HG nr. 406/1992

Guvernul României hotărăște:

Se aprobă Normele pentru aplicarea

Ordonanței nr. 3/1992

a Guvernului României referitoare la taxa pe valoarea adăugată.

PRIM-MINISTRU

THEODOR STOLOJAN

Contrasemnează:

---------------

Ministrul economiei și finanțelor,

George Danielescu

Ministrul bugetului, veniturilor

statului și controlului financiar,

Florian Bercea

NORME

pentru aplicarea

Ordonanței nr. 3/1992

referitoare la taxa pe valoarea adăugată

I. Operațiuni impozabile

Potrivit art. 2 din ordonanța, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operațiunile privind:

1. Livrările de bunuri mobile

Livrarea constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deținute de proprietar către beneficiar, direct sau prin cei care acționează în numele acestora.

Livrarea cuprinde toate operațiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridică prin care se realizează: vînzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societății comerciale, închirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza transferării proprietății asupra bunurilor respective la o anumită data, predarea de către agenții economici a unor bunuri cu titlu gratuit.

Gazul, energia electrica și termica și altele similare sînt considerate ca bunuri mobile corporale.

2. Transferul proprietății bunurilor imobiliare între agenții economici, precum și între aceștia și instituții publice sau persoane fizice

Intra în sfera taxei pe valoarea adăugată operațiunile privind transferul proprietății bunurilor imobiliare, indiferent de forma juridică prin care se realizează, potrivit precizărilor de la pct. 1 alin. 2 de mai sus.

În categoria bunurilor imobiliare, în sensul ordonanței privind taxa pe valoarea adăugată, se cuprind:

a) toate construcțiile imobiliare prin natura lor, cum sînt: locuintele, vilele, construcții industriale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitării altor activități;

b) terenurile pentru construcții și cele situate în intravilan, inclusiv cele aferente localităților urbane sau rurale pe care sînt amplasate construcțiile sau alte amenajări din localități;

c) bunurile de natura mobiliară care nu pot fi detasate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor insesi.

3. Prestările de servicii

Prin prestare de servicii se înțelege orice activitate rezultată dintr-un contract prin care o persoană se obliga să execute o munca manuală sau intelectuală în scopul obținerii unui profit și care nu reprezintă livrări de bunuri.

Astfel de activități pot avea ca obiect:

a) lucrări de construcții-montaj;

b) transport de persoane și mărfuri;

c) închiriere de bunuri mobile sau imobile;

d) operațiuni de intermediere sau de comision;

e) reparații de orice natura;

f) cesiuni sau concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licențe, de mărci de fabrica și de comerț;

g) operațiuni de publicitate, consulting, studii, cercetări și expertize;

h) operațiuni bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare;

i) vinzari pentru consumul pe loc de produse alimentare și băuturi.

4. Importul de bunuri și servicii

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intra importurile de bunuri și servicii realizate, direct sau prin intermediari autorizați, de orice persoană fizica sau juridică, în condițiile prevăzute de Regulamentul vamal al României.

II. Persoane fizice sau juridice care exercită activități supuse taxei pe valoarea adăugată

Potrivit art. 2 din ordonanța, pentru ca operațiunile privind transferul proprietății bunurilor sau prestările de servicii efectuate cu plata, precum și cele asimilate acestora să între în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, trebuie ca acestea să rezulte dintr-o activitate desfășurată de o maniera independenta de către persoane fizice sau juridice.

Acționează de o maniera independenta persoanele care exercită o activitate pe propria lor răspundere și au libertate totală în organizarea și execuția lucrărilor pe care le comporta operațiunile în cauza, cum sînt:

- regiile autonome;

- societățile comerciale, indiferent de natura proprietății;

- societățile agricole de tip privat;

- unitățile cooperatiste;

- asociațiile și organizațiile cu scop lucrativ;

- persoanele fizice și asociațiile familiale, autorizate sa desfășoare activități economice pe baza liberei inițiative;

- persoanele juridice, persoanele fizice și asociațiile familiale autorizate sa desfășoare activități economice pe baza liberei inițiative sînt supuse taxei pe valoarea adăugată pentru importurile de bunuri și servicii realizate peste limitele de scutire de taxe vamale potrivit Regulamentului vamal al României.

Nu sînt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile realizate de persoanele care nu acționează de o maniera independenta, cum este cazul salariaților și altor persoane angajate printr-un contract de muncă sau orice alt raport juridic de subordonare (contract civil, convenție etc.) prin care se stabilesc condițiile de muncă, modalitatea de salarizare sau responsabilitatea celui care angajează, cum sînt:

- persoanele fizice care prestează munci salarizate sau remunerate de asociațiile de locatari;

- voiajorii, reprezentanții firmelor sau comis-voiajorii;

- artiștii de spectacole;

- manechinii;

- jurnalistii, corespondenții locali de presa.

De asemenea, nu sînt supuse taxei pe valoarea adăugată indemnizațiile primite de persoanele care desfășoară activități în cadrul societăților comerciale și regiilor autonome, ca împuterniciți mandatați sa reprezinte interesele capitalului de stat, ca membri în consiliile de administrație sau în comisiile de cenzori.

III. Operațiuni care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

Potrivit art. 3 din ordonanța, nu sînt supuse taxei pe valoarea adăugată operațiunile privind livrările de bunuri și prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate de:

a) asociațiile fără scop lucrativ, pentru activitățile avînd caracter social-filantropic;

b) organizațiile care desfășoară activități de natura religioasă, politica sau civică;

c) organizațiile sindicale, pentru activitățile legate direct de apărarea colectivă a intereselor materiale și morale ale membrilor lor;

d) instituțiile publice, pentru activitățile lor administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publică, siguranța statului, culturale și sportive.

Instituțiile publice cuprind Parlamentul, Președinția, Guvernul, ministerele celelalte organe centrale și locale ale administrației publice.

În situațiile în care din operațiunile de mai sus rezultă profit, unitățile respective sînt obligate sa-l utilizeze pentru dezvoltarea sau îmbunătățirea serviciilor prestate.

Asociațiile, organizațiile și instituțiile publice de mai sus intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată pentru alte operațiuni privind livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în mod sistematic, direct sau prin unități subordonate, pentru obținerea de profit.

IV. Operațiuni scutite

Operațiunile scutite sînt reglementate prin art. 5 lit. c) și art. 6 din ordonanța și nu se admite extinderea lor prin analogie.

În aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanța, se precizează:

1. Cu privire la livrările de bunuri și prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate în țara, de:

a) unități sanitare și de asistența socială:

Se încadrează în scutirea prevăzută la lit. a) numai operațiunile rezultate din activitatea sanitară și de asistența socială efectuate de unitățile autorizate sa desfășoare astfel de activități, indiferent de forma lor de organizare.

În cazul cînd unitățile de mai sus desfășoară și alte activități decît cele sanitare și de asistența socială, încadrarea acestora în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se efectuează în mod distinct, ținînd seama de prevederile normelor legale.

Astfel, operațiunile economice efectuate în mod sistematic în vederea obținerii de profit, cum ar fi livrările de bunuri din gospodăriile anexe, prestările hoteliere, inclusiv pensiuni, activitățile de comerț, se supun taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauza realizează din aceste activități un venit total de peste 10 milioane lei anual;

b) unități de știința și învățămînt, de cultura și sport:

Sînt scutite activitățile desfășurate de instituțiile publice sau private, precum și de cele subordonate acestora în cadrul învățămîntului general, liceal, superior, sau în școlile profesionale, complementare, de meserii și postliceale, școlile de maiștri, centrele de perfecționare a pregătirii profesionale, învățămîntul postuniversitar, precum și de persoanele fizice care dau lecții particulare legate de aceste forme de învățămînt. Sînt, de asemenea, scutite activitățile efectuate în grădinițe, tabere de copii și tineret, precum și în unitățile de învățămînt cu scop social.

Celelalte categorii de învățămînt sînt supuse taxei.

În aceste categorii intra activitățile desfășurate de diferite unități de școlarizare în domenii cum ar fi:

- invatarea limbilor străine;

- conducerea auto sau pilotarea navelor și aeronavelor;

- pregătirea în diverse discipline sportive: judo, carate, tenis, box etc.;

- pregătirea ghizilor de turism sau altor specialiști în domeniul agrementului.

Aceste activități, precum și altele desfășurate în mod sistematic, în scopul obținerii de profit, sînt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauza realizează din aceste activități un venit total de peste 10 milioane lei anual;

c) organizațiile de nevăzători și de invalizi, asociațiile persoanelor handicapate și unitățile economice la care aceștia își desfășoară activitatea, potrivit legii.

Sînt scutite, potrivit art. 6 lit. f) organizațiile și asociațiile fără scop lucrativ care desfășoară numai o activitate în scop social. Unitățile economice organizate de acestea sînt scutite numai dacă folosesc munca membrilor lor, iar numărul de persoane valide se încadrează în reglementările legale în vigoare privind organizarea unor astfel de unități.

Unitățile economice aparținînd organizațiilor și asociațiilor de mai sus care nu se încadrează în reglementările prevăzute la alineatul precedent sînt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă realizează un venit total de peste 10 milioane lei anual;

d) cantinele organizate pe lîngă unitățile de învățămînt, agenții economici și sociali, instituțiile publice (cu excepția celor care funcționează cu regim de alimentație publică).

Sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată numai vînzările de preparate culinare proprii către personalul care își desfășoară activitatea în unitățile respective.

Vînzarea preparatelor culinare proprii la alte persoane decît cele de mai sus, precum și a altor produse achiziționate în vederea revinzarii este supusă taxei pe valoarea adăugată dacă aceste operațiuni depășesc plafonul de scutire de 10 milioane lei venit total anual.

2. Cu privire la operațiunile de import:

Potrivit art. 6 lit. B. a), importurile de bunuri care, potrivit legii, sînt scutite de taxa vamală, cu excepția celor prevăzute la

art. 13 din Legea nr. 35/1991 , sînt scutite și de taxa pe valoarea adăugată.

În aceasta situație sînt:

- bunurile dobîndite prin succesiuni testamentare, dovedite pe baza unor documente oficiale;

- ajutoare și donații, cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizații sau asociații cu caracter umanitar sau cultural, ministere și alte organe ale administrației publice, sindicate și partide politice, organizații de cult, federații, asociații sau cluburi sportive, instituții de învățămînt, fără a fi destinate sau folosite pentru subvenționarea campaniei electorale sau a unor activități ce pot constitui amenințări la siguranța naționala;

- materialele pentru probe, experimentari sau cercetări;

- bunurile străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;

- mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare, de reclama și documentare.

Pentru a beneficia de scutire, bunurile respective trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

- să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligații de plată;

- sa nu facă obiectul unor comercializari ulterioare;

- sa nu fie utilizate pentru prestații către terți, aducatoare de venituri;

- să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice și înregistrate în evidența contabilă proprie.

În cazul schimbării condițiilor de mai sus, importatorii sînt obligați sa achite taxa pe valoarea adăugată, concomitent cu plata taxelor vamale.

De asemenea, sînt scutite următoarele categorii de bunuri:

- bunurile de origine română;

- bunurile care au fost reparate sau înlocuite de partenerii externi, în perioada de garanție;

- bunurile care se înapoiază în țara ca urmare a unei expedieri eronate;

- bunurile introduse în țara de către persoane fizice, misiuni diplomatice și oficii consulare acreditate în România, precum și de membrii acestora, și care, potrivit Regulamentului vamal în vigoare, sînt scutite de plată taxelor vamale.

V. Operațiuni impozabile prin optiuni

Potrivit art. 7 din ordonanța, agenții economici, precum și unitățile economice din cadrul altor persoane juridice, care efectuează operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, pot opta pentru plata acestei taxe pentru întreaga activitate sau numai pentru anumite operațiuni.

Plătitorii de taxa prin opțiune beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor sau serviciilor achiziționate sau realizate în unitățile proprii destinate realizării operațiunilor impozabile, potrivit reglementărilor cuprinse în cap. IV din ordonanța și precizările din prezentele norme.

Aprobarea se da de către Ministerul Economiei și Finanțelor, pe bază de cerere și justificare economică, prezentate de solicitant, numai în condițiile în care includerea operațiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu influențează negativ alte operațiuni sau produse scutite de taxa pentru protecția socială sau a unor activități specifice.

Agenții economici, precum și unitățile economice din cadrul altor persoane juridice sînt obligați ca pentru activitatea sau partea acesteia din care rezultă operațiunile supuse taxei pe valoarea adăugată prin opțiune sa organizeze un sector distinct din punct de vedere al evidentei contabile și al dreptului de deducere.

Aprobarea este irevocabilă pînă la 31 decembrie al celui de-al patrulea an următor anului în care s-a introdus plata taxei pe valoarea adăugată prin opțiune și se prelungește, de drept, pentru încă 5 ani, dacă în cursul perioadei inițiale agentul economic plătitor prin opțiune a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumpărate.

VI. Faptul generator și exigibilitatea

Potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 din ordonanța, faptul generator ia naștere, de regula, în momentul efectuării livrării bunurilor mobile, transferului proprietății bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor.

Prin art. 10 alineatul ultim și art. 11 din ordonanța se reglementează condițiile în care ia naștere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată aferentă unor operațiuni specifice.

În ceea ce privește bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporară în țara, potrivit Regulamentului vamal al României, faptul generator ia naștere la data cînd bunurile în cauza sînt scoase din regimul de mai sus și s-au întocmit formalitățile vamale corespunzătoare noii destinații.

Pentru bunurile exportate care s-au returnat, faptul generator intervine la data cînd bunurile respective au fost valorificate către beneficiarii interni.

Potrivit prevederilor art. 12 din ordonanța, taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă la realizarea faptului generator, dar ea poate fi și anticipata faptului generator.

Taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă concomitent cu faptul generator pentru livrările sau cumpărările de bunuri și se situeaza în momentul trecerii bunurilor respective în posesia cumpărătorului sau delegatului sau ori cînd a avut loc transferul dreptului de proprietate indiferent sub ce forma.

Exigibilitatea poate fi anticipata faptului generator atunci cînd factura este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor. Orice act juridic prin care se realizează transferul dreptului de proprietate determina exigibilitatea taxei, fără a fi obligatorie și livrarea concomitenta a bunurilor.

Pentru prestările de servicii, inclusiv pentru lucrările imobiliare, la care se încasează avansuri sau se fac decontări succesive, exigibilitatea intervine la data încasării sumelor, iar cu autorizarea organului fiscal, la data stabilirii debitului ce revine clientului pa baza de factura sau alt document înlocuitor.

Antreprenorii de lucrări imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrărilor, pentru lucrările și în condițiile următoare:

1. Lucrări ce pot fi supuse plății taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrării:

- lucrările imobiliare cu caracter deosebit executate în cadrul unui contract unic care prevede obligația antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau încorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva;

- lucrările imobiliare, la care materialele și aparatele indispensabile pentru funcționarea instalațiilor sau încorporate în lucrare depășesc 50% din prețurile negociate între antreprenor și beneficiar.

2. Condiții și modalități de opțiune

Opțiunea se aproba de organul fiscal la care s-a înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, pe baza unei declarații prin care antreprenorul se obliga sa achite, la efectuarea livrărilor, taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor, ce se încadrează în prevederile pct. 1 de mai sus, contractate după data declarației respective.

După obținerea aprobării opțiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrării, iar beneficiarilor sa deducă taxa înainte de receptionarea lucrării.

Opțiunea plății taxei pe valoarea adăugată la livrarea lucrării se comunică beneficiarilor în termen de 10 zile de la aprobare.

Nerespectarea condițiilor de mai sus atrage anularea opțiunii și obligația plății taxei pe valoarea adăugată, în condițiile prevăzute de art. 12 din ordonanța.

Antreprenorul poate renunța oricînd la opțiunea primită. În aceasta situație, are obligația achitării taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate.

VII. Baza de impozitare

Ca regula generală, baza de impozitare este constituită pentru livrările de bunuri și prestările de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau ce urmează a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrările sau prestările efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

În cazul plății în natura trebuie să se țină seama de valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor care constituie contravaloarea livrării de bunuri sau prestări de servicii.

Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, chiar dacă în contract se prevede plata în rate sau prin decontări succesive.

În cazul în care anumite elemente accesorii ale prețului nu sînt determinate în mod precis în momentul desfacerii mărfurilor, toate sumele percepute ulterior livrării bunurilor dau loc la impozitare din momentul facturarii lor.

Reprezintă cheltuieli accesorii ale livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii, comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare și altele de asemenea natura datorate de cumpărător, în măsura în care nu au fost cuprinse în prețurile negociate.

Prin art. 14 din ordonanța se reglementează situația în care unele sume încasate de furnizori sau prestatori ori bonificate de aceștia clienților nu se cuprind în baza de impozitare.

Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, reducerile de preț trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să fie efective și în sume exacte în beneficiul cumpărătorului;

b) sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestație oarecare.

VIII. Cotele de impozitare

În conformitate cu art. 17 din ordonanța, pentru operațiunile impozabile obligatoriu privind livrările de bunuri, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare și prestările de servicii, din țara sau din import, se aplică o cota unica de 18% . Operațiunile de export sau asimilate exportului de bunuri și servicii sînt supuse cotei zero.

1. Cota de 18%

Sînt supuse acestei cote operațiunile care privesc livrări de bunuri, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare sau prestări de servicii către persoane fizice sau juridice cu sediul sau domiciliul în România, cu excepția celor scutite de taxa pe valoarea adăugată.

2. Cota zero

Se aplica potrivit prevederilor art. 17 lit. b) operațiunilor de export de bunuri și servicii efectuate de agenți economici cu sediul în România.

a) Export de bunuri

Cuprinde livrările de bunuri expediate sau transportate în afară României, direct de către vinzator sau prin intermediar.

Sînt supuse cotei zero numai livrările de bunuri pentru care se justifica realitatea exportului, prin:

- organizarea și conducerea evidentei tehnico-operative și contabile distincte;

- prezentarea declarației de export vizata de organele vamale, din care să rezulte datele necesare pentru identificarea declarantului, expeditorului și destinatarului, precum și date referitoare la natura și valoarea mărfurilor.

b) Prestări de servicii la export

În această categorie se cuprind operațiunile legate direct de exportul de bunuri mobile corporale, precum și alte prestări de servicii efectuate pentru persoane fizice sau juridice nerezidente în România și care îndeplinesc condițiile stabilite pentru exportul de bunuri, respectiv se conduce o evidenta tehnico-operativă și contabila distinctă și se prezintă declarația de export vizata de organele vamale.

Sînt considerate operațiuni legate direct de exportul de bunuri mobile corporale cele privind:

- transportul mărfurilor la destinație în străinătate;

- prestările accesorii la transportul bunurilor exportate; încărcări-descărcări ale mijloacelor de transport, manipulari ale mărfurilor;

- închirierea mijloacelor de transport, inclusiv cele dotate cu materiale necesare pentru protecția mărfurilor exportate;

- paza și depozitarea mărfurilor exportate;

- operațiunile de prezentare și ambalare ale produselor destinate exportului;

- alte servicii prestate de către comisionari sau alți intermediari care intervin în operațiunile de export.

3. Cota ce se aplică asupra prețurilor cu amănuntul sau asupra tarifelor practicate pentru serviciile prestate populației sau altor consumatori finali

Cota de 18% prevăzută de art. 17 din ordonanța se aplică asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanța, în care nu este cuprinsă taxa pe valoarea adăugată.

Pentru bunurile sau serviciile comercializate prin comerțul cu amănuntul (magazine comerciale, consignatii, unități de alimentație publică sau alte unități care au relații directe cu populația sau cu alți consumatori finali), prețurile sau tarifele practicate cuprind și taxa pe valoarea adăugată.

În aceste condiții, taxa pe valoarea adăugată se determina prin aplicarea unei cote recalculate, după formula 18:118x100, asupra sumei obținute din vînzarea bunurilor și din prestarea serviciilor către populație sau alți consumatori finali.

IX. Regimul deducerilor

Potrivit art. 18 din ordonanța, plătitorii taxei pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente intrărilor de bunuri sau servicii destinate realizării de operațiuni impozabile obligatoriu sau supuse cotei zero.

Prin art. 19 din ordonanța se stabilesc condițiile în care agenții economici pot beneficia de dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, și anume:

a) să justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei.

Documentele legale în care trebuie să figureze taxa deductibilă sînt:

- facturile sau alte documente inlocuitoare, pentru bunurile sau serviciile cumpărate de la furnizori din țara;

- declarația vamală de import vizata de organele vamale pentru taxa plătită la importuri;

- documentul care confirma achitarea taxei de către agentul economic, pentru livrările către sine;

b) să justifice ca bunurile în cauza sînt destinate pentru nevoile firmei și sînt proprietatea acesteia.

Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operațiune în parte, ci pentru ansamblul operațiunilor realizate în cursul unei luni.

În situația în care un agent economic realizează atît operațiuni impozabile obligatoriu sau supuse cotei zero, precum și operațiuni scutite de plată taxei pe valoarea adăugată, dreptul de deducere se determina, potrivit art. 20 din ordonanța, în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor achiziționate la realizarea operațiunilor impozabile obligatoriu sau supuse cotei zero.

Gradul de participare a bunurilor sau serviciilor achiziționate la realizarea de operațiuni impozabile se determina lunar ca raport între suma reprezentind contravaloarea bunurilor livrate și serviciilor prestate, supuse taxei pe valoarea adăugată sau cotei zero și suma reprezentind ansamblul operațiunilor realizate în luna respectiva.

Modalitățile de exercitare a dreptului de deducere sînt reglementate prin art. 21 din ordonanța, și anume:

a) prin reținerea din suma reprezentind taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri sau serviciile prestate a taxei aferente intrărilor;

b) prin rambursarea de către organul fiscal a sumei reprezentind diferența dintre taxa aferentă intrărilor și taxa facturată de agentul economic pentru livrările de bunuri sau serviciile prestate.

Termenele pentru regularizarea cu bugetul de stat a diferențelor de taxa sînt următoarele:

- diferența rezultată potrivit art. 21 lit. a) se achită pînă la data de 25 a lunii următoare;

- diferența rezultată potrivit art. 21 lit. b) se regularizează astfel:

a) pentru unitățile care realizează operațiuni de export, prin rambursare pînă la finele lunii următoare celei în care s-a realizat exportul, pe bază de documentație și cerere transmise organului fiscal competent cu cel puțin 10 zile înainte de încheierea lunii respective;

b) pentru unitățile care realizează atît operațiuni supuse taxei, cît și operațiuni scutite de plată taxei, prin compensarea minusului dintr-o luna cu taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat în lunile următoare.

În situațiile în care sumele datorate bugetului de stat, exigibile în lunile următoare, nu acoperă integral taxa deductibilă, diferența se rambursează de organul fiscal competent, astfel:

- pînă la data de 30 a lunii următoare expirării unui trimestru, în cazul în care suma de rambursat depășește 1 milion lei. Rambursarea se face pe bază de documentație și cerere transmise organului fiscal competent cu cel puțin 10 zile înainte de expirarea lunii respective;

- pînă la 31 decembrie, pentru unitățile cu sume de rambursat pe 11 luni sub 1 milion lei, pe bază de documentație și cerere remise organului fiscal competent pînă la data de 20 decembrie. Regularizarea sumelor aferente întregului an se face pe bază de documentație, transmisă în luna ianuarie a anului următor, ce va fi soluționată de organul fiscal competent în cel mult 20 de zile de la primirea acesteia.

Sumele sub 10.000 lei nu se rambursează, urmînd a fi regularizate prin reportare în perioadele următoare.

Întreprinderile cu producție sezoniera pot cere rambursarea sumelor cuvenite la finele lunii următoare încheierii sezonului.

După întocmirea documentației și prezentarea cererii de rambursare la organul fiscal competent, suma respectiva nu mai poate fi reținută din taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor sau serviciilor facturate în perioada următoare celei pentru care s-a solicitat regularizarea.

În baza art. 24 din ordonanța, se stabilesc următoarele cazuri în care Ministerul Economiei și Finanțelor poate cere agenților economici garanții personale sau solidare pentru eventualele sume incorect solicitate la rambursare:

- cînd suma de rambursat depășește 1 milion lei, ca urmare a livrării produselor la export;

- cînd din documentația prezentată rezultă ca s-a ajuns în situația de a solicita rambursarea diferenței de taxa pe valoarea adăugată, ca urmare a unor aprovizionari excesive sau nelivrarii produselor executate sau serviciilor prestate;

- cînd din verificări au rezultat abateri de la prevederile legii cu privire la obligațiile plătitorilor.

Garanțiile vor fi constituite de către agenții economici din bunuri și alte valori, pînă la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate, pe termen de maximum 30 de zile.

În cadrul acestui termen organele fiscale sînt obligate sa verifice corecta determinare a sumelor rambursate și sa regularizeze eventualele diferențe.

X. Obligațiile plătitorilor

Persanele fizice și juridice care realizează livrări de bunuri sau prestări de servicii ce se încadrează în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată au obligațiile prevăzute de art. 25 din ordonanța.

A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale:

a) să depună sub semnatura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o declarație de înregistrare în termen de 15 zile de la data începerii activității sau a modificării condițiilor de exercitare a acesteia.

Declarația de înregistrare se face prin completarea formularului anexa la

Hotărîrea Guvernului nr. 349/1992 .

Agenții economici care devin plătitori de taxa ca urmare a depășirii plafonului de venit prevăzut pentru scutire de taxa pe valoarea adăugată sînt obligați să depună declarația de înregistrare pînă la finele lunii următoare celei în care au realizat depășirea.

Organul fiscal primitor al declarației verifica dacă formularul este corect completat, este semnat de împuternicitul legal și stampilat corespunzător. După verificare, înregistrează declarația și remite agentului economic înștiințarea de înregistrare ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată.

Pentru agenții economici în funcțiune la data aplicării taxei pe valoarea adăugată, înștiințarea de înregistrare se face pe baza datelor din declarația de înregistrare, anexa la

Hotărîrea Guvernului nr. 349/1992 .

Numărul de înregistrare va fi menționat de agentul economic pe facturi și orice document privind taxa pe valoarea adăugată emis de acesta;

b) în caz de încetare a activității să solicite, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situația respectiva, scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată.

Cererea se face pe formularul anexa la

Hotărîrea Guvernului nr. 349/1992 , completat, semnat și stampilat potrivit celor arătate la lit. a).

B. Cu privire la întocmirea documentelor de vînzare:

a) persoanele fizice și juridice care realizează operațiuni impozabile sînt obligate sa consemneze livrările de bunuri sau prestările de servicii, cu excepția celor prevăzute de ordonanța, în facturi fiscale sau documente inlocuitoare.

Procurarea formularelor și gestionarea acestora se vor face cu respectarea normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea documentelor justificative și a documentelor contabile.

În documentele inlocuitoare ale facturilor fiscale, plătitorii de taxa pe valoarea adăugată sînt obligați sa consemneze, în mod distinct, următoarele date:

- numărul de înregistrare fiscală;

- data emiterii documentului;

- numele și adresa furnizorului;

- numele și adresa beneficiarului;

- denumirea și cantitatea bunurilor livrate sau serviciile prestate;

- prețurile unitare și valoarea totală, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;

- cota de taxa pe valoarea adăugată (18%);

- suma taxei pe valoarea adăugată.

Unitățile care practica prețuri cu amănuntul sau tarife pentru servicii către populație sau alți consumatori finali, în care este inclusă și taxa pe valoarea adăugată, completează următoarele elemente în facturi sau documente inlocuitoare:

- prețurile cu amănuntul ale bunurilor livrate sau tarifele pentru serviciile prestate;

- valoarea totală a livrărilor sau serviciilor;

- cota taxei pe valoarea adăugată, recalculata asupra prețurilor cu amănuntul;

- suma taxei pe valoarea adăugată;

b) cumpărătorii sînt obligați să solicite, de la furnizori sau prestatori, facturi sau documente inlocuitoare pentru toate bunurile sau serviciile achiziționate și sa verifice înscrierea în documentele respective a datelor prevăzute la lit. a) de mai sus.

Se precizează ca taxa înscrisă pe o factura sau document înlocuitor este datorată bugetului de stat, chiar dacă operațiunea în cauza nu este impozabilă sau dacă taxa înscrisă este mai mare decît cea legală.

De asemenea, în situația în care pentru o operațiune impozabilă nu s-a înscris taxa pe valoarea adăugată în factura sau în documentul înlocuitor ori taxa înscrisă este mai mica decît cea legală, cumpărătorul pierde dreptul de deducere, integral, dacă taxa nu este înscrisă sau parțial dacă este subevaluata;

c) sînt scutiți de obligația emiterii facturilor agenții economici care realizează operațiuni impozabile privind:

1. transporturile cu taximetre;

2. bunurile și serviciile executate și folosite în unitățile proprii;

3. vînzările de bunuri și prestările de servicii către populație, pe bază de bonuri fără nominalizări privind cumpărătorul.

Agenții economici care se încadrează în situațiile de mai sus sînt obligați sa reflecte operațiunile realizate în documentele tehnico-operative specifice prevăzute în normele metodologice în vigoare.

Pentru alte operațiuni decît cele menționate la pct. 1-3 de mai sus, stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor, scutirea de obligația emiterii facturilor se da de către Direcția generală a finanțelor publice și a controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului București.

d) importatorii sînt obligați sa întocmească declarația vamală de import și sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele vamale, alte taxe și accizele datorate de aceștia și, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat.

C. Cu privire la evidenta operațiunilor:

a) sa țină în mod regulat evidența contabilă potrivit normelor în vigoare, care să-i permită sa determine suma impozabilă și taxa pe valoarea adăugată datorate pentru livrările și serviciile efectuate, precum și a celei deductibile aferente intrărilor sau să aibă un registru cu pagini numerotate în care să înscrie zilnic, fără ștersături și spații neutilizate, elementele necesare pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată datorată pentru vinzari și deductibilă pentru intrari.

Documentele justificative și modul de reflectare în evidența contabilă sau în registre a operațiunilor prevăzute la alineatul precedent se stabilesc potrivit

art. 4 din Legea nr. 82/1991 ;

b) sa întocmească și să depună lunar, la organul fiscal la care s-a înregistrat ca plătitor, pînă la data de 25 a lunii următoare, deconturi privind suma impozabilă și taxa exigibilă realizată. Formularul se procura de la organul fiscal, se completează cu toate datele solicitate, se semnează de persoanele autorizate și i se aplică ștampila care angajează firma;

c) sa furnizeze organelor fiscale care efectuează verificări sau investigații privind respectarea normelor legale toate documentele necesare stabilirii taxei pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor efectuate atît la sediul principal, cît și la sucursale sau agenții;

d) sa furnizeze pînă la data de 15 august a fiecărui an, pe un formular remis de organul fiscal la care s-a înregistrat ca plătitor, informațiile referitoare la operațiunile prevăzute a fi realizate în anul următor.

D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată:

a) sa achite taxa datorată potrivit decontului întocmit, lunar, pînă la 25 ale lunii următoare, prin virament, cec sau numerar la organul fiscal la care s-a înregistrat ca plătitor sau la banca comercială, după caz;

b) sa achite taxa pe valoarea adăugată aferentă produselor din import la organul vamal, concomitent cu plata taxelor vamale. Taxa datorată se determina de către importator prin completarea datelor din formularul pe care îl procura de la organul vamal. Taxa achitată se confirma prin semnatura și ștampila ce angajează organul vamal.

Pentru bunurile din import exceptate de taxe vamale potrivit normelor legale privind tariful vamal de import, precum și pentru cele scutite de taxe vamale în baza

art. 13 din Legea nr. 35/1991 , importatorii sînt obligați sa întocmească declarația vamală de import și sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele și accizele datorate de aceștia și pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat.

Taxa pe valoarea adăugată datorată se plătește la organul vamal conform reglementărilor în vigoare privind plata taxelor vamale.

Pentru bunurile din import la care se acordă liber de vama cu caracter provizoriu, precum și pentru cele aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporară în țara, importatorul sau reprezentantul sau autorizat este obligat să depună o garanție egala cu valoarea taxei vamale, plus accizele și taxa pe valoarea adăugată aferente bunurilor respective.

Importatorul are drept de deducere a taxei achitate organului vamal din taxa pe valoarea adăugată datorată după vînzarea bunurilor din import. În cazul importurilor realizate direct de către beneficiari, dreptul de deducere a taxei achitate organului vamal se exercită potrivit prevederilor cap. VI din ordonanța;

c) sa achite taxa datorată bugetului de stat concomitent cu declarația înaintată organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată în termenul reglementat prin art. 25 lit. A. b).

XI. Dispoziții finale

În baza art. 26 din ordonanța, formularele pentru facturi, documentele inlocuitoare, borderourile zilnice de vînzare, încasare și alte documente necesare aplicării prevederilor legale privind taxa pe valoarea adăugată se stabilesc de Ministerul Economiei și Finanțelor și sînt obligatorii pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată.

Potrivit art. 27 din ordonanța, agenții economici care realizează operațiuni impozabile au obligația asigurării condițiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidentelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată, iar cei care au ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul, activități hoteliere, prestări de servicii către populație și alte activități de asemenea natura au și obligația instalării aparatelor de marcat, care să corespundă cerințelor privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată.

În acest scop, agenții economici vor asigura pregătirea adecvată a personalului propriu și dotarea cu aparatura tehnica necesară realizării în condiții optime a lucrărilor prevăzute de normele legale în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

Corectarea erorilor de înregistrare se va face conform prevederilor regulamentului de aplicare a legii contabilității, iar corectarea taxei pe valoarea adăugată facturată în mod eronat, potrivit art. 28 din ordonanța, prin emiterea unei noi facturi, în roșu, pentru sumele ce urmează a fi scăzute, și în negru, pentru cele de adăugat.

Conform art. 31 din ordonanța, taxa pe valoarea adăugată se aplică pentru toate livrările de bunuri și prestări de servicii facturate după intrarea în vigoare a legii, indiferent de data încheierii contractelor, executării produselor sau prestării serviciilor.

Agenții economici sînt obligați sa factureze, pînă la data aplicării taxei pe valoarea adăugată, toate bunurile efectiv livrate și serviciile prestate anterior datei respective, potrivit metodologiei legale în vigoare la data efectuării operațiunilor.

Impozitul pe circulația mărfurilor cuprins în facturile sau documentele inlocuitoare, emise și neîncasate la data aplicării taxei pe valoarea adăugată, se vărsa la bugetul de stat la încasarea contravalorii acestora, potrivit metodologiei în vigoare pînă la data introducerii taxei pe valoarea adăugată.

Potrivit art. 30 din ordonanța, impozitul pe circulația mărfurilor cuprins în valoarea materiilor prime și materialelor aflate în stoc sau încorporate în producția neterminată sau produsele finite existente în unități la data aplicării ordonanței, nu se deduce din taxa datorată pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate după această dată.

Fac excepție produsele exportate, pentru care se restituie impozitul pe circulația mărfurilor potrivit autorizării și metodologiei în vigoare pînă la data aplicării taxei pe valoarea adăugată.