Anexă · Ministerul Transporturilor

Anexa din 31 mai 2017

la Ordinul ministrului transporturilor nr. 601/2017

prezumat în vigoare

Data actului
31 mai 2017
Emitent
Ministerul Transporturilor
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 455 bis din 19 iunie 2017
Citează
6 acte
Structură
78 de articole, 11 anexe · 200.926 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Anexă la 1

  • Ordinul nr. 601/2017 31 mai 2017 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind modul de efectuare a inspe…

Anexa nr. 1 (Anexa nr. 1a la normele metodologice)

ELEMENTE DE CLASIFICARE ÎN FUNCȚIE DE GRADUL DE RISC

Sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc constituie baza unei selecții specifice a vehiculelor exploatate de întreprinderi cu un bilanț slab în privința respectării cerințelor de întreținere a vehiculelor și de conformitate cu normele tehnice aferente circulației pe drumurile publice. Acesta ia în considerare rezultatele inspecțiilor tehnice periodice și pe cele ale controalelor tehnice în trafic deopotrivă.

Sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc ține seama de următorii parametri la stabilirea unui grad de risc pentru întreprinderea în cauză:

-

numărul de deficiențe;

-

gravitatea deficiențelor;

-

numărul de controale tehnice în trafic sau de inspecții tehnice periodice și voluntare;

-

factorul timp.

1.

Deficiențele sunt ponderate în funcție de gravitatea lor prin aplicarea următorilor factori de

gravitate:

deficiență periculoasă

= 40;

deficiență majoră

=

10;

deficiență minoră

=

1.

2.

Evoluția situației (unui vehicul al) unei întreprinderi se reflectă prin atribuirea unui factor de ponderare mai slab rezultatelor unei inspecții „mai vechi” (deficiențelor) decât cel atribuit celor mai

„recente”, utilizând următorii factori:

-

anul 1 = ultimele 12 luni = factorul 3;

-

anul 2 = lunile 13-24 = factorul 2;

-

anul 3 = lunile 25-36 = factorul 1.

Acest lucru se aplică doar la stabilirea clasificării globale în funcție de gradul de risc.

3.

Clasificarea în funcție de gradul de risc se realizează cu ajutorul următoarelor formule:

(a)

formula pentru clasificarea globală în funcție de gradul de risc:

unde

RR = punctajul global al clasificării în funcție de gradul de risc;

D Yi

= totalul pentru defecțiunile din anul 1, 2, 3;

D Y1

=

în anul 1;

#…

=

numărul de …;

DD

=

deficiențe periculoase;

MaD

=

deficiențe majore;

MiD

=

deficiențe minore;

C= verificări (controale tehnice în trafic sau inspecții tehnice periodice) în anul 1, 2, 3;

(b)

formula pentru clasificarea anuală în funcție de gradul de risc:

unde

AR

=

punctajul anual de risc;

#…

=

numărul de …;

DD

=

deficiențe periculoase;

MaD

=

deficiențe majore;

MiD

=

deficiențe minore;

C = verificări (controale tehnice în trafic sau inspecții tehnice periodice).

Riscul anual trebuie utilizat pentru a evalua evoluția unei întreprinderi de-a lungul anilor.

Clasificarea întreprinderilor (vehiculelor) pe baza clasificării globale în funcție de gradul de risc se realizează astfel încât să se obțină următoarea distribuție în rândul întreprinderilor (vehiculelor) care fac obiectul clasificării:

-

< 30 risc scăzut;

-

30 - 80 risc mediu;

-

> 80 risc ridicat.

Anexa nr. 2 (Anexa nr. 1b la normele metodologice)

DOMENIUL DE APLICARE AL CONTROALELOR TEHNICE ÎN TRAFIC

1.

ASPECTE VERIFICATE

O. Identificarea vehiculului

1.

Echipamentul de frânare

2.

Direcția

3.

Vizibilitatea

4.

Dispozitivele de iluminat și părțile sistemului electric

5.

Punți, jante, anvelope, suspensie

6.

Șasiu și accesorii șasiu

7.

Alte echipamente

8.

Elemente poluante

9.

Inspecții suplimentare la vehiculele pentru transport de călători din categoriile M2 și M3

2.

CERINȚE PRIVIND INSPECȚIILE

Elementele care pot fi verificate doar cu ajutorul echipamentelor sunt marcate cu E.

Elementele care pot fi verificate doar într-o oarecare măsură fără ajutorul echipamentelor sunt marcate cu +E.

În cazul în care o metodă de inspecție este indicată drept vizuală, aceasta înseamnă că, pe lângă examinarea vizuală a elementelor în cauză, inspectorul mai trebuie, după caz, să le manipuleze, să le evalueze zgomotul sau să se servească de oricare alte metode corespunzătoare de inspecție care nu implică folosirea de echipament.

Controalele tehnice în trafic pot cuprinde elementele enumerate în tabelul 1, care include metodele recomandate de inspecție care ar trebui să fie utilizate. Nimic din prezenta anexă nu împiedică un inspector să utilizeze echipament suplimentar, după caz, precum un elevator sau un canal.

Inspecțiile se desfășoară cu ajutorul tehnicilor și echipamentelor disponibile în prezent și fără a se folosi unelte pentru a demonta sau îndepărta diferite părți ale vehiculului. Inspecția mai poate include, de asemenea, o verificare a faptului că piesele și componentele vehiculului respectă cerințele de siguranță și de mediu obligatorii care erau în vigoare la momentul omologării sau, dacă este cazul, la momentul postechipării.

În cazul în care, prin construcție, vehiculul nu permite aplicarea metodelor de inspecție prevăzute în prezenta anexă, inspecția se desfășoară în conformitate cu metodele de inspecție recomandate acceptate de autoritățile competente.

„Motivele respingerii" nu se aplică în cazurile în care acestea fac referire la cerințe care nu au fost stabilite de legislația relevantă privind omologarea vehiculelor la data primei înmatriculări, a primei puneri în circulație sau la cerințe privind postechiparea.

3.

CONȚINUTUL INSPECȚIEI ȘI METODELE APLICATE, EVALUAREA DEFICIENȚELOR VEHICULELOR

Controlul acoperă elementele care sunt considerate necesare și relevante, luând în considerare în special siguranța frânelor, a anvelopelor, a roților, a șasiurilor, precum și elementele poluante și metodele recomandate enumerate în tabelul următor.

Pentru fiecare dintre sistemele și componentele unui vehicul, supuse inspecției, evaluarea deficiențelor se desfășoară în conformitate cu PLANUL DE OPERATIUNI stabilit în tabelul de mai jos, de la caz la caz.

Deficiențele care nu sunt enumerate în prezenta anexă se evaluează în ceea ce privește riscurile pe care le pun pentru siguranța rutieră.

Element

Metodă

Motivele respingerii

Clasificarea deficiențelor

Minoră

Majoră

Periculoasă

O. IDENTIFICAREA VEHICULULUI

O.1. Plăcuțele cu numărul de înmatriculare (dacă sunt obligatorii

1 )

Inspecție vizuală

(a)

Plăcuță (plăcuțe) de înmatriculare absentă (absente) sau fixată (fixate) atât de nesigur încât riscă să cadă

X

(b)

Număr absent sau ilizibil

X

(c)

Neconforme cu documentele vehiculului sau cu registrele

X

O.2. Identificarea/numărul de șasiu/numărul de serie ale vehiculului

Inspecție vizuală

(a)

Absent sau de negăsit

X

(b)

Incomplet, ilizibil, evident falsificat sau nu corespunde documentelor vehiculului

X

(c)

Documente ilizibile ale vehiculului sau inexactități materiale

X

1. SISTEMUL DE FRÂNARE

1.1. Starea mecanică și funcționare

1.1.1. Pivotul pedalei frânei de serviciu/axul levierului manual

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare

(a)

Pivot prea strâns

X

(b)

Uzură sau joc excesiv

X

Notă:

Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit.

1.1.2. Starea pedalei/levierului manual și cursa dispozitivului de acționare a frânei

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare

Notă:

Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit.

(a)

Cursă excesivă sau rezervă de cursă insuficientă

X

Frâna nu poate fi acționată complet sau este blocată

X

(b)

Degajare incorectă a comenzii de frână

X

Funcționalitatea este afectată

X

(c)

Cauciucul antiderapant de pe pedala de frână absent, insuficient fixat sau tocit

X

1.1.3. Pompa de vacuum sau compresorul și rezervoarele

Inspecție vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru. Se verifică timpul necesar de formare a vidului sau a presiunii aerului pentru atingerea valorii de operare sigure și funcționarea dispozitivului de avertizare, a supapei de protecție a multicircuitului și a supapei de siguranță

(a)

Presiune/vid insuficient pentru asigurarea a cel puțin patru acționări ale frânei

după

declanșarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos)

X

Cel puțin două acționări ale frânei după declanșarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos)

X

(b)

Timpul de formare a presiunii/vidului la valoarea sigură de operare este prea lung față de cerințe

1

X

(c)

Supapa de protecție multicircuit

sau

supapa

de

decompresie nu funcționează

X

(d)

Lipsă a etanșeității care produce o scădere considerabilă a presiunii sau pierderi de aer perceptibile auditiv

X

(e)

Deteriorare externă care poate afecta funcționarea sistemului de frânare

X

Nivelul

de

performanță a frânei secundare nu este respectat

X

1.1.4. Manometrul sau indicatorul pentru presiune scăzută

Verificare prin acționare

Funcționare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută sau a manometrului

X

Este imposibilă identificarea presiunii mici

X

1.1.5. Supapa de comandă a frânei cu acționare manuală

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare

(a)

Supapă fisurată, deteriorată sau uzată excesiv

X

(b)

Comandă nesigură asupra supapei sau supapă nesigură

X

(c)

Conexiuni insuficient fixate sau lipsa etanșeității în sistem

X

(d)

Funcționare nesatisfăcătoare

X

1.1.6. Activator frână de staționare, levier de comandă, mecanism cu clichet frână de staționare, frână de staționare electronică

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare

(a)

Sistemul de blocare al mecanismului cu clichet funcționează necorespunzător

X

(b)

Uzură a axului levierului sau a mecanismului cu clichet

X

Uzură excesivă

X

(c)

Cursă prea mare a levierului, indicând un reglaj incorect

X

(d)

Activator

lipsă,

deteriorat sau nefuncțional

X

(e)

Funcționare incorectă, avertizorul indică o funcționare defectuoasă

X

1.1.7. Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare

(a)

Supape deteriorate sau pierderi de aer excesive

X

Funcționalitatea este afectată

X

(b)

Pierdere excesivă de ulei din compresor

X

(c)

Supapă nesigură sau montată necorespunzător

X

(d)

Pierdere sau scurgere de lichid de frână

X

Funcționalitatea este afectată

X

1.1.8. Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice și pneumatice)

Deconectarea și reconectarea elementelor de cuplare ale sistemului de frână dintre vehiculul tractor și remorcă

(a)

Ventil de închidere sau supapă cu etanșare automată defecte

X

Funcționalitatea este afectată

X

(b)

Ventil de închidere sau supapă prost fixată sau

montată

necorespunzător

X

Funcționalitatea este afectată

X

(c)

Pierderi excesive de aer

X

Funcționalitatea este afectată

X

(d)

Funcționare defectuoasă

X

Funcționarea frânei este afectată

X

1.1.9. Acumulator/rezervor de presiune

Inspecție vizuală

(a)

Rezervor ușor deteriorat sau corodat

X

Rezervor foarte deteriorat, corodat sau neetanș

X

(b)

Dispozitivul

de

purjare

nu

funcționează

X

(c)

Rezervor prost fixat sau

montat

necorespunzător

X

1.1.1O. Servomecanism frână, cilindru principal (pentru sisteme hidraulice)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare, dacă este posibil

(a)

Servomecanism frână defect sau ineficace

X

Nu funcționează

X

(b)

Cilindrul principal defect, dar frâna încă funcționează

X

Cilindru principal defect sau neetanș

X

(c)

Cilindrul principal nesigur, dar frâna încă funcționează

X

Cilindru principal nesigur

X

(d)

Cantitate insuficientă de lichid de frână, sub marcajul MIN

X

Cantitatea de lichid de frână este considerabil sub marcajul MIN

X

Lichidul de frână nu este vizibil

X

(e)

Capacul de la rezervorul cilindrului principal lipsește

X

(f)

Martorul lichidului de frână aprins sau defect

X

(g)

Funcționare incorectă a dispozitivului de avertizare în cazul unui nivel insuficient de lichid de frână

X

1.1.11. Conducte de frână rigide

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare,

(a)

Risc iminent de fisurare sau rupere

X

(b)

Lipsa etanșeității conductelor

sau

a

X

dacă este posibil

racordurilor (la sistemele de frânare pneumatice)

Lipsa etanșeității conductelor sau a racordurilor (la sisteme de frânare hidraulice)

X

(c)

Conducte deteriorate sau excesiv de corodate

X

Afectează funcționarea frânelor ca urmare a blocajelor sau a riscului iminent de scurgere

X

(d)

Conducte plasate greșit

X

Risc de producere a unei avarii

X

1.1.12. Furtunuri flexibile de frână

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare, dacă este posibil

(a)

Risc iminent de fisurare sau rupere

X

(b)

Furtunuri deteriorate, cu puncte de fricțiune, răsucite sau prea scurte

X

Furtunuri deteriorate sau cu puncte de fricțiune

X

(c)

Lipsa etanșeității furtunurilor sau a racordurilor (la sistemele de frânare pneumatice)

X

Lipsa etanșeității furtunurilor sau a racordurilor (la sistemele de frânare hidraulice)

X

(d)

Umflare exagerată a furtunului sub presiune

X

Cablu deteriorat

X

(e)

Porozitatea furtunurilor

X

1.1.13. Garnituri și plăcuțe de frână

Inspecție vizuală

(a)

Garnituri sau plăcuțe excesiv de uzate (la nivelul marcajului minim)

X

Garnituri sau plăcuțe excesiv de uzate (marcajul minim nu este vizibil)

X

(b)

Garnituri sau plăcuțe ancrasate (cu ulei, unsoare etc.)

X

Funcționarea frânei este afectată

X

(c)

Garnituri sau plăcuțe lipsă sau montate în mod greșit

X

1.1.14. Tamburi și discuri de frână

Inspecție vizuală

(a)

Tambur sau disc uzat

X

Tambur sau disc excesiv de zgâriat, crăpat, nesigur sau spart

X

(b)

Tambur sau disc ancrasat (cu ulei, unsoare etc.)

X

Funcționarea frânei este grav afectată

X

(c)

Tambur sau disc care lipsește

X

(d)

Platou spate nesigur

X

1.1.15. Cabluri de frână, leviere și conexiuni, tije de acționare

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare, dacă este posibil

(a)

Cabluri deteriorate sau cu noduri

X

Funcționarea frânei este afectată

X

(b)

Componente excesiv de uzate sau corodate

X

Funcționarea frânei este afectată

X

(c)

Cablu,

tijă

sau

îmbinare fixată nesigur

X

(d)

Ghid de cablu defect

X

(e)

Restricționarea mișcării libere a elementelor sistemului de frânare

X

(f)

Mișcare anormală a pârghiilor/cuplajului indicând reglarea incorectă sau uzura excesivă

X

1.1.16. Servomotor frână (inclusiv frâne cu arc sau cilindri hidraulici)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare, dacă este posibil

(a)

Servomotor frână fisurat sau deteriorat

X

Funcționarea frânei este afectată

X

(b)

Servomotor frână neetanș

X

Funcționarea frânei este afectată

X

(c)

Servomotor frână nesigur sau montat necorespunzător

X

Funcționarea frânei este afectată

X

(d)

Servomotor frână excesiv de corodat

X

Riscă să se fisureze

X

(e)

Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană

X

Funcționarea frânei este afectată (lipsa rezervei de mișcare)

X

(f)

Înveliș de protecție contra prafului deteriorat

X

Lipsa învelișului de protecție

contra

prafului

sau

deteriorarea excesivă a acestuia

X

1.1.17. Regulator automat al frânării în funcție de sarcină

Inspecție vizuală a componentelor în timpul acționării sistemului de frânare, dacă este posibil

(a)

Cuplaj defect

X

(b)

Cuplaj incorect reglat

X

(c)

Blocarea sau nefuncționarea regulatorului (funcționare ABS)

X

Blocarea sau nefuncționarea regulatorului

X

(d)

Lipsa regulatorului (dacă este necesar)

X

(e)

Lipsa plăcuței cu date

X

(f)

Date ilizibile sau neconforme cu cerințele

1

X

1.1.18. Dispozitive și indicatori de reglare a jocului

Inspecție vizuală

(a)

Dispozitiv de reglare deteriorat, blocat sau cu mișcare anormală, excesiv de uzat sau reglat incorect

X

(b)

Dispozitiv de reglare defect

X

(c)

Dispozitiv de reglare instalat incorect sau înlocuit

X

1.1.19. Frâna de încetinire (dacă este prevăzută din construcție sau obligatorie)

Inspecție vizuală

(a)

Racorduri sau montări nesigure

X

Funcționalitatea este afectată

X

(b)

Sistem defect în mod evident sau absent

X

1.1.2O. Acționarea automată a frânelor remorcii

Deconectarea cuplării sistemului de frânare între vehiculul tractor și remorcă

Sistemul de frânare al remorcii nu funcționează automat dacă este deconectată cuplarea

X

1.1.21. Sistem de frânare complet

Inspecție vizuală

(a)

Alte dispozitive ale sistemului

(de

exemplu, pompă antigel, uscător de aer etc.) deteriorate la exterior sau excesiv corodate, astfel încât afectează sistemul de frânare

X

Funcționarea frânei este afectată

X

(b)

Pierderi de aer sau de antigel

X

Funcționalitatea sistemului este afectată

X

(c)

Componente prost fixate sau montate în mod necorespunzător

X

(d)

Modificare nesigură a oricărei componente

3

X

Funcționarea frânei este afectată

X

1.1.22. Racorduri diagnoză (dacă au fost prevăzute din construcție sau sunt obligatorii)

Inspecție vizuală

Absente

X

1.1.23. Frânare inerțială

Inspecție vizuală și în timpul funcționării

Eficiență insuficientă

X

1.2. Performanța și eficiența frânei de serviciu

1.2.1. Performanță (E)

În timpul unei testări efectuate pe un aparat de testare frâne, frânele sunt acționate în mod progresiv până la puterea maximă

(a)

Forță de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți

X

Forță de frânare inexistentă pe una sau pe mai multe roți

X

(b)

Forța de frânare la oricare dintre roți este mai mică de 7O % din forța maximă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași

X

punte. În cazul testării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la linia dreaptă

Forța de frânare la oricare dintre roți este mai mică de 5O % din forța maximă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte în cazul punților directoare

X

(c)

Variație bruscă a forței de frânare (blocaj)

X

(d)

Întârziere anormală la frânarea oricăreia dintre roți

X

(e)

Fluctuație excesivă a forței de frânare în cursul fiecărei turații complete a roții

X

1.2.2. Eficiență (E)

Testare efectuată pe un aparat de testare frâne la masa prezentată sau, dacă acest lucru nu este posibil

din

considerente tehnice, cu vehiculul în mișcare, utilizându-se un instrument de înregistrare a decelării

( 1 )

Coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori

( 2 ) :

Categoriile M 1 , M 2

și M 3 : 5O %

(

3

)

X

Categoria N 1 : 45 %

Categoriile N 2

și N 3 : 43 %

(

4

)

Categoriile O 3

și O 4 : 4O %

(

5

)

Mai puțin de 5O % din valorile de mai sus atinse

X

1.3. Performanța și eficiența frânei secundare (de urgență) (dacă este acționată printr-un sistem separat)

1.3.1. Performanță (E)

Dacă sistemul de frânare secundar este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menționată la punctul 1.2.1

(a)

Forță de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți

X

Forță de frânare inexistentă pe una sau pe mai multe roți

X

(b)

Forța de frânare a oricăreia dintre roți este mai mică de 7O % din forța maximă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte. În cazul testării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la linia dreaptă

X

Forța de frânare la oricare dintre roți este

X

mai mică de 5O % din forța maximă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte în cazul punților directoare

(c)

Variație bruscă a forței de frânare (blocaj)

X

1.3.2. Eficiență (E)

Dacă sistemul de frânare secundar este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menționată la punctul 1.2.2

Forța de frânare mai mică de 5O %

( 6 )

din performanța prevăzută a frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2 în raport cu masa maximă autorizată

X

Mai mică de 5O % din valorile forței de frânare de mai sus atinse în raport cu masa vehiculului în timpul testării

X

1.4. Performanța și eficiența frânei de staționare

1.4.1. Performanță (E)

A se acționa frâna în timpul unei testări pe un aparat de testare frâne

Frână nefuncțională pe o parte sau, în cazul testării pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la linia dreaptă

X

Mai mică de 5O % din valorile forței de frânare menționate la punctul 1.4.2 atinse în raport cu masa vehiculului în timpul testării

X

1.4.2. Eficiență (E)

Testare efectuată cu un aparat de testare frâne. Dacă nu este posibil, atunci printr- un test rutier cu ajutorul

unui

instrument

de

înregistrare a decelerării

Pentru toate categoriile de vehicule, un coeficient de frânare de cel puțin 16 % în raport cu masa maximă autorizată sau, pentru autovehicule, de cel puțin 12 % în raport cu masa maximă combinată autorizată a vehiculului, luându-se în considerare coeficientul cu cea mai mare valoare

X

Mai mică de 5O % din valorile coeficienților de frânare de mai sus atinse în raport cu masa vehiculului în timpul testării

X

1.5. Performanța frânei de încetinire

Inspecție vizuală și, dacă este posibil, verificări destinate să stabilească dacă sistemul funcționează

(a)

Variație bruscă a eficienței (nu se aplică sistemelor de frânare pe evacuare)

X

(b)

Sistemul

nu

funcționează

X

1.6. Sistem de frânare cu antiblocare (ABS)

Inspecție vizuală și inspecția dispozitivului de avertizare și/sau prin

(a)

Funcționare defectuoasă

a

dispozitivului de avertizare

X

utilizarea

interfeței

electronice a vehiculului

(b)

Dispozitivul

de

avertizare indică funcționarea defectuoasă a sistemului

X

(c)

Senzorii de viteză din roată sunt absenți sau deteriorați

X

(d)

Instalație electrică deteriorată

X

(e)

Alte componente sunt absente sau deteriorate

X

(f)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

X

1.7. Sistem electronic de frânare (EBS)

Inspecție vizuală și inspecția dispozitivului de avertizare și/sau prin utilizarea

interfeței

electronice a vehiculului

(a)

Funcționare defectuoasă

a

dispozitivului de avertizare

X

(b)

Dispozitivul

de

avertizare indică funcționarea defectuoasă a sistemului

X

(c)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

X

(d)

Conectorul între vehiculul tractor și remorcă incompatibil sau lipsă

X

1.8. Lichid de frână

Inspecție vizuală

Lichid de frână contaminat sau sedimentat

X

Risc iminent de avarie

X

2. DIRECȚIE

2.1. Stare mecanică

2.1.1. Starea mecanismului de direcție

Inspecția vizuală a modului

de

funcționare

a

mecanismului de direcție în timp ce volanul este rotit

(a)

Palierul arborelui răsucit sau caneluri uzate

X

Funcționalitatea este afectată

X

(b)

Palierul arborelui excesiv de uzat

X

Funcționalitatea este afectată

X

(c)

Mișcare excesivă a palierului arborelui

X

Funcționalitatea este

X

afectată

(d)

Lipsa etanșeității

X

Formare de picături

X

2.1.2. Fixarea casetei de direcție

Inspecția vizuală a modului de fixare a casetei de direcție pe șasiu în timp ce volanul este rotit în sensul acelor de ceasornic și în sens invers

(a)

Fixarea necorespunzătoare a casetei de direcție

X

Fixare periculos de slăbită sau joc relativ vizibil față de șasiu/caroserie

X

(b)

Găuri de fixare în șasiu ovalizate

X

Fixare foarte defectuoasă

X

(c)

Șuruburile de fixare absente sau rupte

X

Fixare foarte defectuoasă

X

(d)

Caseta de direcție spartă

X

Stabilitatea sau fixarea casetei este afectată

X

2.1.3. Starea conexiunilor sistemului de direcție

Inspecția vizuală a componentelor sistemului de direcție în timp ce volanul este rotit în sensul acelor de ceasornic și în sens invers pentru identificarea gradului de uzură și a fisurilor și pentru a evalua gradul de siguranță

(a)

Mișcare relativă între componente care ar trebui să fie fixe

X

Mișcare excesivă sau risc de desprindere

X

(b)

Uzură excesivă a articulațiilor

X

Risc foarte mare de desprindere

X

(c)

Componente sparte sau deformate

X

Afectează funcționarea

X

(d)

Absența dispozitivelor de blocare

X

(e)

Aliniere greșită a componentelor (de exemplu, bara de conexiune sau bara de comandă a direcției)

X

(f)

Modificare nesigură

3

X

Afectează funcționarea

X

(g)

Învelișul de protecție contra prafului stricat sau deteriorat

X

Învelișul de protecție contra prafului absent sau deteriorat excesiv

X

2.1.4. Funcționare conexiunilor sistemului de direcție

Inspecția vizuală a componentelor sistemului de direcție în timp ce volanul este rotit cu roțile pe sol și cu motorul pornit (servodirecție) în sensul acelor de ceasornic și în sens invers pentru identificarea gradului de uzură și a fisurilor și pentru a evalua gradul de siguranță

(a)

La acționarea sistemului de direcție se produce ciocnirea cu un element fix al șasiului

X

(b)

Limitatoarele de cursă nu funcționează sau lipsesc

X

2.1.5. Servodirecție

Se verifică sistemul de direcție în ceea ce privește etanșeitatea și nivelul lichidului de frână din rezervor (dacă este vizibil). Cu roțile pe sol și cu motorul pornit, se verifică dacă sistemul de servodirecție funcționează

(a)

Scurgere de lichid

X

(b)

Cantitate insuficientă de lichid (sub marcajul MIN)

X

Capacitate a rezervorului insuficientă

X

(c)

Mecanismul nu funcționează

X

Direcția este afectată

X

(d)

Mecanism crăpat sau nesigur

X

Direcția este afectată

X

(e)

Aliniere necorespunzătoare sau ciocnirea componentelor

X

Direcția este afectată

X

(f)

Modificare nesigură

3

X

Direcția este afectată

X

(g)

Cabluri/furtunuri deteriorate, corodate excesiv

X

Direcția este afectată

X

2.2. Volanul, coloana și bara de direcție

2.2.1. Starea volanului

Cu roțile pe sol, se împinge și se trage volanul în linie cu coloana, se împinge volanul în diferite direcții perpendiculare pe coloană. Inspecție vizuală a jocului și a stării

cuplajelor

(a)

Mișcare relativă între volan și coloana de direcție, indicând o fixare insuficientă

X

Risc foarte mare de desprindere

X

(b)

Lipsa dispozitivului de reținere pe butucul

X

flexibile sau a articulațiilor universale

volanului

Risc foarte mare de desprindere

X

(c)

Butucul, coroana sau spițele volanului fisurate sau prost fixate

X

Risc foarte mare de desprindere

X

(d)

Modificare nesigură

3

X

2.2.2. Coloană de direcție și amortizoare de direcție

Se împinge și se trage volanul în linie cu coloana, se împinge volanul în diferite direcții perpendiculare pe coloană. Inspecție vizuală a jocului și a stării

cuplajelor

flexibile sau a articulațiilor universale

(a)

Joc excesiv al centrului volanului în sus sau în jos

X

(b)

Joc excesiv radial al centrului volanului în raport cu coloana

X

(c)

Cuplaj flexibil deteriorat

X

(d)

Fixare defectuoasă

X

Risc foarte mare de desprindere

X

(e)

Modificare nesigură

3

X

2.3. Joc direcție

Cu motorul în funcțiune

pentru

vehiculele cu servodirecție și cu roțile în poziție dreaptă, se învârte ușor volanul în sensul acelor de ceasornic și în sens invers pe cât posibil fără a mișca roțile. Inspecția vizuală a mișcării libere

Joc excesiv al direcției (de exemplu, un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanță mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roțile directoare să se miște) sau neconformitate cu cerințele

1

X

Siguranța este afectată

X

2.4. Aliniament roți (X)

2

Inspecție vizuală

Roți în mod evident nealiniate

X

Deplasarea în linie dreaptă afectată; stabilitatea direcțională afectată

X

2.5. Platformă cu punte directoare pentru remorci

Inspecție vizuală sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul de direcție

(a)

Componentă ușor deteriorată

X

Componentă puternic deteriorată sau fisurată

X

(b)

Joc excesiv

X

Deplasarea în linie dreaptă afectată; stabilitatea direcțională afectată

X

(c)

Fixare defectuoasă

X

Fixare foarte defectuoasă

X

2.6. Servodirecție electronică (EPS)

Inspecție vizuală și verificarea concordanței dintre unghiul volanului și unghiul roților în momentul pornirii sau opririi motorului și/sau prin utilizarea interfeței electronice a vehiculului

(a)

Martorul indicator de defecțiuni (MIL) al servodirecției electronice indică o funcționare defectuoasă a sistemului

X

(b)

Nefuncționarea asistenței electrice

X

(c)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

X

3. VIZIBILITATE

3.1. Câmpul vizual

Inspecție vizuală de pe scaunul conducătorului auto

Obstrucționarea câmpului de vizibilitate al conducătorului auto care nu poate privi clar în față sau în lateral (în afara zonei de baleiaj a ștergătoarelor de parbriz)

X

Suprafața de baleiaj a ștergătoarelor de parbriz este afectată sau oglinzile exterioare nu sunt vizibile

X

3.2. Starea geamurilor

Inspecție vizuală

(a)

Sticlă fisurată sau decolorată sau panou transparent (dacă este permis) (în afara zonei de

baleiaj

a

ștergătoarelor de parbriz)

X

Zona de baleiaj a ștergătoarelor de parbriz este afectată sau oglinzile exterioare nu sunt vizibile

X

(b)

Sticlă sau panou transparent (inclusiv folie reflectorizantă sau ușor colorată) neconforme cu cerințele

1

(în afara zonei de baleiaj a ștergătoarelor de parbriz)

X

Suprafața de baleiaj a ștergătoarelor de parbriz este afectată sau oglinzile exterioare nu sunt vizibile

X

(c)

Sticlă sau panou transparent în stare inacceptabilă

X

Vizibilitatea în zona de

baleiaj

a

ștergătoarelor de parbriz grav afectată

X

3.3. Oglinzi sau dispozitive retrovizoare

Inspecție vizuală

(a)

Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în conformitate cu cerințele

1

(există cel puțin două dispozitive retrovizoare)

X

Mai puțin de două dispozitive retrovizoare disponibile

X

(b)

Oglindă sau dispozitiv deteriorat sau insuficient fixat

X

Oglindă sau dispozitiv nefuncțional, grav deteriorat, nesigur sau insuficient fixat

X

(c)

Câmp vizual necesar neacoperit

X

3.4. Ștergătoare de parbriz

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Ștergătoarele

nu

funcționează sau lipsesc

X

(b)

Lamelele de șters defecte

X

Lamelele de șters lipsesc sau sunt în mod evident defecte

X

3.5 Spălătoare de parbriz

Inspecție vizuală și prin acționare

Spălătoarele nu funcționează corespunzător (lichidul de spălat lipsește, dar pompa funcționează sau jetul de apă nu este bine aliniat)

X

Spălătoarele nu funcționează

X

3.6. Sistem de dezaburire (X)

2

Inspecție vizuală și prin acționare

Sistem nefuncțional sau în mod evident defect

X

4. LUMINI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE

4.1. Faruri

4.1.1. Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Lumină/sursă de lumină defectă sau lipsă (lumini/surse de lumină multiple; în cazul LED, mai puțin de 1/3 nu funcționează)

X

Lumină/sursă de lumină unică; în cazul LED, vizibilitate foarte afectată

X

(b)

Defecțiune ușoară a sistemului de proiecție (dispozitiv reflectorizant și dispersoare)

X

Defecțiune gravă sau lipsa sistemului de proiecție (dispozitiv reflectorizant și dispersoare)

X

(c)

Lampă fixată nesigur

X

4.1.2. Aliniere

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Aliniere greșită flagrantă a farurilor

X

(b)

Sursă de lumină montată incorect

4.1.3. Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Comutator care nu funcționează

în

conformitate cu cerințele

1

(număr de faruri iluminate concomitent)

X

Luminozitatea maximă admisă în partea din față este depășită

X

(b)

Funcționarea dispozitivului

de

comandă este perturbată

X

4.1.4. Respectarea cerințelor

1

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Lumină,

culoare

emisă, poziție, luminozitate sau marcaj neconform cu cerințele

1

X

(b)

Dispersoare sau sursă de

lumină

obstrucționate, reducând luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise

X

(c)

Sursă de lumină și lampă incompatibile

X

4.1.5. Dispozitive de corectare a orientării farurilor (acolo unde este obligatoriu)

Inspecție vizuală și prin acționare, dacă este posibil

(a)

Dispozitivul nu funcționează

X

(b)

Dispozitivul manual nu poate fi acționat de pe

scaunul

conducătorului auto

X

4.1.6. Dispozitiv de spălare a farurilor (acolo unde este obligatoriu)

Inspecție vizuală și prin acționare, dacă este posibil

Dispozitivul nu funcționează

X

În cazul lămpilor cu descărcare în gaze rarefiate

X

4.2. Lumini de poziție față și spate, lămpi laterale de gabarit, lămpi de contur și lămpi de zi

4.2.1. Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Sursă de lumină defectă

X

(b)

Dispersoare defecte

X

(c)

Lampă fixată nesigur

X

Risc foarte mare de desprindere

X

4.2.2. Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Nefuncționarea comutatorului

în

conformitate cu cerințele

1

X

Lămpile de poziție spate și lămpile laterale de gabarit pot fi oprite dacă farurile sunt aprinse

X

(b)

Funcționarea dispozitivului

de

comandă este perturbată

X

4.2.3. Respectarea cerințelor

1

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Lumină,

culoare

emisă, poziție, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerințele

1

X

Lumină roșie în față sau albă în spate; luminozitate puternic redusă

X

(b)

Dispersoare sau sursă de

lumină

obstrucționate, reducând luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise

X

Lumină roșie în față sau albă în spate; luminozitate puternic redusă

X

4.3. Lămpi de stop

4.3.1. Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Sursă de lumină defectă (surse multiple de lumină în cazul LED, mai puțin de 1/3 nu funcționează)

X

Surse unice de lumină; în cazul LED, mai puțin de 2/3 funcționează

X

Nicio sursă de lumină nu funcționează

X

(b)

Dispersor cu defecțiune ușoară (nu

X

afectează lumina emisă)

Dispersoare

cu

defecțiuni grave (lumina emisă este afectată)

X

(c)

Lampă fixată nesigur

X

Risc foarte mare de desprindere

X

4.3.2. Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Nefuncționarea comutatorului

în

conformitate cu cerințele

1

X

Acționare întârziată

X

Complet nefuncțională

X

(b)

Funcționarea dispozitivului

de

comandă este perturbată

X

4.3.3. Respectarea cerințelor

1

Inspecție vizuală și prin acționare

Lumină, culoare emisă, poziție, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerințele

1

X

Lumină albă în spate; luminozitate puternic redusă

X

4.4. Lămpi de semnalizare direcție și de avarie

4.4.1. Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Sursă de lumină defectă (sursă multiplă de lumină; în cazul LED, mai puțin de 1/3 nu funcționează)

X

Sursă unică de lumină; în cazul LED, mai puțin de 2/3 funcționează

X

(b)

Dispersor cu defecțiune ușoară (nu afectează lumina emisă)

X

Dispersoare

cu

defecțiuni mari (lumina emisă este afectată)

X

(c)

Lampă fixată nesigur

X

Risc foarte mare de desprindere

X

4.4.2. Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare

Nefuncționarea comutatorului în conformitate cu cerințele

1

X

Complet nefuncțională

X

4.4.3. Respectarea cerințelor

1

Inspecție vizuală și prin acționare

Lumină, culoare emisă, poziție, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerințele

1

X

4.4.4. Frecvență semnal luminos

Inspecție vizuală și prin acționare

Frecvența semnalului luminos neconformă cu cerințele

1

(frecvența deviază cu peste 25 %)

X

4.5. Lămpi de ceață față și spate

4.5.1. Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Sursă de lumină defectă (sursă multiplă de lumină; în cazul LED, mai puțin de 1/3 nu funcționează)

X

Surse unice de lumină; în cazul LED, mai puțin de 2/3 funcționează

X

(b)

Dispersor cu defecțiune ușoară (nu afectează lumina emisă)

X

Dispersoare

cu

defecțiuni grave (lumina emisă este afectată)

X

(c)

Lampă fixată nesigur

X

Risc foarte mare de desprindere sau de orbire a traficului din sens opus.

X

4.5.2 Aliniere (X)

2

Inspecție vizuală și prin acționare

Deviere a lămpii de ceață față de orientarea orizontală în momentul în care modelul de lumină are o linie de separare (linia de separare prea jos)

X

Linia de separare mai sus decât cea a farurilor în fază scurtă

X

4.5.3. Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare

Nefuncționarea comutatorului în conformitate cu cerințele

1

X

Nefuncționare

X

4.5.4. Respectarea cerințelor

1

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Lumină,

culoare

emisă, poziție, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerințele

1

X

(b)

Nefuncționarea sistemului

în

conformitate cu cerințele

1

X

4.6. Lămpi de marșarier

4.6.1. Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Sursă de lumină defectă

X

(b)

Dispersoare defecte

X

(c)

Lampă fixată nesigur

X

Risc foarte mare de desprindere

X

4.6.2. Respectarea cerințelor

1

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Lumină,

culoare

emisă, poziție, luminozitate sau marcaj neconforme cu cerințele

1

X

(b)

Nefuncționarea sistemului

în

conformitate cu cerințele

1

X

4.6.3. Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare

Nefuncționarea comutatorului în conformitate cu cerințele

1

X

Lampa de marșarier se poate aprinde atunci când schimbătorul de viteză se află în altă poziție decât marșarier

X

4.7. Lampă de iluminare a plăcuței de înmatriculare spate

4.7.1. Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Lampă

care

proiectează lumina direct în spate sau lumină albă în spate

X

(b)

Sursă de lumină defectă (sursă de lumină multiplă)

X

Sursă de lumină defectă (sursă unică de lumină)

X

(c)

Lampă fixată nesigur

X

Risc foarte mare de desprindere

X

4.7.2. Respectarea cerințelor

1

Inspecție vizuală și prin acționare

Nefuncționarea sistemului în conformitate cu cerințele

1

X

4.8. Catadioptri, marcaje de vizibilitate (reflectorizante) și plăcuțe de marcaj spate

4.8.1. Stare

Inspecție vizuală

(a)

Echipament reflectorizant defect sau deteriorat

X

Este afectată capacitatea de reflecție

X

(b)

Reflector fixat nesigur

X

Riscă să cadă

X

4.8.2. Respectarea cerințelor

1

Inspecție vizuală

Dispozitiv, culoare reflectată sau poziție neconforme cu cerințele

1

X

Absenți sau reflectând culoarea roșie în față sau culoarea albă în spate

X

4.9. Martori obligatorii pentru echipamentul de iluminare

4.9.1. Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare

Nu funcționează

X

Nu funcționează pentru lumina de drum sau pentru lampa de ceață spate

X

4.9.2. Respectarea cerințelor

1

Inspecție vizuală și prin acționare

Neconformitate cu cerințele

1

X

4.1O. Conexiuni electrice între vehiculul tractor și remorcă sau semiremorcă

Inspecția vizuală: dacă este posibil, se examinează continuitatea electrică a conexiunii

(a)

Componente fixe atașate nesigur

X

Dulie cu fixare defectuoasă

X

(b)

Izolație stricată sau deteriorată

X

Riscă să provoace un scurtcircuit

X

(c)

Funcționare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale remorcii sau ale vehiculului tractor

X

Luminile de frână ale remorcii

nu

funcționează deloc

X

4.11. Cablaj electric

Inspecție vizuală, inclusiv (dacă este cazul) în interiorul compartimentului motor

(a)

Cablaj nesigur sau securizat necorespunzător

X

Legături slăbite, contact cu margini ascuțite, risc de deconectare a conectorilor

X

Cablajul poate intra în contact cu piesele calde, cu piesele care se învârtesc sau cu solul, conectorii (piese necesare

pentru

frânare, direcție) debranșați

X

(b)

Cablajul ușor deteriorat

X

Cablajul grav deteriorat

X

Cablaj extrem de deteriorat

(elemente

X

necesare pentru frânare, direcție)

(c)

Izolație stricată sau deteriorată

X

Riscă să provoace un scurtcircuit

X

Risc iminent de incendiu, de formare de scântei

X

4.12. Catadioptri și lămpi facultative (X)

2

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Lampă/catadioptru nemontat(ă)

în

conformitate cu cerințele

1

X

Emiterea/reflectarea unei lumini roșii în față sau a unei lumini albe în spate

X

(b)

Nefuncționarea lămpii în conformitate cu cerințele

1

X

Numărul farurilor care se aprind simultan depășește luminozitatea permisă; emiterea unei lumini roșii în față sau a unei lumini albe în spate

X

(c)

Lampă/catadioptru atașat nesigur

X

Risc foarte mare de desprindere

X

4.13. Baterie (baterii) de acumulatori

Inspecție vizuală

(a)

Nesigură

X

Fixată necorespunzător; riscă să provoace un scurtcircuit

X

(b)

Lipsă a etanșeității

X

Pierderi de substanțe periculoase

X

(c)

Comutator defect (dacă este obligatoriu)

X

(d)

Siguranțe defecte (dacă sunt obligatorii)

X

(e)

Ventilație necorespunzătoare (dacă este obligatorie)

X

5. PUNȚI, JANTE, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE

5.1. Punți

5.1.1. Punți

Inspecție vizuală care utilizează, dacă sunt

(a)

Punte fisurată sau deformată

X

(+E)

disponibili, detectori de joc al roților

(b)

Fixare nesigură pe vehicul

X

Stabilitate afectată, funcționalitate afectată: mișcare semnificativă față de dispozitivele de fixare

X

(c)

Modificare nesigură

3

X

Stabilitate afectată, funcționalitate afectată, distanță față de alte piese ale vehiculului sau gardă la sol insuficientă

X

5.1.2. Fuzete (+E)

Inspecție vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roților. Se aplică o forță verticală sau laterală la fiecare roată și se constată gradul de mișcare dintre fuzetă și raza axului

(a)

Fuzetă fisurată

X

(b)

Uzură excesivă a pivotului fuzetei și/sau a bucșelor

X

Riscă să se slăbească; stabilitatea direcțională afectată

X

(c)

Mișcare excesivă între fuzetă și puntea rigidă

X

Riscă să se slăbească; stabilitatea direcțională afectată

X

(d)

Joc al pivotului fuzetei în punte

X

Riscă să se slăbească; stabilitatea direcțională afectată

X

5.1.3. Rulmenți roată (+E)

Inspecție vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roților. Se aplică o forță laterală sau verticală la fiecare roată și se constată gradul de ridicare a roții față de fuzetă

(a)

Joc excesiv al unui rulment

X

Stabilitate direcțională afectată; pericol de distrugere

X

(b)

Rulment roată prea strâns, blocat

X

Pericol

de

supraîncălzire; pericol de distrugere

X

5.2. Jante și anvelope

5.2.1. Butuc

Inspecție vizuală

(a)

Prezon sau piuliță de fixare a roților absentă sau slăbită

X

Fixare lipsă sau slabă în măsură să afecteze foarte grav siguranța rutieră

X

(b)

Butucul

uzat

sau

X

deteriorat

Butucul uzat sau deteriorat în așa măsură încât este afectată fixarea roților

X

5.2.2. Jante

Inspecție vizuală a ambelor părți ale fiecărei roți cu vehiculul pe un elevator sau pe canal

(a)

Fisură sau defect de sudură

X

(b)

Montare necorespunzătoare a inelelor de reținere a anvelopelor

X

Riscă să cadă

X

(c)

Jantă deformată sau uzată excesiv

X

Fixarea sigură pe butuc este afectată; fixarea sigură a anvelopei este afectată

X

(d)

Dimensiunea, proiectarea tehnică, compatibilitatea sau tipul jantei neconform cu cerințele

1

și afectează siguranța rutieră

X

5.2.3. Anvelope

Inspecție vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte și înapoi

(a)

Dimensiunea anvelopei, indicele de încărcare, marca de omologare sau indicele de viteză neconforme cu cerințele

1

și susceptibile să afecteze siguranța rutieră

X

Indice de încărcare sau

de

viteză

insuficient

pentru

utilizarea efectivă, anvelopa atinge alte părți

fixe

ale

vehiculului și periclitează condusul în siguranță

X

(b)

Anvelopele de pe aceeași punte sau de pe roțile jumelate sunt de mărimi diferite

X

(c)

Anvelopele de pe aceeași punte au o construcție diferită (radială/diagonală)

X

(d)

Anvelope grav deteriorate sau tăiate

X

Corzi

vizibile

sau

X

deteriorate

(e)

Indicatorul de uzură a profilului anvelopelor devine expus

X

Adâncimea profilului pneurilor neconformă cu cerințele

1

X

(f)

Anvelopa se freacă de alte componente (dispozitive flexibile antiîmproșcare)

X

Anvelopa se freacă de alte componente (nu este periclitat condusul în siguranță)

X

(g)

Anvelopele reșapate neconforme cu cerințele

1

X

Stratul de protecție a corzilor afectat

X

5.3. Sistemul de suspensie

5.3.1. Arcuri și stabilizatori (+E)

Inspecție vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roților

(a)

Arcuri atașate necorespunzător la șasiu sau punte

X

Mișcare relativă vizibilă, fixări foarte slăbite

X

(b)

O componentă a arcului deteriorată sau fisurată

X

Foaia de arc principală deteriorată sau restul foilor foarte afectate

X

(c)

Lipsă arc

X

Foaia de arc principală deteriorată sau restul foilor foarte afectate

X

(d)

Modificare nesigură

3

X

Distanță insuficientă față de alte piese ale vehiculului; sistem de arcuri nefuncțional

X

5.3.2. Amortizoare

Inspecție vizuală

(a)

Amortizoare fixate necorespunzător pe șasiu sau punte

X

Amortizor slăbit

X

(b)

Amortizor deteriorat prezentând semne grave de neetanșeitate sau funcționare necorespunzătoare

X

(c)

Amortizor absent

X

5.3.3. Tuburi pentru arborele cardanic, brațe suspensie dreapta față, brațe triunghiulare și brațe de suspensie

(+E)

Inspecție vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roților

(a)

Fixare necorespunzătoare a componentei pe șasiu sau punte

X

Riscă să se slăbească; stabilitatea direcțională afectată

X

(b)

Componentă deteriorată sau corodată excesiv

X

Stabilitatea unei componente afectată sau componentă ruptă

X

(c)

Modificare nesigură

3

X

Distanță insuficientă față de alte piese ale vehiculului; sistem nefuncțional

X

5.3.4. Articulații suspensie (+E)

Inspecție vizuală care utilizează, dacă sunt disponibili, detectori de joc al roților

(a)

Uzură excesivă a pivotului fuzetei și/sau a bucșelor sau a articulațiilor

X

Riscă să se slăbească; stabilitatea direcțională afectată

X

(b)

Învelișul de protecție contra prafului deteriorat foarte grav

X

Învelișul de protecție contra prafului absent sau rupt

X

5.3.5. Suspensie pneumatică

Inspecție vizuală

(a)

Sistem nefuncțional

X

(b)

Componente defecte, modificate sau deteriorate astfel încât afectează funcționarea sistemului

X

Funcționarea sistemului grav afectată

X

(c)

Răsuflare audibilă a sistemului

X

(d)

Modificare nesigură

X

6. ȘASIU ȘI ACCESORII ȘASIU

6.1. Șasiu sau cadru și accesorii

6.1.1. Stare generală

Inspecție vizuală

(a)

Ruptură sau deformare ușoară a lonjeroanelor sau a traverselor

X

Ruptură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau a traverselor

X

(b)

Plăci de strângere sau legături nesigure

X

Majoritatea legăturilor slăbite; rezistență insuficientă a pieselor

X

(c)

Coroziune excesivă care afectează rigiditatea

ansamblului

X

Rezistență insuficientă a pieselor

X

6.1.2. Țevi de evacuare și amortizoare de zgomot

Inspecție vizuală

(a)

Sistem de evacuare nesigur sau neetanș

X

(b)

Gazele pătrund în cabină sau în habitaclu

X

Pericol la adresa sănătății persoanelor aflate în autovehicul

X

6.1.3. Rezervor și conducte de combustibil (inclusiv rezervor și conducte de combustibil pentru încălzire)

Inspecție vizuală cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor în cazul sistemelor GPL/GNC/GNL

(a)

Rezervor sau conducte nesigure, creând un risc deosebit de incendiu

X

(b)

Scurgeri

de

combustibil sau capacul de la rezervor absent sau ineficient

X

Risc de incendiu; pierdere excesivă de materiale periculoase

X

(c)

Conducte uzate din cauza frecării

X

Conducte deteriorate

X

(d)

Funcționare necorespunzătoare a robinetului de oprire (dacă este obligatoriu)

X

(e)

Risc de incendiu din cauza:

-

scurgerilor de combustibil;

-

rezervorului de combustibil sau sistemului de eșapament protejat necorespunzător;

-

stării compartimentului motorului.

X

(f)

Sistem GPL/GNC/GNL sau de

hidrogen

neconform

cu

cerințele,

oricare

dintre

părțile

sistemului este defectă

1

X

6.1.4. Bare de protecție, dispozitive de protecție laterală și dispozitive de protecție antiîmpănare

Inspecție vizuală

(a)

Fixare incorectă sau deteriorare care poate cauza răniri la zgâriere sau contact

X

Piese care riscă să cadă; funcționalitate grav afectată

X

(b)

Dispozitiv în mod evident neconform cu cerințele

1

X

6.1.5. Suport pentru roata de rezervă (dacă este prevăzut din construcție)

Inspecție vizuală

(a)

Suport în stare precară

X

(b)

Suport fisurat sau nesigur

X

(c)

O roată de rezervă nefixată sigur pe suport

X

Risc foarte mare de desprindere

X

6.1.6. Cuplare mecanică și echipament de remorcare

(+E)

Inspecție vizuală a uzurii și operării corecte, cu atenție specială la montarea fiecărui dispozitiv de securitate și/sau cu utilizarea unor calibre de măsură

(a)

Componente deteriorate, defecte sau crăpate (în cazul în care nu sunt utilizate)

X

Componente deteriorate, defecte sau crăpate (dacă sunt în uz)

X

(b)

Uzură excesivă a unei componente

X

Peste limita de uzură

X

(c)

Fixare defectuoasă

X

Orice dispozitiv de cuplare slăbit, cu un risc foarte mare de desprindere

X

(d)

Lipsa ori funcționarea necorespunzătoare a dispozitivelor de siguranță

X

(e)

Nefuncționarea oricărui indicator de cuplare

X

(f)

Obstrucționarea plăcii cu

numărul

de

X

înmatriculare sau a oricărei lămpi (atunci când nu sunt aprinse)

Placa cu numărul de înmatriculare ilizibilă (când nu este în uz)

X

(g)

Modificare nesigură

3 (piese auxiliare)

X

Modificare nesigură

3 (piese principale)

X

(h)

Cuplare prea slabă, incompatibilă sau dispozitiv de cuplare neconform cu cerințele

X

6.1.7. Transmisie

Inspecție vizuală

(a)

Șurub de siguranță fixat necorespunzător sau absent

X

Șurub de siguranță fixat necorespunzător sau lipsă, astfel încât siguranța rutieră este pusă în pericol în mod grav

X

(b)

Palierele arborilor de transmisie uzate excesiv

X

Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare

X

(c)

Uzură excesivă a articulațiilor cardanice sau

a

lanțurilor/curelelor de transmisie

X

Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare

X

(d)

Cuplaje flexibile deteriorate

X

Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare

X

(e)

Arbore deteriorat sau îndoit

X

(f)

Carcasa lagărului fisurată sau nesigură

X

Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare

X

(g)

Învelișul de protecție contra prafului deteriorat foarte grav

X

Învelișul de protecție contra prafului absent sau rupt

X

(h)

Modificare ilegală a transmisiei

X

6.1.8. Suport motor

Inspecție vizuală

Elemente de fixare deteriorate și avariate evident și grav

X

Elemente de fixare slăbite sau rupte

X

6.1.9 Performanța

motorului

(X)

2

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice

(a)

Unitate de comandă modificată, afectând siguranța și/sau mediul

X

(b)

Modificarea motorului, afectând siguranța și/sau mediul

X

6.2. Cabină conducător auto și caroserie

6.2.1. Stare

Inspecție vizuală

(a)

Panou

fixat

necorespunzător sau deteriorat sau element care poate provoca răniri

X

Riscă să cadă

X

(b)

Montant nesigur

X

Stabilitate afectată

X

(c)

Permite pătrunderea emisiilor de gaze de la motor sau de evacuare

X

Pericol la adresa sănătății persoanelor aflate în autovehicul

X

(d)

Modificare nesigură

3

X

Distanță insuficientă față de piesele care se învârtesc sau sunt în mișcare și față de carosabil

X

6.2.2. Montare

Inspecție vizuală

(a)

Caroserie sau cabină nesigură

X

Stabilitate afectată

X

(b)

Caroserie/cabină centrată necorespunzător pe șasiu

X

(c)

Fixare nesigură sau inexistentă a caroseriei/cabinei pe șasiu sau pe traverse și

X

dacă este simetrică

Fixare nesigură sau lipsa

fixării

caroseriei/cabinei pe șasiu sau pe traverse, astfel încât siguranța rutieră este pusă în pericol în mod grav

X

(d)

Coroziune excesivă în punctele de fixare pe caroseria integrală

X

Stabilitate afectată

X

6.2.3. Uși și dispozitive de închidere a ușilor

Inspecție vizuală

(a)

Ușă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător

X

(b)

Ușă care se poate deschide inopinat sau care nu rămâne închisă (uși glisante)

X

Ușă care se poate deschide inopinat sau care nu rămâne închisă (uși batante)

X

(c)

Ușă, balamale, dispozitiv de asigurare sau montant deteriorați

X

Ușă, balamale, dispozitiv de asigurare sau montant slăbit sau lipsă

X

6.2.4. Podea

Inspecție vizuală

Podea nesigură sau foarte deteriorată

X

Stabilitate insuficientă

X

6.2.5. Scaunul conducătorului auto

Inspecție vizuală

(a)

Scaun cu structură defectă

X

Scaun

fixat

necorespunzător

X

(b)

Funcționare necorespunzătoare a mecanismului de reglare

X

Scaunul este mobil sau spătarul scaunului nu poate fi fixat

X

6.2.6. Alte scaune

Inspecție vizuală

(a)

Scaune defecte sau nesigure (piese auxiliare)

X

Scaune defecte sau nesigure (piese principale)

X

(b)

Scaune care nu au fost

X

montate

în

conformitate cu cerințele

1

Numărul de scaune autorizat este depășit; dispunere neconformă cu autorizația

X

6.2.7. Comenzi de conducere

Inspecție vizuală și prin acționare

Funcționare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru funcționarea în siguranță a vehiculului

X

Funcționarea în condiții de siguranță este afectată

X

6.2.8. Treptele cabinei

Inspecție vizuală

(a)

Treaptă nesigură

X

Stabilitate insuficientă

X

(b)

Treaptă aflată într-o stare susceptibilă de a provoca utilizatorilor răniri

X

6.2.9. Alte instalații și echipamente interioare și exterioare

Inspecție vizuală

(a)

Fixarea altor instalații sau echipamente defectuoasă

X

(b)

Accesorii sau echipamente neconforme cu cerințele

1

X

Piesele montate riscă să producă răniri; siguranța este afectată

X

(c)

Neetanșeitatea echipamentelor hidraulice

X

Pierdere foarte mare de materiale periculoase

X

6.2.1O. Apărători de noroi (aripi), dispozitive antiîmproșcare

Inspecție vizuală

(a)

Absente, slăbite sau foarte corodate

X

Riscă să producă răniri; riscă să cadă

X

(b)

Distanță insuficientă față de anvelope/roți (dispozitivele antiîmproșcare)

X

Distanță insuficientă față de anvelope/roți (apărători de noroi)

X

(c)

Neconformitate cu cerințele

1

X

Acoperire insuficientă a benzii de rulare a anvelopelor

X

7. ALTE ECHIPAMENTE

7.1. Centuri de siguranță/catarame și sisteme de reținere

7.1.1. Siguranța montării centurilor de siguranță și a cataramelor aferente

Inspecție vizuală

(a)

Punctul de fixare deteriorat excesiv

X

Stabilitate afectată

X

(b)

Fixarea slăbită

X

7.1.2. Starea centurilor de siguranță/cataramelor

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Centura de siguranță obligatorie absentă sau nemontată

X

(b)

Centură de siguranță deteriorată

X

Orice tăietură sau semn

de

supratensionare

X

(c)

Centură de siguranță neconformă cu cerințele

1

X

(d)

Deteriorarea sau funcționarea incorectă a cataramei centurii de siguranță

X

(e)

Deteriorarea sau funcționarea incorectă a retractorului centurii de siguranță

X

7.1.3. Limitatorul sarcinii la centura de siguranță

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice

(a)

Lipsa evidentă sau nepotrivirea limitatorului sarcinii cu vehiculul în cauză

X

(b)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

X

7.1.4. Centură de siguranță cu dispozitiv de pretensionare

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice

(a)

Lipsa evidentă a dispozitivului

de

pretensionare sau nepotrivirea acestuia cu vehiculul

X

(b)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

X

7.1.5. Airbaguri

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice

(a)

Lipsa evidentă a airbagurilor sau nepotrivirea acestora cu vehiculul

X

(b)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

X

(c)

Airbag în mod evident

X

nefuncțional

7.1.6. Sisteme SRS

Inspecție vizuală a MIL și/sau prin utilizarea interfeței electronice

(a)

Martorul indicator de defecțiuni al SRS indică o funcționare defectuoasă a sistemului

X

(b)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

X

7.2. Extinctor (X)

2

Inspecție vizuală

(a)

Absent

X

(b)

Neconformitate cu cerințele

1

X

Dacă este obligatoriu (de exemplu, pentru taxiuri, autobuze, autocare etc.)

X

7.3. Încuietori și dispozitiv antifurt

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Dispozitivul este defect și nu împiedică conducerea vehiculului

X

(b)

Defect

X

Închidere sau blocare inopinată

X

7.4. Triunghi reflectorizant (dacă este obligatoriu) (X)

2

Inspecție vizuală

(a)

Absent sau incomplet

X

(b)

Neconformitate cu cerințele

1

X

7.5. Trusă de prim ajutor (dacă este obligatorie) (X)

2

Inspecție vizuală

Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerințele

1

X

7.6. Cală (cale) de roată (prisme) (dacă sunt obligatorii)

(X)

2

Inspecție vizuală

Lipsă sau în stare precară, stabilitate insuficientă sau dimensiune prea mică

X

7.7. Dispozitive de avertizare acustică

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Nu funcționează corespunzător

X

Complet nefuncționale

X

(b)

Comandă nesigură

X

(c)

Neconformitate cu cerințele

1

X

Sunetul emis riscă să fie confundat cu cel al sirenelor oficiale

X

7.8. Vitezometru

Inspecție vizuală sau prin acționare în timpul unui control în trafic sau prin mijloace electronice

(a)

Nemontat conform cerințelor

1

X

Lipsește (în cazul în care este prevăzut)

X

(b)

Funcționare defectuoasă

X

Nu funcționează deloc

X

(c)

Insuficient iluminat

X

Nu poate fi iluminat

X

7.9. Tahograf (dacă este prevăzut din

construcție/obligatoriu)

Inspecție vizuală

(a)

Nemontat conform cerințelor

1

X

(b)

Nefuncțional

X

(c)

Sigilii defecte sau absente

X

(d)

Placă de instalare absentă, ilizibilă sau expirată

X

(e)

Falsificare sau manipulare evidentă

X

(f)

Mărimea anvelopelor incompatibilă cu parametrii de calibrare

X

7.1O. Dispozitiv limitator de viteză (dacă este prevăzut/necesar)

(+E)

Inspecție vizuală și prin acționare dacă echipamentul este disponibil

(a)

Nemontat conform cerințelor

1

X

(b)

Evident nefuncțional

X

(c)

Limita de viteză incorect fixată (dacă este verificată)

X

(d)

Sigilii defecte sau absente

X

(e)

Placă lipsă sau ilizibilă

X

(f)

Dimensiunea anvelopelor incompatibilă cu parametrii de calibrare

X

7.11. Odometru (dacă este disponibil) (X)

2

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice

(a)

Manipulare evidentă (fraudă) pentru a reduce kilometrajul sau pentru a reprezenta în mod greșit kilometrajul unui vehicul

X

(b)

Nefuncționare evidentă

X

7.12. Sistemul de control electronic al stabilității (ESC), dacă este prevăzut/obligatoriu

(X)

2

Inspecție vizuală și/sau prin utilizarea interfeței electronice

(a)

Senzorii de viteză roată lipsă sau deteriorați

X

(b)

Instalație electrică deteriorată

X

(c)

Alte componente sunt absente sau deteriorate

X

(d)

Deteriorare sau nefuncționare corespunzătoare a comutatorului

X

(e)

Martorul indicator de defecțiuni (MIL) al ESC

indică

funcționarea defectuoasă a sistemului

X

(f)

Sistemul indică o defecțiune prin interfața electronică a vehiculului

X

8. ELEMENTE POLUANTE

8.1. Zgomot

8.1.1 Sistem de eliminare a zgomotului

(+E)

Evaluare subiectivă (doar dacă inspectorul nu consideră că nivelul de zgomot este la limita acceptată, situație în care poate fi efectuată o măsurare a zgomotului emis de un vehicul staționar cu ajutorul unui sonometru)

(a)

Nivelurile sonore depășesc nivelurile maxime permise de cerințe

1

X

(b)

O parte a sistemului de suprimare a zgomotului fixată necorespunzător, este deteriorată, montată incorect, lipsă sau alterată în mod evident și poate afecta nivelurile de zgomot

X

Risc foarte mare de desprindere

X

8.2. Gaze de evacuare

8.2.1. Emisii produse de motoarele cu aprindere prin scânteie

8.2.1.1. Echipament de control al gazelor de evacuare

Inspecție vizuală

(a)

Echipamentul de control al gazelor montat de constructor este absent, modificat sau evident defect

X

(b)

Scurgeri de gaze care ar afecta măsurătorile emisiilor

X

(c)

MIL nu urmează secvența corectă

X

8.2.1.2. Emisii de gaze (E)

-

Pentru vehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 și Euro V

( 7 ) :

-

Măsurătoare cu analizorul de gaze de evacuare în conformitate cu cerințele

1

sau citirea OBD. Testul țevii de eșapament reprezintă metoda de bază pentru evaluarea

(a)

Fie emisiile de gaze depășesc nivelurile specifice stabilite de constructor

X

(b)

Fie, în cazul în care aceste informații nu sunt

disponibile,

emisiile de CO depășesc:

(i) pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor:

- 4,5 %; sau

X

emisiilor de gaze de evacuare. Pe baza evaluării echivalenței și ținând seama de legislația privind omologarea de tip, statele membre pot autoriza utilizarea OBD

în

conformitate cu recomandările producătorului și cu alte cerințe

-

Pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 și Euro VI

( 8 ) :

-

Măsurătoare cu analizorul de gaze de evacuare conform cerințelor

1

sau prin citirea OBD în conformitate recomandările producătorului și cu alte cerințe

1

-

Măsurătorile nu se aplică în cazul motoarelor în doi timpi

-

Ca alternativă, măsurători prin utilizarea echipamentului de teledetecție și confirmate de metode standard de testare

- 3,5 %,

în funcție de data primei înmatriculări sau a primei utilizări, specificată în cerințe

1 ;

(ii)

pentru vehiculele controlate

prin

intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor:

-

la ralanti: O,5 %;

-

la turație ridicată la ralanti: O,3 %;

-

sau

-

la ralanti: O,3 %

( 7 ) ;

-

la turație ridicată la ralanti: O,2 %,

în funcție de data primei înmatriculări sau

utilizări

menționate în cerințe

1 .

(c)

Coeficientul lambda nu se încadrează în seria de valori de 1 ± O,O3 sau nu este conform

cu

specificațiile producătorului

X

(d)

Citirea OBD indică o funcționare defectuoasă semnificativă

X

(e)

Măsurătorile prin teledetecție indică o neconformitate semnificativă

X

8.2.2. Emisii produse de motoarele cu aprindere prin compresie

8.2.2.1. Echipament de control al gazelor de evacuare

Inspecție vizuală

(a)

Echipamentul de control al emisiilor instalat de constructor este absent sau în mod evident defect

X

(b)

Scurgeri de gaze care ar afecta măsurătorile emisiilor

X

(c)

MIL nu urmează secvența corectă

X

(d)

Reactiv insuficient, după caz

X

8.2.2.2. Opacitate

Vehiculele înmatriculate sau

- Pentru vehiculele din clasele de emisie

(a)

Pentru vehicule înmatriculate sau puse în circulație pentru

puse în circulație înainte de 1 ianuarie 198O sunt exonerate de această obligație

până la Euro 5 și Euro V

( 7 ) :

-

Măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (mers în gol, de la ralanti până la turația de întrerupere

a

alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort

și

ambreiajul cuplat sau citirea OBD. Testul țevii de eșapament reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare. Pe baza evaluării echivalenței, statele membre pot autoriza utilizarea OBD în conformitate cu recomandările producătorului și cu alte cerințe

-

Pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 și Euro VI

( 8 ) :

-

Măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (mers în gol, de la ralanti până la turația de întrerupere

a

alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort

și

ambreiajul cuplat sau citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului și cu alte cerințe

1

prima oară după data menționată

în cerințe

1 ,

opacitatea depășește nivelul înregistrat pe placa constructorului aplicată pe vehicul

X

Condiționarea prealabilă

a

vehiculului:

1. Vehiculele pot fi testate fără

condiționare prealabilă, cu toate că, din motive de siguranță, trebuie să se verifice dacă motorul

(b)

Dacă această informație nu este disponibilă sau cerințele

1

nu permit utilizarea valorilor de referință:

- pentru motoare cu aspirație naturală: 2,5 m -1 ;

X

este cald și într-o stare mecanică satisfăcătoare.

- pentru motoare supraalimentate: 3,O m -1 ,

sau, pentru vehiculele identificate

în cerințe

1

sau înmatriculate ori puse în circulație pentru prima oară după data menționată

în cerințe

1 :

1,5 m -1

(

9

) ;

sau

O,7 m -1

(

1O

) .

2.

Cerințele specifice condiționării prealabile:

(i)

Motorul trebuie să fie complet încălzit; de exemplu, temperatura uleiului de motor măsurată printr-o sondă în tubul jojei de ulei să fie de cel puțin 8O °C sau temperatura normală de funcționare, dacă aceasta este mai scăzută,

ori

temperatura blocului motor, măsurată în funcție de nivelul de radiații infraroșii, să atingă cel puțin o temperatură echivalentă. Dacă, din cauza configurației vehiculului, această măsurătoare nu poate fi

efectuată,

temperatura normală de funcționare a motorului poate fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcționării ventilatorului de răcire a motorului.

(ii)

Sistemul de evacuare se purjează prin cel puțin trei cicluri de accelerare liberă sau printr-o metodă echivalentă.

X

Procedura de încercare:

1. Motorul și orice turbocompresor instalat trebuie să se afle la turația de ralanti înainte de începerea fiecărui

(c)

Măsurătorile prin teledetecție indică o neconformitate semnificativă

X

ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele diesel ale vehiculelor grele, aceasta înseamnă să se aștepte cel puțin 1O secunde după eliberarea pedalei de accelerație.

2.

Pentru inițierea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de accelerație trebuie să fie apăsată complet, în mod rapid și continuu (în mai puțin de o secundă), dar nu brutal, pentru a se obține debitul maxim al pompei de injecție.

3.

În timpul fiecărui ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie să atingă turația de întrerupere a alimentării sau, pentru vehicule cu transmisie automată,

turația

specificată de constructor ori, dacă aceste date nu sunt disponibile, două treimi din turația de întrerupere a alimentării, înainte de eliberarea pedalei de accelerație.

De

exemplu, această condiție poate fi verificată prin monitorizarea turației motorului

sau

permițând trecerea unui timp suficient între apăsarea pedalei de accelerație și eliberarea sa, interval care,

în

cazul

vehiculelor din categoriile M 2 , M 3 , N 2

și N 3 , trebuie să fie de cel puțin două secunde.

4.

Un vehicul poate fi respins doar dacă media aritmetică a cel puțin ultimelor trei cicluri de accelerare liberă depășește valoarea limită. Această medie poate fi calculată ignorând orice măsurătoare care se abate semnificativ de la media măsurată

sau poate rezulta din orice alt calcul statistic care ține seama de dispersia valorilor măsurate. Statele membre pot limita numărul ciclurilor de încercare.

5. Pentru a evita testările inutile, statele membre pot respinge vehicule ale căror valori măsurate după mai puțin de trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt semnificativ mai mari decât valorile limită. Tot pentru a evita testările inutile, statele membre pot admite vehicule ale căror valori măsurate după mai puțin de trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt semnificativ mai mici decât valorile limită.

Ca alternativă, măsurători prin utilizarea echipamentului

de

teledetecție și confirmate de metode standard de testare.

8.4. Alte elemente legate de mediu

8.4.1. Scurgeri de lichide

Orice scurgere excesivă de lichid, în afară de apă, care poate afecta negativ mediul înconjurător sau care reprezintă un factor de risc în ce privește siguranța altor participanți la trafic

X

Formare constantă de picături, care constituie un risc foarte mare

X

9. INSPECȚII SUPLIMENTARE PRIVIND VEHICULELE DIN CATEGORIILE M 2

ȘI M 3

PENTRU TRANSPORTUL DE CĂLĂTORI

9.1. Ușile

9.1.1. Uși de intrare și ieșire

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Funcționare defectuoasă

X

(b)

Stare deteriorată

X

Poate provoca răniri

X

(c)

Comandă urgență defectă

X

(d)

Comandă la distanță a ușilor sau dispozitive de avertizare defecte

X

9.1.2. Ieșiri de urgență

Inspecție vizuală și în timpul funcționării (dacă este cazul)

(a)

Funcționare defectuoasă

X

(b)

Indicatoare ilizibile pentru ieșirile de urgență

X

Indicatoare lipsă pentru ieșirile de urgență

X

(c)

Lipsa ciocanului pentru spart geamurile

X

(d)

Acces blocat

X

9.2. Sistem de dezaburire și degivrare (X)

2

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Funcționare necorespunzătoare

X

Afectează funcționarea în siguranță a vehiculului

X

(b)

Emisii de gaze toxice sau de evacuare în cabina conducătorului auto sau în habitaclu

X

Pericol la adresa sănătății persoanelor aflate în autovehicul

X

(c)

Degivrare defectă (dacă este obligatorie)

X

9.3. Sistem de ventilație și de încălzire (X)

2

Inspecție vizuală și prin acționare

(a)

Funcționare defectuoasă

X

Periclitarea sănătății persoanelor aflate la bord

X

(b)

Emisii de gaze toxice sau de evacuare în cabina conducătorului auto sau în habitaclu

X

Pericol la adresa sănătății persoanelor aflate în autovehicul

X

9.4. Scaune

9.4.1. Scaune pentru călători (inclusiv scaune pentru personalul însoțitor și sisteme de siguranță pentru copii, atunci când este cazul)

Inspecție vizuală

Strapontine (dacă sunt permise) neautomate

X

Blochează o ieșire de urgență

X

9.4.2. Scaunul conducătorului auto (cerințe suplimentare)

Inspecție vizuală

(a)

Dispozitive speciale defecte, cum ar fi protecția antireflexie

X

Câmpul

vizual

X

diminuat

(b)

Protecție

pentru

conducătorul auto nesigură

X

Poate provoca răniri

X

9.5. Iluminatul interior și dispozitivele de ghidare (X)

2

Inspecție vizuală și prin activare

Dispozitiv defectuos

X

Nu funcționează deloc

X

9.6. Culoare centrale, zone pentru călătoria în picioare

Inspecție vizuală

(a)

Podea nesigură

X

Stabilitate afectată

X

(b)

Bare sau mânere de susținere defecte

X

Fixate necorespunzător sau inutilizabile

X

9.7. Scări și trepte

Inspecție vizuală și prin activare (atunci când este cazul)

(a)

Stare deteriorată

X

Avariate

X

Stabilitate afectată

X

(b)

Funcționare necorespunzătoare a scărilor retractabile

X

9.8. Sistem de comunicare cu călătorii (X)

2

Inspecție vizuală și prin acționare

Sistem defect

X

Nu funcționează deloc

X

9.9. Notificări (X)

2

Inspecție vizuală

(a)

Notificări lipsă, eronate sau ilizibile

X

Informații false

X

9.1O. Cerințe privind transportul copiilor (X)

2

9.1O.1. Ușile

Inspecție vizuală

Siguranța ușilor neconformă cu cerințele

1 privind acest tip de transport

X

9.1O.2. Echipamente de semnalizare și speciale

Inspecție vizuală

Echipamente de semnalizare sau speciale lipsă

X

9.11. Cerințe privind transportul persoanelor cu mobilitate redusă (X)

2

9.11.1. Uși, rampe și lifturi

Inspecție vizuală și prin activare

(a)

Funcționare defectuoasă

X

Funcționarea în condiții de siguranță este afectată

X

(b)

Stare deteriorată

X

Stabilitatea

este

afectată; poate provoca răniri

X

(c)

Comandă (comenzi) defectă (defecte)

X

Funcționarea în condiții de siguranță este afectată

X

(d)

Dispozitiv(e) de avertizare defect(e)

X

Nu funcționează deloc

X

9.11.2. Sistemul de blocare a scaunului rulant

Inspecție vizuală și prin activare, dacă este cazul

(a)

Funcționare defectuoasă

X

Funcționarea în condiții de siguranță este afectată

X

(b)

Stare deteriorată

X

Stabilitatea

este

afectată; poate provoca răniri

X

(c)

Comandă (comenzi) defectă (defecte)

X

Funcționarea în condiții de siguranță este afectată

X

9.11.3. Echipamente de semnalizare și speciale

Inspecție vizuală

Echipamente de semnalizare sau speciale lipsă

X

(1)

Eficiența procentuală a frânării se calculează divizând efortul total de frânare obținut la aplicarea frânei cu greutatea vehiculului sau, în cazul semiremorcilor, cu suma maselor pe punte, și multiplicând apoi rezultatul cu 1OO.

(2)

Categoriile de vehicule care nu fac obiectul prezentei directive sunt incluse în scop de orientare.

(3)

48 % pentru vehiculele neechipate cu ABS sau cu omologare de tip dinainte de 1 octombrie 1991.

(4)

45 % pentru vehiculele înmatriculate după 1988 sau de la data menționată în cerințe, oricare dintre acestea este mai recentă.

(5)

43 % pentru semiremorci și remorcile cu bară de tracțiune înmatriculate după 1988 sau de la data menționată în cerințe, oricare dintre acestea este mai recentă.

(6)

2,2 m/s 2

pentru vehiculele din categoriile N 1 , N 2

și N 3 .

(7)

Omologare de tip în conformitate cu Directiva 7O/22O/CEE, Regulamentul (CE) nr. 715/2OO7 anexa I tabelul 1 (Euro 5), Directiva 88/77/CEE și Directiva 2OO5/55/CE.

(8)

Omologare de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2OO7 anexa I tabelul 2 (Euro 6) și Regulamentul (CE) nr. 595/2OO9 (Euro VI).

(9)

Omologare de tip în conformitate cu limitele de la rândul B secțiunea 5.3.1.4 din anexa I la Directiva 7O/22O/CEE; rândul B1, B2 sau C secțiunea 6.2.1 din anexa I la Directiva 88/77/CEE sau înmatriculate pentru prima dată ori puse în circulație după 1 iulie 2OO8.

( 1O ) Omologat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2OO7 anexa I tabelul 2 (Euro 6). Omologare de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2OO9 (Euro VI).

NOTA:

1

„Cerințele" sunt stabilite în omologarea de tip la data omologării, a primei înmatriculări sau a primei puneri în circulație, precum și de obligațiile privind postechiparea sau de dreptul intern al țării de înmatriculare. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerințele.

2

X identifică elementele referitoare la starea vehiculului și la caracterul adecvat al utilizării acestuia pe carosabil, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică.

3

Modificare nesigură înseamnă o modificare cu efecte negative asupra siguranței rutiere a vehiculului sau cu efecte disproporționate asupra mediului.

E Pentru verificarea acestui element trebuie utilizat un echipament.

Anexa nr. 3 (Anexa nr. 1c la normele metodologice)

Verificări suplimentare pentru vehiculele agreate pentru transportul anumitor mârfuri periculoase

Nr. crt.

Element verificat

Metoda de control

Defectele constatate pentru respingere

Cod defect

DMi

DMa

DP

1.

Cablaje instalație electrică

Inspecție vizuală (pentru zonele accesibile)

Se aplică vehiculelor EX/III, FL, OX, AT.

a)

Conductorii nu sunt izolați în mod corespunzător b) Circuitele nu sunt protejate prin elemente

următoarelor circuite:

-

de la baterie la sistemele de pornire la rece și de oprire a motorului

-

de la baterie la alternator

-

de la alternator la cutia cu elemente fuzibile sau disjunctoare

-

de la baterie la demarorul motorului

-

de la baterie la cutia de comandă a sistemului de frânare de încetinire dacă acesta este electric sau electromagnetic

-

de la baterie la mecanismul electric de ridicare a axei

c) Cablurile electrice nu sunt atașate sigur sau sunt plasate astfel încât conductorii nu sunt protejați corespunzător împotriva solicitărilor mecanice și/sau termice.

X X

X

2.

Întrerupător principal al bateriei (general)

Inspecție vizuală

Se aplica vehiculelor EX/III, FL.

a)

întrerupătorul principal al bateriei (general) nu funcționează sau lipsește.

b)

In cazul in care întrerupătorul principal este de tip monopolar, acesta nu este montat pe conductorul de alimentare (aceasta condiție se aplica doar vehiculelor înmatriculate pentru prima data după 1 iulie 2OO5).

c)

Dispozitivul de comanda din cabina care permite deconectarea si reconectarea întrerupătorului general nu funcționează sau lipsește.

d)

Dispozitivul de comanda din cabina nu este semnalizat distinct sau nu este ușor accesibil.

e)

Dispozitivul de comanda din cabina nu este protejat împotriva acționării involuntare, fie cu un capac de protecție, fie cu un dispozitiv de comanda cu mișcare dubla.

f)

In cazul in care este montat un dispozitiv de comanda suplimentar, acesta nu este identificat in mod distinct sau nu este protejat împotriva unei manevrări involuntare.

X X

X

X

X

X

3.

Baterii de acumulatori

Inspecție vizuală

Se aplica vehiculelor EX/II EX/III, FL.

a)

Bornele bateriei nu sunt izolate electric sau nu sunt acoperite de capacul izolator al cutiei.

b)

Bateriile nu sunt fixate într-o cutie bine ventilate (in cazul in care bateriile nu sunt situate in compartimentul motorului).

X

X

4.

Instalația electrica din spatele cabinei

Inspecție vizuală (pentru zonele accesibile)

Se aplica vehiculelor EX/III, FL.

a)

Conductorii situați in spatele cabinei conducătorului auto nu sunt protejați împotriva șocurilor, abraziunii si frecării in timpul utilizării normale a vehiculului (excepție fac cablurile senzorilor dispozitivelor ABS care nu necesita protecție suplimentara).

b)

Becurile din spatele cabinei au dulie filetata.

c)

Conexiunile electrice dintre autovehicule si remorci nu sunt concepute astfel încât sa împiedice orice deconectare accidentală.

X

X X

5.

Cabina

Inspecție vizuală

Se aplica vehiculelor OX.

a)

toate ferestrele din spatele cabinei sau din scut (dacă este montat) nu sunt închise ermetic ori nu sunt realizate din sticla securizata.

b)

Intre cisternă si cabina sau scut (data este montat) nu există un spațiu liber de cel puțin 15O mm.

X

X

6.

Rezervoare de combustibil

Inspecție vizuală

Se aplica vehiculelor EX/II, EXIIII, FL, OX.

a)

In caz de scurgere combustibilul poate să vină in contact cu părțile încălzite ale vehiculului sau cu încărcătura.

b)

Rezervoarele de benzine nu sunt echipate cu dispozitiv antiflacără eficient, care sa se adapteze la orificiul de umplere, sau cu un dispozitiv care permite menținerea acestui orificiu închis ermetic.

X X

7.

Sistem de evacuare

Inspecție vizuală (pentru zonele accesibile)

Se aplica vehiculelor EX/II EX/III, FL.

a)

Sistemul de evacuare (inclusiv tubulatura de evacuare) nu este îndreptat sau protejat astfel încât sa se evite orice pericol pentru încărcătura ca urmare a încălzirii ori aprinderii.

b)

Părțile sistemului de evacuare situate direct sub rezervorul de combustibil (diesel) nu se găsesc la o distantă de cel puțin 1OO mm de acesta sau nu sunt protejate printr-un ecran termic.

X

X

Anexa nr. 4 (Anexa nr. 1d la normele metodologice)

I.

Principii de arimare a încărcăturii

1.

Arimarea încărcăturii suportă următoarele forțe care rezultă din accelerări/decelerări ale vehiculului:

-

în direcția de mers: de O,8 ori greutatea încărcăturii; și

-

în direcție laterală: de O,5 ori greutatea încărcăturii; și

-

împotriva direcției de mers: de O,5 ori greutatea încărcăturii;

-

și, în general, trebuie să prevină înclinarea sau bascularea încărcăturii.

2.

Distribuirea încărcăturii ia în considerare sarcinile maxime autorizate pe punte, precum și sarcinile minime necesare pe punte în limitele masei maxime autorizate a vehiculului, în conformitate cu dispozițiile legale privind greutățile și dimensiunile vehiculelor.

3.

La arimarea încărcăturii se iau în considerare cerințele aplicabile pentru rezistența anumitor componente ale vehiculului, precum peretele frontal, peretele lateral, pereții din spate, stâlpii de susținere sau punctele de ancorare, atunci când aceste elemente se utilizează pentru arimarea încărcăturii.

4.

Pentru arimarea încărcăturii se pot folosi una, mai multe sau o combinație între următoarele metode de arimare:

-

zăvorâre;

-

blocare (locală/generală);

-

ancorare directă;

-

frecare.

5.

Standarde aplicabile:

Standardul

Obiect

- EN 12195-1

Calculul forțelor de ancorare

- EN 1264O

Puncte de ancorare

- EN 12642

Rezistența structurii caroseriei vehiculului

- EN 12195-2

Chingi de ancorare fabricate din fibre artificiale

- EN 12195-3

Lanțuri de ancorare

- EN 12195-4

Cabluri de ancorare din fibre de oțel

- ISO 1161, ISO 1496

Container ISO

- EN 283

Cutii mobile

- EN 12641

Prelate

- EUMOS 4O511

Prăjini - stâlpi de susținere

- EUMOS 4O5O9

Ambalaj de transport

II.

Inspecția arimării încărcăturii

1.

Clasificarea deficiențelor

Deficiențele sunt clasificate în una dintre următoarele categorii de deficiențe:

-

deficiențe minore: este vorba despre o deficiență minoră atunci când încărcătura a fost arimată în mod corespunzător, dar ar putea fi indicată o recomandare privind siguranța;

-

deficiențe majore: este vorba despre o deficiență majoră în cazul în care încărcătura nu a fost arimată suficient de bine și este posibilă o deplasare sau o răsturnare a încărcăturii ori a unor părți din aceasta;

-

deficiență periculoasă: este vorba despre o deficiență periculoasă atunci când siguranța traficului este amenințată de un pericol direct provocat de riscul de pierdere a încărcăturii sau a unei părți a acesteia, de un risc direct legat de încărcătură sau de punerea imediată în pericol a persoanelor.

Atunci când există mai multe deficiențe, transportul este clasificat în conformitate cu deficiența din grupul celor mai grave deficiențe. În cazul în care există mai multe deficiențe, având în vedere că este de așteptat ca efectele bazate pe o combinație a acestor deficiențe să se consolideze reciproc, transportul se clasifică în următoarea categorie de deficiențe ca gravitate.

2.

Metodele de control

Metoda de control este o evaluare vizuală a utilizării adecvate a măsurilor corespunzătoare în măsura necesară pentru arimarea încărcăturii și/sau măsurarea forțelor de tensionare, calcularea eficienței arimării și verificarea certificatelor, după caz.

3.

Clasificarea deficiențelor

Tabelul 1 stabilește norme care pot fi aplicate în cursul unui control al arimării încărcăturii pentru a se stabili dacă starea transportului este acceptabilă.

Clasificarea deficiențelor se determină, după caz, pe baza clasificărilor stabilite la punctul 1 din prezentul capitol.

Valorile precizate în tabelul de mai jos sunt orientative și ar trebui să fie considerate ca atare pentru determinarea categoriei de deficiență, având în vedere circumstanțele specifice - mai ales în funcție de natura încărcăturii - și la discreția inspectorului.

În cazul unui transport care intră sub incidența Directivei 95/5O/CE a Consiliului din 6 octombrie 1995 privind procedurile unitare de control în transportul rutier de mărfuri periculoase, se pot aplica cerințe mai specifice.

Aspect

Deficiențe

Clasificarea deficiențelor

Minoră

Majoră

Periculoasă

A

Ambalajul de transport nu permite arimarea adecvată a încărcăturii

La latitudinea inspectorului

B

Una sau mai multe unități de încărcătură nu sunt poziționate corespunzător

La latitudinea inspectorului

C

Vehiculul nu este adecvat încărcăturii (deficiență diferită de cele enumerate la punctul 1O)

La latitudinea inspectorului

D

Deficiențe evidente ale suprastructurii vehiculului (deficiență diferită de cele enumerate la punctul 1O)

La latitudinea inspectorului

1O.

Caracterul adecvat al vehiculului

1O.1.

Peretele frontal (dacă este utilizat pentru arimarea încărcăturii)

1O.1.1.

Piesă slăbită, deteriorată din cauza ruginii sau deformată

x

Piesă fisurată, care poate afecta integritatea compartimentului de marfă

x

1O.1.2.

Rezistență insuficientă (certificat sau etichetă, dacă este cazul)

x

Înălțime insuficientă față de încărcătura transportată

x

1O.2.

Pereții laterali (dacă sunt utilizați pentru arimarea încărcăturii)

1O.2.1.

Piesă slăbită, deteriorată din cauza ruginii, deformată, stare nesatisfăcătoare a balamalelor sau a dispozitivelor de închidere

x

Piesă fisurată; balamale sau dispozitive de închidere absente sau nefuncționale

x

1O.2.2.

Rezistență insuficientă a suportului (certificat sau etichetă, dacă este cazul)

x

Înălțime insuficientă față de încărcătura transportată

x

1O.2.3.

Panourile pereților laterali, stare nesatisfăcătoare

x

Piesă fisurată

x

1O.3.

Peretele posterior (dacă este utilizat pentru arimarea încărcăturii)

1O.3.1.

Piesă slăbită, deteriorată din cauza ruginii, deformată, stare nesatisfăcătoare a balamalelor sau a dispozitivelor de închidere

x

Piesă fisurată; balamale sau dispozitive de închidere absente sau nefuncționale

x

1O.3.2.

Rezistență insuficientă (certificat sau etichetă, dacă este cazul)

x

Înălțime insuficientă față de încărcătura transportată

x

1O.4.

Stâlpi de susținere (dacă sunt utilizați pentru arimarea încărcăturii)

1O.4.1.

Piesă slăbită, deteriorată din cauza ruginii sau deformată ori fixată insuficient pe vehicul

x

Piesă fisurată; fixare instabilă pe vehicul

x

1O.4.2.

Rezistență insuficientă sau deficiență de proiectare

x

Înălțime insuficientă față de încărcătura transportată

x

1O.5.

Puncte de ancorare (dacă sunt utilizate pentru arimarea încărcăturii)

1O.5.1.

Stare nesatisfăcătoare sau deficiență de proiectare

x

Nu poate rezista forțelor de ancorare necesare

x

1O.5.2.

Număr insuficient

x

Număr insuficient pentru a rezista forțelor de ancorare necesare

x

1O.6.

Structuri speciale necesare (dacă sunt utilizate pentru arimarea încărcăturii)

1O.6.1.

Stare nesatisfăcătoare, deteriorată

x

Piesă fisurată; nu poate rezista forțelor de reținere

x

1O.6.2.

Inadecvate pentru încărcătura transportată

x

Lipsă

x

1O.7.

Podea (dacă este utilizată pentru arimarea încărcăturii)

1O.7.1.

Stare nesatisfăcătoare, deteriorată

x

Piesă fisurată; Nu poate susține încărcătura

x

1O.7.2.

Coeficient de încărcare insuficient

x

Nu poate susține încărcătura

x

2O.

Metode de arimare

2O.1.

Zăvorâre, blocare și ancorare directă

2O.1.1.

Arimarea directă a încărcăturii (blocare)

2O.1.1.1.

Distanță prea mare până la peretele frontal, dacă este utilizat pentru arimarea directă a încărcăturii

x

Peste 15 cm și pericol de penetrare a peretelui

x

2O.1.1.2.

Distanță laterală prea mare până la peretele lateral, dacă este utilizat pentru arimarea directă a încărcăturii

x

Peste 15 cm și pericol de penetrare a peretelui

x

2O.1.1.3.

Distanță prea mare până la peretele

x

posterior, dacă este utilizat pentru arimarea directă a încărcăturii

Peste 15 cm și pericol de penetrare a peretelui

x

2O.1.2.

Dispozitive de arimare precum șine pentru arimare, grinzi de arimare, plăci și pene de arimare în față, în lateral și în spate

2O.1.2.1.

Fixare necorespunzătoare pe vehicul

x

Fixare insuficientă

x

Nu pot rezista forțelor de reținere, slabe

x

2O.1.2.2.

Fixare neadecvată

x

Fixare insuficientă

x

Complet ineficiente

x

2O.1.2.3.

Echipamentul de arimare nu este suficient de adecvat

x

Echipamentul de arimare este complet inadecvat

x

2O.1.2.4.

Metoda aleasă pentru arimarea ambalajului nu este optimă

x

Metoda aleasă este complet inadecvată

x

2O.1.3.

Arimare directă cu plase și prelate

2O.1.3.1.

Starea plaselor și a prelatelor (eticheta lipsește/este deteriorată, însă dispozitivul se află încă în stare bună)

x

Dispozitivele de reținere a încărcăturii sunt deteriorate

x

Dispozitivele de reținere a încărcăturii sunt grav deteriorate și nu mai sunt adecvate pentru utilizare

x

2O.1.3.2.

Rezistență insuficientă a plaselor și a prelatelor

x

Capacitate mai mică de 2/3 din forțele de reținere necesare

x

2O.1.3.3.

Strângere insuficientă a plaselor și a prelatelor

x

Strângerea nu este capabilă să suporte 2/3 din forțele de reținere necesare

x

2O.1.3.4.

Plasele și prelatele nu sunt suficient de adecvate pentru fixarea încărcăturii

x

Complet inadecvate

x

2O.1.4.

Separarea și umplerea unităților de încărcare sau a spațiilor libere

2O.1.4.1.

Caracterul inadecvat al unității de separare și umplere

x

Separare sau spații libere prea mari

x

2O.1.5.

Ancorarea directă (orizontală, transversală, diagonală, cu chingi și carabine de ancorare)

2O.1.5.1.

Forța de fixare necesară inadecvată

x

Mai puțin de 2/3 din forța necesară

x

2O.2.

Arimare prin frecare

2O.2.1.

Atingerea forței de reținere necesare

2O.2.1.1.

Forța de reținere necesară inadecvată

x

Mai puțin de 2/3 din forța necesară

x

2O.3.

Dispozitive utilizate de arimare a încărcăturii

2O.3.1.

Caracterul inadecvat al dispozitivelor de arimare a încărcăturii

x

Dispozitiv complet inadecvat

x

2O.3.2.

Eticheta (de exemplu, pe placă/remorca supusă testării) lipsește/este deteriorată, dar dispozitivul încă în stare bună

x

Eticheta (de exemplu, pe placă/remorca supusă testării) lipsește/este deteriorată, dar dispozitivul este foarte deteriorat

x

2O.3.3.

Dispozitivele de arimare a încărcăturii sunt deteriorate

x

Dispozitivele de arimare a încărcăturii sunt grav deteriorate și nu mai sunt adecvate pentru utilizare

x

2O.3.4.

Trolii de ancorare incorect utilizate

x

Trolii de ancorare defecte

x

2O.3.5.

Utilizarea greșită a dispozitivelor de arimare a încărcăturii (de exemplu,

absența

apărătoarelor

x

pentru margini)

Utilizare defectuoasă a dispozitivelor de arimare a încărcăturii (de exemplu, noduri)

x

2O.3.6.

Fixare inadecvată a dispozitivelor de reținere a încărcăturii

x

Mai puțin de 2/3 din forța necesară

x

2O.4.

Echipamente suplimentare (de exemplu, covorașe antiderapante, apărătoare pentru margini, glisiere)

2O.4.1.

Utilizarea unui echipament inadecvat

x

Utilizarea de echipamente inadecvate sau defecte

x

Utilizarea unor echipamente complet inadecvate

x

2O.5.

Transportul de materiale vrac, ușoare și mobile

2O.5.1.

Materiale în vrac luate de vânt în cursul deplasării vehiculului pe carosabil care riscă să distragă atenția participanților la trafic

x

Prezintă pericol pentru trafic

x

2O.5.2.

Materiale în vrac care nu sunt fixate în mod adecvat

x

Pierderea încărcăturii prezintă pericol pentru trafic

x

2O.5.3.

Bunuri ușoare neacoperite

x

Pierderea încărcăturii prezintă pericol pentru trafic

x

2O.6.

Transportul de lemn rotund

2O.6.1.

Materialul transportat (bușteni) este parțial mobil

x

2O.6.2.

Forța de reținere a unității de încărcare inadecvată

x

Mai puțin de 2/3 din forța necesară

x

3O.

Încărcătură complet nearimată

x

Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier

Ministerul Transportului

Inspectoratul Regional ..............................

RAPORT DE CONTROL TEHNIC IN TRAFIC

Anexa nr. 5 (Anexa nr. 1e la normele metodologice)

CUPRINZAND O LISTĂ A PUNCTELOR CARE FAC OBIECTUL CONTROLULUI

Control tehnic în trafic:

inițial

,i' Control tehnic în trafic:

mai detaliat

1.

Locul controlului tehnic în trafic .....................................

2.

Data ................................

3.

Ora .................................

4.

Simbolul de naționalitate și numărul de înmatriculare ale vehiculului ......................

5.

Identificarea vehiculului/NIV (numărul de identificare a vehiculului) ........................

6.

Categoria vehiculului

a)

N 2

(a)

(peste 3,5 t la 12 t)

e)

M 2

(a)

[> 9 locuri ( b ) până la 5 t]

b)

N 3

(a)

(peste 12 t)

f)

M 3

(a)

[> 9 locuri ( b ) peste 5 t]

c)

O 3

(a)

(3,5 t - 1O t)

g)

T5

d)

O 4

(a)

(peste 1O t)

h)

Altă categorie de vehicule (precizați) ..................

7.

Citirea odometrului la momentul efectuării controlului .................................

8.

Întreprinderea care efectuează transportul

(a)

Denumire și adresă .....................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................................................

(b)

Numarul licenței comunitare (c)

[Regulamentele (CE) nr. 1O72/2OO9 și (CE) nr. 1O73/2OO9] ...................................

9.

Numele conducătorului auto ........................................................

10.

Lista de control:

Verificat (d

)

Necomform

(e

)

O. Identificare (f)

1.

Sistem de frânare (f)

2.

Direcție (f)

3.

Vizibilitate (f)

4.

Echipamentul de iluminat și sistemul electric

(f)

5.

Punți, jante, anvelope, suspensie (f)

6.

Șasiu și accesorii șasiu

7.

Alte echipamente inclusiv tahograf și dispozitiv limitator de viteza (f)

8.

Elemente poluante, inclusiv emisii și scurgeri de combustibil și/sau ulei (f)

9.

Inspecții suplimentare la vehiculele din categoriile M 2

și M 3

(f)

1O. Arimarea încărcăturii

(f)

11.

Rezultatul controlului:

-

Conform

-

Neconform

-

Imobilizarea vehiculului care reprezintă deficiențe periculoase

12.

Diverse/observații:.....................................................................................................

13.

Autoritatea/inspectorul care a efectuat controlul Semnătura:

Autoritatea / inspectorul

Conducătorul auto

††††††††††††

.†††††††††

Observații:

(a)

Categoria de vehicule ,

stabilită conform legislației în vigoare;

(b)

Numărul de scaune, inclusiv scaunul conducătorului auto;

(c)

Dacă informația este disponibilă;

(d)

„Verificat" înseamnă că a fost verificat cel puțin unul sau mai multe dintre elementele de control din acest grup enumerate în anexele nr. 1b) - 1d) la OMTI nr. 995/2O11, cu modificările și completările ulterioare;

(e)

Elementele neconforme cu deficiente indicate pe verso;

(f)

Metode de control al deficiențelor și de clasificare a acestora în conformitate cu anexele nr. 1b) - 1d) la OMTI nr. 995/2O11, cu modificările și completările ulterioare.

O.

IDENTIFICARE VEHICUL

O.1

Plăcuțe de înmatriculare

O.2

Identificarea vehiculului / șasiu, / număr de serie

1.

SISTEM DE FRÂNARE

1.1

Stare mecanică și funcționare

1.1.1

Pivotul pedalei frânei de serviciu

1.1.2

Starea pedalei și cursa dispozi- tivului de acționare a frânei

1.1.3

Pompă de vacuum sau

compresorul și rezervoarele

1.1.4

Manometru sau indicator pentru presiune scăzută

1.1.5

Supapă de comandă a frânei cu acționare manuală

1.1.6

Activator frână de stationare, levier de comandă,mecanism cu clichet frână de stationare, frână de stationare electrică

1.1.7

Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune etc)

1.1.8

Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice și pneumatice)

1.1.9

Acumulator, rezervor de presiune

1.1.1

O.

Servomecanism frână, cilindru principal (pentru sisteme hidraulice)

1.1.11.

Conducte de frână rigide

1.1.12.

Furtunuri flexibile de frână

1.1.13.

Garnituri și plăcuțe de frînă

1.1.14.

Tamburi și discuri de frână

1.1.15.

Cabluri de frână, leviere și

1.1.16.

conexiuni, tije de acționare Servomotoare frâna (inclusiv

frâne cu arc sau cilindri hidraulici)

1.1.17.

Regulator automat al frânării în

1.1.18.

funcție de sarcina

Dispozitive și indicatori de

1.1.19.

reglare a jocului

Frână de încetinire (dacă este

prevăzută din constructie sau

1.1.2O.

obligatorie)

Acționare automată a frânelor

1.1.21.

remorcii

1.1.22.

Sistem de frânare complet

1.1.23.

Racorduri diagnoză

Frânare inerțială

1.2.

Performanța și eficiența frânei de

1.2.1.

serviciu

1.2.2.

Performanță

1.3.

Eficiență

Performanța și eficiența frânei

secundare (de urgență)

1.3.1.

Performanță

1.3.2.

Eficiență

1.4

Performanța frânei de staționare

1.4.1

Performanță

1.4.2.

Eficiență

1.5.

Performanță frânei de

1.6.

încetinire

Sistem de franare cu antiblocare

1.7.

Sistem electronic de franare

1.8.

(EBS)

Lichid de frînă

2.

DIRECȚIE

2.1.

Stare mecanică

2.1.1

Starea mecanismului de direcție

2.1.2

Fixarea casetei de direcție

2.1.3

Starea conexiunilor sistemului de direcție

2.1.4.

Funcționarea conexiunilor

sistemului de direcție

2.1.5.

Srervodirectie

2.2.

Volan, coloană de direcție și bară de direcție

2.2.1.

Starea volanului

2.2.2.

Coloana de direcție si amortizare de direcție

2.3.

Joc direcție

2.4.

Aliniament roți

2.5.

Platformă cu punte directoare pentru remorci

3.

VIZIBILITATE

3.1.

Câmpul vizual

3.2.

Starea geamurilor

3.3.

Oglinzile retrovizoare,

3.4.

Ștergătoare de parbriz

3.5.

Spălătoare de parbriz

3.6.

Sistem de dezaburire

4.

LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE, ECHIPAMENTE ELECTRICE

4.1.

Faruri

4.1.1.

Stare și funcționare

4.1.2.

Aliniere

4.1.3.

Comutare

4.1.4.

Conformitate cu cerințele

4.1.5

Dispozitive de corectare a

orientării farurilor Dispozitiv de curățae a

4.1.6

farurilor

Lămpi de poziție față și

4.2.

spate, lămpi laterale de gabarit, lămpi de contur și lămpi de zi

4.2.1.

Stare și funcționare

4.2.2.

Comutare

4.2.3.

Conformitate cu cerințe

4.3.

Lămpi de stop

4.3.1.

Stare și funcționare

4.3.2.

Comutare

4.3.3.

Conformitate cu cerințele

4.4.

Lămpi de semnalizare direcție și de avarie

4.4.1.

Stare și funcționare

4.4.2.

Comutare

4.4.3.

Conformitate cu cerințele

4.4.4.

Frecvență semnal luminos

4.5.

Lămpi de ceață față și spate

4.5.1.

Stare și funcționare

4.5.2.

Aliniere

4.5.3.

Comutare

4.5.4.

Conformitate cu cerințele

4.6.

Lămpi de marșarier

4.6.1.

Stare și funcționare

4.6.2.

Conformitate cu cerințele

4.6.3

Comutare

4.7.

Lampă de iluminare a plăcuței de înmatriculare spate

4.7.1.

Stare și funcționare

4.7.2.

Conformitate cu cerințele

4.8.

Catadioptri, marcaje de

vizibilitate și plăcuțe de marcaj spate

4.8.1.

Stare

4.8.2.

Conformitate cu cerințele

4.9.

Martori obligatorii pentru

4.9.1.

echipamentul de iluminare

4.9.2.

Stare și funcționare

4.1O.

Conformitate cu cerințele

4.11.

Conexiuni electrice între

4.12.

hiculul tractor și remorcă sau semiremorcă

4.13.

Instalație electrică

4.12.

Dispozitive reflectorizante și lămpi facultative

4.13

Baterie de acumulatori

5

PUNȚI, JANTE, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE

5.1.

Punți

5.1.1.

Punți

5.1.2.

Fuzete

5.1.3.

Rulmenți roată

5.2.

Jante și anvelope

5.2.1.

Butuc

5.2.2.

Jante

5.2.3.

Anvelope

5.3.

Sistemul de suspensie

5.3.1.

Arcuri și stabilizatori

5.3.2.

Amortizoare

5.3.3.

Tuburi pentru arborele

cardanic, brațe suspensie dreapta fată, braț triunghiular și brațe suspensie

5.3.4.

Articulațiile suspensiei

5.3.5.

Suspensie pneumatică

6.

ȘASIU ȘI ACCESORII ȘASIU

6.1.

Șasiu sau cadru și accesorii

6.1.1.

Stare generală

6.1.2.

Țevi de evacuare, amor- tizoare de zgomot

Rezervor și conducte de

6.1.3.

combustibil (inclusiv

rezervor si conducte de

combustibil pentru încălzire )

6.1.4.

Bare de protecție,

protecție laterală și

dispozitive de protecție antiîmpănare spate

6.1.5.

Suport pentru roata de

rezervă

6.1.6.

Mecanism de cuplare și

echipament de remorcare

6.1.7.

Transmisie

6.1.8.

Suport motor

6.1.9.

Performanța motorului

6.2.

Cabină conducător auto și caroserie

6.2.1.

Stare

6.2.2.

Montare

6.2.3.

Uși și dispozitive de

închidere a ușilor

6.2.4.

Podea

6.2.5.

Scaunul conducătorului auto

6.2.6.

Alte scaune

6.2.7.

Comenzi de conducere

6.2.8.

Treptele cabinei

6.2.9.

Alte instalații și echipamente inte- rioare și exterioare

Apărători de noroi( aripi)

6.2.1O.

dispozitive antiîmproșcare

7.

ALTE ECHIPAMENTE

7.1.

Centuri de siguranță / catarame și sisteme de reținere

7.1.1.

Siguranța montării centurilor de siguranță și a cataramelor aferente

Starea centurilor de siguranță și a

7.1.2.

cataramelor aferente Dispozitiv limitator al sarcinii

7.1.3.

centurilor de siguranță

Centură de siguranță cu dispozitiv

7.1.4.

de pretensionare

7.1.5.

Airbaguri

7.1.6.

Sisteme SRS

7.2.

Stingător

7.3.

Încuietori și dispozitiv antifurt

7.4.

Triunghi reflectorizant

7.5.

Trusa de prim ajutor

7.6.

Cale de roată (prisme)

7.7.

Dispozitive de avertizare acustică

7.8.

Vitezometru

7.9.

Tahograf

7.1O.

Dispozitiv limitator de viteză

7.11.

Odometru

7.12.

Sistem de control electronic al

stabilității (ESC)

8.

ELEMENTE POLUANTE

8.1.

Sistem de eliminare a zgomotului

8.2.

Gaze de evacuare

8.2.1

Emisiile motoarelor cu aprindere prin scânteie

8.2.1.1

Echipament de control al gazelor de evacuare

8.2.1.2.

Emisii de gaze

8.2.2.

Emisiile motoarelor cu aprindere prin compresie

8.2.2.1.

Echipament de control al gazelor de evacuare

8.2.2.2.

Opacitate

8.4.

Alte elemente legate de mediu

8.4.1.

Scurgeri de lichide

9.

INSPECȚII SUPLIMENTARE PRIVIND VEHICULELE DE

TRANSPORT DE CĂLĂTORI

DIN CATEGORIILE M 2 'M 3

9.1.

Ușile

9.1.1.

Uși de intrare si ieșire

9.1.2.

Ieșiri de urgenta

9.2.

Sisteme de dezaburire și de

9.3.

degivrare

9.4.

Sisteme de ventilație și de încălzire

9.4.1.

Scaune

9.4.2.

Scaune pentru călători

9.5.

Scaunul conducătorului auto

9.6.

Iluminat și dispozitiv de ghidare

9.7.

Culoare centrale, zone pentru

călătoria în picioare

9.8.

Scări și trepte

9.9.

Sistem de comunicare cu călătorii

9.1O.

Notificări

9.1O.1.

Cerințe privind transportul copiilor

9.1O.2.

Ușile

Echipamente de semnalizare și

9.11.

speciale

Cerințe privind transportul

9.11.1.

persoanelor cu mobilitate redusa Uși, rampe și lifturi

9.11.2.

Sistemul de blocare a scaunului rulant

9.11.3.

Echipamente de semnalizare și speciale

FORMULAR STANDARD PENTRU RAPORTAREA CĂTRE COMISIE

Anexa nr. 6 (Anexa nr. 1f la normele metodologice)

Formularul standard trebuie întocmit într-un format care să poată fi prelucrat prin mijloace informatice și trebuie transmis prin mijloace electronice utilizând softuri birotice standard. Fiecare stat membru întocmește:

-

un singur tabel recapitulativ; și

-

pentru fiecare țară de înmatriculare a vehiculelor controlate în cadrul unui control mai detaliat, un tabel detaliat separat cu informații despre deficiențele verificate și identificate pentru fiecare categorie de vehicule.

Tabel sintetic

65

al tuturor controalelor (inițiale ,i mai detaliate)

Statul membru raportor:

de exemplu, Belgia

Perioada de raportare

anul [X]

până în

anul [X+1]

Categoria vehiculul ui:

N 2

N 3

M 2

M 3

O 3

O 4

T5

Alte categorii (opțional)

Total

Țara de înmatricu lare

Număr ul vehicul elor control ate

Numărul vehiculelo r neconform e

( 1 )

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Belgia

Bulgaria

Republica

Cehă

Danemarc a

Germania

Estonia

Irlanda

Grecia

Spania

Franța

Croația

Italia

Cipru

Letonia

Lituania

Luxembur g

Ungaria

Malta

Țările de Jos

Austria

Polonia

Portugalia

66

România

Slovenia

Slovacia

Finlanda

Suedia

Regatul Unit

Albania

Andorra

Armenia

Azerbaidj an

Belarus

Bosnia și Herțegovi na

Georgia

Kazahstan

Liechtenst ein

Monaco

Munteneg ru

Norvegia

67

Republica Moldova

Federația Rusă

San Marino

Serbia

Elveția

Tadjikista n

Turcia

Turkmeni stan

Ucraina

Uzbekista n

fosta Republică iugoslavă a Macedoni ei

Alte țări terțe

(precizați)

( 1 ) Vehicule neconforme cu deficiențe grave sau periculoase în conformitate cu anexa IV.

68

Rezultatele controalelor mai detaliate

Statul membru raportor:

de exemplu, Belgia

Numele statului membru raportor

Țara de înmatriculare:

de exemplu, Bulgaria

PERIOADA:

de la

O1/anul [x]

până la

12/anul [x+1]

Numele țării de înmatriculare a vehiculului

Categoria vehicululul:

N 2

N 3

M 2

M 3

O 3

O 4

T5

Alte categorii (opțional)

Total

Număr ul vehicul elor control ate

Numărul vehiculelo r neconfor me

( 1 )

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Număr ul vehicul elor control ate

Număru l vehicule lor neconfo rme

Detalierea defecțiunii

Verific at

Neconfor m

Verific at

Neconfo rm

Verific at

Neconfo rm

Verific at

Neconfo rm

Verific at

Neconfo rm

Verific at

Neconfo rm

Verific at

Neconfo rm

Verific at

Neconfo rm

Verific at

Neconfo rm

O. identifica re

1. Sistemul de frânare

2. Direcție

69

3. Vizibilita te

4. Echipam entul de iluminat și sistemul electric

5. Punți, jante, anvelope, suspensie

6. Șasiu și accesorii șasiu

7. Alte echipamente

, inclusiv tahograf și dispozitive limitatoare de viteză

8. Elemente poluante, inclusiv emisii și scurgeri de combustibil și/sau ulei

9. Inspecții suplimentar e la vehiculele din categoriile M 2 /M 3

70

1O. Arimar ea încărcăturii

Detalii ale defecțiunilor (suplimentar)

1.1.1.

1.1.2.

†

2.1.1.

2.1.2.

†

3.1.

3.2.

†

2O.6.2.

3O.

Numărul total al neconformit ăților

( 1 ) Vehicule neconforme cu deficiențe grave sau periculoase în conformitate cu anexa

1e .

(

1

) JO C 44, 15.2.2O13, p. 128.

(

2

) Poziția Parlamentului European din 11 martie 2O14 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 24 martie 2O14.

71

(

3

) Regulamentul (CE) nr. 1O71/2OO9 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2OO9 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului (JO L 3OO, 14.11.2OO9, p. 51).

72

(

4

) Directiva 2OO7/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2OO7 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (JO L 263, 9.1O.2OO7, p. 1).

(

5

) Directiva 2OOO/3O/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2OOO privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circulă în Comunitate (JO L 2O3, 1O.8.2OOO, p. 1). (

6

) Directiva 2OO6/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2OO6 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 382O/85 și (CEE)

nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului (JO L 1O2, 11.4.2OO6, p. 35).

(

7

) Directiva 2O14/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2O14 privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și a remorcilor acestora și de abrogare a Directivei 2OO9/4O/CE (a se vedea pagina 51din prezentul Jurnal Oficial).

(

8

) Regulamentul (CE) nr. 561/2OO6 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2OO6 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 382O/85 al Consiliului (JO L 1O2, 11.4.2OO6, p. 1).

(

9

) Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului din 2O decembrie 1985 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier (JO L 37O, 31.12.1985, p. 8).

(

1O

) Regulamentul (UE) nr. 182/2O11 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2O11 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2O11, p. 13).

(

11

) Recomandarea 2O1O/379/UE a Comisiei din 5 iulie 2O1O privind analiza de risc a defecțiunilor identificate în timpul controalelor tehnice rutiere (la vehiculele utilitare) în conformitate cu Directiva 2OOO/3O/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 173, 8.7.2O1O, p. 97).

(

12

) Directiva 2OO3/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2OO3 privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora și a echipamentului remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele și unitățile lor tehnice separate și de abrogare a Directivei 74/15O/CEE (JO L 171, 9.7.2OO3, p. 1).

(

13

) Transpus prin Directiva 2OO8/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2OO8 privind transportul interior de mărfuri periculoase (JO L 26O, 3O.9.2OO8, p. 13), astfel cum a fost modificată, printre altele, prin Directiva 2O12/45/UE a Comisiei (JO L 332, 4.12.2O12, p. 18).

(

14

) Directiva 95/5O/CE a Consiliului din 6 octombrie 1995 privind procedurile unitare de control în transportul rutier de mărfuri periculoase (JO L 249, 17.1O.1995, p. 35).

TABEL DE CONCORDANȚĂ

DIRECTIVA 2014/47/UE

Actul normativ comunitar ce urmează a fi transpus în legislaJia naJională:

Directiva 2014/47/UE a Parlamentului European ,i a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune ,i de abrogare a Directivei 2000/30/CE

Actul normativ naJional care transpune actul comunitar sau care asigură aplicarea:

-

Hotărârea nr. 69/2O12 privind stabilirea încălcărilor cu caracter contravențional ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.O71/2OO9 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2OO9 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.O72/2OO9 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2OO9 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.O73/2OO9 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2OO9 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2OO6 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2O11 privind transporturile rutiere și ale normelor de aplicare a acesteia, precum și a sancțiunilor contravenționale și a altor măsuri aferente aplicabile în cazul constatării încălcărilor;

-

Ordonanța nr. 27/2O11 privind transporturile rutiere, cu modificările și completările ulterioare;

-

Ordinul nr. 995/2O11 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de efectuare a inspecțiilor și controlului asupra transporturilor rutiere, a activităților conexe acestora, a activității centrelor de pregătire și perfecționare a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, a activității școlilor de conducători auto și a activității instructorilor auto autorizați și pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.O58/2OO7 pentru aprobarea Normelor metodologice privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor și perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto și al utilizării aparatelor de înregistrare a activității acestora, cu modificările și completările ulterioare;

73

-

Ordinul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nr. 98O/2O11 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 27/2O11 privind transporturile rutiere.

Directiva 2014/47/UE a Parlamentului European ,i a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune ,i de abrogare a Directivei 2000/30/CE

Actul normativ national de transpunere

Observații

Art. pct.

Prevederi

Pct.

Prevederi

Articolul 1

Obiect

În scopul ameliorării siguranței rutiere și a protecției mediului, prezenta directivă stabilește cerințe minime pentru un regim al controalelor tehnice în trafic aplicate vehiculelor comerciale care circulă pe teritoriul statelor membre.

Articolul 2

(0)

Domeniu de aplicare

(1)

Prezenta directivă se aplică vehiculelor comerciale cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 25 km/h aparținând următoarelor categorii, astfel cum sunt definite în Directiva 2OO3/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ) și în Directiva 2OO7/46/CE:

(a)

autovehicule concepute și construite în principal pentru transportul persoanelor și al bagajelor lor, care au, în afara locului pe scaunul conducătorului auto, mai mult de opt locuri pe scaune - categoriile M 2 și M 3 ;

(b)

autovehicule concepute și construite în principal pentru transportul de mărfuri cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone - categoriile N 2 și N 3 ;

(c)

remorci concepute și construite pentru transportul de mărfuri sau persoane, precum și pentru cazarea persoanelor, și cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone - categoriile O 3 și O 4 ;

(d)

tractoare cu roți din categoria T 5 , utilizate în principal pe drumurile publice, în activități comerciale de transport rutier de marfă, cu viteza maximă prin construcție mai mare de 4O km/h.

(2)

Prezenta directivă nu aduce atingere dreptului statelor membre de a efectua

Pct. 1 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

1.

Articolul 23

se modifică ,i va avea următorul cuprins:

"Art. 23. - (1) Prezenta secțiune stabilește cerințele aplicate la efectuarea controalelor tehnice în trafic ale vehiculelor comerciale care circulă pe drumurile publice din România, cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 25 km/h aparținând următoarelor categorii:

a)

autovehicule concepute și construite în principal pentru transportul persoanelor și al bagajelor lor, care au, în afara locului pe scaunul conducătorului auto, mai mult de opt locuri pe scaune - categoriile M2 și M3;

b)

autovehicule concepute și construite în principal pentru transportul de mărfuri cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone - categoriile N2 și N3;

c)

remorci și semiremorci concepute și construite pentru transportul de mărfuri sau persoane, precum și pentru cazarea persoanelor, și cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone - categoriile O3 și O4;

d)

tractoare cu roți cu viteza maximă prin construcție mai mare de 4O km/h;

e)

ansambluri de vehicule cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, formate din autovehicule concepute și construite în principal pentru transportul de mărfuri cu o masă maximă mai mică de 3,5 tone - categoria N1 și o remorcă sau semiremorcă din categoria O."

74

controale tehnice în trafic asupra vehiculelor care nu intră sub incidența prezentei directive, cum ar fi vehiculele comerciale ușoare din categoria N 1 a căror masă maximă nu depășește 3,5 tone, și de a verifica alte aspecte ale transportului rutier și ale siguranței rutiere sau de a efectua controale în alte locuri decât pe drumurile publice. Nicio dispoziție din prezenta directivă nu împiedică statele membre să limiteze utilizarea unui anumit tip de vehicule la anumite părți din rețeaua sa rutieră pe motive de siguranță rutieră.

Articolul 3

Definiții

Următoarele definiții se aplică numai în sensul prezentei directive: 1. „vehicul" înseamnă orice autovehicul care nu circulă pe șine sau remorca sa;

2.

„autovehicul" înseamnă orice vehicul motorizat cu roți care se deplasează prin propriile mijloace, cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 25 km/h;

3.

„remorcă" înseamnă orice vehicul cu roți și fără autopropulsie, conceput și construit pentru a fi tractat de un autovehicul;

4.

„semiremorcă" înseamnă orice remorcă concepută pentru a fi atașată unui autovehicul astfel încât o parte a sa să se sprijine pe autovehicul și o parte substanțială din masa ei și masa încărcăturii sale să fie suportate de autovehicul;

5.

„încărcătură" înseamnă toate bunurile care ar fi în mod normal plasate în sau pe partea de vehicul destinată să transporte o sarcină și care nu sunt fixate permanent pe acesta,

Pct. 2 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

2.

Articolul 25

se modifică ,i va avea următorul cuprins:

„Art. 25. - În sensul reglementărilor prezentei secțiuni, termenii de mai jos au următorul înțeles:

a)

„vehicul" înseamnă orice autovehicul care nu circulă pe șine, remorca sau semiremorca sa;

b)

„autovehicul" înseamnă orice vehicul cu motor și pe roți care se deplasează prin propriile mijloace, cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 25 km/h;

c)

„remorcă" înseamnă orice vehicul cu roți și fără autopropulsie, conceput și construit pentru a fi tractat de un autovehicul;

d)

„semiremorcă" înseamnă orice remorcă concepută pentru a fi atașată unui autovehicul astfel încât o parte a sa să se sprijine pe autovehicul și o parte substanțială din masa ei și masa încărcăturii sale să fie suportate de autovehicul;

e)

„încărcătură" înseamnă toate bunurile care ar fi în mod normal plasate în sau pe

75

inclusiv obiectele din dispozitive de transport, cum ar fi lăzile, cutiile mobile sau containerele, plasate pe vehicule;

6.

„vehicul comercial" înseamnă un autovehicul împreună cu remorca sau semiremorca sa, utilizat în principal pentru transportul de mărfuri sau de pasageri în scopuri comerciale, precum transportul pentru terți și în contul terților sau transport pe cont propriu sau în alte scopuri profesionale;

7.

„vehicul înmatriculat într-un stat membru" înseamnă un vehicul înmatriculat sau pus în circulație într-un stat membru;

8.

„deținător al unui certificat de înmatriculare" înseamnă persoana fizică sau juridică pe al cărei nume este înmatriculat vehiculul;

9.

„întreprindere" înseamnă o întreprindere astfel cum este definită la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1O71/2OO9;

1O. „control tehnic în trafic" înseamnă un control tehnic inopinat al vehiculelor comerciale efectuat de autoritățile competente ale unui stat membru sau sub supravegherea directă a acestora;

11.

„drum public" înseamnă un drum de utilitate publică generală, precum drumurile locale, regionale sau naționale, șoselele, drumurile expres sau autostrăzile;

12.

„inspecție tehnică" înseamnă o inspecție în conformitate cu articolul 3 punctul 9 din Directiva 2O14/45/UE;

13.

„certificat de inspecție tehnică" înseamnă un raport al inspecției tehnice eliberat de

partea de vehicul destinată să transporte o sarcină și care nu sunt fixate permanent pe acesta, inclusiv obiectele din dispozitive de transport, cum ar fi lăzile, cutiile mobile sau containerele, plasate pe vehicule;

f)

„vehicul comercial" înseamnă un autovehicul împreună cu remorca sau semiremorca sa, utilizat în principal pentru transportul de mărfuri sau de pasageri în scopuri comerciale, precum transportul pentru terți și în contul terților sau transport pe cont propriu sau în alte scopuri profesionale;

g)

„vehicul înmatriculat într-un stat membru" înseamnă un vehicul înmatriculat sau pus în circulație într-un stat membru;

h)

„deținător al unui certificat de înmatriculare" înseamnă persoana fizică sau juridică pe al cărei nume este înmatriculat vehiculul;

i)

„întreprindere" înseamnă o întreprindere astfel cum este definită la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1O71/2OO9;

j)

„control tehnic în trafic" înseamnă un control tehnic inopinat al vehiculelor comerciale efectuat de I.S.C.T.R.;

k)

„drum public" înseamnă un drum de utilitate publică generală, precum drumurile locale, regionale sau naționale, șoselele, drumurile expres sau autostrăzile;

l)

„inspecție tehnică" înseamnă o inspecție în conformitate cu RNTR 1;

m)

„certificat de inspecție tehnică periodică" înseamnă un raport al inspecției tehnice periodice eliberat de autoritatea competentă în domeniul ITP sau de o stație de inspecție

76

autoritatea competentă sau de un centru de inspecție, care conține rezultatul inspecției tehnice;

14.

„autoritate competentă" înseamnă o autoritate sau un organism public abilitat de un stat membru de a fi responsabil cu administrarea sistemului de control tehnic în trafic, inclusiv, dacă este cazul, cu efectuarea unor astfel de controale;

15.

„inspector" înseamnă o persoană autorizată de un stat membru sau de autoritatea competentă a acestuia să efectueze controale tehnice în trafic inițiale și/sau mai detaliate;

16.

„deficiențe" se referă la defecțiuni tehnice și alte situații de neconformitate constatate în timpul unui control tehnic în trafic;

17.

„control tehnic în trafic concertat" înseamnă un control tehnic în trafic întreprins în comun de autoritățile competente din două sau mai multe state membre;

18.

„operator" înseamnă o persoană fizică sau juridică care exploatează vehiculul în calitate de proprietar sau este autorizat să exploateze vehiculul de către proprietarul acestuia;

19.

„unitate mobilă de control" înseamnă un sistem transportabil de echipamente de inspecție necesare pentru efectuarea de controale tehnice în trafic mai detaliate, operat de inspectori competenți pentru a realiza controale tehnice în trafic mai detaliate;

2O. „facilitate de control tehnic în trafic desemnată" înseamnă o zonă fixă pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic

tehnică periodică, care conține rezultatul inspecției tehnice periodice; în România, autoritatea competentă în sensul acestei definiții este R.A.R.;

n)

„autoritate competentă" înseamnă o autoritate sau un organism public abilitat de un stat membru de a fi responsabil cu administrarea sistemului de control tehnic în trafic, inclusiv, dacă este cazul, cu efectuarea unor astfel de controale; în România, pentru controlul tehnic al vehiculelor ce fac obiectul prezentului ordin de ministru, autoritatea competentă este I.S.C.T.R.;

o)

„inspector" înseamnă o persoană autorizată să efectueze controale tehnice în trafic inițiale și/sau mai detaliate;

p)

„deficiențe" se referă la defecțiuni tehnice și alte situații de neconformitate constatate în timpul unui control tehnic în trafic;

q)

„control tehnic în trafic concertat" înseamnă un control tehnic în trafic întreprins în comun de autoritățile competente din două sau mai multe state membre;

r)

„operator" înseamnă o persoană fizică sau juridică care exploatează vehiculul în calitate de proprietar sau este autorizat să exploateze vehiculul de către proprietarul acestuia;

s)

„unitate mobilă de control" înseamnă un sistem transportabil de echipamente de inspecție necesare pentru efectuarea de controale tehnice în trafic mai detaliate, operat de inspectori competenți pentru a realiza controale tehnice în trafic mai

77

inițiale și/sau mai detaliate care poate fi echipată și cu echipamente de inspecție instalate permanent.

detaliate;

t)

„facilitate de control tehnic în trafic desemnată" înseamnă o zonă fixă pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic inițiale și/sau mai detaliate care poate fi echipată și cu echipamente de inspecție instalate permanent;

u)

„Acordul de la Viena" înseamnă Acordul privind adoptarea de condiții uniforme pentru inspecțiile tehnice periodice ale vehiculelor rutiere și recunoașterea reciprocă a acestor inspecții, încheiat la Viena la 13 noiembrie 1997, ratificat de România prin Ordonanța Guvernului nr. 76/1998, aprobată prin Legea nr. 7/1999;

v) „inspecția tehnică periodică internațională" reprezintă controlul conformității vehiculelor înmatriculate în alte state cu cerințele tehnice referitoare la inspecția tehnică periodică internațională, prevăzute în regulile anexate la Acordul de la Viena."

Articolul 4

Sistemul de control tehnic în trafic

Sistemul de control tehnic în trafic include controalele tehnice în trafic inițiale menționate la articolul 1O alineatul (1) și controalele tehnice în trafic mai detaliate menționate la articolul 1O alineatul (2).

Pct. 3 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

3. Articolul 26 se modifică ,i va avea următorul cuprins:

„(1) Control tehnic în trafic include controalele tehnice în trafic inițiale și controalele tehnice în trafic mai detaliate.

.......................

(3) Aparatura utilizată la CTT trebuie să îndeplinească condițiile precizate în RNTR 1."

Articolul 5

(0)

Procentul de vehicule care trebuie controlate

(1)

Pentru vehiculele menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a), (b) și (c), numărul

Pct. 4 din

proiectul de ordin

4. Articolul 27 se modifică ,i va avea următorul cuprins:

„Art. 27. - (1) Pentru vehiculele menționate la art. 23 alin. (1) lit. a) - c), numărul total de controale tehnice în trafic inițiale în

78

total de controale tehnice în trafic inițiale în Uniune în fiecare an calendaristic corespunde unei proporții de cel puțin 5 % din numărul total al acestor vehicule care sunt înmatriculate în statele membre.

(2)

Fiecare stat membru depune eforturi pentru a efectua un număr adecvat de controale tehnice în trafic inițiale, proporțional cu numărul total de astfel de vehicule care sunt înmatriculate pe teritoriul său.

pentru modificarea OMTI 995/2011

Uniunea Europeană în fiecare an calendaristic corespunde unei proporții de cel puțin 5 % din numărul total al acestor vehicule care sunt înmatriculate în statele membre.

(2) I.S.C.T.R. depune eforturi pentru a efectua un număr adecvat de controale tehnice în trafic inițiale, proporțional cu numărul total de astfel de vehicule care sunt înmatriculate în România, astfel încât la nivelul Uniunii Europene să fie îndeplinite prevederile alin. (1)."

Articolul 5

Procentul de vehicule care trebuie controlate

(3) Informațiile referitoare la vehiculele verificate sunt comunicate Comisiei în conformitate cu articolul 2O alineatul (1).

Pct. 9 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

9.

După articolul 32, se introduc patru noi articole, articolele 321 - 32 4 , cu următorul cuprins:

Articolul 32

4

- (1) R.A.R. comunică Comisiei Europene la fiecare 2 ani, înainte de 31 martie, datele colectate referitoare la ultimii doi ani calendaristici și referitoare la vehiculele controlate pe teritoriul național. Respectivele date indică:

a)

numărul de vehicule controlate;

b)

categoria de vehicule controlate;

c)

țara de înmatriculare a fiecărui vehicul controlat;

d)

în cazul controalelor mai detaliate, părțile verificate și elementele cu deficiențe, în conformitate cu punctul 1O din anexa nr. 1e).

(2) În acest scop, I.S.C.T.R. transmite

R.A.R. la fiecare 2 ani, înainte de data de 15 februarie, datele colectate privind controalele tehnice în trafic pentru cei 2 ani precedenți, prevăzute la alin. (1), în formatul

79

stablit prin normele detaliate adoptate de Comisia Europeană, potrivit art. 2O alin. (2) din Directiva 2O14/47/UE. Până la adoptarea de către Comisie a normelor detaliate, se utilizează formularul standard de raportare prevăzut în anexa nr. 1f).

(3)

În cazul în care autoritatea competentă a unui stat membru al Uniunii Europene care a constatat defecțiuni majore și/sau periculoase la un vehicul utilitar înmatriculat în România a solicitat I.S.C.T.R. să ia măsuri

împotriva

contravenientului,

I.S.C.T.R. va comunica autorității respective măsurile luate. În acest scop, I.S.C.T.R. comunică R.A.R. datele privind vehiculele respective. R.A.R. ia măsurile prevăzute de legislația în vigoare, pe care le comunică I.S.C.T.R.

(4)

În scopul monitorizării activității stațiilor ITP și a inspectorilor tehnici, I.S.C.T.R. pune la dispoziția R.A.R. informații privind vehiculele rutiere la care au fost constatate defecțiuni majore și/sau periculoase."

Articolul 6

Sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc

Pentru vehiculele menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a), (b) și (c), statele membre asigură introducerea în sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 2OO6/22/CE a informațiilor privind numărul și gravitatea deficiențelor, stabilite în anexa II și, după caz, în anexa III, constatate la vehicule exploatate de întreprinderi individuale.

Pentru a atribui fiecărei întreprinderi un profil de risc, statele membre pot folosi criteriile stabilite în anexa I. Aceste informații se

Pct. 5 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

5. Articolul 28 se modifică ,i va avea următorul cuprins:

„Art. 28. - (1) Până la data de 2O mai 2O19,

I.S.C.T.R. introduce vehiculele pentru care a fost efectuat CTT în sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc, prevăzut la art.

15 din Norma metodologică privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor și perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto și al utilizării aparatelor de înregistrare a activității acestora, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1O58/2OO7, cu modificările și completările ulterioare, prin

80

utilizează pentru verificarea mai riguroasă și mai frecventă a întreprinderilor cu un grad de risc ridicat. Sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc este administrat de autoritățile competente din statele membre. În vederea punerii în aplicare a primului paragraf, statul membru de înmatriculare folosește informația primită de la alte state membre în temeiul articolului 18 alineatul (1). Statele membre pot permite inspecții tehnice suplimentare voluntare. Informațiile privind conformitatea cu cerințele tehnice aferente circulației pe drumurile publice obținute din inspecțiile voluntare pot fi avute în vedere pentru a îmbunătăți profilul de risc al unei întreprinderi.

raportarea informațiilor privind numărul și gravitatea deficiențelor, stabilite în anexele nr. 1b), 1c) și/sau 1d), constatate la vehicule verificate. Pentru a atribui fiecărei întreprinderi și fiecărui vehicul un profil de risc, se vor utiliza criteriile stabilite în anexa nr. 1a).

(2)

Aceste informații se utilizează pentru verificarea mai riguroasă și mai frecventă a întreprinderilor și vehiculelor cu un grad de risc ridicat. Sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc este administrat de I.S.C.T.R.

(3)

În vederea clasificării pe grade de risc conform alin. (1), se utilizează și informațiile primite de la alte state membre ale Uniunii Europene referitoare la CTT."

Articolul 7

Responsabilități

(1)

Statele membre solicită ca certificatul de inspecție tehnică aferent celei mai recente inspecții tehnice periodice sau o copie a acestuia sau, în cazul unui certificat de inspecție tehnică electronic, o copie certificată a certificatului sau un original al acestuia și raportul întocmit cu ocazia celui mai recent control tehnic în trafic să fie păstrate la bordul vehiculului, dacă sunt disponibile. Statele membre pot permite autorităților lor să accepte dovezi electronice ale unor astfel de inspecții, atunci când informații în acest sens sunt accesibile.

Pct. 3 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

3. Articolul 26 se modifică ,i va avea următorul cuprins:

..............................

(4) Certificatul de inspecție tehnică periodică aferent celei mai recente inspecții tehnice periodice sau o copie a acestuia sau, în cazul unui certificat de inspecție tehnică electronic, o copie certificată a certificatului sau un original al acestuia și raportul întocmit cu ocazia celui mai recent control tehnic în trafic trebuie să fie păstrate la bordul vehiculului. Inspectorii acceptă și dovezi electronice ale unor astfel de inspecții, atunci când informații în acest sens sunt accesibile.

Articolul 7

Responsabilități

(2) Statele membre solicită întreprinderilor și conducătorilor unui vehicul supus unui control tehnic în trafic să coopereze cu inspectorii și

Pct. 3 din

proiectul de ordin

3. Articolul 26 se modifică ,i va avea următorul cuprins:

..............................

(2) Pentru efectuarea CTT, reprezentanții

81

să ofere acces la vehicul, la piesele acestuia și la întreaga documentația relevantă în scopul efectuării controlului

pentru modificarea OMTI 995/2011

întreprinderilor și conducătorii auto cooperează cu inspectorii și oferă acces la vehicul, la piesele acestuia și la întreaga documentație relevantă în scopul efectuării controlului.

Articolul 7

Responsabilități

(3) Statele membre se asigură că responsabilitățile întreprinderilor de a-și menține vehiculele într-o stare de siguranță și de conformitate cu normele tehnice aferente circulației pe drumurile publice sunt definite, fără a aduce atingere responsabilităților conducătorilor acestor vehicule.

Nu este necesară transpunerea.

Legislația națională în vigoare conține prevederi în acest sens. A se vedea art. 71 și 72 din OG nr. 27/2O11 privind transporturile rutiere, cu modificările și completările ulterioare, precum și art. 133 lit. a) și 134 lit. b) din Normele aprobate prin OMTI nr. 98O/2O11, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 8

(0)

Inspectorii

(1)

Inspectorii se abțin de la orice fel de discriminare pe considerente care țin de naționalitatea conducătorului auto sau de țara de înmatriculare ori de punerea în circulație a vehiculului atunci când selectează vehiculul pentru un control tehnic în trafic și când efectuează controlul

(2)

Atunci când efectuează un control tehnic în trafic, inspectorul este liber de orice conflict de interese care ar putea influența imparțialitatea și obiectivitatea deciziilor sale

(3)

Recompensa pentru inspectori nu este direct legată de rezultatele controalelor tehnice în trafic inițiale sau mai detaliate.

(4)

Controalele tehnice în trafic mai detaliate sunt efectuate de inspectori care îndeplinesc cerințele minime de competență și de formare stabilite la articolul 13 și în anexa IV din Directiva 2O14/45/UE. Statele membre pot să prevadă

ca

inspectorii

care

efectuează

Pct. 6 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

6. Articolul 29 se modifică ,i va avea următorul cuprins:

"Art. 29. - (1) În vederea efectuării unui CTT initial, inspectorii pot alege cu prioritate vehicule exploatate de întreprinderi cu un profil de risc ridicat sau vehicule clasificate cu un profil de risc ridicat, în conformitate cu art. 16 din Norma metodologică privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor și perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto și al utilizării aparatelor de înregistrare a activității acestora, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1O58/2OO7, cu modificările și completările ulterioare. Vehiculele pot fi selectate pentru control și aleatoriu sau atunci când există suspiciunea că acestea prezintă un risc pentru siguranța rutieră sau pentru mediu.

(2) Selectarea vehiculelor pentru CTT se

82

controale în facilități de control tehnic în trafic desemnate sau care utilizează unități de control mobile să îndeplinească aceste cerințe sau cerințe echivalente aprobate de autoritatea competentă.

efectuează fără discriminare bazate pe considerente care țin de naționalitatea conducătorului auto sau de țara de înmatriculare ori de punerea în circulație a vehiculului, ținându-se seama de necesitatea reducerii la minimum a costurilor și întârzierilor provocate conducătorilor auto și/sau operatorilor economici.

(3)

Atunci când efectuează un control tehnic în trafic, inspectorul nu trebuie să intre în niciun conflict de interese care ar putea influența imparțialitatea și obiectivitatea deciziilor sale.

(4)

Salarizarea inspectorilor nu este direct legată de rezultatele controalelor tehnice în trafic inițiale sau mai detaliate.

(5)

Controalele tehnice în trafic mai detaliate, realizate în facilități de control tehnic în trafic desemnate sau prin utilizarea unităților mobile de control, sunt efectuate de inspectori atestați conform prevederilor RNTR 1."

Articolul 9

Selectarea vehiculelor pentru controlul tehnic inițial în trafic

Atunci când identifică vehicule care urmează a fi supuse unui control tehnic în trafic inițial, inspectorii pot alege cu prioritate vehicule exploatate de întreprinderi cu un profil de risc ridicat, astfel cum se menționează în Directiva 2OO6/22/CE. Vehiculele pot fi selectate pentru control și aleatoriu sau atunci când există suspiciunea că acestea prezintă un risc pentru siguranța rutieră sau pentru mediu.

Pct. 6 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

6. Articolul 29 se modifică ,i va avea următorul cuprins:

"Art. 29. - (1) În vederea efectuării unui CTT initial, inspectorii pot alege cu prioritate vehicule exploatate de întreprinderi cu un profil de risc ridicat sau vehicule clasificate cu un profil de risc ridicat, în conformitate cu art. 16 din Norma metodologică privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor și perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto și al utilizării aparatelor de înregistrare a activității acestora, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1O58/2OO7, cu modificările și completările

83

ulterioare. Vehiculele pot fi selectate pentru control și aleatoriu sau atunci când există suspiciunea că acestea prezintă un risc pentru siguranța rutieră sau pentru mediu.

Articolul 10

(0)

Conținutul ,i metodele controalelor tehnice în trafic

(1)

Statele membre se asigură că vehiculele selectate în conformitate cu articolul 9 sunt supuse unui control tehnic în trafic inițial

La fiecare control tehnic în trafic inițial al unui vehicul, inspectorul:

(a)

verifică cel mai recent certificat de inspecție tehnică și cel mai recent raport de control tehnic în trafic, dacă sunt disponibile, păstrate la bord, sau dovezile electronice ale acestora în conformitate cu articolul 7 alineatul (1);

(b)

efectuează o evaluare vizuală a stării tehnice a vehiculului;

(c)

poate efectua o evaluare vizuală a arimării încărcăturii vehiculului în conformitate cu articolul 13;

(d)

poate efectua verificări tehnice prin orice metodă pe care o consideră adecvată. Aceste verificări tehnice se pot efectua pentru a justifica o decizie de a supune vehiculul unui control tehnic în trafic mai detaliat sau de a solicita ca deficiențele să fie remediate fără întârziere în conformitate cu articolul 14 alineatul (1).

Inspectorul verifică dacă toate deficiențele indicate în raportul de control tehnic în trafic anterior au fost remediate.

(2)

Pe baza rezultatului inspecției inițiale, inspectorul decide dacă vehiculul sau remorca acestuia ar trebui supuse unui control tehnic în trafic mai detaliat.

Pct. 7 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

7.

Articolul 30

se modifică ,i va avea următorul cuprins:

„Art. 3O. - (1) Vehiculele selectate în conformitate cu art. 29 sunt supuse unui control tehnic în trafic inițial. La fiecare control tehnic în trafic inițial al unui vehicul, inspectorul:

a)

verifică cel mai recent certificat de inspecție tehnică periodică și cel mai recent raport de control tehnic în trafic, dacă sunt disponibile, păstrate la bord. Inspectorii pot accepta dovezi electronice ale unor astfel de inspecții, atunci când informații în acest sens sunt accesibile. Pentru vehiculele înmatriculate în celelalte state care au ratificat Acordul de la Viena, cu excepția statelor membre ale Uniunii Europene, este obligatorie prezentarea certificatului de ITPI, cu excepția cazului în care în statul respectiv este utilizat certificatul național de inspecție tehnică periodică în locul certificatului de ITPI;

b)

efectuează o evaluare vizuală a stării tehnice a vehiculului;

c)

poate efectua o evaluare vizuală a arimării încărcăturii vehiculului în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

d)

poate efectua verificări tehnice prin orice metodă pe care o consideră adecvată. Aceste verificări tehnice se pot efectua pentru a justifica o decizie de a supune vehiculul

84

(3) Un control tehnic în trafic mai detaliat acoperă elementele enumerate în anexa II care sunt considerate necesare și relevante, având în vedere în special siguranța frânelor, a anvelopelor, a jantelor, a șasiului și a elementelor poluante și metodele recomandate aplicabile verificării acelor elemente.

unui control tehnic în trafic mai detaliat sau de a solicita ca deficiențele să fie remediate fără întârziere în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

(2)

Inspectorul verifică dacă toate deficiențele indicate în raportul de control tehnic în trafic anterior au fost remediate.

(3)

În cazul în care un certificat de inspecție tehnică periodică sau un raport de control tehnic în trafic demonstrează că în cursul ultimelor trei luni a fost controlat unul dintre elementele enumerate în anexa nr. 1b), inspectorul nu controlează elementul respectiv, cu excepția cazurilor în care un astfel de control este justificat de existența unei deficiențe evidente.

(4)

Pe baza rezultatului inspecției inițiale, inspectorul decide dacă vehiculul sau remorca, respectiv semiremorca acestuia ar trebui supuse unui control tehnic în trafic mai detaliat.

(6)

Dacă un control mai detaliat urmează să fie efectuat într-o stație de inspecție tehnică periodică autorizată ori într-o reprezentanță R.A.R.sau într-o facilitate de control tehnic în trafic desemnată, acesta trebuie efectuat cât mai curând posibil, în unul dintre cele mai apropiate stații sau reprezentanțe sau în una dintre cele mai apropiate facilități de control tehnic în trafic desemnate.

(7)

Unitățile mobile de control și facilitățile de control tehnic în trafic desemnate includ echipamente adecvate pentru efectuarea unui control tehnic în trafic mai detaliat, printre care echipamentele necesare pentru

85

evaluarea stării frânelor, a eficienței frânării, a direcției, a suspensiei și a elementelor poluante ale vehiculului, după caz. Atunci când unitățile mobile de control sau facilitățile de control tehnic în trafic desemnate nu includ echipamente necesare pentru verificarea unui element indicat la controlul inițial, vehiculul este trimis la o facilitate de control sau într-o stație de inspecție tehnică periodică autorizată ori într-o reprezentanță R.A.R. la care se poate efectua o verificare detaliată a elementului respectiv.

(8)

Un control tehnic în trafic mai detaliat acoperă elementele enumerate în anexa nr. 1b) care sunt considerate necesare și relevante, având în vedere în special siguranța frânelor, a anvelopelor, a jantelor, a șasiului și a elementelor poluante și metodele recomandate aplicabile verificării acelor elemente.

(9)

În vederea efectuării unei inspecții mai detaliate într-o stație de inspecție tehnică periodică autorizată ori într-o reprezentanță R.A.R., echipajul de control al I.S.C.T.R. va însoți vehiculul care face obiectul controlului la stația de inspecție tehnică periodică autorizată ori la reprezentanța

R.A.R. situată în apropiere.

(1O) Conducătorul auto are obligația să deplaseze vehiculul care face obiectul controlului, însoțit de echipajul de control al I.S.C.T.R., la stația de inspecție tehnică periodică autorizată ori la reprezentanța R.A.R., în vederea efectuării unui control mai detaliat.

86

(11)

Echipajul de control al I.S.C.T.R. va solicita stației de inspecție tehnică periodică autorizată ori reprezentanței R.A.R., efectuarea unui control mai detaliat în conformitate cu procedura de inspecție tehnică periodică prevăzută în RNTR 1.

(12)

În cazul în care, în urma unui control mai detaliat, efectuat într-o stație de inspecție tehnică periodică autorizată ori reprezentanță R.A.R, au fost identificate deficiențe, utilizatorul vehiculului trebuie să plătească stației de inspecție tehnică periodică

autorizată

ori

reprezentanței

R.A.R. contravaloarea verificărilor respective.

(13) În cazul în care, în urma unui control mai detaliat, efectuat într-o stație de inspecție tehnică periodică autorizată ori reprezentanță R.A.R, nu au fost identificate deficiențe, I.S.C.T.R. plătește stației de inspecție tehnică periodică autorizată ori reprezentanței R.A.R. contravaloarea verificărilor respective."

Articolul 11

(0)

Instalațiile de control

(1)

Un control tehnic în trafic mai detaliat se efectuează cu ajutorul unei unități mobile de control sau al unei facilități de control tehnic în trafic desemnate sau într-un centru de inspecție astfel cum se menționează în Directiva 2O14/45/UE.

(2)

Dacă un control mai detaliat urmează să fie efectuat într-un centru de inspecție sau într-o facilitate de control tehnic în trafic desemnată, acesta trebuie efectuat cât mai curând posibil, în unul dintre cele mai apropiate centre sau în una dintre cele mai

Pct. 7 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

7. Articolul 30 se modifică ,i va avea următorul cuprins:

..........

(5)

Un control tehnic în trafic mai detaliat se efectuează cu ajutorul unei unități mobile de control, al unei facilități de control tehnic în trafic desemnate sau într-o stație de inspecție tehnică autorizată ori într-o reprezentanță R.A.R.

(6)

Dacă un control mai detaliat urmează să fie efectuat într-o stație de inspecție tehnică periodică autorizată ori într-o reprezentanță

87

apropiate centre sau facilități practicabile.

(3)

Unitățile mobile de control și facilitățile de control tehnic în trafic desemnate includ echipamente adecvate pentru efectuarea unui control tehnic în trafic mai detaliat, printre care echipamentele necesare pentru evaluarea stării frânelor, a eficienței frânării, a direcției, a suspensiei și a elementelor poluante ale vehiculului, după caz. Atunci când unitățile mobile de control sau facilitățile de control tehnic în trafic desemnate nu includ echipamente necesare pentru verificarea unui element indicat la controlul inițial, vehiculul este trimis la un centru sau o facilitate de control la care se poate efectua o verificare detaliată a elementului respectiv.

R.A.R.sau într-o facilitate de control tehnic în trafic desemnată, acesta trebuie efectuat cât mai curând posibil, în unul dintre cele mai apropiate stații sau reprezentanțe sau în una dintre cele mai apropiate facilități de control tehnic în trafic desemnate.

(7)

Unitățile mobile de control și facilitățile de control tehnic în trafic desemnate includ echipamente adecvate pentru efectuarea unui control tehnic în trafic mai detaliat, printre care echipamentele necesare pentru evaluarea stării frânelor, a eficienței frânării, a direcției, a suspensiei și a elementelor poluante ale vehiculului, după caz. Atunci când unitățile mobile de control sau facilitățile de control tehnic în trafic desemnate nu includ echipamente necesare pentru verificarea unui element indicat la controlul inițial, vehiculul este trimis la o facilitate de control sau într-o stație de inspecție tehnică periodică autorizată ori într-o reprezentanță R.A.R. la care se poate efectua o verificare detaliată a elementului respectiv.

(8)

Un control tehnic în trafic mai detaliat acoperă elementele enumerate în anexa nr. 1b) care sunt considerate necesare și relevante, având în vedere în special siguranța frânelor, a anvelopelor, a jantelor, a șasiului și a elementelor poluante și metodele recomandate aplicabile verificării acelor elemente.

Articolul 12

(0)

Clasificarea deficiențelor

(1)

Pentru fiecare element care urmează să fie inspectat, în anexa II figurează o listă a posibilelor deficiențe și a gradului lor de gravitate care trebuie folosită în timpul

Pct. 8 din

proiectul de ordin

8. Articolul 32 se modifică ,i va avea următorul cuprins:

„Art. 32. - (1) Pentru fiecare element care urmează să fie inspectat în timpul CTT,

88

controalelor tehnice în trafic.

(2)

Deficiențele identificate pe parcursul controalelor tehnice în trafic ale vehiculelor se clasifică în una dintre următoarele categorii:

(a)

deficiențe minore care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau nu au impact asupra mediului și alte neconformități minore;

(b)

deficiențe majore susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului, să-i pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic sau alte neconformități mai importante;

(c)

deficiențe periculoase care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau au un impact asupra mediului.

(3)

Un vehicul care prezintă deficiențe care se încadrează în mai mult de o categorie de deficiențe dintre cele menționate la alineatul

(2) este clasificat în categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la aceleași aspecte verificate, astfel cum sunt definite în domeniul de aplicare al controalelor menționate la punctul 1 din anexa II, poate fi clasificat în categoria următoare de gravitate a deficiențelor dacă se consideră că efectul combinat al acestor deficiențe generează un risc mai mare la adresa siguranței rutiere.

pentru modificarea OMTI 995/2011

trebuie utilizate lista posibilelor deficiențe și a gradului lor de gravitate și planul de operațiuni, prevăzute în anexa nr. 1b).

(2)

În cazul vehiculelor pentru care este necesar certificat de agreare pentru transportul anumitor mărfuri periculoase, inspectorul poate proceda și la efectuarea verificărilor suplimentare prevăzute în anexa nr. 1c).

(3)

Deficiențele identificate pe parcursul controalelor tehnice în trafic ale vehiculelor se clasifică în una dintre următoarele categorii:

a)

deficiențe minore care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau nu au impact asupra mediului și alte neconformități minore;

b)

deficiențe majore susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului, să-i pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic sau alte neconformități mai importante;

c)

deficiențe periculoase care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau au un impact asupra mediului.

(4)

Un vehicul care prezintă deficiențe care se încadrează în mai mult de o categorie de deficiențe dintre cele menționate la alineatul

(3) este clasificat în categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la aceleași aspecte verificate, astfel cum sunt definite în domeniul de aplicare al controalelor menționate la punctul 1 din anexa nr. 1b), poate fi clasificat în categoria

89

următoare de gravitate a deficiențelor, dacă se consideră că efectul combinat al acestor deficiențe generează un risc mai mare la adresa siguranței rutiere."

Articolul 13

(0)

Controlul arimării încărcăturii

(1)

În cursul unui control tehnic în trafic, un vehicul poate fi supus unui control al arimării încărcăturii sale în conformitate cu anexa III, pentru a se asigura că încărcătura este arimată astfel încât să nu afecteze condusul în condiții de siguranță sau să nu reprezinte o amenințare pentru viață, sănătate, bunuri sau mediu. Pot fi efectuate controale pentru a se verifica dacă în cursul tuturor manevrelor executate în cursul exploatării vehiculului, inclusiv în cazul situațiilor de urgență sau al manevrelor de pornire în pantă:

-

poziția încărcăturilor unele față de altele ori față de pereții vehiculului sau de alte suprafețe ale acestuia se poate modifica doar într-o măsură minimă; și

-

încărcăturile nu pot să părăsească spațiul destinat mărfurilor sau să se deplaseze în afara suprafeței de încărcare.

(2)

Fără a aduce atingere cerințelor aplicabile transportului anumitor categorii de bunuri, precum cele vizate de Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (ADR) (1), arimarea încărcăturii și controlul arimării încărcăturii se pot efectua în conformitate cu principiile și, după caz, cu standardele stipulate în secțiunea I din anexa III. Se poate utiliza cea mai recentă versiune a standardelor stipulate în secțiunea I punctul 5 din anexa III.

(3)

Procedurile

referitoare

la

măsurile

Pct. 9 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

9. 9. După articolul 32, se introduc patru noi articole, articolele 32 1

- 32 4 , cu următorul cuprins:

Articolul 32

1 . - (1) În cursul unui control tehnic în trafic, un vehicul poate fi supus unui control al arimării încărcăturii sale în conformitate cu anexa nr. 1d), pentru a se asigura că încărcătura este arimată astfel încât să nu afecteze condusul în condiții de siguranță sau să nu reprezinte o amenințare pentru viață, sănătate, bunuri sau mediu. Pot fi efectuate controale pentru a se verifica dacă în cursul tuturor manevrelor executate

în cursul exploatării vehiculului, inclusiv în cazul situațiilor de urgență sau al manevrelor de pornire în pantă:

a)

poziția încărcăturilor unele față de altele ori față de pereții vehiculului sau de alte suprafețe ale acestuia se poate modifica doar într-o măsură minimă și

b)

încărcăturile nu pot să părăsească spațiul destinat mărfurilor sau să se deplaseze în afara suprafeței de încărcare.

(2) Fără a aduce atingere cerințelor aplicabile transportului anumitor categorii de bunuri, precum cele vizate de Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (ADR), arimarea încărcăturii și controlul arimării încărcăturii se pot efectua în conformitate cu principiile și, după caz, cu standardele stipulate în secțiunea I din anexa nr. 1d). Se poate utiliza cea mai recentă

90

subsecvente, menționate la articolul 14, se pot aplica, de asemenea, în cazul unor deficiențe majore sau periculoase legate de arimarea încărcăturii.

(4) Statele membre dispun ca personalul implicat în controalele legate de arimarea încărcăturii să beneficieze de o formare adecvată în acest sens.

versiune a standardelor stipulate în secțiunea I punctul 5 din anexa nr. 1d).

(3) Pentru verificarea respectării regulilor privind arimarea încărcăturii, inspectorii din cadrul I.S.C.T.R. beneficiază de pregătire adecvată în acest sens. Pregătirea se poate efectua cu formatori interni și/sau externi.

Articolul 14

(0)

Măsuri subsecvente în cazul identificării unor deficiențe majore sau periculoase

(1)

Fără a aduce atingere articolului 14 alineatul (3), statele membre dispun ca orice deficiență majoră sau periculoasă identificată în cursul unui control inițial sau al unuia mai detaliat să fie rectificată înainte ca vehiculul să fie folosit pe drumurile publice.

(2)

Inspectorul poate decide ca vehiculul să fie supus unei inspecții tehnice complete într-un termen specificat dacă acesta este înmatriculat în statul membru în care s-a desfășurat controlul tehnic în trafic. Dacă vehiculul este înmatriculat într-un alt stat membru, autoritatea competentă poate solicita autorității competente din acest alt stat membru în cauză, prin intermediul punctelor de contact menționate la articolul 17, să efectueze o nouă inspecție tehnică a acestui vehicul conform procedurii stabilite la articolul 18 alineatul (2). Atunci când se constată deficiențe majore sau periculoase la un vehicul înmatriculat în afara Uniunii, statele membre pot decide să informeze autoritatea competentă a țării în care a fost înmatriculat vehiculul.

(3)

În cazul oricăror deficiențe care necesită

remedierea promptă sau imediată, ca urmare a

Pct. 9 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

Pentru alin. (1) nu este necesară transpunerea.

9. După articolul 32 se introduc articolele 321, 322, 323 ,i 324, cu următorul cuprins:

Articolul 323

alin. (2) și (3):

(2) Atunci când în cadrul unui control tehnic în trafic se identifică deficiențe majore sau periculoase sau deficiențe care duc la o restricționare sau la o interdicție de a utiliza vehiculul, la un vehicul care nu este înmatriculat în România, I.S.C.T.R. notifică rezultatele controlului respectiv punctului de contact din statul membru de înmatriculare a vehiculului. Această notificare conține elementele raportului de control tehnic în trafic, conform anexei nr. 1e), și este comunicată, de preferat, prin intermediul registrului electronic național prevăzut la art. 1O alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 27/2O11 privind transporturile rutiere, cu

HG nr. 69/2O12 cu modificările și completările ulterioare, prevede măsuri în cazul în care se constată deficiențe tehnice ale vehiculelor rutiere sau nerespectarea prevederilor privind fixarea incărcăturii (art. 12 și 13).

91

oricărui risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere, statul membru sau autoritatea competentă în cauză dispun restricționarea sau interzicerea utilizării vehiculului respectiv până la remedierea acestor deficiențe. Utilizarea unui astfel de vehicul poate fi permisă în scopul deplasării lui până la unul dintre cele mai apropiate ateliere unde pot fi reparate aceste deficiențe, cu condiția ca deficiențele periculoase în cauză să fi fost remediate în așa fel încât să îi permită să ajungă la atelierul respectiv și să nu existe niciun risc imediat pentru siguranța ocupanților săi sau a altor participanți la traficul rutier. În cazul deficiențelor care nu necesită remedierea imediată, statul membru sau autoritatea competentă în cauză poate stabili condițiile și intervalul de timp rezonabil în care poate fi folosit vehiculul înainte de remedierea deficienței.

Atunci când nu poate fi reparat astfel încât să

poată ajunge până la atelier, vehiculul poate fi dus într-un loc disponibil în care poate fi reparat

modificările și completările ulterioare.

(3) I.S.C.T.R. realizează notificarea prevăzută la alin. (2) în conformitate cu normele detaliate privind procedurile de notificare a punctului de contact al statului membru de înmatriculare privind vehiculele care prezintă deficiențe majore sau periculoase, adoptate de Comisia Europeană în baza prevederilor art. 18 din Directiva 2O14/47/UE.

Articolul 15

Taxele de control

Atunci când, în urma unui control mai detaliat, au fost identificate deficiențe, statele membre pot solicita plata unei taxe rezonabile și proporționale care ar trebui să fie corelată cu costul efectuării respectivului control.

Pct. 7 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

7. Articolul 30 se modifică ,i va avea următorul cuprins:

......

(12) În cazul în care, în urma unui control mai detaliat, efectuat într-o stație de inspecție tehnică periodică autorizată ori reprezentanță R.A.R, au fost identificate deficiențe, utilizatorul vehiculului trebuie să plătească stației de inspecție tehnică periodică

autorizată

ori

reprezentanței

R.A.R. contravaloarea verificărilor respective.

92

Articolul 16

(0)

Raportul controlului ,i bazele de date privind controalele tehnice în trafic

(1)

Pentru fiecare control tehnic în trafic inițial efectuat se comunică autorității competente următoarele informații:

(a)

țara în care a fost înmatriculat vehiculul;

(b)

categoria vehiculului;

(c)

rezultatul controlului tehnic în trafic inițial.

(2)

La încheierea unui control mai detaliat, inspectorul întocmește un raport în conformitate cu anexa IV. Statele membre asigură primirea de către conducătorul auto al vehiculului a unei copii a raportului controlului.

(3)

Inspectorul comunică autorității competente rezultatele controalelor tehnice în trafic mai detaliate într-un interval de timp rezonabil de la inspecția respectivă. Autoritatea competentă păstrează aceste informații în conformitate cu legislația aplicabilă privind protecția datelor timp de cel puțin 36 de luni de la data primirii lor.

Pct. 9 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

9.

După articolul 32, se introduc patru noi articole, articolele 321 - 324, cu următorul cuprins:

Articolul 32

2

- (1) Pentru fiecare control tehnic în trafic inițial sau detaliat se întocmește un

raport, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1d).

(2)

Inspectorul completează rubricile raportului de control tehnic în trafic referitoare la vehiculul inspectat, iar la rubrica privind punctele verificate marchează punctele care au fost verificate în conformitate cu planul de operațiuni.

(3)

Raportul de control tehnic se întocmește în două exemplare, unul pentru inspector, iar celălalt pentru conducătorul auto; în cazul în care acesta refuză primirea, iar în urma CTT au fost constatate defecțiuni, acesta se comunică contravenientului.

(4)

Informațiile rezultate în urma completării raportului de control tehnic în trafic sunt stocate în baza de date a ISCTR pentru o perioadă de minim 36 de luni de la data efectuării controlului.

Articolul 17

Desemnarea unui punct de contact

(1)

Statele membre desemnează un punct de contact care:

-

asigură coordonarea cu punctele de contact desemnate de alte state membre în ceea ce privește acțiunile întreprinse în temeiul articolului 18;

-

transmite Comisiei datele menționate la articolul 2O;

-

asigură, după caz, orice alt schimb de informații și oferă asistență punctelor de contact ale altor state membre.

Pct. 9 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

Articolul 32

3

- (1) I.S.C.T.R. reprezintă punctul de contact care:

a)

asigură coordonarea cu punctele de contact desemnate de alte state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește acțiunile întreprinse în temeiul alineatului (2);

b)

asigură, după caz, orice alt schimb de informații și oferă asistență punctelor de contact ale altor state membre ale Uniunii Europene .

(2) Atunci când în cadrul unui control tehnic în trafic se identifică deficiențe

93

(2) Statele membre transmit Comisiei numele și datele de contact ale punctului lor național de contact până la 2O mai 2O15 și o informează de îndată cu privire la orice modificare apărută. Comisia întocmește lista tuturor punctelor de contact și o transmite statelor membre.

Articolul 18

(0)

Cooperarea dintre statele membre

(1)

Atunci când se identifică deficiențe majore sau periculoase sau deficiențe care duc la o restricționare sau la o interdicție de a utiliza vehiculul, la un vehicul care nu este înmatriculat în statul membru unde are loc controlul, punctul de contact notifică rezultatele controlului respectiv punctului de contact din statul membru de înmatriculare a vehiculului. Această notificare conține elementele raportului de control tehnic în trafic, conform anexei IV, și este comunicată, de preferat, prin intermediul registrului electronic național menționat la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1O71/2OO9. Comisia adoptă, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 23 alineatul (2), norme detaliate privind procedurile de notificare a vehiculelor care prezintă deficiențe majore sau periculoase punctului de contact al statului membru de înmatriculare.

(2)

Atunci când se găsesc deficiențe majore

sau periculoase la un vehicul, punctul de contact al statului membru în care a fost controlat vehiculul poate solicita autorității competente din statul membru în care este înmatriculat vehiculul, prin intermediul punctului de contact din acest stat membru, să ia măsurile subsecvente corespunzătoare, cum

majore sau periculoase sau deficiențe care duc la o restricționare sau la o interdicție de a utiliza vehiculul, la un vehicul care nu este înmatriculat în România, I.S.C.T.R. notifică rezultatele controlului respectiv punctului de contact din statul membru de înmatriculare a vehiculului. Această notificare conține elementele raportului de control tehnic în trafic, conform anexei nr. 1e), și este comunicată, de preferat, prin intermediul registrului electronic național prevăzut la art. 1O alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 27/2O11 privind transporturile rutiere, cu modificările și completările ulterioare.

(3)

I.S.C.T.R. realizează notificarea prevăzută la alin. (2) în conformitate cu normele detaliate privind procedurile de notificare a punctului de contact al statului membru de înmatriculare privind vehiculele care prezintă deficiențe majore sau periculoase, adoptate de Comisia Europeană în baza prevederilor art. 18 din Directiva 2O14/47/UE.

(4)

I.S.C.T.R. întreprinde anual, în mod regulat, activități de control tehnic în trafic concertate. Aceste activități pot fi combinate cu cele stabilite la art. 12 alin. (1) din Norma metodologică privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor și perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto și al utilizării aparatelor de înregistrare a activității acestora, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1O58/2OO7, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 32

4

- (1) R.A.R. comunică Comisiei Europene la fiecare 2 ani, înainte de 31

94

ar fi supunerea vehiculului unei noi inspecții tehnice astfel cum se prevede la articolul 14.

martie, datele colectate referitoare la ultimii doi ani calendaristici și referitoare la vehiculele controlate pe teritoriul național. Respectivele date indică:

a)

numărul de vehicule controlate;

b)

categoria de vehicule controlate;

c)

țara de înmatriculare a fiecărui vehicul controlat;

d)

în cazul controalelor mai detaliate, părțile verificate și elementele cu deficiențe, în conformitate cu punctul 1O din anexa nr. 1e).

(2)

În acest scop, I.S.C.T.R. transmite

R.A.R. la fiecare 2 ani, înainte de data de 15 februarie, datele colectate privind controalele tehnice în trafic pentru cei 2 ani precedenți, prevăzute la alin. (1), în formatul stablit prin normele detaliate adoptate de Comisia Europeană, potrivit art. 2O alin. (2) din Directiva 2O14/47/UE. Până la adoptarea de către Comisie a normelor detaliate, se utilizează formularul standard de raportare prevăzut în anexa nr. 1f).

(3)

În cazul în care autoritatea competentă a unui stat membru al Uniunii Europene care a constatat defecțiuni majore și/sau periculoase la un vehicul utilitar înmatriculat în România a solicitat I.S.C.T.R. să ia măsuri

împotriva

contravenientului,

I.S.C.T.R. va comunica autorității respective măsurile luate. În acest scop, I.S.C.T.R. comunică R.A.R. datele privind vehiculele respective. R.A.R. ia măsurile prevăzute de legislația în vigoare, pe care le comunică I.S.C.T.R.

95

(4) În scopul monitorizării activității stațiilor ITP și a inspectorilor tehnici, I.S.C.T.R. pune la dispoziția R.A.R. informații privind vehiculele rutiere la care au fost constatate defecțiuni majore și/sau periculoase."

Articolul 19

Controale tehnice în trafic concertate

Anual, statele membre întreprind, în mod regulat, activități de control tehnic în trafic concertate. Statele membre pot combina aceste activități cu cele stabilite la articolul 5 din Directiva 2OO6/22/CE.

Pct. 9 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

Articolul 32

3

..........

(4) I.S.C.T.R. întreprinde anual, în mod regulat, activități de control tehnic în trafic concertate. Aceste activități pot fi combinate cu cele stabilite la art. 12 alin. (1) din Norma metodologică privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor și perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto și al utilizării aparatelor de înregistrare a activității acestora, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1O58/2OO7, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 20

Comunicarea de informații către Comisie

(1)

Înainte de 31 martie 2O21 și, ulterior, din doi în doi ani înainte de 31 martie, statele membre comunică prin mijloace electronice Comisiei datele colectate referitoare la ultimii doi ani calendaristici și referitoare la vehiculele controlate pe teritoriul lor. Respectivele date indică:

(a)

numărul de vehicule controlate;

(b)

categoria de vehicule controlate;

(c)

țara de înmatriculare a fiecărui vehicul controlat;

(d)

în cazul controalelor mai detaliate, părțile verificate și elementele cu deficiențe, în conformitate cu punctul 1O din anexa IV.

Pct. 9 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

Articolul 32

4

- (

1) R.A.R. comunică Comisiei Europene la fiecare 2 ani, înainte de 31 martie, datele colectate referitoare la ultimii doi ani calendaristici și referitoare la vehiculele controlate pe teritoriul național. Respectivele date indică:

a)

numărul de vehicule controlate;

b)

categoria de vehicule controlate;

c)

țara de înmatriculare a fiecărui vehicul controlat;

d)

în cazul controalelor mai detaliate, părțile verificate și elementele cu deficiențe, în conformitate cu punctul 1O din anexa nr. 1e).

(2) În acest scop, I.S.C.T.R. transmite

R.A.R. la fiecare 2 ani, înainte de data de 15

96

Primul raport vizează o perioadă de doi ani începând de la 1 ianuarie 2O19.

(2) Comisia adoptă norme detaliate, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 23 alineatul (2), referitoare la formatul în care datele menționate la alineatul (1) trebuie să fie comunicate prin mijloace electronice. Până la stabilirea acestor norme, se folosește formularul standard de raportare prevăzut în anexa V

Comisia raportează datele colectate Parlamentului European și Consiliului.

februarie, datele colectate privind controalele tehnice în trafic pentru cei 2 ani precedenți, prevăzute la alin. (1), în formatul stablit prin normele detaliate adoptate de Comisia Europeană, potrivit art. 2O alin. (2) din Directiva 2O14/47/UE. Până la adoptarea de către Comisie a normelor detaliate, se utilizează formularul standard de raportare prevăzut în anexa nr. 1f).

(3)

În cazul în care autoritatea competentă a unui stat membru al Uniunii Europene care a constatat defecțiuni majore și/sau periculoase la un vehicul utilitar înmatriculat în România a solicitat I.S.C.T.R. să ia măsuri

împotriva

contravenientului,

I.S.C.T.R. va comunica autorității respective măsurile luate. În acest scop, I.S.C.T.R. comunică R.A.R. datele privind vehiculele respective. R.A.R. ia măsurile prevăzute de legislația în vigoare, pe care le comunică I.S.C.T.R.

(4)

În scopul monitorizării activității stațiilor ITP și a inspectorilor tehnici, I.S.C.T.R. pune la dispoziția R.A.R. informații privind vehiculele rutiere la care au fost constatate defecțiuni majore și/sau periculoase."

Articolul 21

Actele delegate

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 22, în ceea ce privește:

- actualizarea, dacă este cazul, a articolului 2 alineatul (1) și a punctului 6 din anexa IV pentru a ține seama de schimbările categoriilor de vehicule rezultate din modificări ale legislației menționate la articolul respectiv, fără a afecta domeniul de aplicare al prezentei directive;

Nu necesită transpunere.

97

-

actualizarea punctului 2 din anexa II în ceea ce privește metodele, în cazul în care metode de inspecție mai eficiente și mai eficace devin disponibile, fără a extinde lista elementelor care trebuie verificate;

-

adaptarea punctului 2 din anexa II, în urma unei evaluări pozitive ale costurilor și beneficiilor implicate, în ceea ce privește lista elementelor de verificat, metodele de inspecție, motivele respingerii și evaluarea deficiențelor în cazul unei modificări a cerințelor obligatorii relevante pentru omologarea de tip din cadrul legislației Uniunii privind siguranța sau mediul.

Articolul 22

(0)

Exercitarea delegării de competențe

(1)

Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)

Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 21 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 19 mai 2O14. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe

cel

târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu intervale de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)

Delegarea de competențe menționată la articolul 21 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii

Nu necesită transpunere.

98

Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)

De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)

Un act delegat adoptat în temeiul articolului 21 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la data notificării acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 23

Procedura comitetului

(1)

Comisia este asistată de un Comitetul de inspecție tehnică, menționat în Directiva 2O14/45/UE. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2O11.

Nu necesită transpunere.

Articolul 23

Procedura comitetului

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2O11. În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2O11.

Nu necesită transpunere.

Articolul 24

(0)

Raportarea

(1)

►C1 Până la 2O mai 2O2O ◄, Comisia prezintă

Parlamentului

European și

Nu necesită transpunere.

99

Consiliului un raport privind punerea în aplicare și efectele prezentei directive. Raportul analizează, în special, efectele în privința ameliorării siguranței rutiere, precum și a costurilor și a beneficiilor eventualei includeri a categoriilor N1 și O2 în domeniul de aplicare al prezentei directive.

(2)

Nu mai târziu de 2O mai 2O22, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare și efectele prezentei directive, în special în ceea ce privește eficacitatea și armonizarea sistemelor de clasificare în funcție de gradul de risc, îndeosebi în definirea profilurilor de risc reciproc comparabile ale diferitelor întreprinderi în cauză. Raportul este însoțit de o evaluare de impact detaliată, care analizează costurile și beneficiile pe întreg teritoriul Uniunii. Evaluarea impactului este pusă la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului cu cel puțin șase luni înainte de prezentarea oricărei propuneri legislative, după caz, de includere a noi categorii de vehicule în domeniul de aplicare al prezentei directive.

Articolul 25

Sancțiuni

Statele membre stabilesc regimul sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor prezentei directive și adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura că acestea sunt aplicate. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie efective, proporționale, cu efect de descurajare și nediscriminatorii.

Nu necesită transpunere.

Sancțiunile aplicabile pentru încălcări constatate în cadrul CTT sunt cuprinse în HG nr. 69/2O12, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 26

Transpunere

(1) Statele membre adoptă și publică, până la 2O mai 2O17, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma

Articolul II

Prezentele norme transpun prevederile Directivei 2O14/47/UE a Parlamentului European și a Consiliului din

3 aprilie 2O14 privind controlul tehnic în

100

prezentei directive. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceste acte.

Statele membre aplică măsurile respective de la 2O mai 2O18.

În ceea ce privește sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc menționat la articolul 6 din prezenta directivă, ele aplică măsurile respective de la 2O mai 2O19.

Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc metodele de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor măsuri de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune și de abrogare a Directivei 2OOO/3O/CE.

Articolul IV

Prezentul ordin se aplică de la data de 2O mai 2O18.

Articolul 27

Abrogare

Directiva 2OOO/3O/CE se abrogă cu începere de la 2O mai 2O18

Nu necesită transpunere.

Articolul 28

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Nu necesită transpunere.

Articolul 29

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Nu necesită transpunere.

Anexa I

ELEMENTE DE CLASIFICARE ÎN FUNCȚIE DE GRADUL DE RISC

Pct. 10 din

proiectul de ordin pentru modificarea

Anexa 1 (Anexa nr. 1a la normele metodologice)

Elemente de clasificare în funcție de gradul de risc

101

OMTI 995/2011

Anexa II

DOMENIUL DE APLICARE AL CONTROALELOR TEHNICE ÎN TRAFIC

Pct. 10 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

Anexa 2 (Anexa nr. 1b la normele metodologice)

Domeniul de aplicare al CTT

Pct. 10 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

Anexa 3

(Anexa nr. 1c la normele metodologice)

Verificări suplimentare pentru vehiculele agreate pentru transportul anumitor mârfuri periculoase

Anexa III

I.

Principii de arimare a încărcăturii

II.

Inspecția arimării încărcăturii

Pct. 11 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

Anexa 4

(Anexa nr. 1d la normele metodologice)

I.

Principii de arimare a încărcăturii

II.

Inspecția arimării încărcăturii

Anexa IV

MODEL DE RAPORT DE CONTROL TEHNIC IN TRAFIC MAI DETALIAT CUPRINZAND O LISTA A PUNCTELOR CARE FAC OBIECTUL CONTROLULUI

Pct. 11 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

Anexa 5

(Anexa nr. 1e la normele metodologice)

Raport de control tehnic in trafic cuprinzand o listă a punctelor care fac obiectul controlului

102

Anexa V

FORMULAR STANDARD PENTRU RAPORTAREA CĂTRE COMISIE

Pct. 11 din

proiectul de ordin pentru modificarea OMTI 995/2011

Anexa 6 (Anexa nr. 1f la normele metodologice)

Formular standard pentru raportarea către Comisie

103

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.