Ordinul nr. 753/2006
privind protecția tinerilor în muncă
prezumat în vigoare
Având în vedere
art. 51 alin. (2) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006
și
Hotărârea Guvernului nr. 412/2005
privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, cu modificările și completările ulterioare,
în baza
art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 412/2005 , cu modificările și completările ulterioare,
ministrul muncii, solidarității sociale și familiei emite următorul ordin:
Articolul 1
Prevederile prezentului ordin au drept scop protejarea tinerilor împotriva oricărei munci susceptibile să dăuneze securității, sănătății sau dezvoltării lor fizice, psihologice, morale ori sociale sau să pericliteze educația acestora.
Articolul 2
Angajatorul este obligat să garanteze tinerilor condiții de muncă adaptate vârstei lor.
Articolul 3
Prevederile prezentului ordin se aplică oricărei persoane în vârstă de până la 18 ani care are un raport de muncă în conformitate cu legislația în vigoare.
Articolul 4
În aplicarea prezentului ordin, termenii de mai jos au următoarele înțelesuri:
1. tânăr - orice persoană în vârstă de până la 18 ani, prevăzută la art. 3;
2. adolescent - orice tânăr în vârstă de cel puțin 15 ani și de cel mult 18 ani, care nu mai face obiectul școlarizării obligatorii pe bază de program integral, impusă de legislația națională;
3. copil - orice tânăr care nu a atins vârsta de 15 ani sau care face încă obiectul școlarizării obligatorii pe bază de program integral, impusă de legislația națională;
4. munci ușoare - toate muncile care, prin natura proprie sarcinilor pe care le presupun și a condițiilor specifice în care acestea sunt efectuate:
a) nu pot prejudicia securitatea, sănătatea sau dezvoltarea copilului; și
b) nu sunt de natură să prejudicieze frecvența școlară, participarea la programe de orientare sau de formare profesională, aprobate de conducerea unității de învățământ, sau aptitudinea de a beneficia de instruirea primită a persoanelor care efectuează acea muncă;
5. timp de lucru - orice perioadă pe durata căreia tânărul se află la muncă, la dispoziția angajatorului și în exercitarea activității sau funcțiilor sale, în conformitate cu legislația în vigoare;
6. perioada de repaus - orice perioadă care nu este timp de lucru.
Articolul 5
Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru asigurarea securității și protejarea sănătății tinerilor, ținând seama, în special, de riscurile specifice prevăzute la art. 8.
Angajatorul trebuie să pună în practică măsurile prevăzute la alin. (1) pe baza evaluării riscurilor existente pentru tineri și legate de muncă acestora.
Evaluarea prevăzută la alin. (2) trebuie să fie efectuată înainte ca tinerii să înceapă munca și la orice modificare semnificativă a condițiilor de muncă și trebuie să vizeze, în principal, următoarele elemente:
a) echipamentul de muncă și organizarea locului de muncă și a postului de lucru;
b) natura, nivelul și durata expunerii la agenți fizici, biologici și chimici;
c) organizarea, alegerea și utilizarea echipamentelor de muncă, în special a agenților, mașinilor, aparatelor și dispozitivelor, precum și manipularea acestora;
d) stabilirea procedeelor de muncă și a desfășurării muncii și interacțiunea acestora, respectiv organizarea muncii;
e) stadiul formării și informării tinerilor.
Atunci când evaluarea prevăzută la alin. (2) demonstrează existența unui risc pentru securitatea, sănătatea fizică sau mentală ori dezvoltarea tinerilor, trebuie să fie asigurate evaluarea și supravegherea sănătății tinerilor, la intervale regulate, în mod gratuit și adecvat, în conformitate cu reglementările în vigoare.
Articolul 6
Angajatorul este obligat să informeze tinerii asupra eventualelor riscuri și asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce privește securitatea și sănătatea lor.
Articolul 7
Angajatorul apelează la serviciile de prevenire și protecție, în vederea planificării, aplicării și controlului condițiilor de securitate și de sănătate aplicabile în munca tinerilor.
Articolul 8
Tinerii trebuie să fie protejați împotriva riscurilor specifice pentru securitatea, sănătatea și dezvoltarea lor, riscuri care rezultă din lipsa lor de experiență, din conștientizarea insuficientă a riscurilor existente sau potențiale ori din faptul că tinerii sunt încă în dezvoltare.
În scopul prevăzut la alin. (1) se interzice munca tinerilor în activități care:
a) depășesc capacitățile lor fizice sau psihologice;
b) implică o expunere nocivă la agenți toxici, cancerigeni, care determină alterări genetice ereditare, având efecte nocive pentru făt pe durata gravidității sau având orice alt efect nociv cronic asupra ființei umane;
c) implică o expunere nocivă la radiații;
d) prezintă riscuri de accidentare pe care se presupune că tinerii nu le pot identifica sau preveni, din cauza absenței simțului lor de securitate sau a lipsei lor de experiență ori de pregătire;
e) le pun în pericol sănătatea din cauza frigului ori căldurii extreme sau din cauza zgomotului ori a vibrațiilor.
Printre activitățile care sunt susceptibile să antreneze riscuri specifice pentru tineri, în sensul alin. (1), figurează, în special:
a) activitățile care implică o expunere nocivă la agenții fizici, biologici și chimici prevăzuți la pct. I din anexă;
b) procedeele și activitățile prevăzute la pct. II din anexă.
Articolul 9
Pentru adolescenți pot fi autorizate derogări de la prevederile art. 8 alin. (2), atunci când aceste activități sunt indispensabile pentru formarea lor profesională și cu condiția ca securitatea și protecția sănătății să le fie asigurate prin faptul că activitățile sunt efectuate sub supravegherea unei persoane competente.
Articolul 10
Timpul consacrat pregătirii de către tânărul care lucrează în cadrul unui sistem de formare teoretică și/sau practică alternativă ori de stagiu în întreprindere este inclus în timpul de muncă.
Atunci când tânărul cumulează mai multe funcții în baza unor contracte individuale de muncă, timpul de muncă efectuat se însumează.
În cazul tinerilor, durata timpului de muncă este de maximum 6 ore/zi și 30 de ore/săptămână.
Articolul 11
Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta muncă suplimentară și nici muncă de noapte.
Articolul 12
Pentru fiecare perioadă de 24 de ore, adolescenții beneficiază de o perioadă minimă de repaus de 12 ore consecutive.
Pentru fiecare perioadă de 7 zile, adolescenții beneficiază de o perioadă minimă de repaus de două zile consecutive, dacă este posibil.
Atunci când motive tehnice sau organizatorice o justifică, perioada minimă de repaus prevăzută la alin. (2) se poate reduce, dar în niciun caz aceasta nu poate să fie mai mică de 36 de ore consecutive.
Perioada minimă de repaus prevăzută la alin. (2) include, în principiu, sâmbăta și duminica.
Atunci când există motive obiective și cu condiția ca adolescenților să le fie acordat un repaus compensator adecvat, iar obiectivele prevăzute la art. 1 să nu fie puse în cauză, pot fi prevăzute derogări de la prevederile alin. (1) și (2) în următoarele cazuri:
a) munci efectuate în sectoarele de navigație sau de pescuit;
b) munci efectuate în spitale sau în instituții similare;
c) munci efectuate în agricultură;
d) munci efectuate în sectorul de turism sau în sectorul hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor;
e) activități caracterizate de perioade de muncă fracționate în cursul zilei.
Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.
Articolul 13
Se pot autoriza derogări de la prevederile art. 12 alin. (1) și în privința adolescenților, pentru munci prestate în condiții prevăzute de celelalte reglementări de securitate și sănătate în muncă, cu condiția ca aceste munci să fie de scurtă durată și să nu sufere nicio întârziere, să nu fie disponibili lucrători adulți și să se acorde adolescenților vizați perioade echivalente de repaus compensator într-un termen de 3 săptămâni.
Articolul 14
Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 15
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, Gheorghe Barbu București, 16 octombrie 2006. Nr. 753.
Anexa LISTA
cuprinzând agenții, procedeele și activitățile la care se face referire la art. 8 din ordin
I. Agenți
1. Agenți fizici:
a) radiațiile ionizante;
b) munca în atmosferă hiperbarică, de exemplu în incintele presurizate, la scufundări subacvatice.
2. Agenți biologici: agenții biologici din grupele 3 și 4 în sensul prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 1.092/2006
privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă.
3. Agenți chimici:
a) substanțele și preparatele care sunt clasificate în toxice, foarte toxice, corozive sau explozive;
b) substanțele și preparatele care se clasifică în nocive și comportă următoarele riscuri:
- pot determina efecte ireversibile foarte grave;
- pot determina efecte ireversibile;
- pot antrena o sensibilizare prin inhalare;
- pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea;
- pot cauza cancer;
- pot cauza modificări genetice ereditare;
- pot avea efecte grave pentru sănătate în caz de expunere prelungită;
- pot reduce fertilitatea;
- pot determina apariția, pe durata gravidității, a unor efecte nocive pentru copil;
c) substanțele și preparatele care se clasifică în iritante și comportă următoarele riscuri:
- sunt inflamabile;
- pot antrena o sensibilizare prin inhalare;
- pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea;
d) substanțele și preparatele prevăzute de
Hotărârea Guvernului nr. 1.093/2006
privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă;
e) plumbul și compușii săi, în măsura în care agenții respectivi pot să fie absorbiți de organismul uman;
f) azbestul.
II. Procedee și activități
1. Procedeele și activitățile prevăzute în anexa nr. 1 la
Hotărârea Guvernului nr. 1.093/2006
2. Activități de fabricație și de manipulare a dispozitivelor, artificiilor sau diverselor obiecte care conțin explozivi
3. Activități din menajeriile de animale feroce și veninoase
4. Activități de tăiere industrială a animalelor
5. Activități care presupun manipularea aparatelor de producere, de înmagazinare sau de folosire a gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate
6. Activități care presupun folosirea cuvelor, bazinelor, rezervoarelor, recipientelor sau canistrelor care conțin agenții chimici prevăzuți la pct. I.3
7. Activități care comportă risc de prăbușire, cădere de la înălțime
8. Activități care comportă riscuri electrice de înaltă tensiune
9. Activități al căror ritm este condiționat de mașini și care sunt remunerate în funcție de rezultat.
--------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.