Decizia nr. 96/2005
referitoare la excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. III al. 2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești, ale art. 12 al. 4 din Legea nr. 743/2001 , ale art. 10 al. 3 din Legea nr. 631/2002 , ale art. 7 al. 3 din Legea nr. 632/2002 , ale art. 9 al. 7 din Legea nr. 507/2003 , precum și ale art. 8 al. 7 din Legea nr. 511/2004
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Claudia Margareta Nita - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor
art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001
privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești, ale
art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale
art. 10 alin. 3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale art. 7 alin. (3) din
Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 , precum și ale
art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 . Excepția a fost ridicata de Marian-Gigel Alexandru, Maria Axinte, Paul Vizireanu, Cristian Nicolae, Traian Fucigiu, Victor Grigoras, Gheorghe Popovici, Severin Ciulei, Vasile Sarbu, Daniela Bocaneala, Mirela-Lacramioara Floristeanu (Dordea), Aurelia Dandu, Doina Barbu, Viorica Bratilescu, Niculina Masli, Carmen-Luminita Carjan, Mihaela Gheorghe, Cristian Grigorovici, Dumitrita Scriosteanu, Mariana Sandu, Paul Dutu, Ionel Scutelnicu, Luminita Niculache, Iuliana-Magdalena Olteanu, Laura Subtirelu (Danilov), Marina Cretu (Ranga), Ana-Maria Casian-Mauna, Liviu Ticofschi, Ana Danaila, Valeria Munteanu, Stanca Maranu, Monica Amihulesei (Tarna), Roxana Masli, Ionel Matei, Doru Caragea, Paul-Augustin Pocora, Gheorghe Calcan, Mariana Iatan, Pauna Bucur, Danel-Cristinel Sarau, Constantin Balaban, Marioara Parlog, Alexandrina Jijileanu, Georgeta Busila, Viorica Lungu, Mineta Baleanu, Elena Bibu, Elena Neacsu, Doina Nichifor, Vasilica Mocanu, Stefania Roibu, Camelia Zorila, Geanina Toader (Mihailov), Marinela Pescarus, Valeria Andrecencu, Teodor Borisov, Calin Marian Matei, Eugen Morozov, Diana Luminita Pisica, Andrei Iordan, Carmen Daniela Andrei, Aurica Alexe, Elena Ivana Stefanescu, Adrian Domniteanu, Vasilica Ros, Lucia Lica, Monica Florentina Giol, Claudiu Rapeanu, Elena Vlad, Vasile Grosu, Vasile Babu, Alecu Andreescu, Marlena Calin, Traian Poenaru, Dumitru Uzun, Valentin Pavel, Luminita Poenaru, Monica Bumbac, Madalina Teodorescu, Mihaela Vlad Serbu, Tanase Bajdechi, Cornel Boldeanu, Laurentiu Bratosin, Ioan Otel, Andrei Nicolae, Vasile Draghici, Dumitru Rotaru, Nicolae Visteanu, Laura Tutunaru, Cristian Deliorga, Antigona Arapasu, Adina Florea, Paul Ardeleanu, Laura Belu, Oana Blendea, Mioara Fried, Grigore Gill Julien, Simona Moanga, Zafer Sadic, Corina Scaeteanu, Marius Tuca, Manuela Vutcovici, Elena Grecu, Elena Chitu, Teodora Petrescu, Beatrice Sisman, Alina Vasilescu, Silviu Ciocoiu, Ioana Negrus, Constantin Micu, Ioana Tene, Claudiu Lazar, Marian Sintion, Nicoleta Bulgaru, Gigi Valentin Stefan, Raluca Ceausu, Anca Resmelita, Dan Timofte, Constantin Andreias, Antoaneta Ardeleanu, Vasile Balaican, Lizeta Defta, Cornelia Dumitrescu, Florentina Diana Ilicea, Valentina Martin, Sorin Constantinescu, Codruta Draguselea, Adrian Postelnicescu, Nicoleta Rhfir, Florina Vramulet, Mihaela Mergeane, Cristina Constantinescu, Matei Dragomir, Ioan Amariei, Stefan Balanescu, Ileana Mocioaca, Damian Mitea, Teodora Zamfir, Ion Stoica, Ioan Vasiliu, Catalina Condrut, Constantin Epure, Florin Plopeanu, Ioan Imbrea, Ioan Balu, Zarafina Puiu, Aniela Paraschiv, Aurel Ciorobea, Dantes Marcovici, Dumitru Vasile, Nela Sinca, Marius Trandaf, Octavia Toader, Maria Caragea, Constantin Pindichi, Monica Mihai, Victoria Fratila, Mariana Popescu, Maria Valsan, Corina Dobre, Antoaneta Macovei, Emilia Tataru, Cecilia Groparu, Violeta Bak, Adriana Caranfil, Nicoleta Ichim, Nicoleta Dulgheru, Alina Riza, Rodica Vartanesian, Liliana Condulimazi, Chirita Grosu, Camelia Rodica Mototolea, Livioara Caracoi, Aurelia Lupu, Florica Luminita Manea, Valentina State, Nicolae Ionescu, Cristina Ciurea, Ecaterina Ilie, Ecaterina Tudoroiu, Ecaterina Papagheorghe, Mihaela Girtu, Ofelia Ene, Petruta Grasu, Lucica Jipa, Maria Valcu, Lavinia Trandafir, Mariana Dragos, Carmen Apostu, Lucia Stoica, Nicolae Neagu, Mariana Ciubotaru, Alexandra Gheorghe, Roxana Neagu, Felicia Gheorghe, Viorica Halibei, Craita Alupoaie, Daniela Barbosu, Carmen Mirie, Doina Barbu, Georgeta Radu, Emilia Nedelcu, Ana Gologan, Alexandru Blaga, Dumitru Banica, Carmen Ionescu, Mihail Becut, Dan Chiujdea, Mihaela Cozmaciuc, Vlad Enache, Mircea Ene, Elena Petrescu, Dana Marin, Iuliana Bendeac, Laurentiu Deloreanu, Luana Deloreanu (Firoiu), Tudorita Chirila, Mihai Hondor, Mihai Betelie, Segiu Gabura, Mirela Tanase, Mugur Alexandru Tanasescu, Gabriela Usurelu, Carmen Damian, Ana Dana Manuela, Magdalena Militaru, Elena Stan, Lucian Buta, Adriana Irina Arhire, Roxana Budulan, Marcel Nechita, Ana Maria Tranca, Doina David, Dana Ursu, Florina Dobre, Cristian Vasilescu, Nicoleta Prisada, Anca Flitan, Maria Vasilescu, Elena Panait, Magda Goanta, Cristina Rus, Mariana Mincu, Mihaela Gheorghe, Oana Mangrau și Constanta Berbec în dosarele nr. 2.825/2004 și nr. 2.844/2004 ale Tribunalului Tulcea, în Dosarul nr. 1.824/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia civila și în Dosarul nr. 8.273/LM/2004 al Tribunalului București - Sectia a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal indeplinita.
Curtea, având în vedere ca excepțiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 608D/2004, 678D/2004, 764D/2004 și 771D/2004 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexarii dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 771D/2004, 764D/2004 și 678D/2004 la Dosarul nr. 608D/2004, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public arata ca dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea retinand prin Deciziile nr. 503 din 16 noiembrie 2004 și nr. 547 din 7 decembrie 2004 ca acestea nu contravin normelor constitutionale invocate și în prezenta cauza. În consecința, solicita menținerea acestei jurisprudente și respingerea excepției de neconstitutionalitate ca neintemeiata.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
Prin Incheierile din 20 octombrie 2004, 10 noiembrie 2004 și 22 noiembrie 2004, pronuntate în dosarele nr. 2.825/2004, 2.844/2004, 1.824/2004 și 8.273/LM/2004, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Constanta - Sectia civila și Tribunalul București - Sectia a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor
art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001
privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești, ale
art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale
art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale art. 7 alin. (3) din
Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 , precum și ale
art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 . Excepția a fost ridicata de Marian-Gigel Alexandru și altii în cauze având ca obiect plata primei de concediu.
În motivarea excepției, având un continut similar, autorii acesteia sustin ca prin textele de lege criticate a fost suspendat, în mod succesiv și "fără nici o justificare", exercitiul dreptului legal la prima de concediu, acordat potrivit dispozițiilor din
Ordonanța Guvernului nr. 83/2000
pentru modificarea și completarea
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din autoritățile judecătorești. În opinia autorilor excepției, "prin plata concediului de odihnă se înțelege indemnizatia de concediu plus prima de vacanta. În cel mai rau caz, dacă prima de vacanta nu s-ar include în concediul de odihnă platit, s-ar regasi în alte situații specifice" prevăzute de art. 41 alin. (2) din Constitutie. Se arata ca "pe calea ordonantei de urgenta nu se poate aduce atingere unor drepturi constitutionale", intrucat "legiuitorul român constituțional a optat pentru institutia restrangerii drepturilor sau libertatilor, și nu pentru posibilitatea suspendarii acestora". Se considera ca "suspendarea aplicarii legii prin care se recunoaste un drept echivaleaza cu restrangerea exercitiului acelui drept" și, în consecința, textele de lege atacate contravin prevederilor art. 53 din Constitutie, intrucat acestea determina o restrangere a exercitiului unui drept legal, fără a exista însă nici una dintre situațiile justificative prevăzute în norma constituțională invocata. În plus, în dosarele nr. 608D/2004, 764D/2004 și 771D/2004, se solicita ca, "în baza principiului egalitatii în drepturi", să se aiba în vedere "ca salarizarea personalului din autoritatea judecătorească se intemeiaza pe raporturi de autoritate, nu pe principii contractuale", ceea ce creeaza "o inechitate față de personalul contractual al societatilor comerciale care în baza negocierii beneficiaza de asemenea prime de vacante, precum și de primele reglementate de Codul fiscal".
Tribunalul Tulcea, Tribunalul Constanta - Sectia civila și Tribunalul București - Sectia a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate este intemeiata. În esenta, se arata ca prin suspendarea succesiva a dreptului la prima de concediu, dispusa atât prin
art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 , cat și prin celelalte texte normative criticate, cuprinse în legile bugetului de stat pe anii 2002, 2003 și 2004, au fost incalcate condițiile imperative ale art. 53 din Constitutie, care permit restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati doar în situațiile expres și limitativ prevăzute acolo. În plus, Tribunalul Constanta - Sectia civila apreciaza ca, prin efectul lor, textele de lege criticate contravin și principiului egalitatii în drepturi, intrucat se creeaza atât o inegalitate față de celelalte doua puteri în stat, cat și "o diferența de tratament juridic între magistrați și celelalte categorii beneficiare ale dreptului castigat", fără a exista un motiv obiectiv și rezonabil care să justifice aceasta discriminare. În sprijinul acestor argumente se menționează unele documente internationale, cum ar fi "Principiile fundamentale privind independenta magistratilor", adoptate de cel de-al saptelea Congres al Natiunilor Unite, respectiv Recomandarea adoptata de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei la 13 octombrie 1994, care prevad măsuri în sarcina statelor membre de a asigura și garanta magistratilor, printre altele, și o remuneratie adecvata statutului, rolului și responsabilitatii acestora.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul a transmis punctul sau de vedere prin care considera ca textele de lege criticate nu contravin normelor constitutionale invocate. În acest sens se sustine ca "este atributia legiuitorului sa dispună suspendarea aplicarii unui act normativ sau a unei dispozitii dintr-un act normativ, acest eveniment legislativ fiind expres reglementat de lege tocmai pentru a nu aduce atingere drepturilor sau libertatilor persoanelor". Sunt invocate, în sprijinul acestor considerente, dispozitiile art. 54 și cele ale
art. 62 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Se mai sustine ca textele de lege criticate nu încalcă prevederile art. 53 din Constitutie, intrucat dreptul la prima de concediu nu se regaseste printre drepturile și libertatile reglementate în cadrul capitolului II al titlului II intitulat "Drepturile și libertatile fundamentale". Textele de lege criticate nu contravin, de asemenea, nici art. 41 din Constitutie, deoarece masurile de protecție a muncii garantate la nivel constituțional privesc exclusiv aspectele enumerate la alin. (2) al aceluiasi articol, nu și dreptul la prima de concediu. În ceea ce priveste ipoteza încălcării art. 47 din Legea fundamentala, referitor la asigurarea unui nivel de trai decent, se menționează că "o astfel de restrangere se încadrează în condițiile prevăzute de art. 53 din Constitutie, nefiind vorba de o desființare a dreptului salarial insusi, ci de o suspendare prin lege a acordarii unui drept care echivaleaza cu restrangerea acestuia, ceea ce textul constituțional permite".
Referitor la critica de neconstitutionalitate a dispozițiilor cuprinse în legile bugetului de stat pe anii 2002, 2003 și 2004, se precizeaza ca, potrivit
Deciziei Curtii Constitutionale nr. 238 din 27 mai 2004 , legile bugetare au caracter temporar, astfel ca, nemaifiind în vigoare, acestea intra sub incidența
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .
În concluzie, se apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
Avocatul Poporului considera ca textele de lege criticate sunt constitutionale, pentru urmatoarele argumente:
În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozițiilor
art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001
și ale
art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003
față de prevederile art. 53 din Legea fundamentala, arata ca aceasta este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate nu pun în discutie restrangeri ale exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale. De asemenea, textele de lege menționate nu contravin nici art. 41 alin. (2) din Constitutie, deoarece masurile de protecție sociala - printre care și dreptul la prima ce se acordă cu ocazia plecarii în concediu - sunt cele stabilite prin lege, iar stabilirea cuantumului și a principalelor destinatii ale alocatiilor bugetare constituie atributul exclusiv al legiuitorului.
În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a textelor din legile bugetului de stat pe anii 2002, 2003 și 2004, se arata ca, potrivit principiului anualitatii bugetului de stat, acestea nu mai sunt în vigoare. În consecința, sunt incidente prevederile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , conform cărora Curtea Constituțională se pronunță numai asupra excepțiilor de neconstitutionalitate având ca obiect dispozitii legale în vigoare.
În concluzie, Avocatul Poporului considera ca prevederile
art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001
sunt constitutionale, iar excepția de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile
art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001 , ale
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002 , ale
art. 7 alin. (3) din Legea nr. 632/2002 , precum și ale
art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003
este inadmisibila.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile părților și ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozitiile
Legii nr. 47/1992 , retine urmatoarele:
Curtea Constituțională constata ca este legal sesizata și competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , sa solutioneze excepția de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul excepției de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile
art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001
privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 martie 2001, aprobata prin
Legea nr. 386/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 17 iulie 2001, ale
art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale
art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale art. 7 alin. (3) din
Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 , precum și ale
art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 . Acestea au urmatorul cuprins:
-
Articolul III
alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001
privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești: "De asemenea, se suspenda până la data de 1 ianuarie 2002 aplicarea prevederilor art. 41^1 alin. (1) care cuprind dispozitii referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnă și ale art. 45 alin. (1) referitoare la cuantumul sporului cu care se platesc orele lucrate peste durata normala a timpului de muncă din
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, modificata și completata prin
Ordonanța Guvernului nr. 83/2000
pentru modificarea și completarea
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, precum și aplicarea prevederilor art. IV referitoare la acordarea primei cu ocazia plecarii în concediul de odihnă din
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 237/2000
pentru modificarea
pentru prevenirea și sanctionarea spalarii banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 29 noiembrie 2000.";
-
Articolul 12
alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 : "Termenele prevăzute la
art. III din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001
privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești, aprobata și modificata prin
Legea nr. 386/2001 , se prelungesc până la data de 31 decembrie 2002.";
-
Articolul 10
alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 : "Termenele prevăzute la
art. III din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001
privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 386/2001 , cu modificările ulterioare, se prelungesc până la data de 31 decembrie 2003.";
- Art. 7 alin. (3) din
Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 : "Termenele prevăzute la
art. III din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001
privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 386/2001 , cu modificările ulterioare, se prelungesc până la data de 31 decembrie 2003.";
-
Articolul 9
alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 : "Aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecarii în concediul de odihnă, precum și a celor ale
art. 32 alin. (2) din Legea nr. 188/1999
privind Statutul functionarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, se suspenda până la data de 31 decembrie 2004."
Aplicarea dispozițiilor
art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996
referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnă a fost suspendata și prin
Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.121 din 29 noiembrie 2004, care la art. 8 alin. (7) prevede că: "Aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecarii în concediul de odihnă, precum și a celor ale
art. 32 alin. (2) din Legea nr. 188/1999
privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, se suspenda până la data de 31 decembrie 2005." În consecința, Curtea Constituțională urmeaza a se pronunță și asupra acestui text de lege.
În motivarea excepției ridicate, autorii invoca incalcarea art. 16 alin. (1) și a art. 53 din Constitutie. Aceste prevederi au urmatorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminari.";
- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apararea securitatii naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertatilor cetatenilor; desfășurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai dacă este necesară intr-o societate democratica. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicata în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii."
Examinand excepția de neconstitutionalitate și dispozitiile de lege criticate, Curtea Constituțională constata ca aceasta urmeaza a fi respinsa pentru urmatoarele considerente:
Dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse în repetate randuri examenului de constituționalitate, prin raportare la aceleasi prevederi constitutionale ca și cele invocate de autorii prezentei excepții de neconstitutionalitate. Astfel, prin deciziile nr. 12 din 18 ianuarie 2005, nr. 26 din 20 ianuarie 2005 și nr. 69 din 3 februarie 2005, inca nepublicate, Curtea a retinut ca
art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001
prevede suspendarea aplicarii prevederilor art. 41^1 alin. (1) și ale
art. 45 alin. (1) din Legea nr. 50/1996
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, până la data de 1 ianuarie 2002. Acest termen a fost prelungit prin
art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , precum și prin legile bugetare pentru anii 2003, 2004 și 2005, până la data de 31 decembrie 2005.
În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozițiilor
art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 , Curtea constata ca și acestea au avut aplicabilitate temporara, ele fiind în vigoare între 2 martie 2001 și 1 ianuarie 2002. Or, potrivit dispozițiilor
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională decide numai asupra excepțiilor privind neconstitutionalitatea unei legi sau a unei ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonanța în vigoare. În consecința, excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor
art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001
urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila.
Curtea constata ca și criticile de neconstitutionalitate a dispozițiilor din legile bugetului de stat pe anii 2002 și 2003 urmeaza a fi respinse ca inadmisibile. Aceasta deoarece, în virtutea principiului anualitatii bugetului de stat, aceste acte normative și-au incetat aplicabilitatea o dată cu incheierea exercitiului anului bugetar corespunzător perioadei de reglementare.
În ceea ce priveste dispozitiile
art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , Curtea constata ca, desi la data sesizarii sale acestea mai erau în vigoare, la data pronuntarii prezentei decizii textul de lege criticat nu mai era în vigoare, astfel încât excepția de neconstitutionalitate urmeaza a fi respinsa ca devenita inadmisibila.
În legătură cu sustinerile de neconstitutionalitate a dispozițiilor
art. 8 alin. (7) din Legea nr. 511/2004 , prin raportare la art. 53 din Legea fundamentala, privind posibilitatea restrangerii prin lege a exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, Curtea observa ca textul de lege este în vigoare și prevede suspendarea aplicarii acelor dispozitii din actele normative care se referă la acordarea primelor pentru concediul de odihnă, până la data de 31 decembrie 2005. În ceea ce priveste dreptul la prima de concediu a magistratilor, prevăzut de
art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din autoritățile judecătorești, Curtea constata ca textul de lege mentionat a fost abrogat în mod expres prin
art. 50 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 177/2002
privind salarizarea și alte drepturi ale magistratilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002. Aceste dispozitii au urmatorul continut: Pe data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga art. 1^1, precum și celelalte dispozitii referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistratilor și personalului de specialitate juridica asimilat, potrivit
legii, acestora, din Legea nr. 50/1996
(...). Ca atare, prevederile
art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996
și-au incetat aplicarea cu privire la aceste categorii de personal de la data intrarii în vigoare a
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 . În consecința,
art. 8 alin. (7) din Legea nr. 511/2004
suspenda dreptul la acordarea primei pentru concediul de odihnă doar în ceea ce priveste personalul auxiliar din organele autorității judecătorești, astfel ca, numai sub acest aspect, Curtea va efectua controlul de constituționalitate prin raportare la normele din Constitutie invocate ca fiind incalcate.
Curtea apreciaza ca premisele de la care pleaca autorii excepției, în formularea criticii de neconstitutionalitate, sunt gresite. Beneficiul unor drepturi salariale suplimentare, cum este și prima de concediu, nu constituie un drept constituțional fundamental, iar prevederile art. 53 nu sunt incidente în privinta reglementarii lor. Legiuitorul este în drept sa acorde, sa modifice ori sa inceteze acordarea unor drepturi, precum și sa stabileasca perioada pentru care ele se acordă.
În sfârșit, nu poate fi retinuta nici critica referitoare la nesocotirea principiului egalitatii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat între cele două categorii de salariati pe care autorii excepției le amintesc, personalul contractual al societatilor comerciale și personalul din autoritatea judecătorească, exista diferente în ceea ce priveste natura raporturilor de muncă și condițiile specifice de încheiere a contractului de muncă, astfel ca și regimul juridic aplicabil fiecarei categorii este diferit. Or, Curtea a statuat în mod constant în jurisprudenta sa ca principiul egalitatii impune aplicarea aceluiasi regim juridic unor situații identice și, per a contrario, presupune ca în situații de fapt diferite să se aplice un regim juridic diferit.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUTIONALA
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor
art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001
privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești, ale
art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale
art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002
și ale art. 7 alin. (3) din
Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 , excepție ridicata de Marian-Gigel Alexandru, Maria Axinte și altii în Dosarul nr. 2.825 al Tribunalului Tulcea, de Viorica Lungu, Mineta Baleanu și altii în Dosarul nr. 2.844/2004 a Tribunalului Tulcea, de Elena Vlad, Vasile Grosu și altii în Dosarul nr. 1.824/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia civila, respectiv de Dan Chiujdea, Mihaela Cozmaciuc și altii în Dosarul nr. 8.273/LM/2004 al Tribunalului București - Sectia a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă.
II. Respinge, ca devenita inadmisibila, excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor
art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , excepție ridicata de aceiasi autori în aceleasi dosare.
III. Respinge, ca neintemeiata, excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor
art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004 , excepție ridicata de aceiasi autori în aceleasi dosare.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în sedinta publică din data de 15 februarie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia Margareta Nita
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.