Decizia nr. 66/2006

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 359/2004

privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vicobo" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 468/R/C/2005 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textele de lege criticate sunt în concordanță cu art. 44 și 45 din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 septembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 468/R/C/2005, Curtea de Apel Brașov - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 359/2004

privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Vicobo" - S.R.L. din Brașov într-un recurs declarat de aceasta împotriva încheierii pronunțate de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov privind constatarea dizolvării sale de drept.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că sancțiunea dizolvării de drept a persoanelor juridice pentru neefectuarea în termenul fixat de lege a preschimbării certificatului de înmatriculare și a celui de înregistrare fiscală cu noul certificat de înregistrare conținând codul unic de înregistrare fiscală: este "o măsură de interdicție a continuării activității societății pentru care a fost înființată persoana juridică, fără a se putea reține o conduită prealabilă culpabilă în desfășurarea activității societății și rentabilitatea activității acesteia, care să fundamenteze o asemenea măsură"; nu este o premisă suficientă care să conducă la concluzia că principiul affectio societatis nu ar mai subzista, iar "anularea acestei voințe de asociere și de conlucrare în obținerea unor beneficii, printr-o simplă constatare nepersonalizată, fără a se cere lămuriri din partea societății, este în contradicție cu principiile care guvernează dreptul comercial și dreptul procesual civil"; se realizează fără citarea părților. în consecință, autorul excepției, consideră că

art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 359/2004

contravine art. 44 și 45 din Constituție.

Curtea de Apel Brașov - Secția comercială apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, "întrucât legea specială nu face decât să stabilească conținutul și limitele exercitării drepturilor fundamentale prevăzute în art. 44 alin. (1) și art. 45 din Legea fundamentală ce privesc dreptul de proprietate și accesul liber al persoanei la o activitate economică și liberă inițiativă. Or, prin impunerea unor restricții menite să ordoneze activitatea societăților comerciale din punct de vedere al înregistrărilor comerciale și fiscale nu este afectată substanța drepturilor fundamentale de proprietate și libertate economică".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, invocând jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, deciziile nr. 188 din 31 martie 2005 și nr. 325 din 14 iunie 2005, arată, în esență, că, deși regimul sancționator instituit de textul de lege criticat este sever, putând fi catalogat ca o restrângere a dreptului de proprietate al persoanei juridice, totuși el corespunde exigențelor de legalitate și proporționalitate impuse de art. 44 din Constituție, iar principiul liberului acces la o activitate economică prevăzut de art. 45 din Legea fundamentală nu este încălcat prin reglementarea regimului de înmatriculare/înregistrare fiscală a comercianților.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, cât privește invocarea încălcării prin art. 30 alin. (1) și (2) din lege a prevederilor art. 44 alin. (1) din Constituție, consideră că sancțiunea dizolvării de drept a societății comerciale este o sancțiune specială ce intervine "ca o consecință a nerespectării unor formalități menite să ordoneze activitatea societăților comerciale din perspectiva înmatriculării și a înregistrării fiscale". Instituirea sancțiunii este în deplină concordanță cu prevederile constituționale menționate, referitoare la stabilirea prin lege a conținutului și limitelor dreptului de proprietate. Textele de lege criticate "se înscriu în reglementările menite să garanteze accesul liber al persoanei la o activitate economică și liberă inițiativă, cu atât mai mult cu cât exercitarea acestor drepturi este garantată în condițiile legii", astfel că nu poate fi reținută încălcarea art. 45.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 359/2004

privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, al căror cuprins este următorul:

- Art. 30 alin. (1) și (2): "(1) Neefectuarea preschimbării certificatului de înmatriculare și a celui de înregistrare fiscală cu noul certificat de înregistrare conținând codul unic de înregistrare, până la termenul prevăzut la art. 26, atrage dizolvarea de drept a persoanelor juridice prevăzute la art. 2.

(2) Constatarea dizolvării de drept se face prin încheierea judecătorului delegat, pronunțată la cererea Oficiului Național al Registrului Comerțului."

Autorul excepției consideră că acest text de lege contravine prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (1), potrivit cărora "Dreptul de proprietate privată, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege ", și ale art. 45 referitor la "Libertatea economică".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că dispozițiile

art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 359/2004

au mai fost supuse controlului de constituționalitate, într-o cauză în care, ca și în prezentul dosar, se invoca și încălcarea art. 44 și 45 din Constituție, și cu o motivare asemănătoare. Prin

Decizia nr. 12 din 10 ianuarie 2006 , nepublicată la data pronunțării acestei decizii, Curtea Constituțională, respingând excepția de neconstituționalitate, a reținut, în esență, că procedura de înmatriculare în registrul comerțului și de înregistrare fiscală a comercianților, instituită prin

Legea nr. 359/2004 , precum și obligația preschimbării vechilor forme de certificate de înmatriculare și de înregistrare fiscală până la un anumit termen, sub sancțiunea dizolvării de drept a persoanei juridice, nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, ci consecința încălcării unor dispoziții de lege.

Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că nu poate reține nici existența vreunei contrarietăți între prevederile art. 30 alin. (1) și (2) din legea criticată și prevederile constituționale ale art. 45 referitoare la "Libertatea economică."

Cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudențe.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 359/2004

privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vicobo" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 468/R/C/2005 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 februarie 2006.