Decizia nr. 210/2001

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ovidiu Razvan Savaliuc, Alexandru Mircea Cotarta, Dragos Iordache, Gabriel Bengea, Carmen Burtucala și Raluca Tica în Dosarul nr. 5.095/2000 al Judecătoriei Targoviste.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, considerând ca dispozițiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, referitoare la punerea în mișcare a acțiunii penale la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) și ale art. 22 din Constituție, deoarece nu sunt incalcate nici principiul egalității în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și nici dreptul la viața și la integritate fizica și psihică. Se mai arata ca textul de lege criticat nu conține dispoziții care ingradesc libertatea de exprimare, garantată în art. 30 din Constituție, sau de natura sa impieteze asupra prezumției de nevinovatie. Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală prin mai multe decizii și a respins-o de fiecare data, constatând ca dispozițiile criticate sunt constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 2 februarie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 5.095/2000, Judecătoria Targoviste a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ovidiu Razvan Savaliuc, Alexandru Mircea Cotarta, Dragos Iordache, Gabriel Bengea, Carmen Burtucala și Raluca Tica, chemați în judecata pentru săvârșirea infracțiunilor de insulta și calomnie prin presa, la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, Teodor Vasiliu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esenta, ca prevederile art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea în drepturi, art. 22, referitoare la dreptul la integritate psihică al persoanei, art. 23 alin. (8), referitoare la prezumția de nevinovatie, precum și ale art. 30 alin. (1), referitoare la libertatea de exprimare. Se arata ca art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală este neconstitutional, deoarece da posibilitatea promovării unor acțiuni penale sicanatorii și permit unui cetățean de a face ca un altul sa devină parte în procesul penal, dobândind calitatea de inculpat prin simpla introducere a unei plângeri prealabile. În felul acesta drepturile procesuale ale părții vătămate sunt mult mai largi decât cele ale presupusului făptuitor. Se arata de către autorii excepției ca în astfel de cazuri de sesizare a instanței prin plângere directa instanța este cea care pune în mișcare acțiunea penală și tot ea se pronunța asupra vinovatiei făptuitorului, ceea ce pune în discuție obiectivitatea sa. Dispozițiile criticate aduc atingere dreptului la libera exprimare și la informație, principii care stau la baza profesiei de jurnalist într-un stat de drept (art. 30 și 31 din Constituție). Partea vătămată poate determina gazetarul sa nu publice despre aceasta, ingradindu-i astfel dreptul la libera exprimare. Se arata ca prin punerea în mișcare a acțiunii penale numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate este afectată prezumția de nevinovatie, în condițiile în care plângerea nu poate fi respinsă, chiar dacă nu exista temeiuri sau probe de vinovăție. Astfel, este lezata inclusiv activitatea ulterioară a jurnalistului, deoarece în cazierul judiciar se înscriu date sau notari provizorii ce se fac și pe baza comunicărilor despre punerea în mișcare a acțiunii penale.

Judecătoria Targoviste, exprimandu-și opinia, considera ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală este neîntemeiată, deoarece aceste dispoziții nu contravin prevederilor constituționale menționate de autorii excepției în motivarea acesteia. Se arata ca existenta plângerii prealabile este o condiție esențială, potrivit prevederilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere. Totodată instanța considera ca punerea în mișcare a acțiunii penale la plângerea prealabilă a persoanei vătămate reprezintă o excepție de la regula generală a oficialitatii procesului penal.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, considera ca dispozițiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală sunt constituționale și ca se impune respingerea excepției de neconstituționalitate. În acest sens se arata ca legea nu poate îngrădi dreptul persoanei de a se adresa autorităților publice prin petiții, iar plângerea prealabilă constituie, din punct de vedere al dreptului procesual penal, un mod special de sesizare a organelor judiciare. Totodată calitatea procesuala de inculpat, definită la art. 23 din Codul de procedură penală, "nu reprezintă o prejudecare a cauzei și nu rastoarna prezumția de nevinovatie prevăzută la art. 23 alin. (8) din Constituție", întrucât nu sunt prejudiciate interesele legitime ale persoanei inculpate, care își poate exercita dreptul la apărare și poate solicita administrarea oricăror probe legale pentru combaterea susținerilor formulate în actul de acuzare.

Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 279 din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Dispozițiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece nu creează nici privilegii, nici discriminări și totodată nu încalcă nici unul dintre criteriile egalității în drepturi, enumerate la art. 4 din Constituție. Nu este intemeiata susținerea potrivit căreia dispozițiile criticate încalcă prevederile art. 22 alin. (1) din Constituție, referitoare la dreptul la integritate psihică al persoanei, argumentandu-se ca prin procedura plângerii prealabile o persoană devine direct inculpat, fără existenta unei verificări prealabile. Guvernul arata ca aceasta sustinere este nefondata, deoarece activitatea procesuala care se desfășoară după punerea în mișcare a acțiunii penale este cea de drept comun. În cursul judecații are loc o cercetare judecătorească în cadrul căreia inculpatului îi sunt asigurate garanțiile pentru a-și exercită dreptul la apărare și pentru a combate acuzatiile ce i se aduc, inclusiv prin exercitarea căilor de atac și bucurandu-se de prezumția de nevinovatie. În opinia Guvernului, nu se poate susține ca se încalcă dreptul la integritate psihică atâta timp cat inculpatul beneficiază de toate garanțiile unui proces echitabil. Pentru aceleași considerente nu se poate susține nici ca art. 279 din Codul de procedură penală contravine libertății de exprimare prevăzute la art. 30 din Constituție.

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora "Punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară astfel de plângere".

Autorii excepției considera, în esenta, ca aceste prevederi legale contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1), art. 22 alin. (1), art. 23 alin. (8) și art. 30 alin. (1) din Constituție, texte care au următorul conținut:

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 22 alin. (1): "Dreptul la viața, precum și dreptul la integritate fizica și psihică ale persoanei sunt garantate.";

- Art. 23 alin. (8): "Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată.";

- Art. 30 alin. (1): "Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constata ca aceasta este neîntemeiată.

Faptul ca pentru anumite infracțiuni riguros selecționate legiuitorul a făcut excepție de la principiul oficialitatii procesului penal și a lăsat la aprecierea persoanei vătămate prin infracțiune necesitatea intervenției organelor judiciare pentru soluționarea conflictului nu poate fi contrar drepturilor și intereselor părților, ci, dimpotriva, le este favorabil. Sub aspectul politicii penale s-a apreciat ca lăsarea la voința persoanei vătămate a punerii în mișcare a acțiunii penale și posibilitatea inlaturarii răspunderii penale prin retragerea plângerii sau prin împăcarea părților constituie calea cea mai sigura și eficienta de aplanare a conflictului de drept penal, fapt confirmat de altfel și în practica.

Nici în cazul infracțiunilor enumerate la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, între care infracțiunile de insulta și calomnie, care fac obiectul cauzei în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, pentru care plângerea prealabilă se adresează direct instanței de judecată, nu sunt incalcate drepturile inculpatului. Pe baza acestei plângeri și verificand temeiurile pe care aceasta le cuprinde, instanța stabilește termen de judecată, punând astfel în mișcare acțiunea penală împotriva persoanei reclamate ca făptuitor, pe care o citeaza în calitate de inculpat. Or, aceasta modalitate de sesizare nu creează pentru inculpat o situație de inferioritate sau dezavantajoasa față de persoana vătămată atâta timp cat el se bucura de toate drepturile procesuale, precum și de dreptul de a se adresa organelor de urmărire penală pentru săvârșirea de către reclamant a infracțiunii de denunțare calomnioasă. Având în vedere și specificul infracțiunilor pentru care sesizarea instanței se face prin plângere prealabilă adresată direct instanței de judecată, nu se poate susține cu argumente juridice puternice, asa cum pretind autorii excepției, ca inculpatul ar fi dezavantajat în comparatie cu situația în care plângerea prealabilă a fost adresată organelor de urmărire penală și sesizarea instanței s-a făcut prin rechizitoriul procurorului.

Asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin decizii anterioare, de exemplu prin Decizia nr. 162 din 21 septembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 2 noiembrie 2000, precum și prin Decizia nr. 193 din 12 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 13 decembrie 2000. Prin aceste decizii Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală și a reținut că nu este încălcat nici unul dintre textele constituționale invocate de autorii excepției.

Soluțiile și considerentele deciziilor menționate sunt valabile și în prezenta cauza, întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenței Curții.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ovidiu Razvan Savaliuc, Alexandru Mircea Cotarta, Dragos Iordache, Gabriel Bengea, Carmen Burtucala și Raluca Tica în Dosarul nr. 5.095/2000 al Judecătoriei Targoviste.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 iunie 2001.