Decizia nr. 19/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "P.S.V. Company" - S.A. din București în Dosarul nr. 8.368/95/2008 al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 333D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 334D/2011, nr. 370D/2011, nr. 544D/2011 și nr. 691D/2011 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată Societatea Comercială "P.S.V. Company" - S.A. din București în Dosarul nr. 10.689/95/2008 al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă, de Societatea Comercială "Genel International" - S.R.L. din comuna Rebra, județul Bistrița-Năsăud, în Dosarul nr. 860/265/2010 al Judecătoriei Năsăud, de Alexandru Vicol, în calitate de procurator al contestatorului Mircea Gheorghian în Dosarul nr. 6.705/99/2010 al Tribunalului Iași - Secția civilă și de Claudiu Daniel Alexandru în Dosarul nr. 6.218/99/2010 al Tribunalului Iași - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere identitatea de obiect a excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 334D/2011, nr. 370D/2011, nr. 544D/2011 și nr. 691D/2011 la Dosarul nr. 333D/2011.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 334D/2011, nr. 370D/2011, nr. 544D/2011 și nr. 691D/2011 la Dosarul nr. 333D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care, având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007 , pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 2 februarie 2011, pronunțate în dosarele nr. 8.368/95/2008 și nr. 10.689/95/2008, Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "P.S.V. Company" - S.A. din București, în dosare având ca obiect soluționarea unor recursuri împotriva unor sentințe civile.

Prin Încheierea din 24 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 860/265/2010, Judecătoria Năsăud a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Genel International" - S.R.L. din comuna Rebra, județul Bistrița-Năsăud, într-un dosar având ca obiect o cerere în anulare.

Prin încheierile din 9 februarie 2011 și 19 aprilie 2011, pronunțate în dosarele nr. 6.218/99/2010 și nr. 6.705/99/2010, Tribunalul Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Alexandru Vicol, în calitate de procurator al contestatorului Mircea Gheorghian, într-un dosar având ca obiect contestație la o decizie de concediere și de Claudiu Daniel Alexandru într-un dosar având ca obiect solicitarea unor drepturi bănești.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia consideră că reglementările criticate sunt neconstituționale, întrucât, ca urmare a suspendării tuturor cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată, sunt soluționate doar litigiile aflate în competența exclusivă a judecătorului-sindic desemnat în dosarul privind procedura insolvenței, iar această situație face imposibilă scoaterea de pe tabelul creditorilor a acelor persoane care nu au o creanță certă, lichidă și exigibilă în baza unei hotărâri irevocabile. Se mai apreciază că este încălcat dreptul de proprietate prin suspendarea recursurilor promovate de societatea debitoare aflată în procedura insolvenței pentru reîntregirea patrimoniului său. Posibilitatea judecării recursurilor are ca finalitate un tabel al creditorilor mult redus, cu consecința unei reorganizări judiciare rapide și, în final, continuarea activității economice normale.

De asemenea, autorul Societatea Comercială "Genel International" arată că accesul liber la justiție ar putea fi îngrădit prin suspendarea de drept a acțiunilor de realizare a creanțelor, inclusiv cele care aveau penalități sau dobânzi înainte de deschiderea procedurii și care nu pot fi cuantificate decât în justiție.

Alexandru Vicol, procurator al lui Mircea Gheorghian, arată că prin suspendarea soluționării conflictului de muncă în care salariatul reclamă nelegalitatea și netemeinicia deciziei de concediere se încalcă prevederile Legii privind conflictele de muncă și ale Codului muncii referitoare la soluționarea cu celeritate a acestor litigii de muncă. Este, de asemenea, neechitabil, ca în speță contestatorul să aștepte o perioadă de peste 3 ani pentru a afla dacă măsura concedierii sale a fost sau nu legală, adică până la soluționarea dosarului de insolvență a unității debitoare la care a fost angajat. Pe de altă parte, în cadrul procedurii insolvenței, atât administratorul judiciar, cât mai ales judecătorul-sindic nu au obligația de a înscrie creanța creditorului în tabelul definitiv al creanțelor atât timp cât creditorul nu face dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile.

Autorul Claudiu Daniel Alexandru mai susține că în cazul declarării falimentului debitoarei există riscul ca, până la soluționarea cererii de încetare a acțiunii judiciare, a repunerii pe rol a dosarului și a soluționării definitive a litigiului de muncă, până la obținerea unei hotărâri definitive și irevocabile, să nu mai existe posibilitatea reală de îndestulare a creanței, averea debitorului putând fi lichidată între timp.

Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă, Judecătoria Năsăud și Tribunalul Iași - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins: "De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, precum și prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și celor ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale.

Astfel, prin

Decizia nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2008, Curtea a statuat că măsura stabilită prin textul de lege criticat se justifică prin natura specială a procedurii prevăzute de

Legea nr. 85/2006 , procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, consensual și egalitar în care creditorii unui debitor comun să își poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvență.

În aceste condiții, existența unor acțiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului și pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidării.

Acest fapt nu poate fi privit ca reprezentând o piedică pentru creditori de a acționa în vederea realizării drepturilor lor. Astfel, potrivit dispozițiilor

art. 64 din Legea nr. 85/2006 , creditorii au posibilitatea ca, înscriind creanțele pe care le au în tabelul creanțelor împotriva debitorului, să participe la procedura insolvenței pentru acoperirea creanțelor. În cazul salariaților, drepturile acestora sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanțe de către administratorul judiciar/lichidator.

Prin urmare, Curtea a constatat că

art. 36 din Legea nr. 85/2006

nu aduce vreo restrângere exercițiului dreptului de valorificare a creanței.

De asemenea, Curtea nu a putut reține nici criticile de neconstituționalitate privind încălcarea dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil.

În primul rând, Curtea a avut în vedere faptul că, în cadrul procedurii insolvenței, creditorii pot folosi toate mijloacele procedurale puse la dispoziție de lege pentru realizarea drepturilor lor. În legătură cu acestea, se observă că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a stabili procedura de judecată, iar situația specifică avută în vedere la reglementarea procedurii insolvenței a justificat instituirea unor norme de procedură speciale. Acest fapt nu înseamnă, însă, că nu se asigură o garanție efectivă drepturilor creditorilor.

În al doilea rând, Curtea a reținut că dreptul la acțiune al creditorilor, suspendat de textul de lege criticat, nu dispare, el fiind conservat prin

art. 40 din Legea nr. 85/2006 , care prevede, de asemenea, suspendarea curgerii termenelor de prescripție a acțiunilor la care se referă textul de lege criticat. De altfel, aceste termene încep să curgă din nou în cazul respingerii sau închiderii procedurii insolvenței.

Existența riscului ca, ulterior încheierii procedurii insolvenței, creditorul să nu își mai poată recupera creanța are ca temei lipsa de diligență a creditorului care nu a acționat pentru valorificarea drepturilor sale în cadrul procedurii colective și nu poate fi privită ca aducând vreo atingere dreptului la un proces echitabil sub aspectul puterii obligatorii a hotărârilor instanței de judecată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "P.S.V. Company" - S.A. din București, în dosarele nr. 8.368/95/2008 și nr. 10.689/95/2008 ale Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă, de Societatea Comercială "Genel International" - S.R.L. din localitatea Rebra, județul Bistrița-Năsăud, în Dosarul nr. 860/265/2010 al Judecătoriei Năsăud, de Alexandru Vicol, în calitate de procurator al lui Mircea Gheorghian și de Claudiu Daniel Alexandru în dosarele nr. 6.705/99/2010 și nr. 6.218/99/2010 ale Tribunalului Iași - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 ianuarie 2012.