Decizia nr. 599/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. b) și c), art. 18, art. 28 alin. (1),

art. 32, 33 și 35 din Legea nr. 115/1996

pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, modificată și completată, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului.

La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Adresa nr. 2.412 din 29 martie 2006, trimisă Curții Constituționale în temeiul prevederilor art. 146 lit. d) teza finală din Constituție, Avocatul Poporului a ridicat direct excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. b) și c), art. 18, art. 28 alin. (1),

art. 32, 33 și 35 din Legea nr. 115/1996

pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, modificată și completată, la solicitarea deputatului Eugen Nicolicea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege menționate nu sunt conforme cu prevederile constituționale ale art. 44 alin. (8) și (9), deoarece "se abat terminologic de la uniformitatea reglementării cuprinse în celelalte treizeci și patru de articole". Consideră că lipsa de claritate și de uniformitate a textelor de lege indicate cu prevederile constituționale "ar putea genera interpretări greșite, confuzii în aplicarea acestora, de natură să aducă atingere garantării dreptului de proprietate". Astfel, în legătură cu dobândirea sau proveniența bunurilor, sunt utilizate alternativ conceptele de proveniența bunurilor - dobândirea bunurilor și caracter licit/ilicit - justificat/nejustificat, formularea proveniența bunurilor este justificată nefiind sinonimă cu proveniența sau dobândirea legală este licită. "Justificarea" nu poate fi o dovadă certă, în înțelesul

art. 1 din Legea nr. 115/1996 , și nu este recunoscută ca mijloc de probă în fața instanțelor judecătorești. Folosirea unor asemenea exprimări duce la îndepărtarea de norma constituțională instituită prin alin. (8) al art. 44 privind prezumția caracterului licit al dobândirii averii, corelată cu garantarea dreptului de proprietate privată care încetează să funcționeze numai în condițiile legii. În acest context, autorul excepției apreciază că legea criticată operează cu "măsuri diferite, ceea ce poate dezechilibra balanța justiției", în sensul că "instanțele judecătorești nu pot aplica terminologia menționată, care vine în contradicție cu terminologia consacrată constituțional și de codurile de procedură civilă și penală".

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) și ale

art. 33 din Legea nr. 47/1992 , sesizarea a fost transmisă președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului este neîntemeiată. În acest sens, arată că art. 44 alin. (8) și (9) din Constituție instituie o prezumție relativă a dobândirii bunurilor în mod licit, ca o măsură de protecție a dreptului de proprietate privată, ceea ce face ca sarcina probei să incumbe celui care susține caracterul ilicit al dobândirii unui bun.

Legea nr. 115/1996

reglementează procedura și condițiile în care această prezumție poate fi răsturnată. Consideră că noțiunile folosite în acest act normativ, ilicit - nejustificat, proveniență - dobândire, au aceeași semnificație și valoare juridică, fără nicio diferență de conținut, iar legiuitorul, folosindu-le alternativ, nu le acordă efecte juridice diferite.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) teza finală din Constituție și celor ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 10 și 29-33 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. b) și c), art. 18, art. 28 alin. (1),

art. 32, 33 și 35 din Legea nr. 115/1996

pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, cu modificările și completările ulterioare.

Textele de lege criticate au următorul conținut:

- Art. 14 alin. (1) lit. b) și c): "(1) Comisia de cercetare hotărăște cu majoritate de voturi, în cel mult 3 luni de la data sesizării, pronunțând o ordonanță motivată, prin care poate dispune: [...]

b) clasarea cauzei, când constată că proveniența bunurilor este justificată;

c) suspendarea cercetării și trimiterea cauzei parchetului competent, dacă în legătură cu bunurile a căror proveniență este nejustificată rezultă săvârșirea unei infracțiuni.";

- Art. 18: "(1) Dacă se constată că dobândirea unor bunuri anume determinate sau a unei cote-părți dintr-un bun nu este justificată, curtea de apel va hotărî fie confiscarea bunurilor sau a cotei-părți nejustificate, fie plata unei sume de bani, egală cu valoarea bunului, stabilită de instanță pe bază de expertiză. În cazul obligării la plata contravalorii bunului, instanța va stabili și termenul de plată.

(2) Dacă în legătură cu bunurile a căror proveniență este nejustificată rezultă săvârșirea unei infracțiuni, instanța trimite dosarul la parchetul competent, pentru a analiza dacă este cazul să pună în mișcare acțiunea penală.

(3) În cazul în care se constată că proveniența bunurilor este justificată, instanța hotărăște închiderea dosarului.";

- Art. 28 alin. (1): "(1)Procedura de cercetare și de judecare a provenienței bunurilor, începută asupra unei persoane, continuă și împotriva moștenitorilor acesteia.";

- Art. 32: "Ordonanța de clasare a comisiei de cercetare rămasă definitivă sau, după caz, hotărârea instanței de judecată rămasă irevocabilă, prin care se constată că proveniența bunurilor este justificată, va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Cheltuielile de publicare se suportă din bugetul Ministerului Justiției.";

- Art. 33: "(1) Persoana a cărei avere a fost declarată, în total sau în parte, nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, va fi destituită sau revocată, după caz, din funcția pe care o deține.

(2) Deputatul sau senatorul a cărui avere a fost declarată nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, este considerat incompatibil.";

- Art. 35: "(1) Fapta aceluia care, în sesizarea adresată persoanelor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. a) și la art. 22 lit. a), face afirmații mincinoase cu privire la caracterul ilicit al provenienței bunurilor unei persoane fizice ce ocupă una dintre funcțiile prevăzute la art. 2, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Producerea ori ticluirea de probe mincinoase cu privire la caracterul ilicit al provenienței bunurilor unei persoane ce ocupă una dintre funcțiile publice prevăzute la art. 2 se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani."

Critica de neconstituționalitate constă, în esență, în susținerea că redactarea textelor de lege sus-menționate "excedează sau deformează" art. 44 alin. (8) și (9) din Constituție, care consfințește că: "(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, deși dispozițiile de lege criticate sunt redactate cu destulă precizie și claritate pentru a face efectivă protecția instituită de textul constituțional invocat și pentru a permite reglarea conduitei celor interesați, în cuprinsul lor sunt utilizate formule inadecvate, ceea ce, într-adevăr, ar putea genera probleme și greutăți în aplicarea acestora.

Pe această linie de interpretare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis că, datorită caracterului de generalitate al legilor și în scopul evitării unei rigidități excesive, redactarea acestora nu poate avea o precizie absolută. (Cauza Cantoni contra Franței, 1996)

Astfel, rămâne în sarcina judecătorilor ca, în cadrul actului de justiție pe care îl înfăptuiesc, să decidă cu privire la interpretarea și aplicarea unor norme legale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) teza finală și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 alin. (1), al

art. 2, 3, 10 și 29-33 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. b) și c), art. 18, art. 28 alin. (1),

art. 32, 33 și 35 din Legea nr. 115/1996

pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, modificată și completată, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 21 septembrie 2006.