Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 342/2005

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice

prezumat în vigoare

Data actului: 28 iunie 2005
Emitent: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 727 din 10 august 2005
Citat de: 1 act
Citează: 8 acte
Structură: 1 articol · 11.287 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

OG nr. 80/2001 30 august 2001 (prevederi anume) privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile public…

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001

privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, excepție ridicată de Viorel Monac și Mioara Pascu în Dosarul nr. 120/CF/2005 al Tribunalului Neamț - Secția comercială și contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde Viorel Monac, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Viorel Monac susține că prevederile legale criticate încalcă autonomia financiară a autorităților administrației publice locale, întrucât acestea, potrivit dispozițiilor art. 9 din Carta europeană a autonomiei locale, au dreptul la resurse financiare proprii suficiente de care să poată dispună în mod liber în exercitarea atribuțiunilor lor.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, arătând că dispozițiile legale criticate nu mai sunt în vigoare cu privire la autoritatea administrației publice locale implicate în cauza de față, și anume consiliile locale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 22 februarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 120/CF/2005, Tribunalul Neamț - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001

privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, excepție ridicată de Viorel Monac și Mioara Pascu având ca obiect soluționarea unei sesizări prin care se solicită stabilirea răspunderii juridice a autorilor excepției în urma efectuării de către Curtea de Conturi a verificării contului de execuție bugetară și a bilanțului contabil pe anul 2003 al unui consiliu local.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că prevederile

art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001

contravin dispozițiilor constituționale ale art. 119 [devenit, după revizuirea și republicarea Constituției, art. 120] și art. 120 alin. (1) [devenit art. 121 alin. (1)].

Autorii excepției apreciază că, prin

art. 7 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 , "se aduce atingere principiului constituțional al autonomiei locale, întrucât plafonarea nivelului cheltuielilor lunare pentru telefoane ar trebui aprobată prin hotărâre de către consiliul local care are competența exclusivă a aprobării bugetului local".

Tribunalul Neamț - Secția comercială și contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii se arată că textul de lege criticat nu încalcă principiul constituțional al autonomiei locale, întrucât "prin autonomia locală, în înțelesul

art. 3 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , modificată, se înțelege «dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și gestiona, în numele și interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii»". Având în vedere însă măsura prevăzută de textul de lege criticat, instanța consideră că aceasta constituie "o măsură care se încadrează în cadrul politicii economice naționale, nefiind incompatibilă cu principiul constituțional al autonomiei locale, cu atât mai puțin cu cât autoritățile administrației publice locale au obligația de a gestiona resursele proprii potrivit atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii, acestea trebuind să fie proporționale cu competențele și responsabilitățile prevăzute de lege".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este inadmisibilă. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că prevederile

art. 7 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 , "recent modificate prin

Legea nr. 154/2004 , includ la exceptarea aplicării prevederilor art. 7 alin. (1) și consiliile locale și județene" și, în consecință, "excepția de neconstituționalitate este rămasă fără obiect".

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că dispozițiile legale criticate nu contravin principiului constituțional al autonomiei locale, întrucât acesta "se realizează prin activitatea consiliilor locale alese și a primarilor aleși [...] și nu exclude obligația autorităților administrației publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul țării". În acest sens este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 102 din 11 martie 2003.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile

art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001

privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 247/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 9 mai 2002. Curtea reține că, deși autorii excepției fac referire la întregul text al

art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001

ca fiind neconstituțional, în realitate, astfel cum rezultă din motivare, sunt criticate numai dispozițiile alin. (1) al art. 7 din ordonanță. Totodată, Curtea observă că dispozițiile criticate au fost modificate prin prevederile

art. I pct. 4 din Legea nr. 188/2003

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2002

pentru modificarea alin. (6) și (7) ale

art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001

Articolul 7

alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 , în redactarea actuală, are următorul cuprins:

"Cheltuielile anuale pentru convorbiri telefonice se reduc cu 10% pentru toate autoritățile administrației publice și instituțiile publice, comparativ cu media anuală a acestor cheltuieli efectiv realizate în anul 2001. Cheltuielile privind convorbirile telefonice vor putea fi majorate în raport cu evoluția indicelui inflației."

Textele constituționale expres invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 120 și ale art. 121 alin. (1). Cât privește încălcarea art. 120 din Constituție, Curtea reține că, în realitate, motivarea excepției se întemeiază pe dispozițiile alin. (1) al art. 120 din Constituție. Dispozițiile constituționale invocate au următorul cuprins:

- Art. 120 alin. (1): "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.";

- Art. 121 alin. (1): "Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii."

În esență, autorii excepției de neconstituționalitate apreciază că instituirea unui cuantum în ceea ce privește cheltuielile anuale pentru plata convorbirilor telefonice constituie o încălcare a principiului constituțional al autonomiei locale.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că, în conformitate cu dispozițiile

art. 7 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 , astfel cum au fost modificate prin

art. 1 pct. 3 din Legea nr. 154/2004

privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 mai 2004, "(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică [...] consiliilor locale și județene". În consecință, Curtea observă că dispozițiile

art. 7 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001

exceptează consiliile locale de la aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. (1) din ordonanța sus-menționată.

Având în vedere că obiectul cauzei în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate îl constituie soluționarea unei sesizări prin care se solicită stabilirea răspunderii juridice a autorilor excepției în urma efectuării de către Curtea de Conturi a controlului contului de execuție bugetară și al bilanțului contabil pe anul 2003 al unui consiliu local, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu mai sunt în vigoare cu privire la consiliile locale. Așadar, devin incidente prevederile

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și, în consecință, excepția urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca fiind inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 iunie 2005.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
__________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.