Legea nr. 56/1992

Articolul 1

Frontiera de stat a României desparte teritoriul statului român de teritoriile statelor vecine și marea teritorială a României de zona contigua. Totodată, frontiera de stat delimiteaza în plan vertical spațiul aerian și subsolul statului român de spațiul aerian și subsolul statelor vecine.

Articolul 2

Frontiera de stat a României se stabilește prin lege, în conformitate cu prevederile tratatelor internaționale și ale înțelegerilor încheiate între statul român și statele vecine și nu poate fi modificată decît prin lege.

Frontiera de stat a României este inviolabilă.

Articolul 3

Frontiera de stat a României este marcată, de regula, în teren, prin semne de frontieră, ale căror date topogeodezice sînt prevăzute în documentele de demarcare încheiate între statul român și statele vecine.

În scopul menținerii vizibilitatii și asigurării protecției semnelor de frontieră se constituie culoarul de frontieră, a cărui latime se convine de către statul român cu fiecare dintre statele vecine. Activitățile de curățire și întreținere a culoarului de frontieră se efectuează sub supravegherea nemijlocită a granicerilor.

Articolul 4

Pentru executarea pazei și supravegherii frontierei de stat se constituie:

a) Fîșia de protecție a frontierei de stat, cu o latime de 20 metri începînd de la linia frontierei de stat, pentru frontiera de uscat, și de la limita revarsarilor de ape, pentru frontiera de apa, către interior. Se exceptează litoralul Marii Negre și porturile de la Dunăre, situate la frontiera.

Fîșia de protecție a frontierei face parte din domeniul public de interes național și se administrează de către graniceri. Limitele interioare ale fisiei de protecție a frontierei de stat vor fi marcate prin grija granicerilor.

b) Zona de frontieră, alcătuită din teritoriul comunelor, orașelor și municipiilor, care, potrivit organizării administrative a teritoriului României, sînt situate în apropierea frontierei de stat pe o adîncime de 20 km față de aceasta către interior.

Localitățile incluse în zona de frontieră vor fi aduse la cunoștința populației prin grija prefecților, iar pe panourile cu denumirea acestora se va trece mențiunea, în limba română, "LOCALITATE DE FRONTIERA".

Articolul 5

Regimul juridic al frontierei de stat a României cuprinde totalitatea regulilor prevăzute în legislația interna, care privesc frontiera de stat și apele teritoriale, precum și obiectivele construite la frontiera, în comun cu statele vecine, în conformitate cu normele dreptului internațional, ale tratatelor, acordurilor, convențiilor și protocoalelor încheiate de statul român cu statele vecine. Regimul juridic cuprinde, de asemenea, normele prevăzute în legislația interna referitoare la desfășurarea diferitelor activități în zona de frontieră.

Respectarea regimului juridic al frontierei de stat a României se realizează, potrivit legii, de către Ministerul de Interne, prin Comandamentul Național al Granicerilor și prin Direcția generală de pașapoarte și a poliției de frontieră.

Articolul 6

Trecerea frontierei de stat a României de către persoane, mijloace de transport, mărfuri și alte bunuri se face prin punctele de control pentru trecerea frontierei, deschise traficului internațional, denumite, în continuare, puncte de control.

Trecerea frontierei de stat române se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite prin acorduri și înțelegeri între România și statele vecine.

Articolul 7

În punctele de control se organizează și se efectuează controlul de frontieră al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri care intra sau ies din țara.

Trecerea frontierei de stat prin punctele de control se realizează în condițiile prevăzute în prezenta lege.

Articolul 8

Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat române are ca scop verificarea și constatarea îndeplinirii condițiilor stabilite de lege pentru intrarea și ieșirea din țara a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri.

Organele de control la trecerea frontierei de stat române poarta întreaga răspundere pentru aplicarea și respectarea stricta a prevederilor referitoare la intrarea și ieșirea din țara a persoanelor, mijloacelor de transport, a mărfurilor și altor bunuri, precum și pentru buna desfășurare a traficului internațional și servirea călătorilor, în conformitate cu dispozițiile legale.

Articolul 9

Regulile de exploatare și întreținere privind podurile, căile ferate și rutiere, liniile de comunicații și apele de frontieră care intersectează linia frontierei de stat ori au ax comun cu aceasta sînt stabilite prin înțelegeri încheiate de către statul român cu statele vecine.

Articolul 10

Pentru soluționarea problemelor rezultate din înțelegerile bilaterale de frontieră, se numesc, prin hotărîre a Guvernului României, împuterniciții de frontieră și loctiitorii acestora, precum și delegații români în comisiile mixte interguvernamentale, din rindul ofițerilor de graniceri, poliției de frontieră și funcționarilor altor ministere și organe centrale interesate.

Articolul 11

Paza și supravegherea frontierei de stat se exercită de către Comandamentul Național al Granicerilor, prin marile unități, unitățile și subunitatile subordonate.

Articolul 12

Comandamentul Național al Granicerilor, marile unități, unitățile și subunitatile subordonate au următoarele atribuții principale:

a) executa paza și supravegherea frontierei de stat a României, împiedica trecerile ilegale peste granita, contrabanda și orice încălcare a regulilor regimului juridic al frontierei de stat;

b) supraveghează apele naționale și spațiul aerian ale României;

c) asigura aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convențiilor și protocoalelor de frontieră încheiate de România cu statele vecine;

d) asigura supravegherea, controlul și întreținerea semnelor de frontieră;

e) controlează documentele de trecere ale persoanelor, mijloacelor de transport și bagajele celor care au dreptul sa treacă frontiera de stat prin punctele de mic trafic, precum și prin alte locuri decît prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat;

f) organizează și realizează cooperarea în paza frontierei cu organele similare ale statelor vecine, conform înțelegerilor bilaterale;

g) fac propuneri cu privire la numirea imputernicitilor de frontieră și loctiitorilor acestora, precum și a delegaților români din rindul ofițerilor de graniceri în comisiile mixte interguvernamentale de frontieră;

h) acționează pentru descoperirea, reținerea și cercetarea, în condițiile legii, a persoanelor care săvîrșesc infracțiuni ori contravenții la regimul juridic al frontierei de stat;

i) iau măsuri pentru aplicarea și respectarea legislației de frontieră și sancționarea contravenientilor;

j) executa orice alte atribuții stabilite prin lege.

Articolul 13

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, granicerii cooperează cu celelalte unități și organe ale Ministerului de Interne, cu unitățile Ministerului Apărării Naționale, cu organele Ministerului Economiei și Finanțelor, cu autoritățile administrației publice locale și conducerile unităților economice și se pot folosi de serviciile organizate de paza, precum și ale persoanelor care locuiesc ori desfășoară activități în apropierea frontierei, cu acordul acestora.

Articolul 14

În zona de frontieră, granicerii aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, potrivit legii, au dreptul:

a) sa controleze actele de identitate ale persoanelor și sa procedeze, la nevoie, la identificarea acestora;

b) sa oprească și sa controleze mijloacele de transport;

c) sa cerceteze suprafețele de teren, căile de comunicație și construcțiile izolate;

d) sa oprească, sa retina și sa cerceteze, în condițiile legii, persoanele despre care exista informații sau probe ca au savirsit fapte penale sau contravenționale ori care contravin reglementărilor juridice în legătură cu frontiera; totodată, pot controla îmbrăcămintea și bagajele persoanelor în vederea descoperirii obiectelor care ar putea dovedi intenția săvîrșirii unei infracțiuni sau contravenții;

e) sa stabilească, împreună cu autoritățile administrației publice locale, măsuri specifice obligatorii, cu caracter temporar sau permanent, referitoaRe la paza frontierei de stat, care nu contravin legii și care vor fi aduse la cunoștința cetățenilor, prin grija prefecților și primarilor.

Articolul 15

În marea teritorială și apele de frontieră, granicerii care se găsesc în misiune sau în îndeplinirea altor atribuții de serviciu au obligația:

a) sa verifice respectarea regulilor regimului marii teritoriale și apelor de frontieră;

b) sa supravegheze activitățile ce se desfășoară în marea teritorială și apele de frontieră, precum și spațiul aerian adiacent acestora;

c) sa descopere și sa zadarniceasca încercările de evaziune pe mare și trecerile ilegale peste frontiera fluviala;

d) sa descopere și sa împiedice acțiunile de contrabanda și piraterie;

e) sa controleze periodic poziția și integritatea semnelor de frontieră;

f) sa oprească și sa conducă pentru cercetări, în porturile României, navele ambarcatiile și persoanele care au încălcat regulile regimului marii teritoriale și apelor de frontieră;

g) sa descopere și sa împiedice orice alta activitate desfășurată în marea teritorială și apele de frontieră, care ar afecta interesele și suveranitatea statului român, informind de îndată organele române competente.

Articolul 16

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, granicerii și poliția de frontieră pot folosi nave, ambarcatii, elicoptere, autovehicule și alte mijloace de transport. Mijloacele din dotare vor purta semnul și inscripția "armei" pe laturile bordurilor navelor și lateralele autovehiculelor, care vor fi prevăzute cu girofaruri suprapuse. Motocicletele de orice tip vor avea asemenea inscripții pe rezervorul de benzina și vor fi prevăzute cu girofaruri laterale.

Articolul 17

Granicerii și poliția de frontieră au obligația, în condițiile legii, sa culeagă, sa stocheze și sa prelucreze date și informații necesare pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin.

Articolul 18

Granicerii și poliția de frontieră pot sa retina, în zona de frontieră, în condițiile legii, persoanele care au savirsit alte infracțiuni decît cele prevăzute la art. 14 lit. d), predindu-le de îndată organelor judiciare competente, împreună cu obiectele reținute, mijloacele materiale de proba și lucrările efectuate.

Articolul 19

În îndeplinirea atribuțiilor legale de serviciu, granicerii și poliția de frontieră, în raport cu natura și gradul de împotrivire a infractorului sau contravenientului, trec la luarea măsurilor prevăzute de lege împotriva acestora în legătură cu stabilirea identității, reținerea, descoperirea și conservarea mijloacelor de proba ori împiedicarea săvîrșirii de noi fapte penale sau contravenționale și pot utiliza forta fizica, mijloacele specifice din dotare, inclusiv ciinii de serviciu.

În caz de necesitate și numai cînd utilizarea altor mijloace de împiedicare sau constringere nu este posibila, granicerii și poliția de frontieră pot folosi armamentul din dotare, în condițiile strict prevăzute de lege.

În toate cazurile, granicerii și poliția de frontieră au obligația de a se comporta civilizat, de a respecta demnitatea persoanelor reținute și cercetate.

Articolul 20

Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat române se organizează și funcționează în subordinea Direcției generale de pașapoarte și a poliției de frontieră.

Deschiderea de noi puncte de control sau închiderea temporară sau definitivă a celor existente se aproba prin hotărîre a Guvernului.

Articolul 21

În punctele de control își desfășoară activitatea și personal aparținînd Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Transporturilor, Ministerului Sănătății, Ministerului Agriculturii și Alimentației, Ministerului Comerțului și Turismului și altor organe centrale, cărora le revin sarcini, potrivit legii, în aceste locuri.

Atribuțiile personalului din subordinea ministerelor și organelor prevăzute la alin. 1 se stabilesc de conducerile acestora, în conformitate cu legea.

Articolul 22

Ministerele și organele centrale cărora le revin sarcini, potrivit legii, în punctele de control colaborează și răspund, în limitele competentelor legale, de desfășurarea în bune condiții a traficului de călători, mijloacelor de transport, mărfurilor, altor bunuri, precum și de asigurarea pazei frontierei de stat în aceste locuri.

Articolul 23

Șeful punctului de control este ofițer activ, desemnat de Ministerul de Interne. Acesta coordonează și răspunde de întreaga activitate din punctul de control, potrivit legii.

Șeful punctului de control verifica și ia măsurile legale corespunzătoare pentru îndeplinirea corecta de către personalul din punctul de control a îndatoririlor de serviciu.

Articolul 24

Pentru controlul și supravegherea mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat se pot folosi și militari în termen sau angajați pe bază de contract.

Articolul 25

Controlul pentru trecerea frontierei de stat române se efectuează în echipe formate din personal al punctelor de control. Șeful echipei de control este ofițer sau subofițer din poliția de frontieră.

În punctele de control portuare, din echipa de control face parte și reprezentantul căpităniei portului. O dată cu echipa de control au acces pe navele de mărfuri și reprezentanții agenției de navlosire, precum și alte persoane autorizate.

În punctele de control aeroportuare, din echipa de control face parte și un reprezentant al companiilor aeriene române de transport.

Articolul 26

Controlul pașapoartelor și al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat române, eliberate de autoritățile române, precum și al celor eliberate de autoritățile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, potrivit legii, se face de către ofițerii și subofiterii desemnați de șeful punctului de control.

În cazurile în care se constată că documentele de călătorie nu întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularilor acestora să între ori sa iasa din țara sau exista suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, șeful punctului de control va dispune de îndată măsuri de clarificare cu maximum de urgenta a situației persoanelor în cauza.

Șeful punctului de control poate întrerupe călătoria persoanelor cu privire la care s-a făcut constatarea că nu sînt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române.

Articolul 27

Controlul vamal al mărfurilor, bagajelor, coletelor și al altor bunuri aflate asupra persoanelor se face, după efectuarea controlului documentelor pentru trecerea frontierei de stat, de către personalul vamal din echipele de control, potrivit reglementărilor legale referitoare la regimul vamal.

Articolul 28

Controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar și fito-sanitar se efectuează, potrivit reglementărilor legale, de către personalul desemnat de Ministerul Sănătății și, respectiv, Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Ministerul Agriculturii și Alimentației împreună cu Ministerul Transporturilor pot stabili, pentru traficul de animale, produse animale și vegetale, trecerea numai prin unele puncte de control, în funcție de volumul traficului, de situația epizootiilor, epifitiilor, de convențiile sanitar-veterinare și fito-sanitare încheiate cu alte state.

În funcție de situația epizootiilor și epifitiilor, Ministerul Agriculturii și Alimentației poate interzice traficul de animale, precum și de produse animale și vegetale peste frontiera de stat, informind despre aceasta celelalte organe centrale interesate.

Măsurile pentru protecția sanitară la frontiera de stat se aplică, potrivit reglementărilor legale, tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri, indiferent de proveniență și destinația lor. Persoanelor care nu se supun acestor măsuri nu li se permite trecerea frontierei de stat române.

În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situații care nu suferă amînare, Ministerul Sănătății ia primele măsuri de prevenire și combatere, pe care le comunică de îndată Ministerului Agriculturii și Alimentației, Ministerului Comerțului și Turismului, Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Transporturilor.

Controlul sanitar-uman al navelor și aeronavelor trebuie să preceada controlul documentelor de trecere a frontierei de stat și controlul vamal.

Articolul 29

Trecerea frontierei de stat de către persoane fizice a armelor de vinatoare, de tir și munițiilor acestora, precum și a armelor de panoplie este permisă numai dacă aceste arme și muniții sînt înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat de către organele care le-au eliberat sau au acordat viza română ori de organele din punctele de control.

Călătorii care vin în România și au asupra lor arme și muniții, altele decît cele prevăzute la alin. 1, au obligația să le depună la poliția de frontieră.

Insotitorii delegatiilor străine la nivelul sefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum și militarii pot avea asupra lor și introduce în țara arme de autoaparare și munitiile aferente, pe bază de reciprocitate, dacă acestea sînt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe și, respectiv, Ministerul Apărării Naționale sau Ministerul de Interne.

Articolul 30

Armele de vinatoare, de tir, munitiile pentru acestea, precum și armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin România, pe care le-au declarat, se sigileaza la intrarea în țara de către personalul vamal.

Pe timpul tranzitarii, călătorilor le este interzis sa înstrăineze armele și munitiile sau sa rupa sigiliile aplicate. La ieșirea din țara se verifica integritatea și autenticitatea sigiliilor și dacă datele armelor și munițiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacă sigiliile nu sînt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat sau armele și munitiile au fost înstrăinate integral ori în parte, călătorilor în cauza li se permite trecerea frontierei numai cu aprobarea Direcției generale de pașapoarte și a poliției de frontieră.

Tranzitarea prin România de arme de vinatoare sau de tir și a munițiilor corespunzătoare aparținînd unor persoane juridice străine se face cu aprobarea Direcției generale de pașapoarte și a poliției de frontieră.

Articolul 31

Armele și munitiile prevăzute la art. 29 alin. 1 și 2, care nu au fost declarate, precum și alte arme sau muniții descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei, se rețin de organul vamal în vederea confiscării și se predau, pe bază de proces-verbal, direcției de poliție a județului pe raza căruia se afla punctul de control.

Continuarea călătoriei persoanei asupra căreia s-au descoperit armele și munitiile supuse confiscării se poate face cu aprobarea Direcției generale de pașapoarte și a poliției de frontieră.

Articolul 32

Dispozițiile art. 29-31 se aplică în mod corespunzător și în cazul prafului de pusca și al altor substanțe explozive, al materialelor biologice cu potențial de contaminare în masa, precum și al dispozitivelor încărcate cu substanțe toxice ori radioactive aflate asupra persoanelor care trec frontiera de stat română.

Articolul 33

Controlul autoturismelor, autobuzelor, autocarelor, automarfarelor și al celorlalte mijloace de transport rutier, care intra sau ies din țara, se efectuează la punctele de control rutiere.

Articolul 34

Controlul pentru trecerea frontierei al trenurilor se efectuează în statia de frontieră sau pe parcurs între statia de frontieră și o statie interioară.

Articolul 35

Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care intra sau ies din porturile românești în curse externe se efectuează în punctele de control portuare. Fac excepție de la control navele militare românești și străine, precum și echipajele acestora, comunicate de către Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne.

Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care urmează sa oprească în porturile situate pe Dunăre, în care nu funcționează puncte de control, se efectuează în primul port situat în amonte sau în aval de acest port, în care funcționează un punct de control. La ieșire, controlul se efectuează în portul de unde pleacă nava în cursa externa, în situația cînd în acesta exista un punct de control; în caz contrar, navele respective sînt obligate sa oprească pentru control în unul din porturile Galați, Sulina sau Moldova Veche.

Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion străin, care navighează în sectorul Dunării de Jos, între porturile Sulina și Brăila, se efectuează, la intrare, în portul Sulina, iar la ieșire, în unul din porturile Brăila, Galați, Tulcea sau Sulina, dacă din aceste porturi navele pleacă direct în curse externe. Controlul navelor care navighează prin canalul Dunăre-Marea Neagra se efectuează la intrarea în portul Constanta-Sud, iar la ieșire, în ultimul port românesc din care navele pleacă direct în cursa.

În portul Cernavoda se controlează numai acele nave care sosesc sau pleacă în cursa externa din porturile Basarabi, Poarta-Alba, Medgidia, Midia sau Cernavoda.

Controlul pentru trecerea frontierei se efectuează asupra tuturor navelor care navighează prin portul Sulina spre porturile Reni sau Ismail. Nu sînt supuse controlului navele românești și străine care vin din aceste porturi și nu se opresc într-un port românesc, precum și navele de mărfuri și pasageri sub pavilion românesc care navighează între porturile Constanta-Sulina-Galați și Brăila la intrarea și ieșirea din sectorul Dunării de Jos.

Navele sub pavilion străin care navighează în aval pe Dunarea interioară vor opri pentru control la intrarea în țara în portul Giurgiu, cele care navighează în amonte vor opri în portul Galați, iar pentru ieșire vor opri pentru control în ultimul port din care pleacă.

Navele sub pavilion străin care navighează în tranzit fără oprire pe Dunarea interioară sau pe canalul Dunăre - Marea Neagra nu sînt supuse controlului, cu excepția cazurilor de încălcare a regimului de frontieră.

Articolul 36

În cazul în care în rada portului a eșuat o nava sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare pot sa iasa în rada pentru acordarea de ajutor, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situații se aduc la cunoștința șefului punctului de control de către căpitănia portului.

Cînd în port a izbucnit un incendiu care pune în pericol siguranța navelor, acestora li se permite ieșirea din port în rada, fără a li se efectua control la trecerea frontierei.

Articolul 37

Controlul marinarilor pentru trecerea frontierei se efectuează prin confruntarea carnetelor de marinar cu rolul și lista de echipaj prezentate de comandantul navei.

Marinarii străini au acces la uscat pe baza permiselor eliberate în acest scop de șeful punctului de control.

Controlul și identificarea marinarilor pe locul de muncă se fac de ofițeri și subofiteri ai punctului de control.

În cazul navelor românești de transport și mărfuri care, din motive justificate, sînt obligate sa staționeze în rada portului, accesul la uscat al echipajului este permis cu aprobarea șefului punctului de control. În acest caz, controlul navelor se executa după intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectuează la coborirea pe uscat.

Articolul 38

Echipajelor navale aflate în rada portului, asupra cărora, la sosire, nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistența medicală cu accesul medicului la bord, la cererea comandantilor de nava și cu aprobarea șefului punctului de control.

În baza avizului organelor sanitare competente, debarcarea marinarilor străini, în vederea internării în unul din spitalele orașului portuar, se aproba de șeful punctului de control, la cererea căpităniei portului.

Articolul 39

Marinarilor străini aflați pe nave în unul din porturile românești, care urmează a se deplasa în interes de serviciu într-un alt port sau într-o alta localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legătură cu misiunea diplomatică sau cu oficiul consular al statului căruia îi aparține, li se acordă, la cerere, viza de intrare-ieșire. Cererea de viza se rezolva prin agenția de navlosire sau prin agenția de navigație a statului de care aparține nava ori de șefii punctelor de control. În cazul deplasarii marinarilor spre alte state, se acordă viza de tranzit.

Vizele prevăzute la alin. 1 nu sînt necesare în cazul marinarilor cetățeni ai statelor cu care România a încheiat acorduri privind desființarea vizelor sau de recunoaștere a carnetelor de marinar ca documente de călătorie internationala.

Articolul 40

Marinarii rămași pe teritoriul României după plecarea navei se vor prezenta la agenția de navigație a statului respectiv, pentru a li se rezolva situația. Dacă în localitatea portuara nu exista agenție de navigație, șeful punctului de control permite marinarilor plecarea din țara cu alte nave.

Trecerea marinarilor din echipajul unei nave în a carei lista sînt înscriși în echipajul altei nave străine, aflată în unul din porturile românești, se face de căpitănia portului sau de agenția de navigație a statului de care aparține nava care solicită transferul, cu înștiințarea șefului punctului de control.

Articolul 41

La navele de pasageri sub pavilion românesc sau sub pavilion străin, precum și la pasagerii aflați pe navele de mărfuri care vin sau pleacă din România, controlul documentelor la trecerea frontierei se efectuează asupra persoanelor și bunurilor la debarcarea și, respectiv, imbarcarea pe nave.

Accesul pasagerilor străini la uscat este permis după obținerea vizei pe documentul de trecere a frontierei de stat, cu excepția cetățenilor aparținînd statelor cu care România a încheiat acorduri privind desființarea vizelor.

Articolul 42

Șefii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum și șefii reprezentantelor organizațiilor internaționale aflate pe teritoriul României, în limitele convențiilor la care statul român este parte, au acces la bordul navelor de comerț străine aflate în porturile sau apele teritoriale românești în baza carnetului de identitate eliberat de Ministerul Afacerilor Externe.

Articolul 43

Accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor străini imbarcati pe navele aflate în porturile românești care navighează între porturile Constanta, Sulina și Moldova Veche se poate face pe baza pașapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei și cu avizul șefului punctului de control, în aceleași condiții ca și marinarilor de pe nava.

Articolul 44

În aeroporturi, controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea și sosirea aeronavelor în și din curse internaționale. Cînd din cauza de forta majoră o aeronava de transport internațional nu-și poate continua cursa și călătorii în tranzit nu au alte legături imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în oraș pînă la plecarea primei aeronave sau sa tranziteze teritoriul României cu alte mijloace de transport, pe baza vizei de tranzit acordate de punctul de control ori, după caz, de formațiunile teritoriale de pașapoarte.

Dacă aeronavele care efectuează curse internaționale aterizeaza din cauza de forta majoră pe aeroporturi care nu sînt destinate traficului internațional, controlul pentru trecerea frontierei se asigura de către formațiunile teritoriale de pașapoarte.

Călătorilor în tranzit cu escala în România nu li se efectuează controlul pașapoartelor dacă nu părăsesc aerogara. Acestora li se inmineaza, de către organele competente ale companiilor aeriene românești, cărți de îmbarcare pentru cursa cu care continua călătoria.

Articolul 45

Străinilor care intra și ies din țara li se inmineaza taloane de intrare-ieșire, pentru a le completa cu datele necesare și a le prezenta, împreună cu documentele de trecere a frontierei, organelor de control. Taloanele vor fi completate și de persoanele care tranziteaza sau care sînt călători ai statelor cu care România a încheiat convenții de desființare a vizelor.

Articolul 46

Avioanele militare românești și străine și echipajele lor, cînd aterizeaza sau decoleaza de pe aeroporturi internaționale, se supun acelorași reguli de control.

Vor fi exceptate de la control persoanele și avioanele militare comunicate de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne.

Articolul 47

Accesul în zona de frontieră al cetățenilor români și al străinilor este permis în baza actelor de identitate.

Accesul persoanelor în fîșia de protecție a frontierei de stat pînă la linia de frontieră este permis în baza documentelor personale de identitate, cu aprobarea prealabilă a comandantului subunitatii de graniceri cu atribuții în acea zonă.

Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activități dincolo de fîșia de protecție a frontierei de stat, în situația cînd la frontiera de apa aceasta se constituie la limita revarsarilor de apa, precum și în insulele și ostroavele aparținînd statului român situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile și în condițiile stabilite de organele de graniceri.

Accesul persoanelor în insulele și ostroavele de formațiune noua din apele de frontieră nu este permis pînă la determinarea apartenentei acestora pe baza înțelegerilor încheiate bilateral între statul român și statele vecine.

Articolul 48

Accesul persoanelor la bordul navelor, precum și cel al marinarilor străini la uscat sînt permise conform normelor stabilite pentru punctele de control.

Articolul 49

În porturile României unde nu exista puncte de control sau de mic trafic și nici unități sau subunitati de graniceri, accesul persoanelor la bordul navelor și cel al marinarilor străini la uscat sînt permise de către organele de poliție.

Articolul 50

Circulația persoanelor în zona de frontieră este permisă ziua pînă la fîșia de protecție a frontierei, iar pe timpul nopții în afară vetrei satelor sau a perimetrului orașelor și municipiilor, cu sau fără mijloace de transport, numai pe drumurile publice și în condițiile stabilite de către autoritățile administrației publice locale, cu acordul prealabil al unităților teritoriale de graniceri.

Rămînerea persoanelor, parcarea mijloacelor de transport și a utilajelor pe timpul nopții, în zona de frontieră, în afară vetrei satelor sau a perimetrului orașelor și municipiilor, sînt permise în condițiile stabilite de autoritățile publice locale, cu acordul prealabil al comandantului subunitatii de graniceri.

Condițiile stabilite pentru cazurile prevăzute al alin. 1 și 2 vor fi aduse la cunoștința publică de către autoritățile administrației publice locale.

Articolul 51

Zborurile, planificate și aprobate, ale aeronavelor ce executa activități utilitare, de agrement sau sportive în zona de frontieră vor fi comunicate, după caz, Comandamentului Național al Granicerilor de către Comandamentul Aviației Militare și Subsecretariatul de Stat al Aviației Civile, în termenele prevăzute de regimul de zbor în spațiul aerian al României.

Avioanele și elicopterele proprietate particulară vor fi parcate numai pe aeroporturi civile sau în locuri autorizate și folosite potrivit regimului de zbor în spațiul aerian al României.

Articolul 52

Plantarea pomilor și arbustilor în zona de frontieră este permisă numai de la distanta de 500 metri de fîșia de protecție a frontierei de stat, către interior, iar a culturile înalte, de la distanta de 250 metri către interior.

Pentru consolidarea terenului este permisă plantarea de arbori în interiorul zonei de protecție, cu avizul unităților teritoriale de graniceri.

Articolul 53

Lucrările de construcții, în afară vetrei satelor sau a perimetrului orașelor și municipiilor, sînt admise numai de la distanta de 500 metri de fîșia de protecție a frontierei de stat, către interior.

Orice lucrări de construcții în afară vetrei satelor sau a perimetrului orașelor și municipiilor, pe o adîncime de 500 metri de la linia de frontieră, către interior, se vor efectua numi în cazuri temeinic justificate și după obținerea tuturor aprobărilor legale, inclusiv a Comandamentului Național al Granicerilor.

Articolul 54

Cu acordul prealabil al Comandamentului Național al Granicerilor, pe adîncimea de 500 metri de la fîșia de protecție a frontierei, către interior, se pot executa activități cum sînt: mineritul, exploatările de țiței, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatările forestiere, balastiere sau de cariere, lucrările de îmbunătățiri funciare și irigații, indiguirile, lucrările sau construcțiile pe cursurile de apa, construcțiile și amenajările turistice sau de agrement, cercetările sau prospectarile geologice.

Articolul 55

Modul de folosire a apelor de frontieră pentru activități economice, navigație, agrement, pescuit sportiv, scaldat, plaja, aprovizionare și adapatul animalelor se stabilește de către autoritățile administrației publice locale, cu acordul prealabil al unităților teritoriale de graniceri.

Articolul 56

Pescuitul industrial și sportiv în apele de frontieră și marea teritorială se efectuează, în condițiile legii, în locurile și sectoarele stabilite de autoritățile administrației publice locale, cu aprobarea prealabilă a unităților teritoriale de graniceri.

Articolul 57

Barcile, precum și orice alte ambarcatii, cu sau fără propulsie, de agrement, sportive, pescaresti și "Salvamar" vor fi înregistrate la căpitănia portului sau la autoritățile administrației publice locale, acolo unde nu exista capitanii de port.

Barcile și ambarcatiile se păstrează în locurile stabilite de către autoritățile administrației publice locale, cu acordul comandantilor unităților de graniceri, luindu-se măsuri de către cei care le dețin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegala a frontierei de stat sau practicarea contrabandei.

Articolul 58

Excursiile pentru vizitarea unor obiective economice, istorice sau turistice situate în fîșia de protecție a frontierei, cele de agrement și concursurile nautice în apele de frontieră se pot efectua cu aprobarea prealabilă a unităților teritoriale de graniceri.

Articolul 59

În apele de frontieră și marea teritorială, navele cu excursionisti, precum și orice alta nava sau ambarcatie nu au voie sa acosteze decît în porturi. În caz de forta majoră, acostarea se va putea face în orice punct de pe malul românesc, anuntindu-se primul post de graniceri sau poliție. Dispozițiile acestui articol nu se aplică cetățenilor români posesori de barci.

Articolul 60

Vînătoarea în zona de frontieră este permisă, în condițiile legii, cu aprobarea prealabilă a unității teritoriale de graniceri, care se poate da numai după informarea organelor de frontieră ale statelor vecine. Ea se poate desfășura numai ziua, în mod organizat, pînă la 500 metri față de fîșia de protecție a frontierei de stat, astfel încît sa nu se încalce cu foc de arma teritoriul statului vecin.

Articolul 61

Pasunatul animalelor este permis în timpul zilei pînă la fîșia de protecție a frontierei de stat, iar noaptea pînă la 500 metri față de aceasta, către interior, în locurile stabilite de autoritățile administrației publice locale, împreună cu comandantii unităților teritoriale de graniceri.

Articolul 62

Persoanelor care se deplaseaza sau desfășoară diferite activități în apropierea frontierei de stat le este interzis:

a) sa treacă frontiera de stat fără documente legale sau cu documente legale prin alte puncte în afară celor stabilite;

b) sa traga cu arma peste frontiera de stat;

c) sa deterioreze ori sa distruga semnele de frontieră, instalațiile sau mijloacele tehnice de paza ale granicerilor;

d) sa ilumineze teritoriul statului vecin;

e) sa producă sau sa extindă incendii în limita fisiei de protecție a frontierei de stat;

f) sa fotografieze, sa filmeze sau să execute lucrări de pictura în limita fisiei de protecție a frontierei de stat, care să redea porțiuni din teritoriul statelor vecine;

g) să facă schimb de obiecte și de corespondenta peste frontiera de stat, în afară punctelor de control, de mic trafic sau a altor locuri stabilite prin lege;

h) sa desfășoare activități prin care pot fi infestate sau poluate apele de frontieră și marea teritorială;

i) sa comita fapte, gesturi sau sa profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetățenilor acestuia.

Articolul 63

În situații deosebite, pe timpul unor acțiuni ale trupelor de graniceri, se poate opri, temporar, accesul în zona de frontieră sau se pot interzice unele activități, ca și rămînerea persoanelor pe timpul nopții în zona de frontieră, în afară localităților. Aceste măsuri vor fi aduse, în timp util, la cunoștința autorităților administrației publice locale, populației și unităților economice și sociale interesate.

Articolul 64

Încălcarea dispozițiilor prevăzute în prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală a persoanei vinovate.

Articolul 65

Intrarea sau ieșirea din țara prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

Articolul 66

Dacă trecerea frauduloasă a frontierei de stat a fost săvîrșită în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Articolul 67

Fapta persoanei care racoleaza, îndrumă sau calauzeste o altă persoană în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Dacă fapta săvîrșită privește un grup de persoane ori a urmărit obținerea de foloase materiale sau de alta natura, pedeapsa este închisoare de la 1 an la 5 ani.

Tentativa se pedepsește.

Valorile sau bunurile materiale obținute ca urmare a săvîrșirii acestei infracțiuni se confisca.

Articolul 68

Se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai grava, trecerea frauduloasă a frontierei de stat săvîrșită:

a) prin forta sau prin atacarea granicerilor, politistilor sau lucrătorilor vamali;

b) de către persoane inarmate sau constituite în grup;

c) în scopul scoaterii din țara a unor bunuri din patrimoniul cultural național sau de valoare deosebită, al traficarii de arme, muniții, materiale explozive sau radioactive, a produselor și substanțelor stupefiante, psihotrope ori toxice.

Tentativa se pedepsește.

Articolul 69

Sînt contravenții, dacă, potrivit legii penale, nu sînt considerate infracțiuni, următoarele fapte:

a) încercarea de ieșire din țara prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat;

b) tragerea cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de frontieră, instalațiilor sau mijloacelor tehnice de paza ale granicerilor, producerea sau extinderea de incendii în limita fisiei de protecție a frontierei de stat sau desfășurarea de activități prin care pot fi infestate ori poluate solul, atmosfera sau apele de frontieră;

c) încălcarea dispozițiilor art. 59, 60 și art. 62 lit. g) și i);

d) încălcarea dispozițiilor art. 52, 53, 57, 58 și art. 62 lit. d) și f);

e) încălcarea dispozițiilor art. 47, 50, 56 și 61.

Articolul 70

Contravențiile prevăzute în art. 69 se sancționează după cum urmează:

a) cu închisoare contravențională de la 15 zile la 3 luni sau cu amendă de la 10.000 la 25.000 lei, cele de la lit. a) și b);

b) cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei, cele de la lit. c);

c) cu amendă de la 3.000 la 7.000 lei, cele de la lit. d);

d) cu amendă de la 2.000 la 6.000 lei, cele de la lit. e).

Articolul 71

Contravențiile prevăzute în art. 69 se constata de către ofițerii și subofiterii de graniceri sau ai poliției de frontieră.

În cazul sancțiunilor cu amendă, contravenientul poate face plîngere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției, la instanța de judecată, potrivit legii.

În cazul contravențiilor prevăzute în art. 69 lit. a) și b), dacă agentul constatator apreciază ca sancțiunea amenzii este îndestulătoare, aplica amenda.

În caz contrar, procesul-verbal de constatare a contravenției se trimite de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvîrșită contravenția; împotriva hotărîrii pronunțate de instanța se poate face cerere de reexaminare în termen de 24 de ore de la pronunțare, dacă contravenientul a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacă a fost lipsa.

Articolul 72

Din sumele rezultate din amenzile aplicate conform art. 70, precum și din valoarea bunurilor de contrabanda supuse confiscării, un procent de 50% va reveni Comandamentului Național al Granicerilor sau, după caz, Direcției generale de pașapoarte și a poliției de frontieră, în funcție de apartenența agentului constatator, care va fi repartizat astfel: 20% militarilor care au descoperit săvîrșirea contravenției, iar 80% pentru dotarea unităților și a subunitatilor din care aceștia fac parte.

Articolul 73

Amenzile aplicate persoanelor fizice străine pot fi plătite și în valută convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valută convertibilă, la cursul valutar oficial în vigoare la data săvîrșirii contravenției.

Articolul 74

Imobilele în care funcționează punctele pentru trecerea frontierei rutiere și terenurile aferente acestora constituie domeniu public al statului și se administrează de Ministerul de Interne sau alte instituții centrale, care pun la dispoziția celorlalte organe cu competente în punctele de control spațiile necesare desfășurării activităților lor specifice, pe baza acordurilor și în condițiile stabilite între Ministerul de Interne și organele tutelare ale acestora.

Ministerul Transporturilor va asigura spațiile necesare bunei desfășurări a activităților specifice organelor din punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, punctele de mic trafic și cele pentru trecerile simple de frontieră din stațiile de cale ferată, porturi și aeroporturi. Obligația revine în mod corespunzător și altor persoane fizice sau juridice care exploatează asemenea stații de cale ferată, porturi și aeroporturi.

Articolul 75

Normele privind modul de efectuare a controlului și de comportare a personalului cu atribuții în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat se stabilesc, prin regulament, de către Ministerul de Interne împreună cu organele centrale interesate, tinindu-se seama de standardele internaționale practicate în acest domeniu.

Articolul 76

Prevederile Legii privind stabilirea și sancționarea contravențiilor se aplică în mod corespunzător, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Articolul 77

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Comandamentul Trupelor de Graniceri se transforma în Comandamentul Național al Granicerilor, care va trece la sistemul profesionalizat al pazei și supravegherii frontierei de stat.

Comandamentul Național al Granicerilor, împreună cu marile unități, unitățile, subunitatile și formațiunile din subordine, personalul militar și civil, armamentul, munitia și tehnica din dotarea acestora, bugetul, precum și întreg activul și pasivul existent la această dată, trec de la Ministerul Apărării Naționale la Ministerul de Interne, pe bază de protocol încheiat între cele doua ministere.

Articolul 78

În scopul realizării funcționarii sistemului profesionalizat al pazei și supravegherii frontierei de stat, Comandamentul Național al Granicerilor își asigura personalul necesar din absolvenții instituțiilor proprii de învățămînt, cadre militare selecționate și transferate de la alte unități militare, precum și din specialiști chemați în cadrele active.

La Comandamentul Național al Granicerilor, marile unități, unitățile și subunitatile subordonate pot funcționa unități sanitare, societăți comerciale, cluburi, case de odihnă, cămine, asociații cu caracter cultural-sportiv, potrivit legii.

Articolul 79

Personalul militar și personalul civil al Comandamentului Național al Granicerilor, care trec la Ministerul de Interne, își mențin toate drepturile prevăzute de reglementările legale în vigoare.

Personalul civil al Comandamentului Național al Granicerilor și unităților subordonate acestuia se considera transferat în interesul serviciului.

Structura organizatorică a Comandamentului Național al Granicerilor se stabilește de ministerul de interne, în condițiile Legii nr. 39/1990 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii.

Articolul 80

Urmașilor militarilor din Comandamentul Național al Granicerilor și Direcția generală de pașapoarte și a poliției de frontieră decedati datorită unor acte de devotament excepțional, în timpul sau în legătură cu serviciul, li se acordă, în condițiile legii, o pensie egala cu salariul integral pe care militarii l-au avut la data decesului.

În cazul cînd nu exista urmași și nici soț supraviețuitor, dacă cel decedat era singurul sprijin al părinților săi, aceștia pot beneficia, în condițiile legii, de jumătate din pensia de urmaș stabilită potrivit prevederilor alin. 1. Pensia pentru invaliditate permanenta, survenită în condițiile alin. 1, este egala cu salariul avut în momentul respectiv, iar cei în cauza vor beneficia și de o gratificatie, o singură dată, egala cu de cinci ori salariul.

Militarii care au devenit parțial incapabili de muncă în condițiile alin. 1 și nu mai pot exercita în continuare profesia vor beneficia, în afară drepturilor ce decurg din pensionare, de o gratificatie egala cu de trei ori salariul avut în momentul respectiv.

În cazul militarilor în termen, baza de calcul a pensiei o constituie salariul minim al militarului angajat pe bază de contract.

Articolul 81

Cadrele militare permanente, militarii în termen și cei angajați pe bază de contract, salariații civili din Comandamentul Național al Granicerilor, precum și cadrele din Direcția generală de pașapoarte și a poliției de frontieră, care își desfășoară activitatea în legătură cu controlul de frontieră, beneficiază de o indemnizație de frontieră de pînă la 20% din solda sau salariul de baza.

Articolul 82

Cadrele de graniceri, poliție de frontieră și militarii angajați pe bază de contract, care locuiesc în mediul rural și nu dețin o locuinta proprietate de stat sau personală, au dreptul la o compensație pentru chirie. Valoarea acesteia se stabilește de către ministerul de interne.

Articolul 83

Ministerul Economiei și Finanțelor va lua măsuri pentru introducerea modificărilor corespunzătoare în indicatorii economico-financiari ai Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, pe baza propunerilor acestor ministere.

Articolul 84

Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la publicare.

Pe aceeași dată se abroga

art. 3 din Decretul-lege nr. 12/1990

privind abrogarea și modificarea unor dispoziții din Codul penal și din Codul de procedură penală,

Decretul-lege nr. 45/1990

privind regimul juridic al frontierei de stat a României, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 27 mai 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și art. 77 alin. (2) din Constituția României.