Decizia nr. 77/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel-Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (1) lit. d)

și

lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu, excepție ridicată de SUD EST GROUP - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 770/44/2015 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 453D/2016.

2.

La apelul nominal răspunde pentru autoarea excepției de neconstituționalitate avocatul Cosmin Flavius Costaș, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Administrația Fondului pentru Mediu, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, sens în care reiterează motivele de neconstituționalitate expuse pe larg în notele scrise depuse la dosar. În esență, susține că

art. 9 alin. (1) lit. d)

și

lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

contravine dispozițiilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

și celor ale

art. 56 alin. (2)

și arată că, urmare a conținutului imprecis al textelor criticate, nu reiese clar dacă tipurile de contribuții la Fondul pentru mediu prevăzute de normele criticate se cumulează sau, dimpotrivă, se exclud. Apreciază că, în măsura în care acestea pot fi aplicate simultan, atunci prevederile legale criticate sunt neconstituționale și aduc atingere principiului securității juridice și principiului justei așezări a sarcinilor fiscale.

4.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că aspectele invocate nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci privesc, pe de o parte, interpretarea pe care Administrația Fondului pentru Mediu o dă

art. 9 alin. (1) lit. d)

și

lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 , iar, pe de altă parte, criticile formulate prin raportare la dispozițiile

art. 56 alin. (2)

din Legea fundamentală prin care autoarea excepției tinde la modificarea prevederilor legale, aspecte ce excedează însă competenței Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5.

Prin Încheierea din 4 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 770/44/2015, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (1) lit. d)

și

lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de SUD EST GROUP - S.R.L. din Brăila cu ocazia soluționării unei acțiuni în contencios administrativ și fiscal având ca obiect suspendarea, respectiv anularea unui act administrativ.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că

art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

are caracterul unei „norme speciale“ prin raportare la prevederile

art. 9 alin. (1) lit. d)

din aceeași ordonanță de urgență. Arată astfel că este real faptul că pentru ambalaje trebuie îndeplinite obiective de valorificare (reciclare și recuperare), iar textul

art. 9 alin. (1) lit. d)

taxează/sancționează neîndeplinirea acestor obiective, fiind vorba, în principiu, despre o răspundere de tip subiectiv. În schimb, în cazul ecotaxei prevăzute de

art. 9 alin. (1) lit. q),

există o răspundere de tip obiectiv, și anume obligația de plată subzistă independent de îndeplinirea oricărui obiectiv de valorificare, ea neputând fi redusă sau înlăturată prin reciclarea sacoșelor. Or, apreciază autoarea excepției, cele două tipuri de răspundere nu pot fi combinate, ci, dimpotrivă, se exclud. În acest context, susține că interpretarea pe care Administrația Fondului pentru Mediu o dă

art. 9 alin. (1) lit. d)

și

lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

contravine dispozițiilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

și

art. 56 alin. (2).

7.

Apreciază totodată că legislația națională primară este cu totul imprevizibilă, fiind neclar dacă tipurile de contribuții la Fondul pentru mediu prevăzute de

art. 9 alin. (1) lit. d)

și

lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

se cumulează, iar în măsura în care cele două texte pot fi aplicate simultan, atunci prin reglementarea criticată se aduce atingere dispozițiilor

art. 56 alin. (2) din Constituție.

8.

Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, apreciind că reglementarea legală criticată nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. Astfel, în ceea ce privește instituirea contribuțiilor prevăzute de dispozițiile criticate, instanța de judecată apreciază că aceasta reprezintă o modalitate prin care a fost adusă la îndeplinire obligația pozitivă a statului de a asigura un cadru legal adecvat pentru exercitarea dreptului la un mediu sănătos.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și arată că, din examinarea criticilor de neconstituționalitate formulate, se constată că aceasta invocă faptul că „nu reiese clar dacă tipurile de contribuții la Fondul de Mediu de la lit. d) și de la lit. q) se cumulează“. Or, o asemenea critică privește, în concret, modul de aplicare a legii de către Fondul de mediu, iar eventualele abuzuri la care se referă autoarea excepției constituie aspecte de aplicare a legii care intră în competența instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992,

reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992,

să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 9 alin. (1) lit. d)

și

lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 105 din 25 aprilie 2006,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2006, care au următorul cuprins: art. 9 alin. (1)

Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din: […]

d)

o contribuție de 2 lei/kg, datorată de operatorii economici care introduc pe piața națională bunuri ambalate, care distribuie pentru prima dată pe piața națională ambalaje de desfacere, și de operatorii economici care închiriază, sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje, pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie și de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 3 și cantitățile de deșeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalații de incinerare cu recuperare de energie și valorificate prin reciclare; [...]

q)

ecotaxa, în valoare de 0,1 lei/bucată, aplicată pungilor și sacoșelor pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obținute din resurse neregenerabile definite potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005

privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 265/2006,

cu modificările și completările ulterioare, încasată de la operatorii economici care introduc pe piața națională astfel de ambalaje de desfacere. Ecotaxa se evidențiază distinct pe documentele de vânzare, iar valoarea acesteia se afișează vizibil la punctul de vânzare, în vederea informării consumatorilor finali;“.

14.

Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“ și celor ale

art. 56 alin. (2)

potrivit cărora „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale“.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, în ceea ce privește critica potrivit căreia „nu reiese clar dacă tipurile de contribuții la Fondul pentru mediu prevăzute la

art. 9 alin. (1) lit. d)

și

lit. q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

se cumulează“, precum și susținerile privind interpretarea „eronată“ pe care Administrația Fondului pentru Mediu o dă prevederilor mai sus menționate, Curtea constată că toate acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci constituie, de fapt, aspecte care vizează modalitatea de interpretare și aplicare a reglementării legale criticate, astfel încât excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, este inadmisibilă. În acest context, Curtea reține faptul că eventualele greșeli de aplicare a legii sau o interpretare neunitară a acesteia nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, lămurirea unor astfel de aspecte fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

16.

Distinct de cele de mai sus, Curtea reține că, așa cum reiese din preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 , necesitatea emiterii acestui act normativ a fost aceea de a se clarifica regimul juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu și al atribuțiilor Administrației Fondului pentru Mediu în ceea ce privește activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea, soluționarea contestațiilor și executarea silită a contribuțiilor datorate la Fondul pentru mediu, în contextul diminuării veniturilor încasate la Fondul pentru mediu. De asemenea, adoptarea acestei ordonanțe de urgență a fost justificată de necesitatea asigurării finanțării proiectelor prioritare privind prevenirea și controlul integrat al poluării, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în plan european. Astfel cum este definit de legiuitorul delegat, Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susținerii și realizării proiectelor și programelor pentru protecția mediului și pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului și schimbărilor climatice, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

17.

Prin dispozițiile legale criticate legiuitorul a impus o taxă/ o contribuție în cuantum fix de 2 lei/kg și, respectiv, de 0,1 lei/bucată, datorată de operatorii economici Fondului pentru mediu, aceștia fiind încadrați de legiuitor în categoria celor care poluează mediul. Curtea apreciază că o atare reglementare reprezintă, de fapt, o modalitate prin care este adusă la îndeplinire obligația pozitivă a statului român de a asigura un cadru legal adecvat pentru exercitarea dreptului oricărei persoane la un mediu sănătos și echilibrat ecologic, astfel cum este prevăzut de art. 35 din Constituție, normă care prevede totodată faptul că atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul înconjurător.

18.

Totodată, referitor la modalitatea de calcul al contribuției prevăzute la

art. 9 alin. (1) lit. d)

și

q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 105/2006,

cu modificările și completările ulterioare, Curtea observă că aceasta este detaliată în cuprinsul

cap. V

și al

cap. XI

din

Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 578/2006

pentru aprobarea

Metodologiei

de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu, astfel cum a fost modificat prin

Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2.413/2016 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.064 din 29 decembrie 2016.

19.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (1) lit. d)

și

q) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005

privind Fondul pentru mediu, excepție ridicată de SUD EST GROUP - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 770/44/2015 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2017.