, titlul și data actului normativ la care se face referire. Curtea constată că, în realitate, nu este vorba despre o neconcordanță cu normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ci despre o chestiune de interpretare și aplicare a legii, ceea ce este de competența instanțelor de judecată.

Referitor la celelalte aspecte invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate privind necorelarea dispozițiilor

Legii nr. 311/2005

cu cele ale

Legii nr. 94/1992

și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2003 , Curtea constată că acestea nu pot fi examinate, întrucât eventualele necorelări dintre diferite acte normative țin de competența legiuitorului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și ale

art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2005

pentru preluarea procurorilor financiari ai Curții de Conturi de Ministerul Public, excepție ridicată de Ștefan Brașoveanu în Dosarul nr. 137/90/2004 al Tribunalului Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001

privind întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financiar, ale

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2003

privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești, ale

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2005

pentru preluarea procurorilor financiari ai Curții de Conturi de Ministerul Public și ale art. 45^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de același autor în același dosar.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 mai 2007.