Decizia nr. 4188/2005

Președinte: Theodor Mrejeru - judecător

Dana Iarina Vartires - judecător

Carmen Sîrbu - judecător

Daniela Tudor - magistrat-asistent

S-a luat în examinare recursul declarat de Federația Sindicatelor din Învățământ Spiru Haret București împotriva Sentinței civile nr. 245 din 15 februarie 2005 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal s-au prezentat: recurenta reclamantă Federația Sindicatelor din Învățământ Spiru Haret București prin consilier juridic Ioana Băraru și intimatul pârât Ministerul Educației și Cercetării prin consilier juridic Dinu Mihaela Nicoleta.

Procedura completă.

Curtea a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părților pe cererea de recurs formulată.

Reprezentanta recurentei a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și, pe fondul cauzei, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Reprezentanta intimatei a pus concluzii de respingere a recursului declarat și de menținere, ca legală și temeinică, a hotărârii instanței de fond.

CURTEA,

asupra recursului de față,

din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Curții de Apel București, Federația Sindicatelor din Învățământ Spiru Haret a chemat în judecată Ministerul Educației și Cercetării pentru ca instanța să dispună anularea

Ordinului nr. 4.209 din 8 iulie 2004 , emis de pârât, și obligarea acestuia să emită un nou ordin prin care să se includă în salariul de bază și indemnizația pentru învățământ special, pentru a deveni bază de calcul pentru toate celelalte sporuri și drepturi salariale acordate.

În motivarea acțiunii a arătat faptul că ordinul atacat este emis cu nerespectarea dispozițiilor legale.

Prin Sentința civilă nr. 245 din 15 februarie 2005 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă acțiunea formulată motivat de faptul că actele normative care au reglementat includerea în salariul de bază a unor sporuri au fost cele emise ulterior apariției

Legii nr. 128/1997 , arătându-se expres indemnizațiile, sporurile sau adaosurile care se includ sau fac parte din salariul de bază, ceea ce înseamnă că nu pot fi adăugate la lege alte sporuri care să fie incluse în salariul de bază.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Federația Sindicatelor din Învățământ Spiru Haret, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență faptul că instanța a făcut o interpretare greșită a dispozițiilor legale, întrucât în

Legea nr. 128/1997

au fost prevăzute sporuri și indemnizații care se includ în salariul de bază și care nu au fost avute în vedere de intimata pârâtă la stabilirea drepturilor bănești corespunzătoare salariaților acestui minister.

Recursul este fondat.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ, analizând motivele invocate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, a constatat fondat recursul și urmează să-l admită pentru considerentele ce urmează:

În conformitate cu dispozițiile prevăzute de

art. 48 alin. 1 teza finală din Legea nr. 128/1997 , salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii, și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare, iar potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 49 alin. 1 lit. a)-g), salarizarea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar se stabilește diferențiat în raport cu funcția și norma didactică îndeplinită, gradul didactic, titlul științific, vechimea recunoscută în învățământ, calitatea activității instructiv-educative, locul și condițiile specifice în care se desfășoară activitatea.

Aceste condiții expres prevăzute de legiuitor pentru salarizarea personalului didactic și auxiliar nu pot fi schimbate prin norme ale Ministerului Educației și Cercetării și, ca atare, orice altă interpretare care contravine prevederilor legale nu poate fi acceptată și reprezintă o încălcare a legii.

Este evident că în noțiunea de salariu de bază legiuitorul a inclus, pe lângă sumele acordate în conformitate cu dispozițiile

art. 49 lit. a)-g) din Legea nr. 128/1997 , și sume cu privire la care legea face trimitere expresă că se includ în salariul de bază, precum sporul de stabilitate ( art. 50 alin. 11 din Legea nr. 128/1997 ), sporul de suprasolicitare neuropsihică (art. 50 alin. 13), indemnizația personalului didactic care îndeplinește funcția de diriginte, învățător, institutor ori educator (art. 51 alin. 4), indemnizația personalului didactic din casele de copii și din învățământul special (art. 49 alin. 3), gradația de merit acordată potrivit art. 50 alin. 3 din aceeași lege, precum și salariul de merit lunar [ art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2003 , aprobată prin

Legea nr. 164/2004 ].

Având în vedere dispozițiile legale sus-menționate, sunt îndreptățite criticile formulate de recurent și Curtea constată că ordinul atacat este emis cu încălcarea dispozițiilor legale, întrucât cuprinde dispoziții ce contravin prevederilor cuprinse în art. 49 alin. 3, art. 50 alin. 11 și 13 și

art. 51 alin. 4 din Legea nr. 128/1997 .

Curtea reține faptul că, ori de câte ori textul de lege face trimitere la faptul că un anumit spor sau indemnizație se calculează în funcție de salariul de bază al funcției îndeplinite, calcularea se va face în funcție de salariul stabilit în condițiile prevăzute de

art. 49 alin. 1 lit. a)-g) din Legea nr. 128/1997 , iar atunci când textul de lege face mențiunea că sporul sau indemnizația respectivă se calculează în raport cu salariul de bază, trebuie avut în vedere salariul de bază al funcției didactice la care se adaugă sporurile și indemnizațiile care, potrivit legii, sunt incluse în salariul de bază.

Cu aceste considerente, Curtea va admite recursul formulat și, rejudecând cauza, va anula ordinul atacat și va obliga pârâtul la emiterea unui nou ordin în conformitate cu dispozițiile legale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul declarat de Federația Sindicatelor din Învățământ Spiru Haret București împotriva Sentinței civile nr. 245 din 15 februarie 2005 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamanta Federația Sindicatelor din Învățământ Spiru Haret.

Anulează

Ordinul nr. 4.209 din 8 iulie 2004 , emis de Ministerul Educației și Cercetării.

Obligă pârâtul să emită un nou ordin prin care să acorde drepturile bănești solicitate de reclamant.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 iulie 2005.

Definitivă și irevocabilă.