Metodologie · Ministerul Mediului și Pădurilor

Metodologia din 28 august 2012

de realizare și raportare a inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă

prezumat în vigoare

Data actului: 28 august 2012
Emitent: Ministerul Mediului și Pădurilor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 698 bis din 11 octombrie 2012
Citează: 11 acte
Structură: 0 articole · 1.004.434 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Pune în aplicare 2

HG nr. 699/2003 12 iunie 2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuși organici volatili dat…
OUG nr. 152/2005 10 noiembrie 2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluarii

Are ca temei 3

HG nr. 128/2002 14 februarie 2002 privind incinerarea deșeurilor
OUG nr. 152/2005 10 noiembrie 2005 (prevederi anume) privind prevenirea și controlul integrat al poluarii
Legea nr. 104/2011 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ordinul nr. 3.299/2012

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 11 octombrie 2012.

ANEXA nr. 1

PROCEDURĂ

pentru realizarea inventarelor locale de emisii și a inventarului național

în conformitate cu cerințele Ghidului EMEP/EEA

CUPRINS

ANEXA 1 Procedura pentru realizarea inventarelor locale de emisii și a

inventarului

național

în

conformitate

cerințele

Ghidului EMEP/EEA

Elaborarea inventarelor locale și naționale de emisii de poluanți atmosferici

1.1

Aspecte generale

1.1.1

Inventare locale și naționale de emisii de poluanți atmosferici

1.1.2

Proceduri pentru elaborarea inventarelor

1.2

Identificarea categoriilor cheie de surse de emisii

1.3

Proceduri pentru elaborarea inventarelor de emisii

1.3.1

Activități din categoria cod NFR 1.A.1.a Producerea de energie electrică și termică

1.3.2

Activități din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea țițeiului

1.3.3

Activități din categoria cod NFR 1.A.1.c Fabricarea combustibililor solizi și alte industrii energetice

1.3.4

Activități din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare și construcții

1.3.5

Activități din categoria cod NFR 1.A.3.a. Transport aerian

1.3.6

Activități din categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier

1.3.7

Activități din categoria cod NFR 1.A.3.b.v Evaporarea benzinei

1.3.8

Activități din categoria cod NFR 1.A.3.b.vi, vii Uzura pneurilor și a frânelor vehiculelor rutiere, uzura suprafeței drumurilor

1.3.9

Activități din categoria cod NFR 1.A.3.c Transport feroviar

1.3.10

Activități din categoria cod NFR 1.A.3.d Transport naval

1.3.11

Activități din categoria cod NFR 1.A.3.e.i Compresoare pentru conducte

1.3.12

Activități din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere și echipamente

1.3.13

Activități din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staționare de mică putere

1.3.14

Activități din categoria cod NFR 1.B Emisii fugitive generate de combustibili și carburanți

1.3.15

Activități din categoria cod NFR 2.A.1 Fabricarea cimentului

1.3.16

Activități din categoria cod NFR 2.A.2 Fabricarea varului

1.3.17

Activități din categoria cod NFR 2.A.3 Utilizarea dolomitei și a pietrei de var

1.3.18

Activități din categoria cod NFR 2.A.4 Fabricarea și utilizarea sodei calcinate

1.3.19

Activități din categoria cod NFR 2.A.5 Fabricarea învelitorilor asfaltice pentru acoperișuri

1.3.20

Activități din categoria cod NFR 2.A.6 Asfaltarea drumurilor

1.3.21

Activități din categoria cod NFR 2.A.7.a Extracția la suprafață (carieră) și din subteran (mină) a mineralelor, altele decât cărbunii

1.3.22

Activități din categoria cod NFR 2.A.7.b Construcții și demolări

1.3.23

Activități din categoria cod NFR 2.A.7.c Stocarea, manevrarea și transportul produselor minerale

1.3.24

Activități din categoria cod NFR 2.A.7.d Alte produse minerale

1.3.25

Activități din categoria cod NFR 2.B Industria chimică

1.3.26

Activități din categoria cod NFR 2.C Industria metalelor

1.3.27

Activități din categoria cod NFR 2.D.1 Fabricarea celulozei și hârtiei

1.3.28

Activități din categoria cod NFR 2.D.2 Fabricarea produselor alimentare și a băuturilor

1.3.29

Activități din categoria cod NFR 2.D.3 Prelucrarea lemnului

1.3.30

Activități din categoria cod NFR 2.E Producerea de poluanți organici persistenți (POP) și din categoria cod NFR 2.F Consumul de poluanți organici persistenți (POP) și de metale grele

1.3.31

Activități din categoria cod NFR 2.G Alte procese industriale

1.3.32

Activități din categoria cod NFR 3.A Aplicarea vopselelor

1.3.33

Activități din categoria cod NFR 3.B.1 Degresarea

1.3.34

Activități din categoria cod NFR 3.B.2 Curățarea chimică

1.3.35

Activități din categoria cod NFR 3.C Produse chimice

1.3.36

Activități din categoria cod NFR 3.D.1 Tipărire

1.3.37

Activități din categoria cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenților

1.3.38

Activități din categoria cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse

1.3.39

Activități din Grupa 4 Agricultură, categoriile cod NFR 4.B Creșterea animalelor și managementul dejecțiilor animaliere, 4.D Cultivarea plantelor și terenuri agricole, 4.F Arderea miriștilor și a resturilor vegetale, 4.G Alte activități agricole

1.3.40

Activități din categoria cod NFR 6.A Depozitarea deșeurilor solide pe teren

1.3.41

Activități din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

1.3.42

Activități din categoria cod NFR 6.C Incinerarea deșeurilor

1.3.43

Activități din categoria cod NFR 6.D Alte deșeuri

1.3.44

Activități din categoria cod NFR 7.A Alte surse

1.3.45

Activități din categoria cod NFR 11 Surse naturale

Model de calcul pentru estimarea consumurilor de combustibili necesare pentru încălzirea spațiilor locuite

Tabele

Tabelul 1.1 Centralizarea

raportărilor

analizate

pentru

identificarea categoriilor de surse cheie

Tabelul 1.2 Procesele de ardere din categoria cod NFR 1.A.2 și activitățile industriale asociate

Tabelul 1. 3 Categorii de activități din subgrupa 1.B

Tabelul 1.4 Factori de emisie pentru estimarea emisiilor de particule (TSP) pentru șantiere de mare anvergură

Tabelul 1.5 Categorii de activități din cadrul subgrupei 2.B

Tabelul 1.6 Procese de fabricare din cadrul subcategoriei cod NFR 2.B.5.a

Tabelul 1.7 Categorii de activități din cadrul subgrupei 2.C

Tabelul 1. 8 Date generale privind abordarea inventarierii emisiilor de POP

Tabelul 1. 9 Factori de emisie furnizați de Ghidul EMEP/EEA pentru estimarea emisiilor de POP din utilizarea acestora

Tabelul 1.10 Factori

emisie

nivel

recomandați

prin

Ghidul EMEP/EEApentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activități cod NFR 3.A.2 și 3.A.3

Tabelul 1.11 Factorii recomandați pentru estimarea emisiilor de COV nm

asociate categoriei de activități cod NFR 3.D.2

Tabelul 1. 12

Metode de estimare a emisiilor și coduri NFR asociate, pentru categoriile de activități care pot avea loc pe amplasamentul unui depozit de deșeuri municipale

Tabelul 1.13 Elementele necesare estimării emisiilor generate de sursele aferente categoriei cod NFR 6.D

Tabelul 1.14 Surse de emisie din categoria cod NFR 11

Tabelul 1.15 Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 1

Tabelul 1.16 Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 2

Tabelul 1.17

Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 3

Tabelul 1.18 Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 4

Tabelul 1.19 Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 5

Tabelul 1.20 Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 6

Tabelul 1.21 Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 7

Tabelul 1.22 Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 8

Tabelul 1.23 Temperaturi medii lunare multianuale în perioada 1901 – 2000

Tabelul 1.24 Rezultatele aplicării modelului de calcul

ELABORAREA INVENTARELOR LOCALE 'I NA'IONALE DE EMISII DE POLUAN'I ATMOSFERICI

1.1

ASPECTE GENERALE

1.1.1

Inventare

locale

și

naționale

emisii

poluanți atmosferici

Inventarele locale de emisii

reprezintă inventarele care se efectuează pentru sursele aflate pe arii bine definite din cuprinsul teritoriului național.

Inventarele locale reprezintă acele inventare a căror principală utilizare este modelarea

dispersiei

poluanților

scară

locală,

în

diferite

scopuri: evaluarea calității aerului pentru situația actuală, elaborarea, implementarea și actualizarea planurilor și programelor pentru gestionarea calității aerului, elaborarea politicilor locale de gestionare a calității aerului, prognoza calității aerului pentru diferite scenarii de dezvoltare, etc.

Ca urmare, structura și conținutul inventarelor locale de emisii trebuie să îndeplinească două criterii esențiale:



să permită utilizarea ca date de intrare în modele matematice de dispersie a poluanților;



să includă toate sursele de poluanți atmosferici existente pe aria pentru care se elaborează inventarul.

Astfel, în primul rând, inventarele locale de emisii trebuie să prezinte acele caracteristici

cerute

modelele

matematice

pentru

determinarea câmpurilor de concentrații, și anume, definirea fiecărei surse prin:



tipul sursei: punctuală, liniară, de suprafață;



tipul procesului: ardere, proces industrial, etc.;



localizarea în spațiu: coordonate;



caracteristicile fizice: înălțime față de nivelul solului, diametru coș (pentru surse punctuale), viteză și temperatură de evacuare a gazelor, debit volumic al gazelor (pentru surse punctuale);



variația temporală în cursul anului: regim de funcționare zilnic, săptămânal, lunar;



debitul masic al fiecărui poluant relevant: serii orare dinamice.

În al doilea rând, pentru a răspunde scopurilor pentru care se utilizează inventarele locale de emisii, aceste inventare trebuie ca, pentru o anumită unitate teritorială (amplasament industrial, cartier, localitate, județ) să includă în mod exhaustiv sursele punctuale, liniare și de suprafață din acea unitate teritorială.

Inventarele locale de emisii sunt structurate pe surse individuale, fiecărei surse asociindu-i-se localizarea și toate celelalte caracteristici menționate mai sus.

Inventarele locale de emisii se elaborează, pentru fiecare județ, de către autoritățile locale/regionale pentru protecția mediului.

Inventarele locale de emisii vor include, pentru fiecare județ, toate sursele antropice și naturale amplasate pe întreg teritoriul administrativ al acestuia, în diferite arii: unități industriale, zone rezidențiale, infrastructură de transport, ferme, terenuri agricole, păduri, zone umede.

Inventarele naționale de emisii

reprezintă inventarele care se efectuează pentru sursele antropice și naturale de pe întreg teritoriul național, indiferent de localizarea acestora.

Inventarele naționale sunt structurate pe categorii de activități și pe poluanți, emisiile reprezentând valori anuale agregate ale contribuției tuturor surselor dintr-o anumită categorie la un anumit poluant.

Inventarele naționale se elaborează în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv, de Parte la convențiile internaționale, servind, în principal, la elaborarea politicilor naționale și internaționale pentru protecția mediului.

1.1.2

Proceduri pentru elaborarea inventarelor

Capitolul de față este dedicat prezentării procedurilor recomandate pentru elaborarea inventarelor de emisii la nivel local și la nivel național.

Procedurile au fost elaborate luând în considerare recomandările Ghidului privind

inventarele

emisiilor

poluanți

atmosferici

EMEP/EEA, experiența autorităților pentru protecția mediului în elaborarea inventarelor de emisii, precum și experiența operatorilor instalațiilor industriale din România, din anumite domenii de activitate, în estimarea emisiilor.

Procedurile

fost

elaborate

pornind

principiul

colaborării autorităților pentru protecția mediului cu operatorii instalațiilor industriale și cu instituțiile care dețin date specifice unor domenii de activitate, în scopul atingerii, la un nivel cât mai ridicat, a obiectivelor de calitate a inventarelor. Astfel, prin colaborarea specialiștilor din cadrul autorităților pentru protecția mediului și din partea operatorilor/instituțiilor se vor putea asigura transparența, consecvența, comparabilitatea, completitudinea și precizia rezultatelor, atât pentru inventarele locale de emisii, cât și pentru cele naționale.

Procesul de elaborare a inventarelor trebuie să se realizeze prin implicarea tuturor autorităților și instituțiilor cu competențe în realizarea funcțiilor Sistemului Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici

precum și a titularilor de activități care, în conformitate cu prevederile Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător au obligația de a

„transmite autorității publice teritoriale pentru protecția mediului toate informațiile solicitate în vederea realizării inventarelor de emisii” și trebuie să vizeze, în principal următoarele obiective:



asigurarea

unui

flux

date

eficient

suport

în

realizarea inventarelor naționale și locale de emisii, precum și a raportărilor;



asigurarea

și

controlul

calității

datelor

privind

activitatea, caracteristicile instalațiilor, tehnici și tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor;



stabilirea metodei de estimare/factorilor de emisie, după caz, inclusiv fundamentarea din punct de vedere științific a acestor factori;



elaborarea inventarelor de emisii și verificarea rezultatelor.

Se recomandă ca pentru realizarea inventarelor de emisii de poluanți atmosferici la nivel local și/sau național, în special pentru sursele majore de emisii cum sunt instalațiile mari de ardere, rafinăriile de țiței, instalațiile metalurgice, carierele de cărbune și de minerale, încălzirea rezidențială, comercială, instituțională, traficul rutier, etc., activitățile privind controlul calității datelor, stabilirea metodei de estimare a emisiilor și elaborarea propri-zisă a inventarelor să se desfășoare în urma consultărilor tuturor factorilor interesați în cadrul unui forum

INVENTARE EMISII

constituit pe site-ul

www.calitateaer .ro specializat pe secțiuni în funcție de domeniile de activitate, și coordonat de CECA.

Componența și structura secțiunilor și temele dezbătute pe acest forum vor fi propuse

de CECA anual, în funcție de necesitățile existente în fiecare perioadă,

iar

discuții

vor

putea

participa

specialiști

din

cadrul autorităților pentru protecția mediului și din partea altor autorități sau instituții care dețin date sau experiență în domeniu, nominalizati de fiecare instituție implicată. În scopul asigurării unei cât mai bune calități a inventarelor de emisii se recomandă implicarea în elaborarea acestora și a unor experți independenți cu o bună experiență în elaborarea inventarelor de emisii. În acest sens trebuie precizat că aceasta este o practică larg utilizată în țările din Europa.

În

activitatea

elaborare

inventarelor

emisii

este

obligatorie colaborarea, în cadrul autorităților pentru protecția mediului, a serviciilor de monitorizare, responsabile pentru elaborarea inventarelor locale cu serviciile de reglementări, care dețin o importantă bază de date privind activitățile cu impact asupra mediului, precum și cu alte servicii și compartimente care colectează și dețin date necesare elaborării inventarelor de emisii (gestiunea deșeurilor, baze de date). În acest scop, se vor crea prin decizie a conducătorului APM/ARPM colective de lucru comune care se

vor întâlni cel puțin de două ori pe lună pentru asigurarea schimbului de informații.

Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii din acest Îndrumar au fost elaborate pentru toate categoriile de activități avute în vedere de Ghidul EMEP/EEA 2009, acestea fiind prezentate într-un număr de 45 subcapitole, în conformitate cu clasificarea NFR.

Procedurile recomandate sunt specifice fiecărei categorii de activități și iau în considerare activitățile/sursele cheie identificate pe baza inventarelor naționale de emisii elaborate pentru ultimii ani. Fiecare procedură include atât modul de elaborare a inventarelor locale de emisii, cât și modul de elaborare a inventarelor naționale de emisii.

Procedura pentru elaborarea inventarelor de emisii va cuprinde următoarele etape:

(a)

Constituirea secțiunii de pe forum și stabilirea planului de lucru;

(b)

Identificarea chestionarelor adecvate fiecărui operator/activități și transmiterea

lor

deținătorilor

date,

în

conformitate

cu recomandările prezentului îndrumar;

(c)

Colectarea datelor;

(d)

Analizarea datelor colectate și completarea acestora, după caz;

(e)

Stabilirea metodei pentru elaborarea inventarelor de emisii;

(f)

Elaborarea și verificarea inventarelor;

(g)

Elaborarea rapoartelor.

Crearea forumului de consultare, are ca scop, atingerea, la un nivel cât mai ridicat, a obiectivelor de calitate a inventarelor. Astfel, prin colaborarea specialiștilor implicați se va putea realiza o abordare unitară și se va asigura transparența, consecvența, comparabilitatea, completitudinea și precizia rezultatelor, atât pentru inventarele locale de emisii, cât și pentru cele naționale.

În cadrul fiecărei secțiuni, CECA va nominaliza persoanele cu drept de acces, va stabili procedura de lucru și va desemna o persoană din cadrul autorităților pentru protecția mediului care va coordona discuțiile pe acest forum.

Pentru fiecare secțiune de pe forum, persoana responsabilă va stabili planul de lucru în funcție de situația existentă, asigurându-se ca termenele de finalizare a activităților să fie corelate cu cerințele de raportare la nivel național și internațional.

Referitor la sursele de date, pentru fiecare categorie de activități au fost identificate entitățile (instituții publice centrale și locale, organizații cu

atribuții în diferite domenii de activitate, operatori, etc.) care dispun de date și de informații necesare pentru elaborarea inventarelor.

În vederea colectării datelor au fost elaborate chestionare specifice fiecărei categorii de activități și, după caz, specifice fiecărei surse de date identificate.

Datele solicitate în chestionare sunt atât date statistice cu grad diferit de detaliu, având ca scop principal elaborarea inventarelor de emisii la nivel național, cât și specifice fiecarei activități și tehnologii, caracterizând într- un mod detaliat fiecare sursă, având ca scop, elaborarea inventarelor locale de emisii. Datele statistice vor servi și pentru verificarea datelor furnizate de alte surse.

Astfel, chestionarele sunt orientate către operatori, către instituții la nivel local (primării, consilii județene, prefecturi), către instituții/organisme reprezentative la nivel național (mari furnizori de combustibili, Institutul Național de Statistică, Ministerul Transporturilor/CFR S.A./Registrul Auto Român/Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, etc.).

Pornind de la necesitatea ca inventarele de emisii să includă, în măsura posibilului,

toate

sursele

poluanți

atmosferici,

indiferent

de magnitudinea acestora, chestionarele au fost astfel structurate, încât să permită obținerea datelor nu numai pentru sursele/activitățile principale, ci și

pentru

cele

conexe.

Totodată,

elaborarea

chestionarelor

pentru

o multitudine de activități va facilita adoptarea unei anumite elasticități în realizarea fluxului de date. Astfel, pentru operatorii care desfășoară mai multe

tipuri

activități

într-un

amplasament

și/sau

în

mai

multe amplasamente (puncte de lucru), pentru a obține date complete, fluxul de date se va efectua în două etape. În prima etapă se va transmite chestionarul pentru activitatea principală cunoscută și pentru amplasamentul cunoscut. Pe baza datelor obținute cu privire la alte activități, pe care le solicită chestionarul,

vor

inventaria

aceste

activități

și

vor

transmite chestionarele specifice acestora.

Chestionarele elaborate sunt prezentate în Anexa 3 a prezentului Îndrumar.

Referitor la identificarea nivelului de abordare pentru estimarea emisiilor, procedurile iau în considerare recomandările Ghidului EMEP/EEA, și anume, selectarea nivelului de abordare în funcție de:



disponibilitatea datelor, în special a celor de detaliu, care să permită abordarea estimării emisiilor la nivelul cel mai complex (nivelul instalației);



calitatea datelor colectate;



categoriile cheie de activități/surse.

În

ceea

privește

selectarea

metodei

pentru

estimarea

emisiilor, procedurile iau în considerare următoarele aspecte fundamentale:



necesitatea asigurării unei cât mai înalte calități a inventarelor de emisii, indiferent de nivelul acestora (local sau național);



necesitatea ca inventarele locale de emisii să includă toate sursele caracteristice unui amplasament sau unei arii, indiferent de natura sau de anvergura acestora;



necesitatea asigurării unei cât mai mari concordanțe între inventarele locale și cele naționale.

Ca urmare, procedurile recomandă abordarea, în măsura posibilului, a celui mai complex nivel (nivelul 3) indicat de Ghidul EMEP/EEA pentru estimarea emisiilor. În cadrul acestei abordări și în conformitate cu spiritul acestui ghid, procedurile precizează cele mai adecvate metode (măsurători directe, factori de emisie, bilanțuri de masă, modelarea emisiilor, etc.) aplicabile unei surse/activități și/sau unui anumit poluant/grupe de poluanți, precum și alternativele, pentru situațiile în care datele disponibile nu permit aplicarea unei anumite metode.

Îndrumarul recomandă elaborarea de către operatorii anumitor instalații a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalații, bazate pe caracteristicile constructive ale instalațiilor, modul de operare și măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere științific și validarea acestuia de către o autoritate științifică, de exemplu, de către o facultate de profil din cadrul unei universități.

În ceea ce privește utilizarea metodelor bazate pe factori de emisie trebuie precizat că inventarele locale necesită date de detaliu în funcție de scopurile în care se utilizează: evaluarea calității aerului, planuri și programe

gestionare

calității

aerului

diferite

scări

spațiale, elaborarea de prognoze de poluare în funcție de diferite scenarii de dezvoltare, elaborarea de politici pentru protecția calității atmosferei, etc.

În acest context, având în vedere că Ghidul EMEP/EEA face trimitere și utilizează în cele mai multe situații Metodologia US EPA/AP-42 (în special pentru nivelul 3 de abordare), elaborarea inventarelor va urmări folosirea, atât cât este posibil, a factorilor de emisie furnizați de Ghid (în special pentru nivelul 3), în combinație cu informațiile furnizate de documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile pentru instalațiile care cad

sub

incidența

Directivei

IPPC/IED

dar

și

celor

furnizați

de Metodologia US EPA/AP-42. De exemplu, pentru instalațiile mari de

ardere, care trebuie evaluate cu cel mai înalt grad de detaliu, Ghidul EMEP/EEA recomandă, pentru nivelul 3 de abordare, Metodologia US EPA/AP-42.

Având în vedere că pentru anumite surse și/sau pentru anumiți poluanți, niciuna/niciunul dintre metodologiile/documentele menționate mai sus nu includ factori de emisie/informații specifice, se recomandă utilizarea altor surse credibile de informații, cum sunt: Manualele privind tehnicile de estimare a emisiilor elaborate de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populație și Comunități al Guvernului Australian, Ghidurile pentru raportarea contaminanților atmosferici pentru Inventarul Național al Evacuărilor

Poluanți

din

Canada,

Protocoalele

pentru

estimarea emisiilor ale Agenției de Mediu din Regatul Unit al Marii Britanii.

În ceea ce privește metodele pentru estimarea emisiilor, anumite proceduri iau în considerare și metoda bazată pe date surogat, ca metodă alternativă aplicabilă în situațiile în care nu sunt disponibile date cu privire la activitatea

respectivă

datele

disponibile

grad

ridicat

de incertitudine (de exemplu, datele privind consumurile de combustibili pentru încălzirea rezidențială).

Procedurile

cuprind

recomandări

specifice

privire

elaborarea inventarelor de emisii la nivel local și la nivel național, în funcție de metoda selectată, de aplicațiile inventarului și de cerințele de raportare. Se precizează că, așa cum a fost menționat mai sus se urmărește ca inventarele de emisii să includă, în mod exhaustiv, sursele de emisie existente într-o anumită arie, acest lucru fiind esențial pentru identificarea surselor majore, punctuale, liniare sau de suprafață și, în consecință, pentru gestionarea calității aerului. Astfel, în inventarele de emisii vor fi incluse și surse aferente activităților conexe unei activități principale, ceea ce va conduce la creșterea gradului de acuratețe a rezultatelor, în deplină armonie cu conceptele de bază ale Ghidul EMEP/EEA.

Se are în vedere ca în toate etapele realizării inventarelor de emisii să se aplice Planul de asigurare și control al calității , prezentat în Anexa 2. În plus, procedurile indică, după caz, metode specifice de verificare a datelor. Se precizează că un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA.

În ceea ce privește raportarea rezultatelor, toate informațiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, producții, regimuri de funcționare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Referitor la elaborarea inventarelor se fac următoarele precizări:



Emisiile aferente traficului de incintă al vehiculelor (activitate conexă unor activități industriale, comerciale, etc.) vor fi incluse în inventarele locale, dar nu vor fi incluse în inventarele naționale, deoarece acestea din urmă vor fi elaborate pe baza datelor statistice la nivel național, evitându-se astfel dubla luare în considerare a unor emisii.



Emisiile aferente surselor staționare de ardere de mică putere (sub 50 MW t ) care funcționează în cadrul diferitelor unități industriale vor fi incluse în inventarul național la categoria de activități cod NFR 1.A.4.a,

iar

în

inventarul

național

emisii

menționa includerea în această categorie de activități și a emisiilor generate de instalații de ardere convenționale (cazane, turbine cu gaz) aferente activităților industriale care nu sunt incluse în categoria de activități cod NFR 1.A.2. Pentru această categorie de surse se vor aplica factorii

emisie

pentru

activitățile

cod

NFR

1.A.4.a

datelor furnizate de operatorii industriali.



Emisiile

aferente

surselor/activităților

care

figurează

în clasificarea NFR, grupele: 1 – Energie, 2 – Procese industriale, 3 – Utilizarea produselor, 4 – Agricultură, 6 – Deșeuri și 11 – Surse naturale vor fi incluse în Grupa 7 – Alte surse, cod NFR 7.A. În cadrul procedurii pentru activitățile cod NFR 7.A este inclusă o serie de activități care se efectuează în România, ale căror emisii asociate trebuie raportate la activitățile cod NFR 7.A. Întrucât lista de activități

cod

NFR

7.A

avută

în

vedere

este

exhaustivă, elaboratorii inventarelor de emisii vor trebui să identifice și să ia în considerare orice altă activitate care se clasifică în această categorie.

Rezultatele inventarului național de emisii vor fi raportate în conformitate cu cerințele de raportare la nivelul Uniunii Europene și la nivelul convențiilor internaționale la care România este parte.

Este de subliniat faptul că Ghidul EMEP/EEA este destinat în special elaborării

inventarelor

naționale

folosite

pentru

raportări

naționale CLRTAP, NEC, etc., în timp ce procedurile recomandate în prezentul Îndrumar, urmărind cel mai înalt grad de detaliu posibil sunt destinate elaborării inventarelor de emisii atât la nivel local, cât și la nivel național.

Conceptul avut în vedere în elaborarea procedurilor a pornit de la premisa că, în timp, inventarul național de emisii se va realiza pe baza datelor cu cel mai înalt grad de detaliu, și anume, construcția orientată pe emisiile estimate la nivelul surselor. Acest mod de abordare va aduce o serie de avantaje

majore

în

ceea

privește

precizia,

comparabilitatea,

completitudinea, consecvența, transparența și documentarea inventarelor de emisii.

1.2

IDENTIFICAREA CATEGORIILOR CHEIE DE SURSE DE EMISII

Analiza și identificarea categoriilor de surse cheie a fost realizată pe baza raportărilor, către CLRTAP, NEC, pentru anii 2007 – 2009 utilizând nivelul 1 de estimare al categoriilor de surse cheie. În Tabelul 1.1 sunt prezentate, în mod centralizat, raportările luate în considerare în cadrul proceselor de analiză și identificarea a categoriilor de surse cheie.

Tabelul 1.1 Centralizarea raportărilor analizate pentru identificarea categoriilor de surse cheie

Nr. crt.

Denumirea raportării

Data

Anul de raportare

Adresa web a raportării

Directive NEC December 2009

29-Dec-

2009

2007

http://cdr.eionet.europa.eu/ro

/eu/nec/envszmzhg

Air emission annual data reporting (CLRTAP/EMEP) 2010

15-Feb-

2010

2007

http://cdr.eionet.europa.eu/ro

/un/UNECE_CLRTAP_RO/e

nvs3loda

IIR 2008 and Air emission annual data reporting (CLRTAP/EMEP)

version 2.0

15-Mar-

2010

2007

http://cdr.eionet.europa.eu/ro

/un/UNECE_CLRTAP_RO/e

nvs55p7a

Directive NEC March, 2010

15-Mar-

2010

2007

http://cdr.eionet.europa.eu/ro

/eu/nec/envs55stq

Directivei NEC December 2009

29-Dec-

2009

2008

http://cdr.eionet.europa.eu/ro

/eu/nec/envszmzhg

Air emission annual data reporting (CLRTAP/EMEP) 2010

15-Feb-

2010

2008

http://cdr.eionet.europa.eu/ro

/un/UNECE_CLRTAP_RO/e

nvs3loda

IIR 2008 and Air emission annual data reporting

15-Mar-

2010

2008

http://cdr.eionet.europa.eu/ro

/un/UNECE_CLRTAP_RO/e

nvs55p7a

Nr. crt.

Denumirea raportării

Data

Anul de raportare

Adresa web a raportării

(CLRTAP/EMEP)

version 2.0

Directive NEC March, 2010

15-Mar-

2010

2008

http://cdr.eionet.europa.eu/ro

/eu/nec/envs55stq

Directive NEC December 2010

29-Dec-

2010

2008

http://cdr.eionet.europa.eu/ro

/eu/nec/envtrr8fa

Air emission annual data reporting (CLRTAP/EMEP) 2011

15-Feb-

2011

2008

http://cdr.eionet.europa.eu/ro

/un/UNECE_CLRTAP_RO/e

nvtvqlta

Directive NEC December 2010

29-Dec-

2010

2009

http://cdr.eionet.europa.eu/ro

/eu/nec/envtrr8fa

Air emission annual data reporting (CLRTAP/EMEP) 2011

15-Feb-

2011

2009

http://cdr.eionet.europa.eu/ro

/un/UNECE_CLRTAP_RO/e

nvtvqlta

Rezultatele analizei categoriilor de surse cheie, cumulate pe grupe de poluanți (poluanți principali și particule, metale grele și poluanți organici persistenți) pentru 2007–2009 au condus la identificarea următoarele categorii de surse cheie:



Încălzirea rezidențială și prepararea hranei – cod NFR 1.A.4.b este categoria de surse cheie numărul 1 pentru poluanții principali și particule, precum și pentru poluanții organici persistenți;



Producerea de energie electrică și termică – cod NFR 1.A.1.a este categoria de surse cheie numărul 1 pentru metale grele, iar pentru poluanții principali și particule este a II-a categorie de surse cheie;



Industria metalurgică, în special activitățile de siderurgie – cod NFR 2.C.1, constituie a II-a categorie de surse cheie pentru metale grele și a III-a categorie de surse cheie pentru poluanții organici persistenți;



Pentru poluanții organici persistenți, a II-a categorie de surse cheie este reprezentată de către activitățile de incinerare a deșeurilor, în special de incinerarea deșeurilor medicale – cod NFR 6.C.a;



Transportul rutier – cod NFR 1.A.3.b (în mod special autoturismele – cod NFR 1.A.3.b.i) constituie a III-a categorie de surse cheie pentru poluanții principali și particule;



Transportul naval, cu precădere cel intern – cod NFR 1.A.3.d.ii, reprezintă a III-a categorie de surse cheie pentru metale grele;



Arderile din industriile de fabricare și construcții, în special cele asociate fabricării fontei și oțelului – cod NFR 1.A.2.a constituie a IV-a categorie de surse cheie pentru poluanții principali și particule, respectiv constituie a V-a categorie de surse cheie pentru poluanții organici persistenți;



Creșterea animalelor și managementul dejecțiilor animaliere, în special cele asociate creșterii bovinelor (codurile NFR 4.B.1.a, 4.B.1.b), porcinelor (cod NFR 4.B.8), păsărilor (codurile NFR 4.B.9.a, 4.B.9.b) constituie a V-a categorie de surse cheie pentru poluanții principali și particule.

Totodată se constată că 80% din emisiile pentru poluanții principali și particule sunt date de următoarele categorii de surse:



NO x

–

categoriile

surse

asociate

codurilor

NFR

(1.A.1.a, 1.A.3.b.iii, 1.A.3.b.i, 1.A.2.a, 1.A.2.f.i, 1.A.4.b.i) contribuie cu 83,98% la emisiile naționale ale acestui poluant;



SO x

– categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a, 1.A.2.a) contribuie cu 92,84% la emisiile naționale ale acestui poluant;



–

categoriile

surse

asociate

codurilor

NFR

(1.A.4.b.i, 1.A.3.b.i, 1.A.2.a, 1.A.3.b.ii) contribuie cu 82,31% la emisiile naționale ale acestui poluant;



COV nm

– categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.3.b.i, 4.B.8, 3.C, 1.B.1.a, 4.B.1.a, 3.D.2, 1.B.2.b, 4.B.9.a,

2.B.5.a, 2.D.2, 1.A.3.b.iii) contribuie cu 80,79% la emisiile naționale ale acestui poluant;



NH 3

– categoriile de surse asociate codurilor NFR (4.B.1.a, 4.B.8, 4.B.9.a, 6.B, 4.B.6, 4.B.1.b) contribuie cu 85,91% la emisiile naționale ale acestui poluant;



PM 10

– categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.2.a, 1.A.1.a, 1.A.1.c, 1.A.2.f.i) contribuie cu 83,09% la emisiile naționale ale acestui poluant;



PM 2.5

– categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.2.a, 1.A.1.c) contribuie cu 87,37% la emisiile naționale ale acestui poluant.

1.3

PROCEDURI PENTRU ELABORAREA INVENTARELOR DE EMISII

Procedurile sunt prezentate pentru activitățile din categoriile NFR, ca urmare a necesităților de raportare a inventarelor naționale de emisii. Trebuie menționat că inventarele locale de emisii sunt focalizate pe arii delimitate spațial cu o rezoluție mare (de la nivel de localitate, până la nivelul

unui

amplasament

industrial

–

care

pot

desfășura

o multitudine de activități). Astfel, pentru inventarele locale vor fi luate în considerare, pentru un anumit amplasament, toate activitățile care pot genera emisii de poluanți, indiferent de categoria NFR în care acestea se încadrează. În schimb, pentru inventarele naționale, emisiile asociate fiecărei categorii NFR vor fi cumulate, indiferent de amplasamentul surselor.

1.3.1

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 1.A.1.a P RODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ

În această categorie sunt incluse instalațiile mari de ardere (IMA), având puteri termice nominale peste 50 MW t .

Sursele din această categorie reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumuri de combustibili.

1.3.1.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii economici deținători de instalații mari de ardere ;



Agențiile Regionale pentru Protecția Mediului

– pot furniza date referitoare la instalațiile mari de ardere, cuprinse în autorizațiile integrate de mediu, în diverse raportări (IMA, IPPC, E-PRTR) și în rapoartele de monitorizare a emisiilor;



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind consumurile de combustibili, incluse în balanța energetică, anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea către fiecare operator de instalație mare de ardere a chestionarului „Surse mari de ardere_energie”, care se referă atât la activitatea principală – arderea combustibililor, cât și la activitățile conexe;



solicitarea la agențiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizațiile integrate de mediu și în diverse alte raportări;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei instalații mari de ardere pot exista și instalații de ardere având o putere termică mai mică de 50 MW t , operatorilor de IMA le vor fi transmise atât chestionarul „Surse mari de ardere_energie”, cât și chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



categoriile cheie de activități/surse.

În ceea ce privește instalațiile mari de ardere, s-a constatat că operatorii din acest sector de activitate dețin date detaliate și de bună calitate, pe baza cărora se pot estima emisiile, la nivelul fiecărei instalații în parte, cu un grad de certitudine ridicat.

Instalațiile mari de ardere reprezintă o categorie cheie de surse de emisie la nivel național.

Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.

1.3.1.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

În urma analizei rapoartelor elaborate de operatorii instalațiilor mari de ardere pentru îndeplinirea obligațiilor de raportare conform directivei privind instalațiile mari de ardere, precum și cerințelor legale privind raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, s-a constatat o bună comparabilitate, integralitate și coerență a evaluării emisiilor de poluanți.

Diversitatea și complexitatea tipurilor de instalații de ardere necesită cunoașterea cât mai detaliată a tehnologiilor existente, în procesul de

estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care dețin aceste instalații.

De asemenea, la instalațiile mari de ardere au fost implementate programe de monitorizare continuă sau discontinuă a emisiilor, ceea ce a condus la crearea unei baze de date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor.

Operatorii acestor instalații dețin modele de calcul al emisiilor care iau în considerare

parametrii

specifici

proceselor

ardere

și

informații referitoare la compoziția combustibililor utilizați.

În aceste condiții, operatorii instalațiilor mari de ardere pot realiza estimări ale emisiilor cu grad ridicat de acuratețe și pot asigura o documentare completă a acestora.

Pe de altă parte, raportările conform Ghidului EMEP/EEA impun definirea unor obiective de calitate a datelor, documentarea corespunzătoare a acestora, estimarea incertitudinilor care apar în toate etapele realizării inventarelor

emisii,

ceea

implică

cunoaștere

aprofundată

a tehnicilor și tehnologiilor specifice fiecărei surse în parte. Se precizează că, până în prezent, conform cerințelor Directivei IMA, operatorii de instalații mari de ardere raportau doar emisiile de oxizi de azot, oxizi de sulf și pulberi. Inventarele de emisii pentru ceilalți poluanți necesar a fi raportați conform prevederilor CLRTAP erau elaborate pe baza factorilor de emisie selectați

către

autoritățile

mediu,

ceea

probabil

generat incertitudini de evaluare a emisiilor.

Luând în considerare cele de mai sus, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autoritățile competente pentru protecția mediului și operatori, la nivel local și/sau regional urmărindu-se obținerea celor mai corecte si complete informații care pot fi furnizate pe baza datelor existente. În cazul în care este necesar ca operatorii să efectueze prelucrări ale datelor de care dispun sau colectări de date suplimentare, acestea vor fi solicitate clar de autoritățile teritoriale pentru protecția mediului, care vor stabili, de comun acord cu operatorul, obiectivele de calitate a datelor și termenul de transmitere a chestionarelor completate cu informațiile finale.

Modul de completare a chestionarelor, tipul de date, modul de prelucrare a acestora precum și toate informațiile necesare elaborării unor inventare de emisii satisfăcătoare pe care autoritățile teritoriale pentru protecția mediului le vor solicita operatorilor vor fi definitivate în urma discuțiilor care vor avea loc pe secțiunea special destinată creată pe forumul de consultare.

Realizarea fluxului de date

Reprezentanții autorității de mediu vor prezenta și distribui reprezentanților operatorilor

chestionarele

colectare

datelor

privind

activitatea, combustibilii utilizați, caracteristicile și localizarea surselor, tehnici și tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor.

Operatorii vor completa chestionarele și le vor transmite autorității de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora ținând seama și de discuțiile și comentariile de pe forum. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanțe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări sau completări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operații rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Grupul de discuții pentru acest subiect va analiza datele colectate pe baza chestionarelor și va stabili setul de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.

De asemenea, se va verifica și se va definitiva încadrarea activităților din amplasamentul unei IMA în codurile NFR.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul instalațiilor mari de ardere se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:



Metode bazate pe măsurări directe

– având în vedere că la o serie de instalații sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor, există deja o bază de date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor;



Metode bazate pe bilanțuri de masă

– aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO 2 ;



Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

– categorie în care se pot încadra modelele de estimare utilizate de operatorii IMA;



Metode bazate pe factori de emisie

– aplicabile pentru estimarea emisiilor celorlalți poluanți relevanți;



Metode bazate pe date surogat

– aplicabile pentru estimarea emisiilor de metale.

rezultatele

măsurărilor

directe.

asemenea,

lua

în considerare faptul că legislația națională în vigoare impune estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentrații pentru SO 2 , NO x

și pulberi (HG 440/2010), iar estimarea emisiilor pentru IMA care dețin date de

monitorizare continuă pentru acești poluanți se va efectua utilizând aceste date.

Ca urmare, se va proceda la următoarele:



Identificarea IMA la care sunt implementate programe de măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;



Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanții și alți parametri

monitorizați,

metodele

și

echipamentele

măsură utilizate, procedurile standard de operare);



Analiza

rezultatelor

obținute

prin

programele

monitorizare (captura de date, Planul de asigurare și control al calității ).

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii de SO 2 , NO x , CO și pulberi, doar în condițiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 și SR EN 14181:2004.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor

emisii,

deoarece

programele

măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării și nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale și naționale.

Pentru

celelalte

situații,

și

anume

IMA

care

efectuează monitorizare continuă a emisiilor precum și pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea modelelor de estimare a emisiilor folosite de operatori. Se precizează că, după caz, modelele de estimare a emisiilor folosite de operatori vor fi extrapolate pentru estimarea emisiilor pentru poluanții care nu au fost incluși până în prezent în raportările operatorilor.

Modul de extrapolare la care se face referire mai sus se va stabili în grupul de lucru, menționându-se necesitatea ca operatorul să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calității

aerului

prin

modelarea

matematică

dispersiei

poluanților, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calității aerului, prognoza calității aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerințelor legislației naționale în domeniul protecției mediului și raportărilor către Agenția Europeană de Mediu.

Inventarele locale de emisii

includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce privește emisiile orare, pentru instalațiile mari de ardere la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile

dinamice

orare

valori

ale

emisiilor

pentru

toți

poluanții monitorizați continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru IMA la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum și pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, operatorii vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcționare a instalațiilor.

Pentru IMA care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor urma aceiași pași procedurali cu mențiunea că selectarea metodei de estimare se va face în cadrul grupului de discuțíi, pe baza identificării informațiilor disponibile la nivelul operatorului. În cazul în care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor pentru poluanții monitorizați se va aplica procedura descrisă mai sus. Dintre aceste IMA, dar la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum și pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu există două alternative pentru estimarea emisiilor.

O alternativă ar consta în elaborarea și implementarea de către operator a propriului model pentru calculul emisiilor, adecvat tehnicii specifice instalației.

Cea de-a doua alternativă constă în folosirea metodelor bazate pe factori de emisie, inclusiv după caz a celor puși la dispoziție de furnizorul de echipamente.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, se vor utiliza factorii de emisie furnizați de metodologia US EPA/AP-42, în capitolul 1

„External Combustion Sources” și în capitolul 3 „Stationary Internal Combustion Sources” (

http://www.epa.gov/ttnchie1/ap-42/

Pentru estimarea emisiilor de SO 2

se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanț de masă, luând în considerare, după caz, procentul de reținere în cenușă și/sau în instalația pentru reducerea emisiilor.

Pentru estimarea emisiilor de metale de la instalațiile care funcționează pe combustibili solizi se recomandă utilizarea datelor privind concentrațiile de metale în combustibili, în cenușă și în particulele reținute în sistemele pentru

controlul

emisiilor

particule.

Metoda

constă

în

calcularea emisiilor

metale

(cantitățile

existente

în

particulele

emise)

prin

extrapolarea datelor privind concentrațiile de metale în particulele reținute la particulele emise.

Se precizează că inventarele locale de emisii pentru IMA vor include nu numai activitatea principală, de ardere a combustibililor, ci și celelalte activități conexe desfășurate pe amplasamentul acesteia. De exemplu, activități conexe unei IMA care funcționează cu cărbune pot fi reprezentate de stocarea, manevrarea și procesarea cărbunelui. Aceste activități conduc la generarea de emisii de particule asociate categoriei cod NFR 1.B.1.a Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracția și manevrarea cărbunilor.

Inventarele naționale de emisii

se elaborează în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv de Parte la convențiile internaționale.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR

1.A.1.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei

precizii

ridicate,

integralității

și

transparenței

inventarelor naționale, precum și asigurarea concordanței între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind consumurile

combustibil

datele

corespunzătoare

din

balanța energetică națională.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii

acestora

conform

metodologiei

descrise

Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate

informațiile

cuprinse

în

inventarele

locale

(consumuri

de combustibili, regimuri de funcționare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 1.A.1.a vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.2

A CTIVITĂȚI

DIN

CATEGORIA

COD

NFR

1.A.1.b

R AFINAREA

ȚIȚEIULUI

În această categorie sunt incluse instalațiile de ardere în care procesul de ardere are loc fără contact cu produsul, utilizate în rafinării pentru încălzirea țițeiului/produselor. Sursele de ardere din categoria NFR 1.A.1.b sunt asociate strict proceselor de producție (cuptoare din componența instalațiilor de procesare) și nu includ alte surse de ardere pentru generarea de energie electrică și termică existente într-o rafinărie.

Trebuie precizat faptul că în cadrul unei rafinării există o multitudine de surse de emisie asociate proceselor de producție propriu-zise, dintre care arderea combustibililor în cuptoarele de proces reprezintă doar o categorie NFR (cod 1.A.1.b). Alte surse specifice sunt procesele tehnologice de rafinare a țițeiului în sine, transferul și stocarea produselor, arderea gazelor la faclă, recuperarea sulfului, epurarea apelor uzate, răcirea apei în turnurile de răcire, care sunt încadrate la alte categorii NFR, cum sunt: cod NFR

1.B.2.a.iv – rafinare, stocare, cod NFR 1.B.2.a.v – distribuirea produselor petroliere, cod NFR 1.B.2.c – sisteme de ventilare și ardere la faclă, cod NFR 3.C – industria chimică (suflarea asfaltului).

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că, începând cu anul 2008, sursele de ardere asociate proceselor tehnologice de rafinare a țițeiului nu mai reprezintă o categorie de surse- cheie la nivel național.

Deși emisiile de poluanți aferente acestor surse au o contribuție relativ redusă la cantitățile de poluanți emise la nivel național, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător. De asemenea, trebuie menționat faptul că sursele din categoria avută în vedere sunt instalații care intră sub incidența Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.1.b sunt reprezentate de consumuri de combustibili.

1.3.2.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii economici deținători de rafinării ;



Agențiile Regionale pentru Protecția Mediului

– pot furniza date referitoare

instalațiile

rafinare

țițeiului,

cuprinse

în autorizațiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) și în rapoartele de monitorizare a emisiilor;



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind consumurile de combustibil, incluse în balanța energetică, în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea către operatorii rafinăriilor de țiței a chestionarului

„Rafinării”, care se referă atât la arderea combustibililor în cuptoare de proces, cât și la activitățile de procesare și de stocare;



solicitarea la agențiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizațiile integrate de mediu și în diverse alte raportări;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Având în vedere că o rafinărie poate include surse de ardere altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor rafinăriilor le vor fi transmise atât chestionarul „Rafinării”, cât și chestionarele „Surse mari de ardere_energie” și „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.A.1.b sunt instalații care intră sub incidența

Directivei

IPPC,

reprezentând

surse

majore

emisii,

iar operatorii dețin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.2.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Diversitatea și complexitatea proceselor tehnologice și a instalațiilor de procesare a țițeiului necesită cunoașterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care dețin aceste instalații.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activitățile/sursele existente în amplasamentul unei rafinării, adică:



arderea combustibililor în cuptoarele de proces, cod NFR 1.A.1.b – rafinarea țițeiului;



procesele tehnologice de rafinare a țițeiului, recuperarea sulfului, epurarea apelor uzate, răcirea apei în turnurile de răcire, transferul și stocarea produselor, cod NFR 1.B.2.a.iv – rafinare, stocare;



distribuirea produselor petroliere, cod NFR 1.B.2.a.v;



ventilare și arderea gazelor la faclă, cod NFR 1.B.2.c – sisteme de ventilare și ardere la faclă;



suflarea asfaltului, cod NFR 3.C – industria chimică (suflarea asfaltului).

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activitățile de producere a energiei electrice și termice prin intermediul instalațiilor mari de ardere (cod NFR 1.A.1.a) și/sau activitățile de ardere în surse staționare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

Dat fiind faptul că în cadrul unei rafinării există o multitudine de surse de emisie, în cadrul secțiunii definite pe forumul

INVENTARE EMISII

se va verifica încadrarea activităților din amplasamentul unei rafinării în codurile NFR.

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 1.A.1.b (arderi în cuptoarele de proces din cadrul rafinăriilor).

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din cadrul unei rafinării, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul cuptoarelor de proces se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:



Metode bazate pe măsurări directe

– aplicabile în cazul în care sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor;



Metode bazate pe bilanțuri de masă

– aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO 2 ;



Metode bazate pe factori de emisie

– aplicabile pentru estimarea emisiilor celorlalți poluanți relevanți;



Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

– aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanților relevanți generați de cuptoarele de proces.

Ca urmare, se va proceda la următoarele:



Identificarea instalațiilor la care sunt implementate programe de măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;



Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanții și alți parametri monitorizați, metodele și echipamentele de măsurare utilizate, procedurile standard de operare);



Analiza

rezultatelor

obținute

prin

programele

monitorizare continuă (captura de date, Planul de asigurare și control al calității ).

Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii de SO 2 , NO x , CO și pulberi, doar în condițiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 și SR EN 14181:2004.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor

emisii,

deoarece

programele

măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării și nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale și naționale.

Pentru celelalte situații, și anume, pentru cuptoarele de proces la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum și pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanțului de masă pentru SO 2

și pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanților.

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalații, bazate pe caracteristicile constructive ale instalațiilor, modul de operare și măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere științific a acestuia.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul secțiunii definite pe forumul INVENTARE EMISII.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calității

aerului

prin

modelarea

matematică

dispersiei

poluanților, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calității aerului, prognoza calității aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerințelor legislației naționale în domeniul protecției mediului și raportărilor către Agenția Europeană de Mediu.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce privește emisiile orare, pentru cuptoarele de proces la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toți poluanții monitorizați continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru cuptoarele de proces la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum și pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, operatorii care dețin/vor deține modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcționare a instalațiilor.

Pentru operatorii care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor urma aceiași pași procedurali cu mențiunea că selectarea metodei de estimare se va face în cadrul grupului de discuții, pe baza identificării informațiilor disponibile la nivelul operatorului.

În această situație se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după caz, a celor puși la dispoziție de furnizorul de echipamente.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA se recomandă ca stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informațiilor incluse în Metoda de estimare a emisiilor pentru E-PRTR raportate de rafinării [Air pollutant emission estimation methods for E-PRTR reporting by refineries, prepared by the CONCAWE Air Quality Management Group’s Special Task Force on Emission Reporting Methodologies (STF-69) CONCAWE Report 01/09, 2009] și în Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de țiței și de gaze, pentru fiecare instalație și pentru fiecare tip de combustibil în parte. În procesul de selectare și de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenție deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informațiile disponibile în Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de țiței și de gaze.

Stabilirea factorilor de emisie poate fi efectuată, de asemenea, pornind de la factorii de emisie indicați de Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de abordare privind estimarea emisiilor pentru categoria de activități cod NFR 1.A.1.b, aplicând, după caz, corecțiile corespunzătoare eficienței sistemelor pentru reducerea emisiilor (de exemplu, arzătoare cu NO x

reduși, de un anumit

tip,

injecție

abur,

etc.),

în

conformitate

informațiile disponibile în Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de țiței și de gaze și/sau cu informațiile furnizate de producătorii de echipamente.

Dat fiind faptul că, în conformitate cu precizările Ghidului EMEP/EEA, factorii de emisie indicați de acesta reprezintă factorii de emisie din metodologia US EPA/AP-42 recalculați din unități de masă pe unități fizice de combustibil (de exemplu, kg/10 3

litri combustibil lichid) în unități de masă pe unități energetice de combustibil (g/GJ), se recomandă utilizarea directă a factorilor de emisie US EPA/AP-42, pentru a se evita erorile induse de diferențele dintre puterile calorice ale combustibililor utilizate de Ghid și puterile calorice ale combustibililor utilizați de fiecare rafinărie din România. În acest sens, se vor utiliza factorii de emisie furnizați de metodologia US EPA/AP-42 în capitolul 1 „External Combustion Sources” și

în

capitolul

„Stationary

Internal

Combustion

Sources” (

http://www.epa.gov/ttnchie1/ap-42/

Pentru estimarea emisiilor de SO 2

rezultate din procesele de ardere, se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanț de masă, ținând cont de conținutul de sulf din combustibilii utilizați.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente

acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

Inventarele naționale de emisii

se elaborează în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convențiile internaționale.

Inventarele naționale de emisii pentru categoria de activități cod NFR

1.A.1.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei

precizii

ridicate,

integralității

și

transparenței

inventarelor naționale, precum și asigurarea concordanței între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În același mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activități din cadrul rafinăriilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activități (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2 .

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din statisticile naționale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii

acestora

conform

metodologiei

descrise

Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate

informațiile

cuprinse

în

inventarele

locale

(consumuri

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 1.A.1.b vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.3

A CTIVITĂȚI

DIN

CATEGORIA

COD

NFR 1.A.1.c F ABRICAREA

COMBUSTIBILILOR SOLIZI ȘI ALTE INDUSTRII ENERGETICE

În această categorie sunt incluse cuptoarele de fabricare a cocsului.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele de ardere asociate procesului de fabricare a cocsului nu reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel național.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Se precizează că emisiile asociate categoriei de activități cod NFR 1.A.1.c sunt reprezentate numai de emisiile rezultate din procesul de ardere pentru generarea de căldură necesară pirolizei cărbunelui în cuptorul de cocs. Sursele sunt punctuale, dirijate.

Emisiile fugitive aferente fabricării cocsului sunt incluse în categoria de activități cod NFR 1.B.1.b, fiind abordate în subcapitolul 1.3.14.2 al prezentului Îndrumar.

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.1.c sunt reprezentate de consumul de cărbune cocsificabil și de producția de cocs.

1.3.3.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii economici care dețin instalații de fabricare a cocsului ;



Agențiile Regionale pentru Protecția Mediului

– pot furniza date referitoare

instalațiile

fabricare

cocsului

cuprinse

în autorizațiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) și în rapoartele de monitorizare a emisiilor;



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind consumurile de cărbune pentru fabricarea cocsului, incluse în balanța energetică, precum și producția de cocs, incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea către operatorii instalațiilor de fabricare a cocsului a chestionarului „Fabricare cocs”, care se referă atât la activitatea propriu-zisă de fabricare a cocsului (cuptorul de cocs), cât și la activități conexe, respectiv, surse de emisii fugitive;



solicitarea la agențiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizațiile integrate de mediu și în diverse alte raportări;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

În cazul în care în amplasamentul unei instalații de fabricare a cocsului funcționează și instalații de ardere (centrale termice, etc.), operatorilor instalațiilor de fabricare a cocsului le va fi transmis, de asemenea, chestionarul „Surse de ardere de mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.A.1.c sunt instalații care intră sub incidența Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii este de așteptat ca operatorii să dețină date de detaliu privind activitatea. În acest caz estimarea emisiilor de poluanți se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare. În cazul în care operatorii nu dețin astfel de date, se va utiliza nivelul 2 de abordare în conformitate cu Ghidul EMEP/EEA.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.3.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Specificitatea proceselor tehnologice și a instalațiilor de fabricare a cocsului precum și a celor de tratare a gazelor de cocs necesită implicarea directă a operatorilor în procesul de estimare a emisiilor.

În general, activitatea de fabricare a cocsului este aferentă activităților de metalurgie feroasă primară. În aceste situații, procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru activitatea de fabricare a cocsului se va desfășura simultan cu cea pentru activitățile de fabricare a fontei și oțelului (categoriile de surse cod NFR 1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare și construcții – Fabricarea fontei și oțelului și cod NFR 2.C.1 Fabricarea fontei și oțelului).

În cazul în care activitatea de fabricare a cocsului este independentă se va utiliza o procedură asemănătoare, adaptată acestui tip de operatori.

Pentru elaborarea inventarelor de emisii generate de fabricarea cocsului se pot utiliza următoarele metode:



Metode bazate pe măsurări directe;



Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor;



Metode bazate pe factori de emisie.

În cazul în care sunt disponibile, datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanții monitorizați (de regulă SO 2 , NO x , CO și pulberi), doar în condițiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 și SR EN 14181:2004.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor

emisii,

deoarece

programele

măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării și nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale și naționale.

În cazul în care operatorii dispun de modele de estimare a emisiilor specifice instalațiilor operate, bazate pe caracteristicile constructive ale instalațiilor, modul de operare și măsurile pentru reducerea emisiilor, estimarea emisiilor pentru fiecare instalație va fi efectuată utilizând modelele specifice. Se precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere științific a acestuia.

Se recomandă ca operatorii să-și elaboreze propriile modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalații, aceste modele permițând o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie.

În cazul în care nu sunt disponibile date de monitorizare continuă care să respecte criteriile de calitate sau modele pentru estimarea emisiilor, emisiile generate de cuptoarele de cocs se vor estima prin utilizarea factorilor de emisie.

Inventarele locale de emisii

vor include următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operatori pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce privește emisiile orare, pentru cuptoarele de cocs la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile

dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toți poluanții monitorizați continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru cuptoarele de cocs la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum și pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, operatorii care dețin/vor deține modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcționare a instalațiilor.

Pentru

instalațiile/poluanții

pentru

care

sunt

disponibile

date

de monitorizare sau modele de estimare a emisiilor, estimarea emisiilor se va efectua utilizând factorii de emisie recomandați de Ghidul EMEP/EEA 2009 în capitolul 1.A.1, subcapitolul 5, tabelele 5-3 și 5-4 (nivelul 2 de abordare).

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o instalație de fabricare a cocsului va cuprinde toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

Astfel, inventarul local pentru o astfel de instalație va include:



sursele de emisii fugitive asociate fabricării cocsului – categorie activități cod NFR 1.B.1.b – Emisii fugitive generate de combustibili solizi: transformarea combustibililor solizi;



sursele

mobile

reprezentate

funcționarea

utilajelor

și echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – Surse mobile nerutiere și echipamente (în domeniul industrial), dacă este cazul;



sursele mobile reprezentate de traficul vehiculelor în amplasamentul instalației, cod NFR 1.A.3.b.ii și cod NFR 1.A.3.b.iii, dacă este cazul;



sursele de ardere de mică putere, cod NFR 1.A.4, dacă este cazul.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR

1.A.1.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei

precizii

ridicate,

integralității

și

transparenței

inventarelor naționale, precum și asigurarea concordanței între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În același mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activități din cadrul amplasamentelor instalațiilor de fabricare a cocsului, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activități (coduri NFR).

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în

verificarea inventarului național

pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumul de cărbune cocsificabil pentru fabricarea cocsului și producția de cocs cu datele corespunzătoare din statisticile naționale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii

acestora

conform

metodologiei

descrise

Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, producții).

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (producții, consumuri de combustibili și carburanți, regimuri de funcționare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într- o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 1.A.1.c vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.4

Activități din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare și construcții

Categoria de activități 1.A.2 se referă la procesele de ardere care fac parte integrantă din procesele tehnologice de fabricare a unui produs (de exemplu, atunci când combustibilul este un subprodus al procesului sau când produsele de ardere și materiile prime se amestecă direct), precum și la procesele în care produsele de ardere pot fi modificate prin interacțiunea cu activitățile de producție. Această categorie de activități se referă, de fapt, la acele procese tehnologice în care arderea combustibilului se realizează în contact cu materialele procesate (ardere cu contact), spre deosebire de procesele tehnologice în care arderea combustibilului în scopul producerii de căldură necesară desfășurării procesului tehnologic se realizează în instalații

separate

cele

procesare,

fără

contact

materialele procesate (de exemplu, cuptoarele de proces din rafinării) și la care emisiile rezultate din ardere sunt separate fizic de cele rezultate din procesare. Emisiile asociate acestei categorii de activități pot avea loc în urma ambelor procese: de ardere și tehnologice. Emisiile asociate proceselor de ardere se calculează conform metodologiilor prezentate pentru activitățile cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a

1.A.2.f), iar cele asociate proceselor tehnologice

se calculează conform metodologiilor prezentate pentru activitățile cod NFR 2.B, 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a ... 2.C.5.e), 2.D.1, 2.D.2, 2.A.1, 2.A.2, 2.A.6, 2.A.7.d, 2.G.

Se precizează că arderile cu contact specifice industriilor chimică, celuloză și

hârtie,

prepararea

hranei

și

băuturilor

sunt

asociate

proceselor tehnologice sau sistemelor de reducere a emisiilor cum sunt:



industria chimică – fabricarea negrului de fum, oxidarea termică a gazelor reziduale din procese, arderea apelor uzate provenite din procese chimice în focarele cazanelor, etc.;



industria celulozei și hârtiei – arderea leșiilor epuizate și a gazelor cu conținut de COV nm

în cazanul de regenerare, etc.;



prepararea hranei și băuturilor – arderea deșeurilor tehnologice, împreună cu combustibilul, în cazane de abur, etc.

În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de procese de ardere, împreună cu categoriile de procese tehnologice de producție asociate acestora, pe coduri NFR, pentru categoriile de activități industriale la care se referă codul NFR 1.A.2:

Tabelul 1.2 Procesele de ardere din categoria cod NFR 1.A.2 și activitățile industriale asociate

Cod NFR categoria de activități arderi industriale

Activități arderi industriale

Activități industriale

Cod NFR categoria de activități industriale

1.A.2.a

Fabricare fontă și oțel și fabricare feroaliaje

Fabricare fontă și oțel

2.C.1

Fabricare feroaliaje

2.C.2

1.A.2.b

Fabricare metale neferoase

Fabricare aluminiu

2.C.3

Fabricare cupru

2.C.5.a

Fabricare plumb

2.C.5.b

Fabricare nichel

2.C.5.c

Fabricare zinc

2.C.5.d

Fabricare alte metale

2.C.5.e

1.A.2.c

Industria chimică

2.B

1.A.2.d

Fabricare celuloză și hârtie

2.D.1

1.A.2.e

Fabricare alimente, băuturi și tutun

Fabricare alimente și băuturi

2.D.2

1.A.2.f

Altele

Fabricare ciment

2.A.1

Cod NFR categoria de activități arderi industriale

Activități arderi industriale

Activități industriale

Cod NFR categoria de activități industriale

Fabricare var

2.A.2

Asfaltare drumuri

2.A.6

Fabricare gips, vată minerală, sticlă, cărămizi și țigle, email

2.A.7.d

Altele

2.G

Sursele din categoria cod NFR 1.A.2, asociate activităților de fabricare a fontei și oțelului (cod NFR 1.A.2.a), reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2. De asemenea, majoritatea instalațiilor din categoria cod NFR 1.A.2 cad sub incidența Directivei IPPC și reprezintă surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumuri de combustibili și de producții.

1.3.4.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii economici

al căror profil de activitate este: metalurgia feroasă primară și/sau secundară, metalurgia neferoasă primară și/sau secundară,

fabricarea

gipsului,

varului,

cimentului,

mixturilor asfaltice, sticlei, vatei minerale, cărămizilor și țiglelor, produselor ceramice, emailurilor;



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare la activitățile și instalațiile operatorilor economici, cuprinse în autorizațiile integrate/autorizațiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) și în rapoartele de monitorizare a emisiilor;



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind consumurile de combustibil, incluse în balanța energetică, precum și date privind producțiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea către operatori, în funcție de domeniul de activitate, a chestionarelor:

„Chimie”,

„Procese_producție_minerale”,

„Procese_producție_metalurgie”,

„Procese_producție_celuloză”,

„Procese_producție_alimente_băuturi”,

care

referă

toate activitățile din cadrul unității industriale respective;



solicitarea la agențiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizațiile integrate de mediu și în diverse alte raportări;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor locale pentru protecția mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Având în vedere că o unitate industrială din categoriile menționate mai sus poate include surse de ardere altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor acestor unități le vor fi transmise și chestionarele

„Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum și „Surse ardere mică putere_punctuale”. Operatorilor al căror profil de activitate este fabricarea fontei și oțelului (metalurgie feroasă primară) le va fi transmis, de asemenea, chestionarul „Fabricare cocs”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



categoriile cheie de activități/surse;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Având în vedere că majoritatea activităților industriale din aceste sectoare sunt bine controlate și monitorizate de operatori, este necesară implicarea directă a acestora în procesul de estimare a emisiilor la nivelul fiecărei instalații în parte.

Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.4.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Diversitatea și complexitatea proceselor tehnologice și a instalațiilor de procesare din sectoarele industriale de metalurgie feroasă primară și/sau secundară,

metalurgie

neferoasă

primară

și/sau

secundară,

fabricarea gipsului, varului, cimentului, mixturilor asfaltice, sticlei, vatei minerale, cărămizilor

și

țiglelor,

produselor

ceramice,

emailurilor,

necesită cunoașterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care dețin aceste instalații.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activitățile/sursele existente în amplasamentul unei unități industriale, adică:



procese de ardere a combustibililor pentru activitățile cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a

1.A.2.f);



procesele tehnologice cod NFR 2.B, 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a

... 2.C.5.e), 2.D.1, 2.D.2, 2.A.1, 2.A.2, 2.A.6, 2.A.7.d, 2.G;



procesul de fabricare a cocsului (cod NFR 1.A.1.c), în cazul metalurgiei feroase primare.

În cadrul discutiilor de pe forumul

INVENTARE EMISII , se vor analiza datele colectate pe baza chestionarelor in vederea stabilirii setului de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.

De asemenea, tot in cadul discutiilor, se va verifica încadrarea activităților din amplasamentul unei unități industriale în codurile NFR.

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 1.A.2 (arderi cu contact).

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din cadrul unei unități industriale având unul dintre profilurile de activitate menționate mai sus, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul proceselor de ardere cu contact se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:



Metode bazate pe măsurări directe

– având în vedere că la o serie de instalații sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor, există deja o bază de date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor;



Metode bazate pe bilanțuri de masă

– aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO 2 ;



Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

– aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanților relevanți generați de instalațiile de ardere cu contact;



Metode bazate pe factori de emisie

– aplicabile pentru estimarea emisiilor pentru poluanții relevanți;



Metode bazate pe date surogat

– aplicabile pentru estimarea emisiilor anumitor poluanți asociați unor activități.

Ca urmare, se va proceda la următoarele:



Identificarea instalațiilor la care sunt implementate programe de măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;



Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanții și alți parametri monitorizați, metodele și echipamentele de măsurare utilizate, procedurile standard de operare);



Analiza

rezultatelor

obținute

prin

programele

monitorizare continuă (captura de date, Planul de asigurare și control al calității ).

Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanții monitorizați (de regulă SO 2 , NO x , CO și pulberi), doar în condițiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 și SR EN 14181:2004.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor

emisii,

deoarece

programele

măsurare

respective au fost stabilite pentru verificarea conformării și nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale și naționale.

Pentru celelalte situații, și anume, pentru instalațiile de ardere cu contact la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum și pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanțului de masă pentru SO 2

și pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanților.

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalații, bazate pe caracteristicile constructive ale instalațiilor, modul de operare și măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere științific a acestuia.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discutiilor de pe forumul

INVENTARE EMISII

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calității

aerului

prin

modelarea

matematică

dispersiei

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce privește emisiile orare, pentru instalațiile de ardere cu contact la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile

dinamice

orare

valori

ale

emisiilor

pentru

toți

poluanții monitorizați continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru instalațiile de ardere cu contact la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum și pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, operatorii care dețin/vor deține modele proprii de estimare a

emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcționare a instalațiilor.

Pentru operatorii care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor urma aceiași pași procedurali cu mențiunea că selectarea metodei de estimare se va face în cadrul discuțiilor din secțiunea respectivă, pe baza identificării informațiilor disponibile la nivelul operatorului.

În această situație se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după caz, a celor puși la dispoziție de furnizorul de echipamente.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA se recomandă ca stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informațiilor incluse în ghidurile și documentațiile tehnice specifice diferitelor sectoare de activitate și în documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile

pentru

fabricarea

fontei

și

oțelului,

procesarea

metalelor feroase, fabricarea metalelor neferoase, cimentului și varului, celulozei și hârtiei, sticlei, materialelor ceramice, precum și a diferitelor produse chimice organice sau anorganice, pentru fiecare instalație. În procesul de selectare și de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenție deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informațiile disponibile în documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile.

Stabilirea factorilor de emisie poate fi efectuată, de asemenea, pornind de la Ghidul

EMEP/EEA

pentru

nivelul

abordare

privind

estimarea emisiilor pentru categoria de activități cod NFR 1.A.2.a

1.A.2.f,

aplicând, după caz, corecțiile corespunzătoare eficienței sistemelor pentru reducerea emisiilor (de exemplu, arzătoare cu NO x

reduși, de un anumit tip, etc.), în conformitate cu informațiile disponibile în documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile și/sau cu informațiile furnizate de producătorii de echipamente.

Dat fiind faptul că, în conformitate cu precizările Ghidului EMEP/EEA, cea mai mare parte din factorii de emisie indicați de acesta reprezintă factorii de emisie din documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile, se recomandă utilizarea directă a factorilor de emisie incluși în aceste documente. În cazul în care aceștia nu sunt disponibili, se vor utiliza factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de abordare. Se menționează faptul că documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile care au disponibili factori de emisie îi furnizează pentru toți poluanții relevanți. Ghidul EMEP/EEA, pentru activitățile din categoria cod NFR 1.A.2 furnizează numai factorii de emisie pentru gazele (SO x , NO x , CO) rezultate din procesele de ardere, factorii pentru ceilalți poluanți

relevanți (particule, metale etc.) fiind prezentați în subcapitolele privind procesele tehnologice (2.A, 2.B, 2.C, 2.D, 2.G).

Pentru estimarea emisiilor de SO 2

rezultate din procesele de ardere, se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanț de masă, ținând cont de conținutul de sulf din combustibilii și materiile prime utilizate.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente

acestea.

Fiecare

sursă

tratată

și

prezentată

în

mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici. De asemenea, pentru

fiecare

sursă

vor

estimate

și

prezentate

emisiile

tuturor poluanților relevanți: SO x , NO x , CO, particule, metale, COV nm , dioxine și furani, etc.

Inventarele naționale de emisii

se elaborează în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convențiile internaționale.

Inventarele naționale de emisii pentru categoriile de activități cod NFR

1.A.2.a ... 1.A.2.f se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea

unei

precizii

ridicate,

integralității

și

transparenței inventarelor naționale, precum și asigurarea concordanței între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind consumurile

combustibil

datele

corespunzătoare

din

balanța energetică națională.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii

acestora

conform

metodologiei

descrise

Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate

informațiile

cuprinse

în

inventarele

locale

(consumuri

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoriile NFR 1.A.2.a ... 1.A.2.f vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.5

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 1.A.3.a. T RANSPORT AERIAN

Categoria de activități cod NFR 1.A.3.a cuprinde transportul aerian civil și tratează emisiile asociate arderilor în motoarele cu care sunt echipate aeronavele, aferente următoarelor activități:



traficul la nivelul aeroporturilor internaționale (ciclurile de aterizare- decolare), până la altitudini de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.i (i);



traficul de croazieră internațional, care se desfășoară peste altitudinea de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.i (ii);



traficul la nivelul aeroporturilor destinate traficului aerian intern (ciclurile de aterizare-decolare), până la altitudini de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.ii (i);



traficul de croazieră intern, care se desfășoară peste altitudinea de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.ii (ii).

Diferențierea caracterului național – internațional al zborurilor trebuie să se facă ținând cont de locurile aterizărilor și decolărilor și nu în funcție de naționalitatea companiilor care operează la nivel național.

Principalii poluanți asociați acestei categorii de activități sunt: dioxid de carbon, oxizi de azot, monoxid de carbon, hidrocarburi și oxizi de sulf. Se precizează că inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar în inventarul național pentru gaze cu efect de seră.

Pe un aeroport se desfășoară o serie de activități și procese generatoare de emisii atmosferice (altele decât cele datorate arderii carburantului în motoarele de avion pe diferite faze ale zborurilor), care trebuie luate în considerare la elaborarea inventarelor de emisii:



Arderea combustibililor în echipamentele auxiliare (mobile) pentru producerea de energie electrică pentru alimentarea aeronavelor în zonele parcărilor de avioane și a terminalelor;



Arderea combustibililor în surse staționare, în scopul producerii de energie electrică sau/și termică (cod NFR 1.A.4.a);



Stocarea și manevrarea carburanților utilizați pentru alimentarea aeronavelor, precum și a vehiculelor și utilajelor care deservesc aeroportul

(cod NFR 1.B.2.a.v);



Alimentarea cu carburant a aeronavelor (cod NFR 1.B.2.a.v);



Construcția și întreținerea aeronavelor: suduri, prelucrări mecanice, galvanizare și testare motoare (cod NFR 7.A), precum și degresarea (cod NFR 3.B.1) și vopsirea aeronavelor

(cod NFR 3.A.2);



Funcționarea utilajelor mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f);



Traficul intern al autovehiculelor (autovehiculele pentru transport bagaje, pasageri și catering sau alte servicii) – va fi luat în considerare doar în elaborarea inventarelor locale;



Traficul autovehiculelor în parcările aeroportului – va fi luat în considerare doar în elaborarea inventarelor locale.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul aerian nu reprezintă

categorie

cheie

surse

nivel

național.

Ansamblul activităților desfășurate în cadrul aeroporturilor poate însă genera un impact local semnificativ.

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.a sunt reprezentate de consumurile de carburanți pe tipuri de carburanți, de aeronave și pe tipuri de zboruri (interne sau internaționale).

1.3.5.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Instituțiile deținătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt prezentate în cele ce urmează:



Autoritatea Aeronautică Civilă Română

– informații cu privire la operatorii aerieni, operatorii de aeroporturi/aerodromuri aferente zborurilor de pasageri și marfă, precum și aviației generale;



Operatorii aerieni din aviația generală (utilitară, sportivă/de agrement etc.)

– informații referitoare la traficul aerian propriu;



Operatorii de aeroporturi/aerodromuri

– informații referitoare la orarul

zborurilor,

defalcate

zboruri

interne,

respectiv internaționale,

și

tipuri

aeronave,

pentru

determinarea numărului ciclurilor de decolare-aterizare; informații referitoare la cantitățile de carburanți utilizate; informații referitoare la activitățile aeroportuare etc.;



Institutul Național de Statistică

– date privind consumurile anuale de carburanți pentru transportul aerian, etc.;



Serviciile

Reglementare

din

cadrul

autorităților

locale, regionale și centrale pentru protecția mediului

– date relevante cuprinse în autorizații de mediu și alte documente.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, autoritățile pentru protecția mediului implicate vor efectua următoarele activități:



solicitarea la Autoritatea Aeronautică Civilă Română de către Agenția

Națională

pentru

Protecția

Mediului

informațiilor referitoare la traficul aerian intern și internațional;



transmiterea chestionarului „Aeroport” către deținătorii de date;



transmiterea chestionarului „Aerodrom” către deținătorii de date;



solicitarea la Institutul Național de Statistică de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului a informațiilor referitoare la traficul aerian intern și internațional (consumuri de carburanți, număr de cicluri decolare-aterizare, număr de călători, volume de mărfuri, etc.);



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor pentru protecția mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente.

Operatorilor aeroporturilor/aerodromurilor li se va transmite și chestionarul

„Surse ardere mică putere_punctuale”. Se menționează faptul că în chestionarele „Aeroport” și „Aerodrom” sunt incluse și datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate activităților aeroportuare.

Identificarea nivelului de abordare

Estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În situația în care se vor putea colecta date de o calitate și un grad de detaliu suficient de ridicate se va utiliza nivelul 3 de abordare.

1.3.5.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

În vederea elaborării inventarului de emisii, se propune înființarea unui grup de discuții pentru acest subiect

în cadrul forumului

INVENTARE DE EMISII .

Realizarea fluxului de date

Reprezentanții Agenției Naționale pentru Protecția Mediului vor contacta autoritățile responsabile și principalii operatori și vor colabora pentru a stabili urmatoarele aspecte:



Analiza calității și a gradului de detaliu al datelor disponibile;



Identificarea operatorilor aerieni, de aeroporturi și de aerodromuri aferente aviației generale și a heliporturilor;



Stabilirea modalității de realizare a fluxului de date între autoritățile implicate. Se va stabili modul de distribuire a chestionarelor către marii și micii operatori aerieni, de aeroporturi și de aerodromuri, precum și modul de colectare a datelor;



Stabilirea modalităților optime de agregare/dezagregare a datelor colectate prin chestionare, precum și a emisiilor estimate pe baza acestora.

Datele colectate prin chestionare vor fi dezagregate la nivel județean și transmise agențiilor locale pentru protecția mediului de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

Dintre sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.a, în inventarele locale de emisii vor fi incluse doar cele asociate ciclurilor de aterizare- decolare ale aeronavelor (aferente atât zborurilor interne, cât și celor internaționale).

Estimarea emisiilor pentru ciclurile aterizare-decolare se va face separat pentru zborurile interne, respectiv zborurile internaționale.

Emisiile asociate traficului de croazieră (intern și internațional) vor fi inventariate doar la nivel național.

Estimarea emisiilor aferente ciclurilor de decolare-aterizare (cod NFR 1.A.3.a.ii) se va realiza pe baza nivelului 2 de abordare, utilizându-se factorii de emisie indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 1.A.3.a, în tabelul 3-5.

Estimarea emisiilor asociate traficului de croazieră se va realiza pe baza nivelului

abordare.

Pentru

aceasta,

Ghidul

EMEP/EEA

2009 recomandă utilizarea factorilor de emisie indicați în tabelul 3-3 din capitolul 1.A.3.a și a următorului algoritm de calcul:

Obținerea cantităților anuale de carburant vândut pentru aviație la nivel național (în mii de tone);

Obținerea cantităților de carburant utilizat pentru traficul aerian intern;

Calcularea cantităților de carburant utilizat în traficul internațional prin diferența cantităților de la punctele 1 și 2;

Obținerea numărului total de cicluri aterizare-decolare din traficul aerian intern;

Calcularea consumului total de carburant asociat ciclurilor decolare- aterizare din traficul aerian intern prin înmulțirea numărului de cicluri interne cu factorul generic specific de consum asociat flotei (este necesară încadrarea acesteia în categoria flotă cu caracteristici tehnologice de nivel mediu sau de tip vechi);

Calcularea consumului de carburant asociat modului de operare în regim de croazieră pentru traficul intern prin diferența dintre cel total (pct. 2) si cel asociat ciclurilor aterizare-decolare (pct. 5);

Estimarea emisiilor asociate traficului aerian intern în regim de croazieră (factor de emisie din tabelul 3-3 înmulțit cu cantitatea de carburant utilizat în regim de croazieră în traficul aerian intern);

Reluarea pașilor de la punctele 4-7 pentru estimarea emisiilor asociate cu traficul aerian internațional.

Pentru estimarea emisiilor asociate aviației generale/utilitare se vor utiliza factorii de emisie indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-4 din capitolul 1.A.3.a.

În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activitățile corespunzătoare unui aeroport/aerodrom vor fi incluse toate sursele de poluanți atmosferici aferente

(atât

sursele

asociate

ciclurilor

decolare-aterizare

ale aeronavelor, cât și sursele asociate activităților aeroportuare), indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-se toți parametrii caracteristici (instalațiile de ardere pentru producerea de energie electrică sau/și termică vor fi tratate ca surse punctuale).

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria cod NFR 1.A.3.a se vor realiza prin agregarea inventarelor locale ale emisiilor aferente acestei categorii, separat pentru zborurile interne, respectiv internaționale și pentru ciclul de decolare-aterizare, respectiv zborul de croazieră.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Raportarea emisiilor asociate traficului de croazieră în baza CLRTAP și a Directivei NEC, conform formatului de raportare recomandat, se va face separat, la secțiunea care cuprinde activitățile ale căror emisii nu sunt incluse în totalul emisiilor naționale pentru codul NFR aferent categoriei din care fac parte. Emisiile asociate traficului de croazieră intern, respectiv internațional vor fi raportate sub coduri NFR separate, după cum urmează:



pentru traficul intern – codul NFR 1.A.3.a.ii (ii);



pentru traficul internațional – codul NFR 1.A.3.a.i (ii).

Emisiile asociate ciclurilor de aterizare-decolare vor fi raportate după cum urmează:



pentru zborurile interne – codul NFR 1.A.3.a.ii (i);



pentru zborurile internaționale – codul NFR 1.A.3.a.i (i).

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 1.A.3.a vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.6

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 1.A.3.b.i-iv T RANSPORT

RUTIER

Această categorie de activități este asociată cu emisiile de eșapament datorate

arderii

carburanților

în

motoarele

termice

care

echipează următoarele tipuri de autovehicule:



Autoturisme – cod NFR 1.A.3.b.i;



Autoutilitare – cod NFR 1.A.3.b.ii;



Autovehicule grele incluzând și autobuze – cod NFR 1.A.3.b.iii;



Motociclete cod NFR 1.A.3.b.iv.

Nu se includ în această categorie emisiile datorate evaporării carburanților (cod NFR 1.A.3.b.v), cele datorate uzurii cauciucurilor și frânelor (cod NFR 1.A.3.b.vi) sau uzurii carosabilului (cod NFR 1.A.3.b.vii).

Transportul rutier reprezintă o categorie cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2. și în consecință inventarele de emisii trebuie elaborate pe un nivel de abordare care să includă în estimarea acestora cât mai multe dintre aspectele specifice și de detaliu descrise de Ghid.

Ghidul prezintă două moduri diferite de realizare a inventarului:



Abordarea bottom-up

care se bazează pe estimarea emisiilor la nivel de arteră de trafic, ținând cont de debitul de trafic pe artere (vehicule/oră) și de compoziția acestuia (parametrii determinați prin numărători de trafic), viteza medie de deplasare, lungimea arterei și folosind factori de emisie și consum dependenți de viteză. Se pot

face

estimări

privind

încărcarea

traficului

restul

artere neinventariate

(în

general

cele

mici),

procentul

din

kilometraj efectuat la rece la nivelul tuturor arterelor, etc.



Abordarea top-down

care se bazează pe utilizarea datelor referitoare la compoziția parcului auto pe categorii de clase de autovehicule, consumul de carburant la nivelul ariei de interes, folosind factori de emisie și consum dependenți de viteză. Se pot face estimări privind kilometrajul mediu anual pe categorii de autovehicule, procentul din kilometraj efectuat la rece, etc.

Cele două metode pot fi aplicate independent una de cealaltă, rezultatele obținute fiind diferite în cele mai multe cazuri (atât emisiile, cât și consumurile de carburanți). Ghidul propune analizarea câtorva parametri (kilometrajul anual, procentul

de kilometraj parcurs la rece, factorii de emisie și de consum) utilizați și calibrarea lor în vederea obținerii unor rezultate comparabile (cel puțin din punctul de vedere al consumului de carburant la nivelul ariei de interes).

Trebuie menționat că în cazul abordării bottom-up, emisiile asociate surselor mobile de emisie (autovehicule) sunt agregate și se distribuie de-a lungul arterelor de trafic, de aceea sursele astfel compuse sunt cunoscute sub denumirea de

surse liniare .

Abordarea top-down furnizează inventarul compact la nivelul ariei de interes fără o distribuire spațială, fiind necesar a se defini algoritmi specifici în vederea distribuirii emisiilor la nivel de sursă liniară (artere principale, secundare, etc.) sau de suprafață (comune, localități mici, zone rezidențiale cu trafic redus, etc.).

Un inventar construit pe gradul cel mai înalt de detaliu, care să servească tuturor scopurilor, trebuie să cuprindă toate emisiile asociate eșapamentelor autovehiculelor (calculate conform nivelului 3 de abordare) distribuite pe întreaga rețea națională și locală de drumuri (abordare bottom-up), ținându- se cont de traficul asociat fiecărui segment de arteră localizat între două intersecții (noduri rutiere). Acest mod de abordare este extrem de complex și implică alocarea unor resurse umane și materiale mari, precum:



proiectarea unor rețele cât mai reprezentative de monitorizare a traficului care să furnizeze informații cât mai complete referitoare la traficul mediu zilnic pe arterele selectate;



implementarea unor modele de trafic la nivel local și național;



caracterizarea completă a infrastructurii rutiere – din punct de vedere al debitului maxim, tip carosabil, pante, canion stradal, etc.;



realizarea unor statistici locale și naționale referitoare la compoziția parcului auto, kilometraj, procentaj din kilometraj parcurs cu motorul

la rece, nivel mediu de încărcare (tonaj) pe diverse tipuri de autovehicule grele.

Astfel

inventare

rafinate

servesc

mai

ales

unor

scopuri

precum: realizarea de evaluări și prognoze privind calitatea aerului în zone urbane critice din punct de vedere al nivelurilor ridicate ale concentrațiilor de poluanți datorate emisiilor din trafic, realizarea planurilor de gestionare a calității

aerului

care

includ

pachete

specifice

măsuri

vizează reducerea emisiilor asociate traficului rutier.

Ghidul recomandă utilizarea metodei bottom-up menționate mai sus, în special pentru:



Realizarea inventarelor din trafic la nivelul marilor orașe (aglomerări urbane);



Realizarea inventarelor detaliate la nivelul autostrăzilor și drumurilor naționale și europene.

În restul localităților mici sau în zone rurale se poate realiza estimarea emisiilor din trafic cu un grad mai redus de detaliu, folosind informații referitoare la parcul auto local, traficul auto de tranzit, lungimi de drumuri pe diverse tipuri ca funcționalitate (drumuri principale, secundare asfaltate, secundare neasfaltate etc.), debite medii de trafic pe aceste tipuri de drumuri.

Pentru realizarea inventarelor asociate transportului rutier implementarea unor modele de trafic reprezintă o soluție care trebuie dezvoltată în viitorul apropiat cel puțin la nivelul aglomerărilor din România

În vederea realizării inventarului datele existente vor trebui completate cu informații surogat sau cu aproximări bazate pe experiența experților elaboratori ai inventarului.

Datele existente se regăsesc distribuite la nivelul mai multor autorități locale/centrale și instituții afiliate acestora și este necesară colectarea sistematizată, centralizarea și compilarea lor în scopul destinat realizării inventarului de emisii.

1.3.6.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Instituțiile deținătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt prezentate în cele ce urmează:

Registrul Auto Român:



Statistica parcului auto județean și național:

Populație pe tipuri de categorii și clase COPERT IV;

Kilometraj mediu anual pe urban, rural, autostradă;

Viteză medie de deplasare urban, rural;

Tip

alimentare

motor

(injecție/carburație)

și

control evaporativ.



Monitorizare trafic în diferite puncte localizate la nivelul arterelor urbane și extraurbane. Aceasta constă în campanii periodice de numărare a traficului (pe categorii de autovehicule) în puncte localizate de-a lungul unor artere prestabilite după anumiți algoritmi și măsurarea simultană a concentrațiilor de poluanți în aceste puncte. Suplimentar se realizează modelări ale dispersiei poluanților la nivel stradal folosind datele de numărători, rezultatele extrase din modele fiind verificate prin setul de măsurători de calitatea aerului efectuate simultan cu numărătorile.

Agențiile locale pentru Protecția Mediului

dețin date de monitorizare trafic în diverse puncte pe diferite artere care sunt actualizate anual. Datele se colectează pe baza unei metodologii, utilizând chestionare specifice propuse de RAR în cadrul proiectului „Asistență în România privind transpunerea

și

implementarea

Directivei-cadru

Calitatea

aerului înconjurător a Uniunii Europene – COWI Danish Project”.

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale

( CNADNR ) – deține informații referitoare la traficul mediu zilnic pe principalele Drumuri Naționale (monitorizare) sau studii de trafic realizate cu ocazia proiectelor importante care vizează dezvoltarea infrastructurii rutiere extraurbane.

CNADNR

are un sediu central în București, în teritoriu fiind organizată în

7 Direcții Regionale de Drumuri și Poduri : DRDP București, DRDP Craiova, DRDP Timișoara, DRDP Cluj, DRDP Brașov, DRDP Iași, DRDP Constanța.

Autoritatea Rutieră Română

– informații referitoare la transportatorii de marfă și de persoane.

Primăriile locale

– dețin în general diverse studii care includ prognoze de trafic realizate cu ocazia proiectelor importante ce vizează dezvoltarea infrastructurii urbane. De asemenea, unele primării, în cadrul programelor de gestionare a traficului, au instalat rețele de supraveghere a traficului (camere de luat vederi) care pot furniza informații referitoare la încărcarea traficului pe diferite artere.

Poliția rutieră

– informații privind monitorizarea traficului pe principalele artere de interes (în general cele cu un trafic mediu zilnic ridicat).

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, Agențiile locale pentru Protecția Mediului și Agenția Națională pentru Protecția Mediului vor efectua următoarele activități:



Transmiterea către RAR a chestionarelor care solicită informații referitoare la:

statistica parcului auto județean/național;

programul de monitorizare a traficului pe artere urbane și extraurbane la nivelul județului: descrierea metodologiei de monitorizare

traficului,

descrierea

programului

de monitorizare a traficului, furnizarea rezultatelor în formatul anexat.



Transmiterea celorlalte autorități (primării, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, Autoritatea Rutieră Română, Poliția Rutieră)

chestionarelor

care

solicită

informații

referitoare

la monitorizarea

traficului

artere

urbane

extraurbane

și metodologia de realizare a acestor monitorizări;



Realizarea de către Agențiile pentru Protecția Mediului a unor campanii anuale de măsurări conform unui program de monitorizare și unei metodologii prestabilite.

Identificarea nivelului de abordare

Având în vedere că Registrul Auto Român poate furniza informații cu grad ridicat de acuratețe (la nivel județean și agregate la nivel național) referitoare la următoarele aspecte:



Date de activitate:

Număr de autovehicule pe fiecare categorie

Dezagregarea parcului auto pe clase de emisii conform COPERT

Kilometraj pe fiecare clasă de emisie

Kilometraj în fiecare regim de desfășurare a traficului (urban, rural, autostradă)



Caracteristici ale traficului:

Viteze medii pe categorii de autovehicule și regim de desfășurare trafic

se poate alege ca nivel de abordare nivelul 3, chiar dacă anumite aspecte specifice precum estimarea procentului din kilometrajul total parcurs la rece, includerea corecțiilor privind panta drumului, includerea corecției de vechime a autovehiculului asupra factorului de emisie, nu pot fi încă inserate în calculele de emisie.

În același timp, existența unor programe de monitorizare la nivel județean (efectuate de primării, Poliția Rutieră , APM sau RAR) a traficului pe artere importante urbane și extraurbane oferă posibilitatea realizării unor estimări

ale

emisiilor

de-a

lungul

arterelor

principale

(atât

urbane

cât

și extraurbane).

În aceste condiții inventarele locale pot fi realizate astfel:



la nivelul arterelor importante urbane (distribuite liniar uniform de-a lungul acestora) obținute pe baza datelor de monitorizare a traficului;



la nivelul drumurilor naționale și autostrăzilor – pe baza datelor obținute din monitorizarea traficului;



cu un grad mai scăzut de detaliu din punct de vedere al reprezentării spațiale pentru restul emisiilor asociate traficului care nu au fost estimate la nivel de artere rutiere. Acestea vor fi estimate și alocate unor

arii

extindere

spațială

mai

mare,

exemplu

zone rezidențiale cu trafic redus, localități mici și zone rurale, etc.

1.3.6.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Luând în considerare importanța traficului rutier ca fiind o categorie cheie din punct de vedere al nivelului emisiilor în cazul mai multor poluanți (NO x , CO), cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autoritățile competente pentru protecția mediului la nivel local și național cu celelalte autorități.

Realizarea fluxului de date

La nivel central

Agenția Națională pentru Protecția Mediului va solicita Registrului Auto Român

datele

statistice

actualizate

referitoare

parcurile

auto (județene/național) și informațiile referitoare la monitorizarea traficului (metodologie, program de monitorizare) pe artere urbane și extraurbane, prin intermediul chestionarelor denumite „RAR_trafic_rutier_județean” și

„Numărători trafic”.

În cadrul grupului de discutii din cadrul forumului

INVENTARE DE EMISII,

se va reactualiza Ghidul de numărători în trafic, care va fi transmis către Agențiile locale pentru Protecția Mediului.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului împreună cu celalte autorități implicate vor elabora chestionare specifice pentru colectarea datelor, în funcție de conținutul și de structura bazelor de date existente. Pentru asigurarea uniformității raportării, aceste chestionare vor fi utilizate și pentru colectarea datelor la nivel local.

Datele vor fi furnizate de către RAR și de celelalte instituții, dezagregate la nivel județean (parc auto pe fiecare județ și monitorizări de trafic în toate punctele

aflate

teritoriul

aceluiași

județ)

în

vederea

transmiterii

ulterioare a acestora de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului la nivel teritorial către APM.

La nivel local

Agenția locală pentru Protecția Mediului va transmite tuturor instituțiilor deținătoare de date privind activitatea de transport rutier, chestionarele specifice, elaborate la nivel central, referitoare la traficul pe arterele urbane și extraurbane.

Este deosebit de important ca, ulterior recepționării și centralizării tuturor informațiilor existente la nivel județean privind monitorizarea traficului (obținute de la autoritățile locale și centrale), să se stabilească un program unic de monitorizare pe baza unui program stabilit de comun acord de către autoritățile implicate. Acest program va fi inițiat și realizat în urma unor analize atente ce vizează:



Reprezentativitatea arterelor de trafic monitorizate;



Necesitatea completării cu noi puncte de monitorizare instalate în special pe arterele de acces în interiorul orașelor, șosele de centură, arcuri și inele interne urbane cu debite mari de trafic, drumuri naționale existente la nivel județean;



Necesitatea

proiectării

unei

rețele

monitorizare

traficului suficient de dense pentru a putea realiza după anumiți algoritmi, cu o precizie cât mai bună, distribuirea traficului pe restul arterelor nemonitorizate.

O alternativă, cel puțin în cazul marilor aglomerări, este aceea de a implementa modele de trafic, ale căror rezultate constau tocmai în această distribuire cu un grad crescut de precizie a traficului la nivel urban și periurban.

La nivel județean eforturile autorităților care elaborează inventarul se vor axa pe două direcții:



Elaborarea inventarului de emisii din trafic la

nivel urban

(în special în marile aglomerări) – care implică proiectarea unei rețele de monitorizare a traficului cât mai densă și cu un program de monitorizare cât mai coerent;



Elaborarea inventarului de emisii din trafic la

nivel extraurban

– care implică monitorizarea traficului pe drumurile naționale cu trafic intens/autostrăzi

și

elaborarea

unor

proceduri

distribuire

a emisiilor pe celelalte drumuri județene sau la nivelul localităților mici.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul transportului rutier în cazul aplicării nivelului 3 de abordare se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:



Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

– aplicabile pentru estimarea emisiilor prin metoda top-down;



Metode bazate pe factori de emisie

- estimarea emisiilor la nivel de arteră stradală folosind factori de emisie dependenți de viteză, regimul de trafic (urban, rural și autostradă), etc.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

asociate transportului rutier sunt utilizate în special pentru evaluarea calității aerului prin modelarea matematică a dispersiei

poluanților

nivelul

aglomerărilor,

actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calității aerului, prognoza calității aerului la nivel local etc.

Inventarele locale de emisii

includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și de trafic ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de trafic). O sursă liniară de emisie este descrisă printr-un nod de început și un nod de sfârșit, între care se desfășoară artera respectivă de circulație. În general o arteră este compusă din mai multe segmente datorită existenței intersecțiilor (nodurilor) cu alte artere. Recomandarea este de a se porționa artera în segmente pe care debitele de trafic asociate sunt aproximativ constante (chiar dacă includ mai multe noduri intermediare). De asemenea, se furnizează informații referitoare la direcția de parcurs între noduri, lungimea arterei,

tipul

arterei,

lățime,

capacitate

maximă,

date

asociate traficului pe fiecare direcție/sens de deplasare (trafic mediu zilnic – nr. de autovehicule/zi), viteză de deplasare, compoziția traficului pe principalele categorii de autovehicule (autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele sub 32 tone, autovehicule grele peste 32 tone, autocare/autobuze, motorete/motociclete), variația în timp a debitului de trafic.



Emisiile de poluanți (kg/an) distribuite la nivelul arterelor (sau segmentelor care le compun) pe care s-au făcut numărători de trafic sau pe care au fost alocate debite de trafic pe baza unor algoritmi specifici (eventual prin modele de trafic). Aceste emisii vor fi însoțite de variația temporală furnizată sub forma unor timpi de variație (lunară, zilnică, orară).



Caracteristicile fizice și de trafic ale surselor de emisie de suprafață la nivelul cărora se distribuie emisiile care nu au fost localizate pe arterele principale (ca surse liniare). Aceste surse pot fi definite prin

poligoane care delimitează arealele pe care aceste emisii de trafic sunt distribuite uniform. Se vor furniza informații referitoare la lungimea medie de parcurs pe arealul respectiv, lungimea totală a arterelor incluse în zona respectivă, traficul mediu zilnic (total pe zonă),

viteză

medie

deplasare

nivelul

zonei

respective, compoziția

traficului

principalele

categorii

autovehicule (autoturisme,

autoutilitare,

autovehicule

grele

sub

tone, autovehicule grele peste 32 tone, autocare/autobuze), variația în timp a debitului de trafic.



Emisiile de poluanți asociate traficului ca sursă de suprafață definită. Aceste emisii vor fi însoțite de variația temporală furnizată sub forma unor timpi de variație (lunară, zilnică, orară).

Cea mai eficientă metodă de a stoca informațiile colectate referitoare la caracteristicile fizice și de trafic ale arterelor, în vederea procesării ulterioare într-un mod cât mai performant, este de a utiliza un suport GIS. Asupra bazei de date georeferențiate atașate pot fi aplicate ulterior rutine de geoprocesare în vederea estimării emisiilor sau distribuirii în grile de calcul (pentru modelarea dispersiei poluanților).

În calculul emisiilor (și al consumurilor de carburant) se vor folosi factorii de emisie/consum dependenți de viteză. Acești factori de emisie sunt asociați fiecărei clase de autovehicule. Dezagregarea pe clase a traficului mediu zilnic la nivel de arteră (număr mediu zilnic de autovehicule aparținând unei anume clase) se va realiza folosind statistica parcului auto la nivel județean furnizată de Agenția Națională pentru Protecția Mediului.

Acești factori de emisie/consum carburant (g poluant/km, g carburant/km) pentru fiecare clasă de autovehicule se vor multiplica cu numărul mediu zilnic de autovehicule aparținând clasei respective și cu lungimea arterei. Pentru poluanții a căror emisie depinde de consumul de carburant (SO 2 , metale) emisia se va calcula astfel:

Dioxid de sulf

E SO

unde:





(1.1)

E SO2

= emisia de SO 2

k S,m

= conținutul de sulf în carburantul de tip „m” (kg/kg carburant) CC SO2,m

consumul

carburant

tip

„m”

pentru

clasa

de autovehicule respectivă

Plumb

E Pb



0,75



k Pb , m



CC Pb , m

(1.2)

unde:

E Pb

= emisia de Pb

k Pb,m

= conținutul de plumb în carburantul de tip „m” (kg/kg carburant) CC Pb,m

= consumul de carburant de tip „m” pentru clasa de autovehicule respectivă

Metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn)

folosind factori de emisie (exprimați în mg/kg

carburant)

pentru

fiecare

metal

multiplicat

consumul

de carburant.

Emisia și consumurile medii zilnice (kg/zi) la nivelul arterei se vor face prin

însumarea

tuturor

contribuțiilor

claselor

autovehicule.

De asemenea, datele de emisie se vor agrega (la nivel de arteră, urban/rural, total județ) pe categorii de autovehicule conform codurilor NFR 1.A.3.b.i - NFR 1.A.3.b.iv.

Asupra emisiilor calculate pot fi aplicate corecțiile specifice nivelului 3 de abordare în limita datelor disponibile sau a ipotezelor aduse de experții din grupul de lucru.

Separat se vor centraliza consumurile anuale pe tipuri de carburant și pe categorii de autovehicule conform codurilor NFR.

Se va relua procedura pentru calculul emisiilor asociate traficului asimilat ca sursă de suprafață. Trebuie menționat că procedura de distribuire a traficului și estimarea parcursului mediu în zone cu intensitate redusă se poate face ținând cont de următoarele aspecte:



Traficul mediu zilnic existent pe arterele la care zona respectivă este conectată;



Tipul zonei: rezidențial, comercial, industrial, localități mici;



Parcuri auto la nivelul localităților;



Capacități parcări publice la nivelul zonelor comerciale, industriale, instituționale;



Lungimea drumurilor din interiorul poligoanelor ce delimitează aria respectivă;



Densitatea populației.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR

1.A.3.b.i - NFR 1.A.3.b.iv se vor elabora la nivel central prin utilizarea statisticii referitoare la parcul auto național. Se va utiliza în acest sens fie aplicarea modelului de calcul COPERT IV, fie aplicarea factorilor de emisie/consum și a corecțiilor asociate prezentați în Ghidul EMEP/EEA

2009, capitolul 1.A.3.b. Se precizează că programul COPERT IV reprezintă transpunerea Ghidului.

Dat fiind faptul că RAR furnizează informațiile statistice la nivel județean și agregate la nivel național este recomandat a se aplica modelul de calcul pentru fiecare județ în parte și separat la nivel național. Se vor obține emisii/consumuri

carburant

nivel

județean/național

dezagregate

pe urban/rural/autostradă și pe categorii de autovehicule.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Verificarea inventarelor se poate realiza prin compararea abordărilor bottom-up și top-down. Este recomandată efectuarea comparării la nivelul fiecărui județ în parte pentru a putea identifica neconcordanțele încă de la acest nivel de dezagregare. Se vor compara atât emisiile, cât și consumurile de carburant la nivel urban și extraurban dintr-un județ.

O altă cheie de control în verificarea inventarului o reprezintă consumul de carburanți obținut din vânzări la nivel județean/urban/extraurban. Trebuie avut în vedere însă faptul că aceste consumuri obținute din vânzări trebuie calibrate pe consumurile reale (urban/extraurban/județean) datorită faptului că există traficul de tranzit, situație în care autovehiculele se alimentează în județele/localitățile învecinate sau se alimentează în județul respectiv și folosesc

carburantul

în

mare

parte

în

județele/localitățile

învecinate. Această calibrare se poate realiza doar prin anchete statistice ce vor urmări stabilirea fluxului de autovehicule care circulă în acest regim.

Neconcordanțele între rezultatele obținute prin cele două abordări la nivelul unui județ vor putea fi soluționate prin:



calibrarea

unor

parametri

din

inventarul

top-down,

precum kilometrajul mediu pe clase de autovehicule, viteza medie de deplasare, procentaj urban/rural-autostradă,



reanalizarea

algoritmilor

distribuire

traficului

artere nemonitorizate sau zone cu trafic redus și



reanalizarea metodologiei de realizare a numărătorilor din trafic.

Elaborarea rapoartelor

Informațiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului rutier (parametrii fizici și caracteristicile de trafic pentru surse liniare și de suprafață, emisii, factori de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS.

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 1.A.3.b.i – 1.A.3.b.iv vor fi incluse în inventarul național pentru

activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.7

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 1.A.3.b.v E VAPORAREA

BENZINEI

Această activitate este asociată cu emisiile de COV nm

datorate proceselor de evaporare la nivelul vehiculelor echipate cu motoare pe benzină. Aceste emisii trebuie raportate separat în inventarul național la categoria 1.A.3.b.v, făcându-se distincția față de emisiile de COV nm

asociate cu eșapamentul motoarelor autovehiculelor în activitatea de transport rutier.

1.3.7.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Realizarea inventarului de emisii asociat proceselor de evaporare a benzinei este direct relaționată cu procedura de elaborare a inventarului de emisii din transportul rutier prin metoda top-down, nefiind necesar a se relua în detaliu pașii descriși în subcapitolul 1.3.6 al Îndrumarului.

Datorită disponibilității reduse a datelor referitoare la procesele evaporative la nivelul autovehiculelor cu motoare pe benzină, realizarea inventarului se va face utilizând nivelul 1 de abordare prezentat în Ghid. Aceasta presupune cunoașterea:



Numărului de autovehicule echipate cu motoare pe benzină, pe categoriile autoturisme, autoutilitare, motorete/motociclete;



Variației temperaturilor ambientale pe ciclul diurn, factorii de emisie furnizați de Ghid fiind divizați pe patru intervale de temperatură:

Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 20 și 35 o C,

Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 10 și 25 o C,

Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 0 și 15 o C,

Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între -10 și 5 o C.

Numărul de autovehicule echipate cu motoare pe benzină pe categoriile menționate se regăsește la nivelul statisticii județene furnizată de Registrul Auto Român.

Variația temperaturilor ambientale pe ciclul diurn se regăsește în general în statisticile plurianuale climatologice. Este necesară cunoașterea numărului de zile anual asociate cu intervalele de variație prezentate mai sus.

Trebuie menționat că datorită faptului că procesele de evaporare a benzinei au loc atât în timpul operării autovehiculului, cât și în timpul staționării (cu motorul oprit), emisiile au loc atât la nivelul arterelor de trafic, cât și la nivelul zonelor rezidențiale, comerciale, parcări unde mașinile staționează. Acest lucru trebuie luat în considerare la nivel local atunci când este realizată distribuția pe tip de surse (liniare sau de suprafață).

1.3.7.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Inventarul local

va include:



Caracteristicile fizice ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de trafic) la nivelul cărora sunt distribuite emisii de COV nm

datorate evaporării benzinei;



Emisiile de poluanți (kg/an) distribuite la nivelul arterelor însoțite de variația temporală furnizată sub forma unor timpi de variație (lunară, zilnică, orară);



Caracteristicile fizice și de trafic ale surselor de emisie de suprafață la nivelul cărora se distribuie emisiile de COV nm

care nu au fost localizate pe arterele principale (ca surse liniare);



Emisiile de poluanți asociate proceselor de evaporare, ca sursă de suprafață definită. Aceste emisii vor fi însoțite de variația temporală furnizată sub forma unor timpi de variație (lunară, zilnică, orară).

Emisiile la nivel județean se vor calcula prin multiplicarea numărului de autovehicule echipate cu motoare pe benzină, pe categorii, existent în statistica privind parcul auto județean, cu factorul de emisie asociat intervalului

temperatură

și

numărul

zile

din

asociate intervalului de temperatură respectiv. Ulterior emisiile anuale asociate fiecărei categorii de vehicule se vor însuma, obținându-se emisia totală la nivel județean.

Referitor la dezagregarea emisiilor pe tipuri de surse trebuie ținut cont de faptul că emisiile din evaporarea benzinei pot avea loc:



La nivelul arterelor de trafic unde se desfășoară cea mai mare parte a activității de transport rutier – surse liniare;



nivelul

zonelor

(zone

rezidențiale,

localități

mici)

în

care activitatea de transport nu este intensă și sunt asimilate unor surse de suprafață;



La nivelul parcărilor comerciale, rezidențiale supraterane deschise (la nivelul solului) – surse de suprafață;



La nivelul parcărilor supraterane etajate sau subterane închise – surse de volum sau punctuale, în funcție de tipul de ventilație instalat.

Distribuirea emisiilor județene trebuie realizată într-o primă etapă între zonele urbane și extraurbane, urmând ca în etapa următoare, emisiile la nivel urban să fie la rândul acestora, dezagregate pe categoriile de surse enumerate mai sus.

Dezagregarea urban/extraurban se va face ținând cont de:



Procentul parcursului total (kilometraj) urban față de cel extraurban, existent în statistica județeană pe fiecare categorie de autovehicule cu motoare pe benzină;



Procentul de autovehicule pe benzină din parcul auto județean care este înmatriculat la nivel urban față de parcul auto înmatriculat la nivelul localităților rurale.

Dezagregarea emisiilor la nivel urban pe tipurile de surse menționate va ține cont de:



Nivelul traficului mediu zilnic pe arterele unde acesta este măsurat;



Capacitatea parcărilor de tip instituțional/comercial;



Densitatea populației la nivelul zonelor rezidențiale.

Inventarul local de emisii asociat evaporării benzinei va avea asociat un suport

GIS,

care

utiliza

informațiile

geospațiale

existente

pentru transportul rutier și le va completa cu noi straturi (parcări) și atribute (nivelul traficului mediu zilnic, capacitatea parcărilor, etc.).

Inventarele naționale de emisii

pentru categoriile de activități cod NFR

1.A.3.b.v se vor elabora la nivel central prin cumularea inventarelor de emisii la nivel județean.

Elaborarea rapoartelor

Informațiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului rutier (parametrii fizici și caracteristicile de trafic pentru surse liniare și de suprafață, emisiile, factorii de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS.

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 1.A.3.b.v vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.8

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 1.A.3.b.vi, vii U ZURA

PNEURILOR

ȘI

FRÂNELOR

VEHICULELOR

RUTIERE ,

UZURA SUPRAFEȚEI DRUMURILOR

Acest

subcapitol

furnizează

metodologia,

factorii

emisie

și

alte informații necesare estimării emisiilor de particule datorate uzurii pneurilor și frânelor (cod NFR 1.A.3.b.vi.) și uzurii suprafeței drumurilor (cod NFR 1.A.3.b.vii.).

Nu sunt tratate emisiile datorate resuspensiei particulelor existente la nivelul carosabilului.

Emisiile de particule sunt asociate diferitelor categorii de autovehicule conform clasificărilor cuprinse în capitolul asociat emisiilor de poluanți proveniți din transportul rutier (cod NFR 1.A.3.b):



Autoturisme – cod NFR 1.A.3.b.i;



Autoutilitare – cod NFR 1.A.3.b.ii;



Autovehicule grele, incluzând și autobuze – cod NFR 1.A.3.b.iii;



Motociclete cod NFR 1.A.3.b.iv.

1.3.8.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Realizarea inventarului de emisii asociat proceselor de uzură a pneurilor, frânelor și a carosabilului este direct relaționată cu procedura de elaborare a inventarului de emisii din transportul rutier prin metoda bottom-up, nefiind necesar a se relua în detaliu pașii descriși în capitolul 1.3.6.

Datorită disponibilității reduse a datelor referitoare la aceste procese, realizarea inventarului se va face utilizând nivelul 1 de abordare prezentat în Ghid. Aceasta presupune cunoașterea:



Numărului de autovehicule pe categorii autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele (incluzând și autobuze), motorete/motociclete;



Kilometrajului mediu pe perioada inventariată pentru autovehiculele din aceste categorii (km).

În cazul în care se realizează un inventar pornind de la nivel de arteră stradală sau de la zone de trafic (surse de suprafață) sunt necesari următorii parametri:



Traficul

mediu

zilnic

categorii

autovehicule

artera respectivă;



Lungimea arterei (surse liniare);



Lungimea medie de parcurs pentru ariile de trafic (surse de suprafață).

Aceste informații sunt cunoscute din măsurările de trafic care se desfășoară pe arterele principale (desemnate în cadrul programului de monitorizare) sau din estimările de trafic pe artere și areale unde nu există monitorizare.

1.3.8.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Inventarul local

va include:



Caracteristicile fizice ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de trafic) la nivelul cărora sunt distribuite emisiile de particule datorate proceselor de uzură a pneurilor, frânelor și a carosabilului;



Emisiile de particule (TSP, PM 10 , PM 2,5 ) (kg/an) distribuite la nivelul arterelor, însoțite de variația temporală furnizată sub forma unor timpi de variație (lunară, zilnică, orară);



Caracteristicile fizice și de trafic ale surselor de emisie de suprafață la nivelul cărora se distribuie emisiile de particule care nu au fost localizate pe arterele principale;



Emisiile de particule asociate proceselor de uzură a pneurilor, frânelor și a carosabilului, ca surse de suprafață definite. Aceste emisii vor fi însoțite de variația temporală furnizată sub forma unor timpi de variație (lunari, zilnici, orari).

Emisiile de particule (pe fracții TSP, PM 10 , PM 2,5 ) la nivel județean se vor calcula la nivel de artere/zone prin multiplicarea traficului mediu zilnic, pe categorii, cu lungimea arterei (sau cu parcursul mediu pentru zone de trafic), cu numărul de zile dintr-un an și cu factorul de emisie asociat procesului respectiv (uzură pneuri-frâne și uzură carosabil). Emisiile anuale asociate fiecărei categorii se vor însuma, obținându-se emisia totală de particule la nivel de arteră/zonă (separat pentru uzură pneuri-frâne și uzură carosabil). Datele se vor agrega la nivel urban/extraurban/autostradă și la nivel județean prin sumarea tuturor contribuțiilor de tip arteră/zonă.

Inventarul local de emisii asociat uzurii pneurilor-frânelor și uzurii carosabilului va avea asociat un suport GIS care va utiliza informațiile geospațiale existente pentru transportul rutier.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR

1.A.3.b.vi - NFR 1.A.3.b.vii se vor elabora la nivel central prin utilizarea statisticii referitoare la parcul auto național (abordarea top-down). Datele statistice referitoare la parcul auto pe clase de autovehicule se vor agrega la nivel de categorie. Numărul de autovehicule asociat fiecărei categorii se va înmulți cu kilometrajul mediu anual și cu factorii de emisie corespunzători nivelului 1 de abordare (pentru uzura pneuri-frâne, respectiv carosabil).

Dat fiind faptul că RAR furnizează informațiile statistice la nivel județean și agregate la nivel național este recomandat a se aplica această procedură pentru fiecare județ în parte și separat, la nivel național. Se vor obține emisiile

particule

nivel

județean,

dezagregate

pe urban/extraurban/autostradă și pe categorii de autovehicule.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Verificarea inventarelor se poate realiza prin compararea abordărilor bottom-up și top-down. Pentru a putea identifica neconcordanțele încă de la acest nivel de dezagregare se recomandă compararea la nivelul fiecărui județ în parte a inventarelor de emisii obținute prin cele două abordări. Se vor compara emisiile la nivel urban/extraurban/autostradă dintr-un județ.

Pentru eliminarea neconcordanțelor se vor realiza corecțiile propuse în cadrul procedurii asociate Transportului rutier.

Elaborarea rapoartelor

Informațiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului rutier (parametrii fizici și caracteristicile de trafic pentru surse liniare și de suprafață, emisiile, factorii de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS.

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 1.A.3.b.vi și 1.A.3.b.vii vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.9

A CTIVITĂȚI

DIN

CATEGORIA

COD

NFR

1.A.3.c

T RANSPORT

FEROVIAR

Categoria de activități cod NFR 1.A.3.c cuprinde transportul feroviar de marfă și de călători. Sursele de emisie aferente acestei categorii sunt asociate arderii carburantului lichid în motoarele Diesel cu care sunt echipate locomotivele Diesel (sau Diesel-electrice) sau a celui solid în locomotivele cu abur. Având în vedere că locomotivele cu abur sunt utilizate doar în situații de urgență, procedura de față tratează inventarierea emisiilor provenite doar de la locomotivele Diesel (sau Diesel-electrice).

Poluanții relevanți asociați acestei categorii de activități sunt cei specifici arderii în motoarele cu ardere internă: dioxid de carbon, particule, oxizi de azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf, metale grele. Se precizează că inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar în inventarul național pentru gaze cu efect de seră.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul feroviar nu reprezintă o categorie cheie de surse la nivel național. Poate însă exista un impact local semnificativ în zona triajelor, depourilor și a gărilor mari.

Activității de transport feroviar (cod NFR 1.A.3.c) îi sunt asociate o serie de activități conexe, care au loc în triaje, depouri sau gări, precum:



activitatea de ardere a combustibililor în surse staționare, în scopul producerii de energie electrică și/sau termică (cod NFR 1.A.4.a);



activități de construcție – reparare locomotive și garnituri de tren: sablare (cod NFR 7.A.5), suduri (cod NFR 7.A.6), galvanizare și prelucrări mecanice, vopsire (cod NFR 3.A.2), degresare (cod NFR 3.B.1), funcționare utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii);



stocarea și manevrarea carburanților utilizați pentru alimentarea locomotivelor și utilajelor (cod NFR 1.B.2.a.v).

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.c sunt reprezentate de consumurile de carburanți.

1.3.9.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Instituțiile deținătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt prezentate în cele ce urmează:



Ministerul

Transporturilor

și

structurile

sale

atribuții

în domeniul transportului pe cale ferată:

Autoritatea

Feroviară

Română

(AFER)

–

informații referitoare la operatorii licențiați de transport feroviar de marfă și călători.



Căile

Ferate

Române

(CFR)

S.A.

și

structurile

regionale (regionalele CF) ale acesteia,

împreună cu filiala

Informatică Feroviară

–

informații

privind

infrastructura

feroviară

publică (rețeaua

căi

ferate,

diferențierea

în

linii

electrificate și neelectrificate; gări, triaje și depouri), inclusiv hărți tematice GIS la nivel național și de regionale CF.



Operatori naționali de cale ferată:

CFR

Marfă

și

structurile

sale

regionale

(Compania Națională de Transport Feroviar de Marfă) – informații privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice și privind traficul feroviar de marfă;

CFR

Călători

și

structurile

sale

regionale

(Compania Națională de Transport Feroviar de Călători) - informații privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice și privind traficul feroviar de călători.



Operatorii feroviari în sistem privat, pentru transportul de marfă/călători

– informații privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice pentru transportul de marfă, respectiv călători și traficul feroviar de marfă, respectiv călători.



Institutul Național de Statistică

– date privind consumurile anuale de carburanți (motorină) pentru transportul feroviar, etc.



Serviciile

reglementare

din

cadrul

autorităților

locale, regionale și centrale pentru protecția mediului

– date relevante cuprinse în autorizațiile de mediu și alte documente.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, autoritățile pentru protecția mediului implicate vor efectua următoarele activități:



solicitarea la AFER de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului

informațiilor

referitoare

operatorii

licențiați

de transport feroviar de marfă și călători;



transmiterea de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului a chestionarului „Transport_feroviar” către CFR S.A., Informatică Feroviară, CFR Marfă, CFR Călători și structurile regionale ale acestora;



transmiterea chestionarului „Transport_feroviar” către operatorii feroviari în sistem privat, pentru transportul de marfă/călători;



solicitarea la Institutul Național de Statistică de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agențiilor pentru Protecția Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente.

Operatorilor feroviari naționali sau privați, care dețin instalații de ardere pentru producerea de energie electrică sau/și termică, le va fi transmis și chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Se precizează că activitatea de transport feroviar este răspândită pe întreg teritoriul țării, liniile ferate neelectrificate aparținând rețelei publice având o pondere ridicată (60%).

Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În situația în care se vor putea colecta date de o calitate și un grad de detaliu suficient de ridicate, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare.

1.3.9.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

În vederea elaborării inventarului de emisii, cel mai adecvat mod de abordare pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autoritățile competente pentru protecția mediului cu celelalte autorități. Totodată se propune înființarea unui subgrup de discuții pe forumului

INVENTARE DE EMISII .

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

Sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.c vor fi tratate în cadrul inventarelor de emisii după cum urmează:



Ca surse liniare – sursele asociate transportului feroviar realizat cu ajutorul locomotivelor de linie (locomotive pentru distanțe lungi) și automotoare;



Ca surse de suprafață – sursele de emisie asociate activității locomotivelor de manevră în depouri/triaje.

Estimarea emisiilor aferente acestor surse cu nivelul 2 de abordare se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelele 3-2 ÷ 3-4 din capitolul 1.A.3.c.

Pentru estimarea emisiilor cu ajutorul acestor factori, trebuie utilizate date privind

consumurile

carburanți

cele

tipuri

locomotive menționate mai sus (de linie, automotoare și de manevră). În situația în care aceste date nu sunt disponibile, se vor utiliza valorile consumurilor specifice indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-5 din capitolul 1.A.3.c.

Agregarea/dezagregarea

emisiilor

asociate

locomotivelor

linie

și automotoarelor se poate realiza în două moduri:



în funcție de kilometrajul și rutele parcurse de către locomotive;



în funcție de traficul de marfă și de călători pe liniile de cale ferată neelectrificată.

În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activitățile din cadrul amplasamentului unui depou/triaj/gară vor fi incluse toate sursele de poluanți

atmosferici

existente

în

acest

amplasament,

indiferent

de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-se toți parametrii caracteristici (instalațiile de ardere pentru producerea de energie electrică sau/și termică vor fi tratate ca surse punctuale).

Estimarea emisiilor pentru activitățile din categoria cod NFR 1.A.3.c printr- o abordare de nivel 3 se poate realiza printr-o metodă similară cu cea din metodologia IPCC, prezentată de Ghidul EMEP/EEA 2009 în capitolul

1.A.3.c. [relația (3)]. Aceasta necesită utilizarea următoarelor tipuri de date:



Datele privind volumul de activitate (cicluri de transport efectuate, masă totală tractată);



Numărul de locomotive (pe vechime, pe intervale de putere);



Distanțele parcurse pe unitatea de masă transportată, numărul anual de ore de utilizare, numărul de ore de manevră;



Tipul locomotivei folosite, puterea medie dezvoltată;



Masa trenurilor marfare, factorul de încărcare.

Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, în tabelul 3-5 din capitolul 1.A.3.c, factorii de emisie care pot fi utilizați pentru estimarea emisiilor prin abordarea de nivel 3.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR

1.A.3.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Elaborarea rapoartelor

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 1.A.3.c vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.10

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 1.A.3.d T RANSPORT NAVAL

Categoria de activități cod NFR 1.A.3.d cuprinde transportul naval și include următoarele categorii și subcategorii de activități:



1.A.3.d navigația care cuprinde toate categoriile de nave inclusiv cele pe pernă de aer și cele cu aripi portante, mai puțin navele de pescuit:

1.A.3.d.i navigația la nivel internațional (pe mare, lacuri în interiorul uscatului, ape de coastă) și presupune porturi de plecare și destinație localizate în state diferite. Include și navigația internațională de tip militar;

1.A.3.d.ii navigația la nivel național, inclusiv cea de agrement – plecări și destinații din porturi localizate în același stat.



1.A.4.c.iii navigația asociată activității de pescuit – include toată flota de pescuit a unui stat, presupune alimentare cu carburant doar în statul respectiv, dar include și navigația în apele internaționale;



1.A.5.b navigația asociată cu alte activități inclusiv cele militare nespecificate în 1.A.d.i.

Poluanții relevanți asociați acestei categorii de activități sunt cei specifici arderii în motoarele cu ardere internă: dioxid de carbon, particule, oxizi de

azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf, metale grele. Se precizează că inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar în inventarul național pentru gaze cu efect de seră.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul naval intern cod NFR 1.A.3.d.ii este o categorie cheie de surse la nivel național în ceea ce privește emisiile de metale (Cd, Hg, As și Cu). De asemenea, transportul naval și activitățile portuare pot genera un impact local semnificativ.

Infrastructurii de transport naval intern îi este asociată, de asemenea:



activitatea de ardere a combustibililor în surse staționare, în scopul producerii de energie electrică sau/și termică (cod NFR 1.A.4.a);



activități de construcție – reparare nave (șantier naval): sablare (cod NFR 7.A.5), suduri (cod NFR 7.A.6) și prelucrări mecanice, vopsire (cod NFR 3.A.2), funcționare utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii);



activități de manevrare a mărfurilor – funcționare utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii), încărcare/descărcare mărfuri vrac (cod NFR 2.G), funcționare vehicule (cod NFR 1.A.3.b.iii);



activități de stocare/manevrare produse petroliere pentru alimentarea navelor (cod NFR 1.B.2.a.v);



activități de stocare/manevrare asociate terminalelor de produse petroliere (cod NFR 1.B.2.a.v).

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.d sunt reprezentate de consumurile de carburanți pe tipuri de carburanți, de nave și pe tip de navigație (intern sau internațional).

1.3.10.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Instituțiile deținătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt prezentate în cele ce urmează:



Autoritatea Navală Română

și structurile teritoriale ale acesteia (căpitănii zonale și portuare) – informații referitoare la traficul intern;



Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

și structurile teritoriale ale acestuia;



Institutul Național de Statistică

– date privind consumurile anuale de carburanți (motorină) pentru transportul naval, etc.;



Serviciile

Reglementare

din

cadrul

autorităților

locale, regionale și centrale pentru protecția mediului

– date relevante cuprinse în autorizații de mediu și alte documente.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, autoritățile pentru protecția mediului implicate vor efectua următoarele activități:



solicitarea la Autoritatea Navală Română de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului a informațiilor referitoare la traficul naval intern și internațional;



transmiterea de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului a chestionarului

„Transport_maritim_fluvial_șantiere

navale”

către Autoritatea Navală Română;



solicitarea la Institutul Național de Statistică de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor referitoare la traficul naval intern și internațional (consumuri de carburanți, volume de mărfuri, etc.);



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agențiilor pentru Protecția Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente.

Căpităniilor porturilor și operatorilor șantierelor navale li se va transmite și chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. Se menționează faptul că în chestionarul „Transport_maritim_fluvial_șantiere navale” sunt incluse și datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate activităților portuare și din cadrul șantierelor navale, excluzând activitățile de degresare și aplicare

vopselelor.

Pentru

obținerea

datelor

referitoare

aceste activități, se vor transmite chestionarele „Degresare_solvenți” și „Aplicare vopsele”.

Identificarea nivelului de abordare

Estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 3 de abordare, în situația în care se vor putea colecta date de o calitate și un grad de detaliu suficient de ridicate.

1.3.10.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

În vederea elaborării inventarului de emisii, se propune înființarea unui subgrup de discuții în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII în care să se asigure o abordare unitară și să se realizeze corelarea datelor obținute la nivel central cu cele locale.

Realizarea fluxului de date

Reprezentanții Agenției Naționale pentru Protecția Mediului vor prezenta în cadrul grupului de lucru chestionarele de colectare a datelor, precum și cerințele de calitate a datelor.

În cadrul grupului de discuții se vor lua în considerare următoarele:



Analiza calității și a gradului de detaliu al datelor disponibile;



Stabilirea modalității de realizare a fluxului de date între structurile teritoriale ale autorităților centrale membre ale grupului de lucru. Se va stabili modul de distribuire a chestionarelor și modul de colectare a datelor;



Stabilirea modalității de colectare și de realizare a fluxului de date referitoare la navigația de agrement;



Modalitățile optime de agregare/dezagregare a datelor colectate prin chestionare, precum și a emisiilor estimate pe baza acestora.

Datele colectate vor fi dezagregate la nivel județean și transmise Agențiilor locale pentru Protecția Mediului de către ANPM.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

Sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.d vor fi tratate în cadrul inventarelor de emisii după cum urmează:



Ca surse liniare – sursele asociate traficului naval fluvial și pe râuri, inclusiv navigația de agrement;



Ca surse de suprafață – sursele de emisie asociate transportului naval maritim și navigației de agrement pe lacuri.

Estimarea emisiilor aferente acestor surse se va realiza pe baza nivelului 3 de abordare, utilizându-se factorii de emisie indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 1.A.3.d, în tabelele 3-9 și 3-10 pentru NO x , COV nm

și particule, în tabelele 3-1 și 3-2 pentru alți poluanți. Pentru estimarea emisiilor asociate navigației de agrement se vor utiliza factorii de emisie indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-11 din capitolul 1.A.3.d.

Agregarea/dezagregarea emisiilor asociate traficului naval se poate realiza în funcție de:



distanța și de rutele de navigație;



intensitatea traficului pe rutele de navigație.

În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activitățile din cadrul amplasamentului unui port/șantier naval vor fi incluse toate sursele de poluanți

atmosferici

existente

în

acest

amplasament,

indiferent

de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă

va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

În vederea estimării emisiilor pe nivelul 3 de abordare sunt necesare informații referitoare la:



consumurile totale de carburanți (pe fiecare tip), separate pe navigație internă și internațională;



trafic portuar – cu statistică în funcție de tipul motorului.

Ghidul propune parcurgerea următorilor pași în vederea estimării emisiilor de poluanți:



Obținerea datelor privind traficul portuar pe categorii de nave (conform tabelului 3-6 din cadrul capitolului 1.A.3.d din Ghidul EMEP/EEA 2009). Principalele categorii de nave cuprinse în tabel sunt:

nave pentru transportul mărfurilor uscate;

nave pentru transportul mărfurilor lichide (nave cisternă);

nave portcontainer;

cargouri pentru mărfuri generale;

nave roll-on/roll-off;

nave de pasageri, maritime sau fluviale;

nave de pescuit și prelucrare a peștelui;

altele;

remorchere.



Calculul

puterilor

totale

dezvoltate

tip

navă,

folosind informațiile cuprinse în tabelul 3-6 (este furnizată puterea motorului pe fiecare tip de navă);



Distribuirea puterilor totale pe tipuri de motoare și carburanți conform tabelului 3-7 din cadrul capitolului 1.A.3.d. Acest tabel alocă fiecărei categorii de nave, procentual, tipurile de motoare cu care sunt echipate și tipul de carburant utilizat. Spre exemplu navele pentru transportul mărfurilor uscate sunt echipate astfel:

0,87% motoare diesel de turație mică care utilizează carburant MDO/MGO;

74,08%

motoare

diesel

turație

mică

care

utilizează carburant BFO;

3,17%

motoare

diesel

turație

medie

care

utilizează carburant MDO/MGO;

20,47% motoare diesel de turație medie care utilizează carburant BFO;

0,52% motoare diesel de turație mare care utilizează carburant MDO/MGO;

0,75% motoare diesel de turație mare care utilizează carburant BFO;

0,00% turbine pe gaz care utilizează carburant MDO/MGO;

0,14% turbine pe gaz care utilizează carburant BFO;

0,00% turbine pe abur care utilizează carburant MDO/MGO;

0,00% turbine pe gaz care utilizează carburant BFO.



alocarea consumului de carburant conform puterilor distribuite anterior folosind consumurile specifice (g/kWh) din tabelul 3-4 din Ghidul EMEP/EEA 2009.

În cazul ambarcațiunilor, Ghidul sugerează o distribuire a consumurilor în funcție

structura

flotei

mici

dimensiuni

(după

performanțele tehnologice ale motoarelor cu care sunt echipate navele).

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR

1.A.3.d se vor elabora prin agregarea datelor privind traficul internațional și respectiv a celor privind traficul intern.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Elaborarea rapoartelor

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 1.A.3.d vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.11

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 1.A.3.e.i C OMPRESOARE

PENTRU CONDUCTE

Emisiile de la compresoarele de conducte sunt importante, în special, pentru gazele cu efect de seră, aceste emisii fiind reprezentate de scurgeri de metan. Estimarea emisiilor se realizează utilizând Ghidul IPCC 2006.

Alte emisii care pot avea loc sunt cele provenite de la arderi în stații de compresoare. Aceste emisii se estimează cu factorii de emisie prezentați în

capitolul 1.A.4 „Arderi în surse staționare de mică putere” al Ghidului EMEP/EEA.

1.3.12

Activități din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere și echipamente

Această categorie de activități este asociată cu emisiile de gaze de eșapament generate de arderea carburanților în motoarele termice ce echipează sursele mobile nerutiere și alte mașini (echipamente și utilaje din diverse sectoare de activitate). Include următoarele coduri NFR:



cod NFR 1.A.2.f.ii – echipamente și utilaje mobile în industria prelucrătoare și în construcții;



cod NFR 1.A.4.a.ii – echipamente și utilaje mobile în activități comerciale și instituționale;



cod NFR 1.A.4.b.ii – utilaje mobile folosite în activități rezidențiale;



cod NFR 1.A.4.c.ii – vehicule nerutiere și alte utilaje mobile în agricultură/silvicultură;



cod NFR 1.A.5.b – alte echipamente și utilaje mobile din domeniul militar.

Sunt excluse sursele mobile asociate transportului rutier, aviatic, feroviar sau maritim/fluvial. Ghidul EMEP/EEA recomandă atenție atunci când anumite echipamente sau utilaje se încadrează în categoria celor mobile fiindcă există o serie de echipamente și utilaje care sunt proiectate a fi mobile, dar care operează perioade îndelungate în același loc și se pot foarte ușor încadra la categorii asociate cu surse staționare (de exemplu, generatoarele de energie electrică pot fi încadrate la motoare staționare).

Analiza referitoare la sursele-cheie, efectuată pe raportările menționate în Tabelul 1.1 din subcapitolul 1.2, indică faptul că emisiile acestor categorii de activități au fost incluse în emisiile de la alte coduri NFR, cu excepția activităților cod NFR 1.A.4.c.ii.

Se precizează că:



echipamentele și utilajele mobile sunt utilizate în multe ramuri de activitate (industrie, extragerea mineralelor, agricultură, silvicultură, în activități comerciale, etc.);



echipamentele și utilajele mobile sunt răspândite pe întreg teritoriul țării;



echipamentele și utilajele mobile pot reprezenta surse importante pentru poluarea aerului la nivel local.

Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 sau 3 de abordare, în funcție de disponibilitatea datelor.

Inventarele locale trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, iar inventarul național de emisii se va realiza prin însumarea inventarelor locale de emisii.

1.3.12.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date sunt:



Operatorii

care au ca profil activități în domeniile industrial, construcții, comercial, agricol, silvic, etc., care dețin echipamente și utilaje mobile;



Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și structurile teritoriale ale acesteia ;



Ministerul

Agriculturii

și

Dezvoltării

Rurale

și

structurile teritoriale ale acestuia ;



Asociațiile agricole ;



Autoritățile administrației publice locale și alte instituții

care dețin echipamente și utilaje mobile;



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date colectate în cadrul recensământului agricol și al recensământului populației și locuințelor, sau date incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

Autoritățile pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea către deținătorii de echipamente și utilaje mobile a chestionarelor în care se solicită informații despre echipamentele și utilajele mobile (a chestionarului „Trafic intern_utilaje_vehicule” sau, după caz, a chestionarelor privind activitatea principală - care solicită și informații referitoare la echipamente și utilaje mobile);



solicitarea de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a datelor necesare;



solicitarea de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului la Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a datelor necesare;



solicitarea de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului la Institutul Național de Statistică a datelor necesare;



transmiterea de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului la agențiile

locale/regionale

pentru

protecția

mediului

datelor colectate la nivel central și dezagregate pe județe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.

Identificarea nivelului de abordare

După cum s-a menționat anterior estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În situația în care se vor putea colecta date de o calitate și un grad de detaliu suficient de ridicate, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare.

1.3.12.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Realizarea fluxului de date

Întrucât folosirea utilajelor și echipamentelor mobile reprezintă activități conexe activităților principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu cel specific activităților principale.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate acestor categorii de activități se aplică metode bazate pe factori de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

se vor elabora doar pentru categoriile de activități cod NFR 1.A.2.f.ii, cod NFR 1.A.4.a.ii, cod NFR 1.A.4.b.ii și cod NFR 1.A.4.c.ii. și trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice ale surselor de emisie (de suprafață sau liniare) și localizarea acestora;



Emisiile anuale la care este atașat programul de desfășurare a activităților (perioada din an, durata, etc.).

Emisiile de poluanți asociate acestor categorii de activități se vor estima astfel:



Pentru nivelul 2 de abordare (nivel de abordare recomandat) se vor utiliza factorii de emisie indicați în tabelul 3-2 din subcapitolul 1.A.4

„Surse mobile nerutiere și echipamente” din Ghidul EMEP/EEA 2009. Emisiile de metale grele și de poluanți organici persistenți se vor calcula cu factorii de emisie din tabelul 3-1;



Pentru nivelul 3 de abordare (acest nivel de abordare va fi utilizat doar dacă se vor putea colecta date de o calitate și un grad de detaliu suficient de ridicat) se vor utiliza factorii de emisie indicați în tabelele de la 3-10 la 3-23 din subcapitolul 1.A.4 „Surse mobile nerutiere și echipamente” din Ghidul EMEP/EEA 2009.

Inventarele locale de emisii pentru aceste activități vor fi incluse în inventarele de emisii pentru activitățile principale desfășurate pe diferite amplasamente.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoriile de activități cod NFR 1.A.2.f.ii, cod NFR 1.A.4.a.ii, cod NFR 1.A.4.b.ii, cod NFR 1.A.4.c.ii se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Elaborarea rapoartelor

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din aceste categorii

activității

(cod

NFR:

1.A.2.f.ii,

1.A.4.a.ii,

1.A.4.b.ii

și 1.A.4.c.ii) vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.13

Activități din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staționare de mică putere

Categoria de activități „Arderi în surse staționare de mică putere” se referă la arderea combustibililor în instalații de ardere cu puteri termice < 50 MW t , utilizate în următoarele domenii de activitate:



Comercial/Instituțional (Încălzire comercială și instituțională) – cod NFR 1.A.4.a;



Rezidențial (Încălzire rezidențială, prepararea hranei) – cod NFR 1.A.4.b;



Agricultură/Silvicultură – cod NFR 1.A.4.c;



Altele (Alte arderi în surse staționare, inclusiv militare) – cod NFR 1.A.5.a.

Această categorie cuprinde arderile în unități și în instalații de ardere de mică putere, altele decât cele din categoria 1.A.1. Tehnicile de ardere utilizate pot fi relevante pentru sursele din categoria 1.A.1 sau din alte domenii de activitate. Capitolul 1.A.1 din Ghid furnizează informații suplimentare pentru activitățile din categoria 1.A.4 și invers. Informațiile pentru categoria de activități 1.A.4 sunt adecvate, de asemenea, pentru estimarea emisiilor de la surse staționare de ardere din alte domenii.

Se precizează că în categoria 1.A.4.c nu este inclusă arderea deschisă a deșeurilor agricole.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2, referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele de ardere de mică putere reprezintă categorii de surse- cheie la nivel național.

Emisiile de poluanți aferente acestor surse au o contribuție importantă la cantitățile de poluanți emise nu numai la nivel național, ci și la nivel local, aceste emisii putând genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate cât mai detaliat, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii sunt prezentate mai jos, pentru fiecare dintre cele patru categorii de activități.

1.3.13.1

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 1.A.4.a A RDERI ÎN SURSE STAȚIONARE DE MICĂ PUTERE

– Î NCĂLZIRE COMERCIALĂ ȘI INSTITUȚIONALĂ ȘI DIN CATEGORIA COD

NFR 1.A.4.b A RDERI ÎN SURSE STAȚIONARE DE MICĂ PUTERE

– Î NCĂLZIRE REZIDENȚIALĂ ,

PREPARAREA HRANEI

În categoria de activități cod NFR 1.A.4.a sunt incluse sistemele utilizate pentru încălzirea spațiilor și pentru prepararea apei calde în domeniile comercial și instituțional, precum și pentru prepararea hranei în sistemul alimentației publice.

Sistemele utilizate sunt reprezentate de centrale termice cu puteri termice cuprinse între 50 kW t

și 50 MW t , generatoare de aer cald, centrale termice și electrice în cogenerare, de puteri reduse. Sistemele de încălzire utilizate în domeniile comercial și instituțional pot fi reprezentate, de asemenea, de centrale termice cu puteri mai mici de 50 kW t

și de sobe. Sistemele utilizate pentru prepararea hranei în sistemul alimentației publice sunt mașinile de gătit alimentate de regulă cu gaze naturale sau cu gaze combustibile lichefiate sau mașinile de gătit electrice.

În categoria de activități cod NFR 1.A.4.b sunt incluse sistemele utilizate pentru încălzirea spațiilor, prepararea apei calde și pentru prepararea hranei în domeniul casnic.

Sistemele utilizate în mod curent au puteri termice mai mici de 50 kW t

și constau în: sobe, șeminee, centrale de apartament, centrale pentru încălzirea locuințelor colective (centrale de bloc), mașini de gătit.

Pentru sistemele de ardere de mică putere din domeniul casnic se utilizează diferiți combustibili: gaze naturale, gaze petroliere lichefiate, produse petroliere, cărbune, lemne, brichete de cărbune sau de rumeguș, pelete. În mediul rural se practică, pe scară destul de extinsă, utilizarea biomasei

(deșeuri vegetale) drept combustibil. Emisiile sunt dependente de tipul de combustibil și de sistemele de ardere.

1.3.13.1.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Distribuitorii de combustibili : E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România – pentru gaze naturale, Societatea Națională a Lignitului

Oltenia

SA,

Compania

Națională

Huilei

și distribuitorii locali – pentru cărbune, ROMSILVA și depozitele locale – pentru lemn, producătorii de produse petroliere distilate (SC OMV

Petrom

SA,

Rompetrol

Rafinare

SA,

LUKOIL ENERGY&GAS ROMANIA SRL, SC RAFO SA Onești, etc.;



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind consumurile de combustibili, incluse în balanța energetică, date specifice colectate prin recensământul populației și al locuințelor, alte date incluse în anuarul statistic și în diferite anchete statistice;



Autoritățile administrației publice locale

– care pot furniza date și informații cu specific urbanistic și lista distribuitorilor locali de combustibili;



Agențiile pentru Protecția Mediului

– serviciile Reglementări, care pot furniza lista distribuitorilor de combustibili.

Colectarea datelor

Dată fiind extinderea la nivel național a activităților de ardere în domeniul comercial, instituțional și, în special, în domeniul casnic, în vederea colectării

datelor

referitoare

consumurile

combustibili

pentru încălzire, prepararea apei calde și pentru prepararea hranei în aceste domenii,

este

necesară

implicarea

marilor

distribuitori/furnizori

de combustibili, precum și a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a agențiilor regionale/locale pentru protecția mediului.

Autoritățile pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea

chestionarului

„Comercial_instituțional_rezidențial” către marii distribuitori/furnizori de combustibili, la nivel național, de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului;



transmiterea

chestionarului

„Comercial_instituțional_rezidențial” către alți distribuitori/furnizori locali de combustibili, precum și autorităților

administrației

publice

locale,

către

Agențiile locale/regionale pentru Protecția Mediului;



transmiterea chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale” către unitățile comerciale și instituțiile care dețin surse de ardere cu puteri termice peste 1MW t ;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agențiilor pentru Protecția Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului la Institutul Național de Statistică a datelor necesare;



transmiterea de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului la agențiile

locale/regionale

pentru

protecția

mediului

datelor colectate la nivel central și dezagregate pe județe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



categoriile cheie de activități/surse.

Ca urmare a diversității sistemelor de ardere și a dificultății colectării unor date detaliate privind tehnicile de ardere, estimarea emisiilor de poluanți pentru această categorie de surse se va efectua pe baza nivelului 2 de abordare.

1.3.13.1.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru aceste categorii de surse îl reprezintă colaborarea între autoritățile competente pentru protecția mediului și distribuitori/furnizori, la nivel național și local. De asemenea, la nivel local vor fi implicate și autoritățile administrației publice locale.

Caracterul unitar al inventarului de emisii și atingerea unui nivel ridicat al obiectivelor de calitate a inventarelor se va asigura prin inițierea unui grup de discuții pe forumul

INVENTARE DE EMISII,

recomandă

datele

deținute

marii

distribuitori/furnizori

de combustibili din România (E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România – pentru gaze naturale, Societatea Națională a Lignitului Oltenia SA, Compania Națională a Huilei SA – pentru cărbune, ROMSILVA – pentru lemn, SC OMV Petrom SA, SC Rompetrol Rafinare SA, SC LUKOIL ENERGY&GAS ROMANIA SRL – pentru produse petroliere) să se colecteze de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului, în timp ce datele provenind de la alți distribuitori/furnizori de combustibili să

fie

în

responsabilitatea

autorităților

publice

locale

pentru

protecția mediului. În scopul stabilirii celor mai adecvate modalități de colectare și corelare a datelor furnizate de sursele naționale sau locale, se constituie o secțiune în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII.

Realizarea fluxului de date

Flux de date la nivel central

Reprezentanții Agenției Naționale pentru Protecția Mediului vor distribui reprezentanților marilor distribuitori/furnizori de combustibili chestionarele de colectare a datelor privind consumurile de combustibili pe județe și pe localități,

dezagregate

consumatori

casnici

și

consumatori comerciali/instituționali, exclusiv consumatorii industriali. De asemenea, se vor

solicita

marilor

distribuitori/furnizori

combustibili

listele distribuitorilor locali de combustibili. În cazul localităților care dispun de rețele de distribuție a gazelor naturale se vor solicita, de asemenea, hărțile acestor rețele.

De asemenea, Agenția Națională pentru Protecția Mediului va solicita Institutului Național de Statistică date privind consumurile de combustibili pentru domeniile comercial, instituțional și casnic, date specifice colectate prin recensământul populației și al locuințelor, alte date incluse în anuarul statistic și în diferite anchete statistice.

După primirea datelor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului va transmite agențiilor locale datele defalcate pe localitățile din fiecare județ.

Flux de date la nivel local

Reprezentanții agențiilor locale pentru protecția mediului vor distribui chestionarul„Comercial_instituțional_rezidențial”către

distribuitorii/ furnizorii locali de combustibili și către primării.

În vederea delimitării ulterioare a zonelor în care sunt utilizate diferite sisteme de încălzire, se vor solicita hărțile rețelelor locale de distribuție a energiei termice (termoficare).

Reprezentanții agențiilor locale pentru protecția mediului vor identifica unitățile comerciale și instituțiile în cadrul cărora funcționează centrale termice cu puterea egală sau mai mare de 1MW t .

Identificarea se va realiza în două etape:



solicitarea informațiilor privind unitățile comerciale și instituțiile din fiecare localitate, de la serviciile Reglementări ale APM, de la primării și de la distribuitorii/furnizorii locali de combustibili, care vor indica, în măsura posibilului, unitățile care dețin centrale termice cu puteri peste 1MW t ;



definitivarea listei cu unitățile comerciale și instituțiile din fiecare localitate, în cadrul cărora funcționează centrale termice cu puteri peste 1MW t , prin anchete telefonice.

După identificare, acestor unități li se va distribui chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul surselor de ardere de mică putere se va utiliza

metoda bazată pe factori de emisie

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calității

aerului

prin

modelarea

matematică

dispersiei

Inventarele locale de emisii:

Încălzire rezidențială și prepararea hranei – cod NFR 1.A.4.b

Sursele de emisie din această categorie sunt asociate următoarelor tipuri de activități:



Încălzire rezidențială la nivelul locuințelor individuale (case) și locuințelor colective (blocuri) dotate cu centrale termice proprii;



Preparare apă caldă la nivelul locuințelor individuale și colective;



Preparare hrană - folosind mașini de gătit tip aragaz (combustibil gazos – gaze naturale sau combustibil gazos lichefiat – gaze petroliere lichefiate) sau mașini de gătit care utilizează combustibil lichid (produse petroliere) sau solid.

Din punct de vedere al sistemelor de încălzire se disting mai multe tipuri:



încălzire centrală de bloc/cvartal în cazul locuințelor colective – centrale termice de bloc/cvartal;



încălzire individuală – centrală de apartament, sobă, șemineu, etc.;



încălzire centrală asigurată prin termoficare – centrale termice de zonă, centrale electrice și de termoficare.

Centralele termice de zonă și centralele electrice și de termoficare sunt, de regulă, instalații mari de ardere și sunt incluse în categoria cod NFR 1.A.1.a, deci emisiile asociate acestora nu vor fi incluse în categoria cod NFR 1.A.4.b.

În continuare se prezintă procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru sursele din categoria cod NFR 1.A.4.b, definite mai sus.

Sursele de emisie incluse în această categorie sunt, în general, surse punctuale, dirijate (coșurile de evacuare a gazelor de ardere captate din instalațiile de încălzire). Datorită numărului mare de instalații de acest fel, care

sunt

distribuite

spațial

într-un

mod

relativ

compact

(pe

zone rezidențiale de locuințe individuale, ansambluri de locuințe colective), cea mai eficientă metodă de a inventaria aceste surse este asimilarea acestora cu surse de suprafață cu înălțime de emisie proporțională cu regimul de înălțime al zonei respective.

Ținând cont de tipurile de sisteme de încălzire și de preparare a hranei, de combustibilul utilizat pentru ardere, precum și de modul de definire spațială a surselor de emisie, realizarea inventarului de emisie necesită delimitarea spațială la nivelul județelor/aglomerărilor urbane a zonelor cu sisteme de încălzire

similare

și

care

utilizează

același

tip

combustibil.

Se recomandă a se identifica, la nivelul arealului de realizare a inventarului, următoarele zone:

Zone rezidențiale compuse din locuințe individuale care sunt racordate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale . La nivelul acestora, sistemele de încălzire sunt sobele sau centralele termice care utilizează gazele naturale. Sistemele de preparare a hranei sunt, în general, mașinile de gătit tip aragaz racordate, de asemenea, la rețeaua de gaze naturale, iar pentru prepararea apei calde se utilizează fie centrala termică, fie boilere cu gaze naturale sau electrice.

Zone

rezidențiale

compuse

din

locuințe

individuale

care utilizează combustibil solid, lichid sau gaze petroliere lichefiate (lemn/cărbune/produse petroliere/GPL, etc.) . La nivelul acestora, sistemele de încălzire sunt sobele sau centralele termice individuale care utilizează aceste tipuri de combustibil. Sistemele de preparare a hranei pot fi mașini de gătit tip aragaz (care folosesc gaze lichefiate combustibile îmbuteliate în butelii tip aragaz sau în recipiente tip Linde

Gaz,

Butan

Gaz)

mașini

gătit

care

utilizează combustibil solid/lichid. Pentru prepararea apei calde se utilizează boilere

electrice

însăși

centrala

termică

pentru

încălzirea spațiilor din locuință, care dispune de facilitatea de preparare a apei calde menajere.

Zone rezidențiale compuse din locuințe colective cu încălzire centrală asigurată de centrale termice de bloc/cvartal . Aceste centrale pot utiliza fie gaze naturale, fie alt tip de combustibil dacă zona nu este racordată la rețeaua de distribuție a gazelor naturale. În

funcție de puterea centralei, respectiv, de consumul de combustibil și de parametrii coșului de dispersie, aceste surse pot fi tratate distinct, ca surse punctuale. Se recomandă ca în cazul centralelor termice cu puteri egale sau mai mari de 1 MW t

(însemnând un necesar energetic anual egal sau mai mare de 3,6 GJ, adică având consumuri anuale de combustibil: gaze naturale peste 400.000 Nm 3 , combustibil lichid (CLU) peste 350 tone, lemn peste 1000 tone sau cărbuni peste 1500 tone). Corespunzător tipului de combustibil utilizat în zona respectivă, sistemele de preparare a hranei pot fi mașinile de gătit tip aragaz (care utilizează gaze naturale sau gaze lichefiate combustibile). Apa caldă este furnizată, de asemenea, de centrala de bloc/cvartal.

Zone rezidențiale compuse din locuințe colective cu apartamente dotate cu centrale proprii care utilizează gaze naturale . În această categorie se încadrează îndeosebi cartierele de blocuri construite recent sau cartiere de locuințe colective care au fost debranșate în totalitate de la sistemul de termoficare. Apa caldă este funizată de centrala de apartament, prepararea hranei se realizează în general cu mașini de gătit tip aragaz racordate la rețeaua de distribuție gaze naturale.

Zone rezidențiale compuse din locuințe colective racordate la sistemul

termoficare .

Aceste

zone

sunt

în

general generatoare

emisii

poluanți

din

activitatea

de încălzire/preparare apă caldă, ci doar din activitatea de preparare a hranei, sistemele putând fi mașini de gătit tip aragaz (care folosesc gaze naturale sau gaze lichefiate combustibile îmbuteliate). Există situații, din ce în ce mai frecvente, în care anumite apartamente sunt debranșate de la sistemul de termoficare și în care se utilizează, în schimb, centrale de apartament (cu

gaze naturale). Numărul și localizarea acestor gospodării sunt cunoscute atât de furnizorul de agent termic/apă caldă, cât și de distribuitorul local de gaze naturale.

Având în vedere importanța activităților casnice de încălzire a spațiilor, de preparare a apei calde și a hranei, ca surse de emisie la nivel local este foarte important ca delimitarea acestor surse de emisie la nivelul ariei de inventariere să se realizeze cu un grad de detaliu cât mai mare, ajungându- se, în limita disponibilității datelor, chiar și la nivel de consumator individual. În acest sens se vor utiliza informații precum:



Hărți cu extinderea spațială a rețelelor de distribuție a gazelor naturale pentru utilizatorii casnici (locuințe individuale/colective) – E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România, Primării;



Hărți cu extinderea spațială a rețelelor de distribuție a agentului termic

și

apă

caldă

(termoficare)

–

Primării,

operatori

locali distribuție energie termică;



Informații privind tipul sistemelor de încălzire individuală ale gospodăriilor

obținute

în

cadrul

recensământului

populației

– Institutul Național de Statistică.

Trebuie menționat că, în unele situații, se pot defini și zone mixte din punct de vedere al sistemelor de încălzire, în special datorită modului de suprapunere și neomogenității distribuirii acestora (de exemplu, zone rezidențiale

locuințe

individuale

racordate

rețeaua

de distribuire gaze naturale, fără posibilitatea de a defini reguli spațiale de dezagregare). În acest caz se vor estima separat consumurile de combustibil gazos/lichid/solid/GPL la nivelul respectivei arii și se vor calcula ulterior emisiile asociate fiecărui tip de combustibil, emisiile finale fiind cele obținute prin sumarea acestor contribuții.

În urma colectării acestor informații se vor întocmi hărți pe suport GIS cu delimitarea spațială a tipurilor de zone identificate anterior (definite la punctele 1 - 5). Pentru fiecare zonă identificată se vor specifica: numărul de gospodării care utilizează pentru încălzire sistemul respectiv și, distinct, numărul de gospodării departajate pe fiecare tip de sisteme de preparare apă caldă/hrană.

Consumurile de combustibili ce trebuie distribuite la nivelul acestor zone trebuie generate, de asemenea, cu un grad de certitudine cât mai bun. În vederea asocierii unor consumuri cât mai corecte este necesară colectarea următoarelor date care pot fi obținute de la furnizorii de combustibili:



Consumuri

gaze

naturale

categorii

locuințe individuale/colective (în cazul celor colective, separat pentru cele racordate la sistemul de termoficare și pentru cele care nu sunt racordate sau sunt debranșate) cu un grad cât mai ridicat de detaliu în funcție de modul în care se găsesc în evidențele distribuitorului de gaze naturale (la nivel stradal, la nivel de număr poștal, etc.). Aceste date pot fi apoi agregate la nivelul zonelor definite anterior. De asemenea, se vor diferenția consumurile asociate încălzirii/preparării apei calde de cele asociate preparării hranei, datorită existenței unor factori de emisie diferiți pentru cele două tipuri de activități.



Consumurile

combustibili

solizi/lichizi/GPL

utilizați

în locuințele individuale/colective care nu sunt racordate la rețelele de distribuție gaze naturale sau la sistemul de termoficare. Acestea pot fi estimate ținând cont de vânzările către populație de combustibil solid/lichid/GPL

destinat

exclusiv

încălzirii/preparării

hranei

nivelul ariei respective, de numărul de gospodării pe fiecare zonă delimitată, etc.

În cazul în care datele privind consumurile de combustibil pentru încălzire nu sunt disponibile (situație foarte posibilă cel puțin în cazul zonelor care nu sunt racordate la rețelele de distribuție a gazelor naturale) estimarea consumurilor pentru încălzirea spațiilor locuite pentru o zonă anume poate fi realizată printr-o metodă alternativă, ce utilizează un model de calcul al consumului de combustibil necesar pentru încălzirea unei locuințe, ce se bazează pe estimarea pierderilor și aporturilor de căldură în perioadele în care se realizează această încălzire. În capitolul 2 Model de calcul pentru estimarea consumurilor de combustibili necesare pentru încălzirea spațiilor locuite este descris în detaliu acest model, împreună cu categoriile de date necesare aplicării acestuia, fiind prezentate și exemple de calcul pentru anumite tipuri reprezentative de locuințe. Pentru aplicarea acestei metode la estimarea consumurilor de combustibili sunt necesare și date referitoare la tipul și randamentul instalațiilor de ardere utilizate pentru încălzire.

În

cazul

în

care

datele

privind

consumurile

combustibil

pentru prepararea hranei nu sunt disponibile se recomandă a se utiliza următoarele consumuri medii lunare: gaze naturale 60 m 3 /lună, respectiv 1 butelie de aragaz/lună

însemnând

12,5

gaze

lichefiate/lună

(22

litri

gaze lichefiate/lună).

Se urmărește ca inventarele locale de emisii vor fi realizate sub forma unor baze de date spațiale care vor permite asocierea datelor privind consumurile de combustibili și debitele masice de poluanți emiși - zonelor la nivelul cărora au fost estimate aceste emisii, bazele de date conținând informații cu privire la forma și localizarea geografică a acestor zone – într-un format GIS.

Referitor la sursele de date privind distribuțiile spațiale ale arealelor locuite, în vederea delimitării zonelor în care are loc activitatea de încălzire rezidențială trebuie făcute câteva precizări:



administrațiile publice locale din principalele orașe (în primul rând din orașele reședință de județ) dețin hărți digitale în format vector 2D și cu amplasamentele tuturor clădirilor din oraș. Datele pot fi reactualizate pe baza planurilor urbanistice generale și zonale. Pentru celelalte localități sunt disponibile, în format vector, la Ministerul Mediului

și

Pădurilor,

două

seturi

hărți:

hărți

ale

zonelor intravilane și hărți privind modul de acoperire și utilizare a terenului (Corine Land Cover 2006), care pot fi utilizate pentru localizarea și delimitarea zonelor locuite.



Recensământul populației include câteva date de interes care pot fi utilizate în realizarea definirii spațiale a zonelor tipice de încălzire

rezidențială, precum și a consumurilor de combustibil (necesarului energetic pentru încălzire): numărul gospodăriilor (apartamente) din locuință,

destinația

locuinței/gospodăriei

(permanentă,

casă

de vacanță), situația ocupării locuinței/gospodăriei (ocupată sau nu), câte

niveluri

are

locuința,

suprafața

totală

(desfășurată)

a locuinței/gospodăriei, combustibilul folosit pentru gătit, modul de încălzire a locuinței/gospodăriei, tipul ferestrelor, modul de realizare a reabilitării termice, numărul gospodăriilor din locuință, numărul de etaje al locuinței, materialul de construcție al pereților exteriori ai locuinței (clădirii).

Pentru estimarea emisiilor asociate încălzirii rezidențiale, din cadrul acestei categorii de activități, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandați de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.A.4, tabelele 3-12

... 3-26.

Pentru

estimarea

emisiilor

asociate

preparării

hranei

utilizând

gaze lichefiate, din cadrul acestei categorii de activități, se vor utiliza factorii de emisie recomandați de metodologia US EPA/AP42, capitolul 1 „External Combustion

Sources”,

subcapitolul

1.5

„Liquefied

Petroleum

Gas Combustion”.

Pentru

estimarea

emisiilor

asociate

preparării

hranei utilizând alți combustibili din cadrul acestei categorii de activități, se vor utiliza

factorii

emisie

nivel

recomandați

Ghidul EMEP/EEA2009, subcapitolul 1.A.4 pentru încălzire rezidențială.

Încălzire comercială și instituțională – cod NFR 1.A.4.a

Inventarele de emisii pentru această categorie de surse se vor elabora în mod similar cu cele pentru categoria de surse cod NFR 1.A.4.b.

Pentru estimarea emisiilor asociate acestei categorii de activități se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandați de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.A.4, tabelele 3 -27 ... 3 – 3.38.

Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei în sistem public, utilizând gaze lichefiate, se vor utiliza factorii de emisie recomandați de metodologia US EPA/AP42, capitolul 1 „External Combustion Sources”, subcapitolul 1.5 „Liquefied Petroleum Gas Combustion”. Pentru estimarea emisiilor

asociate

preparării

hranei

în

sistem

public

utilizând

alți combustibili se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandați de Ghidul EMEP/EEA, subcapitolul 1.A.4 pentru încălzire rezidențială.

În măsura în care vor deveni disponibile informații detaliate referitoare la tehnicile de ardere și la combustibilii utilizați în domeniile comercial, instituțional și rezidențial, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, respectiv a factorilor de emisie prezentați de Ghidul EMEP/EEA 2009 în anexa A la subcapitolul 1.A.4.

Inventarele naționale de emisii

se elaborează în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convențiile internaționale.

Inventarele naționale de emisii pentru categoriile de activități cod NFR

1.A.4.a respectiv NFR 1.A.4.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru fiecare dintre aceste două categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralității și a transparenței inventarelor naționale, precum și asigurarea concordanței între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

Se precizează că, deoarece Ghidul EMEP/EEA nu menționează categoria de activități cod NFR în care să se încadreze emisiile asociate arderilor în surse de mică putere mai sus menționate, se recomandă încadrarea acestor emisii în categoria de activități cod NFR 1.A.4.a, cu precizarea acestui lucru în notele explicative incluse în raportul la inventarul național (IIR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind consumurile de combustibil cu datele statistice corespunzătoare.

De asemenea, un criteriu de verificare a inventarelor constă în compararea consumurilor de combustibili între județe/localități cu populație, condiții climatice și rețele de utilități asemănătoare.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii

acestora

conform

metodologiei

descrise

Ghidul EMEP/EEA.

precizează

că

pot

apărea

incertitudini

mari

privind consumurile de combustibil solid (în special lemne și biomasă) pentru încălzirea rezidențială .

Elaborarea rapoartelor

Toate

informațiile

cuprinse

în

inventarele

locale

(consumuri

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoriile cod NFR 1.A.4.a respectiv cod NFR 1.A.4.b vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.13.2

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 1.A.4.c A RDERI ÎN SURSE

STAȚIONARE

MICĂ

PUTERE

– A GRICULTURĂ /S ILVICULTURĂ

În categoria de activități cod NFR 1.A.4.c sunt incluse instalațiile de ardere de mică putere utilizate pentru furnizarea agentului termic necesar uscării cerealelor, încălzirii serelor, a spațiilor cu destinație zootehnică sau în care se desfășoară alte activități cu profil agricol, precum și pentru posibile necesități tehnologice. În categoria de activități cod NFR 1.A.4.c sunt incluse, de asemenea, instalațiile staționare de ardere de mică putere utilizate pentru activități silvice.

În această categorie sunt incluse, de asemenea, sistemele utilizate pentru încălzirea spațiilor și pentru prepararea apei calde în sediile administrative ale unităților care activează în domeniul agricol și în domeniul silvic.

Sistemele utilizate sunt reprezentate de instalații de ardere cu puteri termice cuprinse, în general, între 50 kW t

și 50 MW t .

1.3.13.2.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii care au ca profil activități în domeniul agricol : ferme culturi vegetale, ferme zootehnice, silozuri de cereale, sere, etc.;



Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și structurile teritoriale ale acesteia ;



Asociațiile agricole ;



Structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale ;



Agențiile regionale/locale pentru Protecția Mediului, serviciile Reglementări

– care pot furniza date și informații privind instalațiile IPPC din domeniul creșterii animalelor (păsări și porci), precum și alte activități autorizate din domeniul agricol și silvic.

Colectarea datelor

Autoritățile pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale” către sursele de date menționate mai sus;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor pentru protecția mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a datelor necesare;



transmiterea de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului la agențiile

locale/regionale

pentru

protecția

mediului

datelor colectate la nivel central și dezagregate pe județe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



categoriile cheie de activități/surse.

1.3.13.2.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru aceste categorii de surse îl reprezintă colaborarea autorităților competente pentru protecția mediului, cu autoritățile centrale și locale din domeniul agricol și silvic și, după caz, cu operatorii din domeniul agricol, în scopul obținerii datelor necesare.

Inventarele de emisii pentru această categorie de surse se vor elabora în mod similar cu cele pentru categoriile de surse cod NFR 1.A.4.a și cod NFR 1.A.4.b, în funcție de puterile termice ale instalațiilor de ardere și de tipurile de combustibili utilizați.

Sursele asociate categoriei de activități cod NFR 1.A.4.c vor fi tratate ca surse punctuale dirijate.

Inventarele locale de emisii pentru anumite activități cu profil agricol, cum sunt depozitarea și procesarea cerealelor în silozuri, cultivarea plantelor în sere, etc. vor include toate sursele aferente altor activități decât cele de ardere, cum ar fi: primirea, stocarea, procesarea, expedierea cerealelor în cadrul silozurilor, funcționarea utilajelor mobile în cadrul serelor.

1.3.13.3

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 1.A.5.a A RDERI ÎN SURSE STAȚIONARE DE MICĂ PUTERE

– A LTE ARDERI ÎN SURSE STAȚIONARE ,

INCLUSIV MILITARE

Dată fiind confidențialitatea datelor din domeniul militar nu vor putea fi elaborate inventarele locale de emisie asociate acestei categorii de surse.

În ceea ce privește inventarul național de emisii, acesta poate fi elaborat în măsura în care autoritatea centrală competentă furnizează datele privind consumurile totale anuale, pe tipuri de combustibili, utilizate în surse staționare de ardere.

1.3.14

Activități din categoria cod NFR 1.B Emisii fugitive generate de combustibili și carburanți

În subgrupa 1.B sunt incluse opt categorii de activități, și anume:

Tabelul 1. 3 Categorii de activități din subgrupa 1.B

Cod NFR

Activitate/sursă

1.B.1.a

Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracția și manevrarea cărbunilor

1.B.1.b

Emisii fugitive generate de combustibili solizi: transformarea combustibililor solizi

1.B.1.c

Alte emisii fugitive generate de combustibili solizi

1.B.2.a.i, 1.B.2.b

Explorarea, producția, transportul țițeiului și gazelor naturale

1.B.2.a.iv

Rafinare/stocare

1.B.2.a.v

Distribuirea produselor petroliere

1.B.2.a.vi

Extragerea energiei geotermale

1.B.2.c

Ventilații și facle

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul

că

sursele

emisii

fugitive

asociate

extragerii,

manevrării, procesării și stocării combustibililor și carburanților nu reprezintă categorii de surse-cheie la nivel național.

Deși emisiile de poluanți aferente acestor surse au o contribuție relativ redusă la cantitățile de poluanți emise la nivel național, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător. De asemenea, trebuie menționat faptul că sursele din categoriile avute în vedere sunt, în cea mai mare parte, asociate unor activități/instalații care intră sub incidența Directivei IPPC și pot reprezenta surse majore de emisii.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii sunt prezentate mai jos, pentru fiecare dintre cele opt categorii de activități.

1.3.14.1

A CTIVITĂȚI

DIN

CATEGORIA

COD

NFR 1.B.1.a E MISII

FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI :

EXTRACȚIA ȘI MANEVRAREA CĂRBUNILOR

Această categorie de activități include extracția și manevrarea cărbunilor atât din mine subterane, cât și din mine de suprafață (sistem carieră).

1.3.14.1.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Societatea Națională a Lignitului Oltenia S.A. (S.N.L. Oltenia S.A.), Compania Națională a Huilei S.A. (CNH S.A.), S.C. Complexul Energetic Turceni S.A., S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., alți operatori ;



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare la activitățile operatorilor economici din domeniul

extracției

cărbunilor,

cuprinse

în

autorizațiile integrate/autorizațiile

mediu,

în

diverse

raportări

(IPPC,

E- PRTR);



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind producțiile de cărbune incluse în balanța energetică, în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea către operatorii minelor de cărbune a chestionarului

„Mine_cărbuni”, care se referă atât la activitățile de extracție, cât și la activitățile de manevrare, de procesare și de stocare;



solicitarea la agențiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizațiile integrate de mediu și în diverse alte raportări;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor locale pentru protecția mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unui perimetru minier pot exista instalații de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spațiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul

„Mine_cărbuni”,

cât

și

chestionarul

„Surse

ardere

mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.B.1.a pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii dețin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.14.1.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Amplasamentele perimetrelor miniere, în special a celor în care extracția cărbunelui se realizează în sistem carieră reprezintă, în ansamblu, surse de suprafață caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu, centrale termice aferente sediului administrativ, instalații de ventilație a galeriilor din minele subterane).

În accepția Ghidului EMEP/EEA și în conformitate cu clasificarea NFR, emisiile fugitive asociate activităților din minele de cărbune, cod NFR 1.B.1.a, se referă la particule și la COV nm , emisiile de metan și de dioxid de carbon generate de extracția cărbunelui fiind raportate în inventarele de gaze cu efect de seră.

În amplasamentul unui perimetru minier există o multitudine de surse mobile care generează poluanți specifici motoarelor cu ardere internă, ale căror emisii se încadrează în alte categorii NFR.

Diversitatea operațiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracție a cărbunelui,

precum

și

diversitatea

echipamentelor

utilizate

necesită cunoașterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activitățile/sursele existente în amplasamentul unei mine de cărbune, adică:



extracția și manevrarea cărbunelui, cod NFR 1.A.1.b, însemnând operații cărora le sunt asociate emisii de particule și, după caz, de COV nm , ca de exemplu, pentru o carieră, operații de la decaparea solului

vegetal

și

decopertarea

terenului,

forarea

și

extragerea cărbunelui, până la reabilitarea terenului;



funcționarea utilajelor și echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere și echipamente (în domeniul industrial);



traficul vehiculelor în amplasamentul minei, cod NFR 1.A.3.b.ii și cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activitățile de ardere a combustibililor în surse staționare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În cadrul forumului

INVENTARE DE EMISII,

se vor stabili grupuri de discuții

în

care

vor

cuprinși

specialiști

din

cadrul

serviciilor

de reglementări și de monitorizare ale autorităților competente pentru protecția mediului,

și

eventual

specialiști

în

tehnologiile

utilizate

și

protecția mediului.

Realizarea fluxului de date

Reprezentanții autorității de mediu vor prezenta și distribui reprezentanților operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producția, fazele procesului

tehnologic,

caracteristicile

și

localizarea

amplasamentului/ surselor, echipamente, vehicule, tehnici și tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.

mediu

solicita

clarificări.

Operatorul

transmite clarificările solicitate, în urma acestei operații rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

În cadrul discuțiilor de pe forumul INVENTARE EMISII se vor analiza datele colectate pe baza chestionarelor și se va defini setul de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.

Dat fiind faptul că în amplasamentul unei mine de cărbune există mai multe categorii de surse de emisie, în cadrul discuțiilor se va dezbate și încadrarea activităților din amplasamentul unei mine de cărbune în codurile NFR.

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 1.B.1.a (Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracția și manevrarea cărbunilor).

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din cadrul unei mine de cărbune, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul activităților de extracție a cărbunelui se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de particule și de COV nm :



Metode bazate pe ecuații pentru calculul factorilor de emisie ;



Metode bazate pe factori de emisie predefiniți.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare mină în parte și pentru fiecare operație care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va definitiva în urma discuțiilor de pe forumul INVENTARE EMISII .

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale

de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calității

aerului

prin

modelarea

matematică

dispersiei

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de lucru.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Inventarele de emisii se vor elabora pe baza factorilor de emisie calculați cu ajutorul ecuațiilor specifice anumitor operații, precum și pe baza factorilor de emisie prestabiliți, după caz.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele de suprafață (sistem carieră) se va utiliza metodologia US EPA/AP- 42, capitolul 11, subcapitolul 11.9 “Western Surface Coal Mining”

Pentru

estimarea

emisiilor

fugitive

generate

urmare

detonării explozivilor, se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13, subcapitolul 13.3 „Explosives Detonation”.

Pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele subterane se vor utiliza ecuațiile și factorii de emisie indicați de US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolul 11.9, adecvați operațiilor care se realizează la minele subterane, ca, de exemplu, stocarea și întreținerea haldelor de cărbune, descărcarea/încărcarea cărbunelui, etc.

În cazul în care în amplasamentul unei mine se efectuează activități de concasare a cărbunelui, pentru estimarea emisiilor de particule se va utiliza factorul de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12, subcapitolul

12.2

„Coke

Production”,

corectat

în

funcție

de existența/inexistența unui sistem de reținere a particulelor. În cazul în care activitatea se desfășoară în spațiu deschis, iar concasorul nu este prevăzut cu o instalație de captare a aerului impurificat, emisiile vor fi tratate ca emisii fugitive generate de o sursă punctuală (nedirijată). În caz contrar, emisiile vor fi considerate ca fiind generate de o sursă punctuală dirijată.

Pentru estimarea emisiilor de COV nm

se vor utiliza factorii de emisie indicați de Ghidului EMEP/EEA, asociați nivelului 2 de abordare pentru minele de suprafață și pentru cele subterane.

Pentru estimarea emisiilor fugitive generate prin antrenarea particulelor ca urmare a traficului pe drumurile nepavate din perimetrul exploatării miniere,

utiliza

metodologia

EPA/AP-42,

capitolul

13, subcapitolul

13.2.2

„Unpaved

Roads”

–

conform

procedurii

din subcapitolul 4.3.44.8 – „Resuspensia particulelor de pe drumuri”.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o mină de cărbune va cuprinde toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente

acestea.

Fiecare

sursă

tratată

și

prezentată

în

mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

Inventarele naționale de emisii

se elaborează în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv de Parte la convențiile internaționale.

Inventarele naționale de emisii pentru categoria de activități cod NFR

1.B.1.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei

precizii

ridicate,

integralității

și

transparenței

inventarelor naționale, precum și asigurarea concordanței între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În același mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activități din cadrul perimetrelor miniere, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activități (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producția de cărbune cu datele corespunzătoare din statisticile naționale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii

acestora

conform

metodologiei

descrise

Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producții, suprafețe ocupate, cantități de sol manevrate, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (producții, consumuri de carburanți,

regimuri

funcționare,

caracteristici

fizice

ale

surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 1.B.1.a vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.14.2

A CTIVITĂȚI

DIN

CATEGORIA

COD

NFR 1.B.1.b E MISII

FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI :

TRANSFORMAREA COMBUSTIBILILOR SOLIZI

Această categorie de activități se referă la emisiile fugitive generate de fabricarea cocsului. Emisiile generate de fabricarea propriu-zisă a cocsului, adică de procesele de ardere aferente cuptoarelor de cocs sunt asociate activităților din categoria NFR 1.A.1.c.

1.3.14.2.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii economici care dețin instalații de fabricare a cocsului ;



Agențiile Regionale pentru Protecția Mediului

– pot furniza date referitoare

instalațiile

fabricare

cocsului

cuprinse

în

autorizațiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) și în rapoartele de monitorizare a emisiilor;



Institutul Național de Statistică

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, Agențiile locale pentru Protecția Mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea către operatorii instalațiilor de fabricare a cocsului a chestionarului „Fabricare cocs”, care include și cerințele privind datele necesare estimării emisiilor fugitive;



solicitarea la agențiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizațiile integrate de mediu și în diverse alte raportări;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Sursele din categoria cod NFR 1.B.1.b sunt asociate surselor din categoria cod NFR 1.A.1.c care intră sub incidența Directivei IPPC, reprezentând în ansamblu, surse majore de emisii. Ca urmare, este de așteptat ca operatorii să dețină date de detaliu privind activitatea. Estimarea emisiilor de poluanți se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.14.2.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Instalațiile de fabricare a cocsului (cuptoarele de cocs) au asociate atât emisii dirijate generate din cuptorul de cocs, cât și emisii fugitive generate de diferite operații implicate în procesul de fabricare a cocsului.

În accepția Ghidului EMEP/EEA și în conformitate cu clasificarea NFR, emisiile fugitive asociate activităților de fabricare a cocsului sunt incluse în

codul NFR 1.B.1.b, spre deosebire de emisiile asociate procesului de ardere pentru cuptoarele de cocs care sunt incluse în codul NFR 1.A.1.c.

Diversitatea operațiilor din cadrul procesului tehnologic de fabricare a cocsului,

precum

și

particularitățile

echipamentelor

utilizate

necesită cunoașterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.

Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această

categorie

surse

îl

reprezintă

colaborarea

între

autoritățile competente pentru protecția mediului și operatori, la nivel local și/sau regional. Elaborarea inventarelor de emisii fugitive se va efectua simultan cu inventarele de emisii pentru procesele de ardere asociate fabricării cocsului,

urmându-se

pașii

procedurali

descriși

pentru

categoria

de activități cod NFR 1.A.1.c – Fabricarea combustibililor solizi și alte industrii energetice.

Pașii procedurali descriși în continuare se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 1.B.1.b (Emisii

fugitive

generate

combustibili

solizi:

transformarea combustibililor solizi).

Operațiile din cadrul fluxului tehnologic de fabricare a cocsului care generează emisii fugitive sunt:



manevrarea

(inclusiv

concasarea,

dacă

aceasta

are

loc

pe amplasamentul instalației, iar emisiile nu sunt dirijate) și depozitarea cărbunelui – emisii de particule de cărbune;



încărcarea cuptorului – emisii de particule de cărbune;



producerea (pierderi prin ușa cuptorului) cocsului, descărcarea cuptorului și stingerea cocsului – emisii de particule de cărbune și de cocs, emisii de gaze de cocs;



manevrarea și epurarea gazelor de cocs – emisii de benzen, toluen, xilen, fenoli, HAP, H 2 S, HCN, NH 3 .

Pentru elaborarea inventarelor de emisii fugitive asociate fabricării cocsului se pot utiliza următoarele

metode



Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor;



Metode bazate pe factori de emisie.

Se recomandă ca operatorii să-și elaboreze propriile modele de estimare a emisiilor fugitive specifice fiecărei instalații, aceste modele permițând o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie.

În cazul în care nu sunt disponibile modele pentru estimarea emisiilor, emisiile fugitive asociate fabricării cocsului se vor estima prin utilizarea factorilor de emisie.

Inventarele locale de emisii

vor include următoarele categorii de date:



Localizarea surselor de emisie;



Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor, inclusiv duratele fazelor tehnologice.

Datele vor fi obținute de la operatori pe baza completării chestionarelor.

Pentru instalațiile de fabricare a cocsului pentru care nu sunt disponibile modele de estimare a emisiilor, determinarea emisiilor fugitive se va efectua utilizând factorii de emisie furnizați de Metodologia US EPA/AP- 42, capitolul 12.2 „Coke Production”, în conformitate cu recomandarea Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de abordare.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanți

atmosferici

existente

în

amplasamentul

unității

industriale, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

Astfel, inventarul local de emisii fugitive asociate fabricării cocsului va fi inclus în inventarul local aferent instalației de fabricare a cocsului, alături de celelalte surse din amplasament:



sursa/sursele de ardere aferente cuptorului de cocs – categorie activități cod NFR 1.A.1.c – Fabricarea combustibililor solizi și alte industrii energetice;



sursele

mobile

reprezentate

funcționarea

utilajelor

și echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – Surse mobile nerutiere și echipamente (în domeniul industrial);



sursele mobile reprezentate de traficul vehiculelor în amplasamentul instalației, cod NFR 1.A.3.b.ii și cod NFR 1.A.3.b.iii, dacă este cazul;



sursele de ardere de mică putere, cod NFR 1.A.4, dacă este cazul.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR

1.B.1.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei

precizii

ridicate,

integralității

și

transparenței

inventarelor

naționale, precum și asigurarea concordanței între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii

acestora

conform

metodologiei

descrise

Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, producții).

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 1.B.1.b vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.14.3

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 1.B.1.c A LTE EMISII FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI

Activitățile din această categorie au codul NFR 1.B.1.c și includ toate sursele care nu sunt luate în considerare în categoriile NFR 1.B.1.a și 1.B.1.b.. Ghidul EMEP/EEA menționează că această categorie ar trebui să fie utilizată numai dacă nu există alte posibilități. Totodată, Ghidul specifică faptul că bunele practici constau în a nu folosi codul NFR 1.B.1.c pentru clasificarea și raportarea emisiilor.

În cazul în care se decide utilizarea categoriei NFR 1.B.1.c este necesară documentarea clară a metodei de estimare a emisiilor și a factorilor de emisie.

Ghidul nu indică niveluri 1 sau 2 de abordare pentru estimarea emisiilor de la aceste surse. În schimb, precizează faptul că pentru nivelul 3 se vor utiliza factorii de emisie pentru diferite surse incluși în Metodologia US EPA/AP-42.

1.3.14.4

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIILE COD

NFR 1.B.2.a.i

ȘI COD

NFR 1.B.2.b E XPLORAREA ,

PRODUCȚIA ,

TRANSPORTUL ȚIȚEIULUI ȘI GAZELOR NATURALE

Activitățile din domeniul țițeiului sunt incluse în codul NFR 1.B.2.a.i, iar cele din domeniul gazelor naturale în codul NFR 1.B.2.b.

În cele două categorii de activități sunt incluse emisiile fugitive rezultate din extracția, tratarea, încărcarea și distribuția țițeiului și gazelor naturale, luând în considerare atât activitățile care se desfășoară pe uscat, cât și cele care se desfășoară pe platformele marine. Estimarea emisiilor fugitive pentru cele două categorii sunt abordate împreună, deoarece tehnicile utilizate pentru extracția și pentru tratarea primară sunt similare pentru țiței și pentru gaze naturale.

Totodată se precizează că emisiile de la faclele asociate activităților de extracție și de tratare țiței și gaze naturale sunt incluse în categoria NFR

1.B.2.c. De asemenea, activitatea de desulfurare a gazelor naturale este inclusă la categoria cod NFR 1.B.2.a.iv – Rafinare/stocare.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2, referitoare la sursele-cheie indică faptul

că

emisiile

fugitive

asociate

extracției,

tratării,

încărcării

și distribuirii țițeiului și gazelor naturale reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel național pentru emisiile de COV nm .

De asemenea, la nivel local, emisiile asociate acestor activități pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.

Ca urmare, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, în măsura posibilului, pentru fiecare sursă/activitate, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Sunt luate în considerare următoarele activități, indiferent dacă acestea au loc pe uscat sau pe mare:



emisii fugitive de la câmpurile/platformele marine de extracție;



stabilizarea țițeiului;



regenerarea etilenglicolului;



rezervoarele de stocare asociate facilităților de producție;



încărcarea rezervoarelor;



fluidul (noroiul) de foraj;



apele uzate;



forajele de explorare;



pierderile la transportul în tancurile navale și din conductele de țiței;



pierderile din conductele de gaze, de la stațiile de compresoare și din rețea.

1.3.14.4.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



S.C. OMV Petrom S.A., Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz S.A. (S.N.G.N. Romgaz S.A.), S.C. CONPET S.A.

–

proprietarul și operatorul sistemului național de transport al țițeiului brut prin conducte,

Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. (SNTGN Transgaz SA)

– operatorul tehnic al sistemului național de transport gaze naturale,

distribuitori de gaze naturale licențiați și autorizați (E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România) ,

alți operatori

care desfășoară activități de explorare, extracție, transport, stocare țiței și/sau gaze naturale pe teritoriul României;



Agenția Națională pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.)

– care poate furniza date referitoare la operatorii care dețin licențe de explorare și/sau de extracție;



Agențiile regionale/locale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare la activitățile operatorilor economici din domeniul extracției și distribuției țițeiului și gazelor naturale, cuprinse în autorizațiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind producțiile de țiței și de gaze naturale incluse în balanța energetică, în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

Dată fiind extinderea spațială foarte mare a activităților de explorare, extracție, transport, stocare țiței și/sau gaze naturale pe teritoriul României, activități desfășurate în principal de marii operatori la nivel național, în vederea colectării datelor este necesară implicarea atât a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, cât și a agențiilor regionale/locale pentru protecția mediului, care vor efectua următoarele activități:



transmiterea către operatorii care desfășoară activități de explorare, extracție, transport, stocare țiței și/sau gaze naturale a chestionarului

„Explorare_producție_transport_țiței”,

respectiv

„Explorare_producție_transport_gaze naturale” care se referă atât la activitățile de explorare și/sau de extracție, de tratare, de stocare și de transport, cât și la sistemele de ventilare și facle (cod NFR 1.B.2.c) și la instalațiile de desulfurare a gazelor naturale (cod NFR 1.B.2.a.iv);



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agențiilor pentru Protecția Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului la Institutul Național de Statistică și la ANRM a datelor necesare;



transmiterea de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului la Agențiile locale pentru Protecția Mediului a datelor colectate la nivel central și dezagregate pe județe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.

Având

în

vedere

că

în

amplasamentele

câmpurilor/platformelor

de explorare/extracție și a altor facilități pot exista instalații de ardere pentru producerea energiei termice în scopuri tehnologice și/sau pentru încălzirea spațiilor și prepararea apei calde, operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul

„Explorare_producție_transport_țiței”

„Explorare_producție_transport_gaze naturale”, cât și chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. De asemenea, trebuie precizat că activitățile de

explorare/extracție

pot

implica

funcționarea

unor

utilaje

mobile motorizate, precum și a unor mijloace de transport (nave, vehicule). Ca urmare,

operatorilor

transmis

și

chestionarul

„Trafic intern_utilaje_vehicule”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i și cod NFR 1.B.2.b pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii dețin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.14.4.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Amplasamentele câmpurilor/platformelor marine de explorare/extracție țiței și/sau gaze naturale reprezintă, în ansamblu, surse de suprafață caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu: centrale termice, instalații stripare, instalații de desulfurare gaze naturale, facle, etc.).

Sistemele pentru transportul și distribuția țițeiului/gazelor naturale includ: surse liniare (traseele conductelor de țiței și ale conductelor de mare/medie presiune pentru gaze naturale), surse punctuale (terminale, stații de comprimare, etc.), surse de suprafață (rețele de distribuție gaze naturale).

În accepția Ghidului EMEP/EEA și în conformitate cu clasificarea NFR, emisiile fugitive asociate activităților de explorare/extracție/transport țiței și/sau gaze naturale, coduri NFR 1.B.2.a.i și 1.B.2.b, se referă la COV nm , emisiile de metan și de dioxid de carbon fiind raportate în inventarele de gaze cu efect de seră.

Diversitatea operațiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracție și transport țiței/gaze naturale, precum și diversitatea echipamentelor utilizate necesită cunoașterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, impunându-se implicarea directă a operatorilor în procesul de estimare a emisiilor.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activitățile/sursele existente

în

amplasamentul

unui/unei

câmp/platforme

marine

de explorare/extracție sau al altei facilități, adică:



explorarea/extracția,

tratarea,

transportul

țițeiului

(cod

NFR 1.B.2.a.i) și gazelor naturale (cod NFR 1.B.2.b), însemnând operații cărora le sunt asociate emisii fugitive de COV nm ;



sistemele de ventilare și faclele asociate extracției țițeiului/gazelor naturale, cod NFR 1.B.2.c;



instalațiile de desulfurare a gazelor naturale, cod NFR 1.B.2.a.iv;



funcționarea utilajelor și echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere și echipamente (în domeniul industrial);



traficul vehiculelor în amplasamentul exploatării, cod NFR 1.A.3.b.ii și cod NFR 1.A.3.b.iii;



traficul naval în perimetrul platformei marine, cod NFR 1.A.3.d.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activitățile de ardere a combustibililor în surse staționare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

Se recomandă ca pentru marii operatori din România (S.C. OMV Petrom S.A., SNGN Romgaz S.A., S.C. CONPET S.A., SNTGN Transgaz S.A.,

E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România, alți mari operatori licențiați și autorizați) să se creeze contacte la nivel central care să faciliteze obținerea datelor necesare de la fiecare punct de lucru, a datelor

referitoare la sistemele naționale de transport al țițeiului brut prin conducte și al gazelor naturale, precum și a celor referitoare la rețelele de distribuție a gazelor naturale la consumatorii finali.

Realizarea fluxului de date

Reprezentanții autorității de mediu la nivel central în cazul marilor distribuitori/furnizori de combustibili și la nivel local în cazul celorlalți operatori vor prezenta și distribui acestora chestionarele de colectare a datelor privind producția, fazele procesului tehnologic, caracteristicile și localizarea amplasamentului/surselor, echipamente, mijloace de transport, tehnici și tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.

mediu

solicita

clarificări.

Operatorul

transmite clarificările solicitate, în urma acestei operații rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Grupul de discuții va analiza datele colectate pe baza chestionarelor și va face recomandări referitoare la setul de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor. Agenția Națională pentru Protecția Mediului va asigura dezagregarea datelor pe județe, în vederea elaborării inventarelor locale.

Dat fiind faptul că în amplasamentele exploatărilor de țiței/gaze naturale și ale altor facilități există mai multe categorii de surse de emisie, grupul de discuții va verifica încadrarea activităților din amplasament în codurile NFR.

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i și 1.B.2.b (Extracția, tratarea, transportul țițeiului și gazelor naturale).

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din cadrul unei exploatări de țiței/gaze naturale, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul activităților de extracție, tratare, transport țiței și gaze naturale se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de COV nm :



Metode bazate pe modelarea emisiilor pe procese;



Metode bazate pe factori de emisie predefiniți;



Metode bazate pe bilanțuri de masă .

Utilizarea metodelor bazate pe modelarea emisiilor pe procese implică existența, la nivelul fiecărei exploatări/facilități în parte, a unui model de estimare a emisiilor fugitive de COV nm

specific proceselor tehnologice și operațiilor

care

efectuează,

luând

în

considerare

particularitățile echipamentelor și instalațiilor utilizate. Se precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere științific a acestuia.

În vederea asigurării unei abordări unitare a inventarelor de emisii pentru activitățile de extracție, tratare, transport țiței și gaze naturale se recomandă ca autoritățile pentru protecția mediului să solicite operatorilor elaborarea modelelor proprii pentru estimarea emisiilor.

Metodele bazate pe factori de emisie predefiniți pot fi utilizate atunci când nu sunt disponibile modele de emisii. Metodele bazate pe factori de emisie pot avea grade de detaliu diferite, în funcție de datele disponibile la nivelul fiecărei exploatări/facilități.

Metodele bazate pe bilanțuri de masă sunt aplicabile pentru estimarea emisiilor de COV nm

generate de transportul și distribuția gazelor naturale.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare exploatare/facilitate în parte și, în măsura posibilului, pentru fiecare operație/proces care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discuțiilor purtate pe forumul INVENTARE EMISII, în funcție de datele și de informațiile disponibile.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale

de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calității

aerului

prin

modelarea

matematică

dispersiei

poluanților, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calității aerului, prognoza calității aerului la nivel local, etc., pentru a răspunde cerințelor legislației naționale în domeniul protecției mediului și raportărilor către Agenția Europeană de Mediu.

Pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i și 1.B.2.b se vor avea în vedere următoarele surse:



Amplasamente ale perimetrelor în care se efectuează activități de explorare și/sau de extracție țiței/gaze naturale: forare, extracție, tratare, stocare, încărcare în mijloace de transport, etc.;



Terminale țiței/gaze naturale;



Stații de comprimare gaze naturale;



Transport țiței/gaze naturale prin conducte;



Distribuție gaze naturale la consumatori finali.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:



Localizarea surselor de emisie;



Emisiile anuale (lunare) la care este atașat regimul de lucru.

Localizările surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

În cazul în care operatorul dispune de modelul propriu pentru estimarea emisiilor, emisiile vor fi determinate conform acestui model, pentru fiecare proces/operație/echipament/instalație.

În cazul în care operatorul nu dispune de propriul model, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie predefiniți.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de COV nm

de la exploatările de țiței/gaze naturale, în cazul în care nu se dispune de alte surse de informații, se pot utiliza:

Pentru instalații de extracție a țițeiului și a gazelor naturale, relația:

COV

totali

( Mg

an )



40,2



 1,1 



8,5



unde:

N = numărul de instalații (câmpuri, platforme)

X = producția de gaze naturale (milioane de Nm 3 /an) Y = producția de țiței (milioane de Mg/an)

(1.3)

Se poate presupune o compoziție a COV totali

de 75% metan și de 25% COV nm .

Pentru instalații de extracție individuală a gazelor naturale: factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-7, 3-8, 3-9 și 3-10.

Pentru instalații de extracție individuală a țițeiului: factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-11, 3-12 și 3-13.

Pentru alte instalații și echipamente: factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-14 ÷ 3-21.

Factorii de emisie din tabelele menționate mai sus presupun cunoașterea proceselor la nivelul fiecărui amplasament. Aceștia au un grad ridicat de incertitudine, indicând diferențe foarte mari între țări. Ca urmare, acești factori de emisie trebuie utilizați cu foarte mare atenție, recomandându-se ca aceștia să fie stabiliți în urma consultărilor de pe forumul INVENTARE

EMISII la care să fie implicați alături de reprezentanții autorităților pentru protecția mediului și experți în domeniu.

recomandă

estimarea

emisiilor

rezultate

stocarea

țițeiului (rezervoarele de la terminalele de țiței) cu ajutorul programului de calcul

TANKS Emissions Estimation Software

(TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air Pollutant Emission Factors,

AP-42”,

disponibil

adresa

http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/

În cazul în care nu se dispune de date adecvate utilizării nivelului 3 de abordare se va aplica nivelul 2 de abordare, utilizând factorii de emisie globali indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a + 1.B.2.b, tabelele 3-3 ÷ 3-6.

Se va acorda o atenție deosebită modului de utilizare a factorilor de emisie recomandați pentru a se evita dubla luare în considerare a emisiilor.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o exploatare de țiței/gaze naturale va cuprinde toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod

individual,

asociindu-i-se

toți

parametrii

caracteristici. Amplasamentele acestor exploatări vor fi tratate ca surse de suprafață peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu: centrale termice, instalații stripare, instalații de desulfurare gaze naturale, facle, etc.) sau nedirijate (de exemplu: încărcare țiței în mijloace de transport).

Inventarele

locale

emisii

pentru

sistemele

pentru

transportul

și distribuția țițeiului/gazelor naturale vor include toate sursele aferente: traseele conductelor de țiței și ale conductelor de mare/medie presiune pentru

gaze

naturale,

terminalele

țiței/gaze

naturale,

stațiile

de comprimare

gaze

naturale,

rețelele

distribuție

gaze

naturale

la consumatorii finali. Vor fi incluse, după caz, și alte surse existente în diferite amplasamente ale unora dintre facilități, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

Emisiile

generate

rețelele

distribuție

gazelor naturale la consumatorii finali din localități vor fi tratate ca surse de suprafață asociate perimetrelor intravilane construite. Terminalele de țiței care nu se află în perimetrul unei exploatări petroliere și care ocupă o suprafață mare vor fi tratate ca surse de suprafață.

Se precizează că emisiile de COV nm

asociate rețelelor de transport și distribuție a gazelor naturale pot fi estimate prin bilanțuri de masă. Astfel, prin bilanțuri de masă se vor putea calcula pierderile de gaze naturale ca urmare

transportului

anumite

secțiuni.

Aceste

pierderi

pot

fi echivalate

emisiile

gaze

naturale

în

atmosferă.

Cunoscând compoziția gazelor naturale (conform analizelor care se efectuează), la pierderile calculate se aplică procentul corespunzător conținutului de COV nm , rezultând emisiile de COV nm

în atmosferă. Rezultatele se exprimă în unități de masă pentru anul de inventariere.

Inventarele naționale de emisii

se elaborează în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convențiile internaționale.

Inventarele naționale de emisii pentru categoriile de activități cod NFR

1.B.2.a.i și cod NFR 1.B.2.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralității și a transparenței inventarelor naționale, precum și asigurarea concordanței între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În același mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activități din cadrul exploatărilor de țiței/gaze naturale, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activități (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producția de țiței și de gaze naturale cu datele corespunzătoare din statisticile naționale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii

acestora

conform

metodologiei

descrise

Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producții, suprafețe ocupate, cantități manevrate, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (producții, consumuri de combustibili/carburanți, regimuri de funcționare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-

o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoriile de activități cod NFR 1.B.2.a.i și cod NFR 1.B.2.b vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.14.5

A CTIVITĂȚI

DIN

CATEGORIA

COD

NFR

1.B.2.a.iv R AFINARE /S TOCARE

În cadrul unei rafinării de țiței există patru tipuri principale de procese de producție:



Procese de separare – separarea țițeiului în fracții cu punct de fierbere comun, prin trei procese de separare: distilare atmosferică, distilare în vid și recuperarea produselor de capăt ușoare (procesarea gazelor);



Procese de conversie – conversia unor componente ca păcura, alte produse petroliere grele, produse de capăt ușoare în benzină și în alte fracții ușoare (kerosen, motorină). Procesele de conversie sunt: cracarea, cocsarea, reducerea vâscozității, polimerizarea și alchilarea, izomerizarea și reformarea;



Procese de tratare – au rolul de a stabiliza și a îmbunătăți produsele petroliere. Procesele de tratare sunt: desalinizarea, hidrodesulfurarea, hidrotratarea, desulfurarea chimică și eliminarea gazelor acide, dezasfaltarea;



Manevrarea țițeiului și a produselor de rafinare – include operații de stocare, amestecare, încărcare, descărcare.

Pe lângă procesele de producție propriu-zise, în cadrul unei rafinării se desfășoară o serie de procese auxiliare, care constau, în principal, din:



Producerea de energie termică și electrică – cazane, turbine cu gaz;



Epurarea apelor uzate – instalații de preepurare și de epurare;



Producerea de hidrogen – instalații pentru generarea hidrogenului;



Recuperarea sulfului din gazele de rafinărie – instalații de recuperare a sulfului elementar din gazele de rafinărie.

Procesele care generează emisii asociate categoriei de surse 1.B.2.a.iv Rafinare și stocare sunt reprezentate de sursele din cadrul unei rafinării, altele decât cele de ardere, care sunt tratate în Capitolul 1.A.1.b „Rafinarea țițeiului” al Ghidului EMEP/EEA, și anume:



procesele de separare, care au asociate atât emisii din arderi (Capitolul 1.A.1.b al Ghidului), cât și emisii din proces;



procesele de conversie, care au asociate atât emisii din arderi (Capitolul 1.A.1.b al Ghidului), cât și emisii din proces;



procesele de tratare, care au asociate emisii din proces;



procesele de manevrare, care au asociate emisii difuze/fugitive.

Sursele de emisii fugitive sunt constituite de pierderile de vapori de hidrocarburi de la echipamentele de proces și de evaporarea hidrocarburilor de pe suprafețe deschise. Sursele de emisii fugitive sunt reprezentate de valve de toate tipurile, flanșe, neetanșeități la pompe și la compresoare, echipamente pentru reducerea presiunii, scurgeri de proces, rezervoare de stocare, turnuri de răcire, separatoare de produse petroliere/apă. Din clasa emisiilor difuze fac parte emisiile fugitive care apar ca urmare a scurgerilor din componente aflate sub presiune.

Emisiile de la faclele asociate activităților de rafinare a țițeiului sunt incluse în categoria NFR 1.B.2.c, emisiile asociate activităților de distribuire a produselor petroliere din amplasamentul rafinăriei sunt incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.v, iar emisiile asociate suflării asfaltului sunt incluse în categoria cod NFR 3.C.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că, începând cu anul 2008, sursele asociate proceselor tehnologice de rafinare a țițeiului nu mai reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel național.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.B.2.a.iv sunt reprezentate de cantitățile de țiței/produse intermediare procesate, stocate și manevrate, tipurile de rezervoare de stocare, precum și de volumele de apă de răcire, volumele de apă uzată epurată, numărul de componente generatoare de emisii fugitive/difuze (valve, flanșe, etc.).

1.3.14.5.1

Surse de date, colectarea datelor, nivelul de abordare

Sursele de date, colectarea datelor și nivelul de abordare sunt aceleași ca cele descrise pentru activitățile din categoria cod NFR 1.A.1.b – Rafinarea țițeiului.

1.3.14.5.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Elaborarea inventarelor de emisii fugitive se va efectua simultan cu inventarele de emisii pentru procesele de ardere asociate rafinării țițeiului, urmându-se pașii procedurali descriși pentru categoria de activități cod NFR 1.A.1.b – Rafinarea țițeiului .

Pașii procedurali descriși în continuare se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 1.B.2.a.iv (Rafinare/Stocare).

Pentru elaborarea inventarelor de emisii fugitive asociate rafinării țițeiului se pot utiliza următoarele

metode



Metode bazate pe măsurări directe

– aplicabile în cazul în care sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor la sursele dirijate de evacuare a poluanților rezultați din procese (cracare catalitică

–

unitate

regenerare

catalizatori,

cocsare,

instalație recuperare sulf, unitate tratare gaze de coadă, etc.);



Metode bazate pe bilanțuri de masă

– aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO 2 ;



Metode bazate pe factori de emisie

– aplicabile pentru estimarea emisiilor

poluanților

relevanți

sursele

dirijate

și

pentru estimarea emisiilor fugitive;



Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

– aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanților relevanți generați de procesele de rafinare a țițeiului (inclusiv emisii difuze/fugitive).

Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, doar în condițiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 și SR EN 14181:2004.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor

emisii,

deoarece

programele

măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării și nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale și naționale.

Pentru celelalte situații, și anume, pentru sursele la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum și pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanțului de masă pentru SO 2

și pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanților.

Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere științific a acestuia.

Metoda de estimare a emisiilor va fi analizată în cadrul grupului de discuții de pe forumul

INVENTARE DE EMISII .

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calității

aerului

prin

modelarea

matematică

dispersiei

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce privește emisiile orare, pentru sursele la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toți poluanții monitorizați continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru sursele la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum și pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, operatorii care dețin/vor deține modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcționare a instalațiilor, pentru fiecare echipament/instalație/activitate.

Pentru rafinăriile deținute de operatori care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după caz, a celor puși la dispoziție de furnizorul de echipamente.

În

conformitate

recomandările

Ghidului

EMEP/EEA,

estimarea emisiilor prin abordarea de nivel 3 se va realiza pentru fiecare proces, luând în considerare detaliile procesului și ale componentelor echipamentelor, precum și sistemele pentru reducerea emisiilor.

Estimarea emisiilor pentru procese tehnologice pe baza factorilor de

emisie

Distilarea în vid (Sistemele de condensare ale coloanei de distilare în vid)

Se va utiliza factorul de emisie pentru COV totali

indicat de metodologia US EPA/AP-42, Capitolul 5.1 „Petroleum Refining”. Emisia de COV nm

reprezintă cca. 99% din masa emisiei de COV totali .

Date necesare: cantitatea de materie primă procesată prin distilare în vid.

Cracarea catalitică în pat fluidizat – Unitatea de regenerare catalizatori

Se vor utiliza factorii de emisie indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-2, luând în considerare sistemul pentru reducerea emisiilor și eficiența acestuia (tabelul 3-7).

Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.

Reformarea catalitică

Se vor utiliza factorii de emisie indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-3.

Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.

Cocsarea în pat fluidizat

Se vor utiliza factorii de emisie indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-4. Pentru estimarea emisiilor se vor lua în considerare, după caz, eficiențele sistemelor pentru reducerea emisiilor.

Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.

Estimarea emisiilor pentru instalația de recuperare sulf

Estimarea emisiilor pentru instalațiile de recuperare sulf poate fi efectuată prin mai multe metode.

O metodă simplă ar putea fi cea bazată pe utilizarea factorilor de emisie indicați de Ghid pentru nivelul 2 de abordare (Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-5), dar aceasta ar putea conduce la erori foarte mari deoarece nu ia în considerare toate detaliile referitoare la procese/echipamente, factorii de emisie fiind caracteristici utilizării unei unități de recuperare a sulfului cu numai două trepte Claus.

În acest context trebuie menționat că rafinăriile din România sunt în plin proces

modernizare

instalațiilor

recuperare

sulfului

prin suplimentarea unităților Claus și/sau montarea de instalații de tratare a gazelor de coadă (rezultate de la unitățile Claus), în vederea atingerii nivelurilor de SO 2

în emisie prin aplicarea celor mai bune tehnici indicate de Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de țiței și de gaze.

Ca urmare, se recomandă ca, pentru estimarea emisiilor de SO 2

de la unitățile de recuperare sulf să se utilizeze una dintre metodele bazate pe:



Bilanțul de masă al sulfului prin modelarea proceselor pe baza datelor specifice fiecărei instalații în parte (Capitolul 1.B.2.a.iv al Ghidului, subcapitolul 3.3.2.2);



Măsurarea continuă a concentrațiilor de SO 2

și a parametrilor fizici ai emisiilor (debit volumetric, temperatură, viteză) la coșul de evacuare a gazelor după tratarea finală, cu respectarea criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 și SR EN 14181:2004;



Concentrațiile maxime de SO 2

și debitele volumetrice ale emisiilor, garantate de furnizorul de echipamente sau de proiectant.

Metoda care va fi utilizată se va stabili împreună cu operatorul, în funcție de particularitățile instalației și de disponibilitatea datelor. Operatorul va furniza autorității pentru protecția mediului datele privind emisiile și o scurtă descriere a metodei și a datelor utilizate pentru estimarea emisiilor.

Estimarea emisiilor asociate stocării țițeiului și produselor petroliere

Ghidul EMEP/EEA recomandă estimarea emisiilor de COV nm

rezultate de la

stocarea

țițeiului

și

produselor

petroliere

rafinate

ajutorul programului de calcul

TANKS Emissions Estimation Software

(TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air Pollutant

Emission

Factors,

AP-42”,

disponibil

adresa

http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/

Estimarea emisiilor asociate sistemului de drenare din cadrul unei

rafinării

Emisiile se estimează cu relația:

( kg

h )



0,032



unde:

(1.4)

N = numărul de drenuri neetanșate din cadrul sistemului de drenare.

În cazul în care numărul total de drenuri este necunoscut, se poate considera un dren ca fiind un număr de 2,6 drenuri pe pompă în zonele de procesare.

Estimarea emisiilor asociate separatoarelor de produse petroliere din

cadrul unei rafinării

Emisiile depind de tipul de separator și se estimează cu relația:

( kg

)



FE sep



V apa

(1.5)

unde:

FEsep = factorul de emisie pe tip de separator, conform tabelului 3-9 din Capitolul 1.B.2.a.iv al Ghidului

V apă

= volumul de apă uzată pretratată în separator (m 3 )

Estimarea emisiilor fugitive asociate componentelor sub presiune din

cadrul unei rafinării

Estimarea

emisiilor

generate

pierderi

prin

neetanșeități

ale echipamentelor/instalațiilor

(flanșe,

pompe,

etc.)

efectuează

prin utilizarea factorilor de emisie recomandați de Ghid (Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-10).

Estimarea emisiilor fugitive asociate turnurilor de răcire

Estimarea emisiilor de la turnurile de răcire se va efectua utilizând factorii de emisie indicați de Metodologia US EPA/AP-42 în subcapitolul 5.1 Petroleum Refining, și anume:



fără sisteme pentru reducerea emisiilor: 0,7 kg/10 6

litri apă de răcire;



cu sisteme pentru reducerea emisiilor: 0,08 kg/10 6

litri apă de răcire.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru sursele asociate activităților cod NFR 1.B.2.a.iv din cadrul unei rafinării va fi inclus în inventarul local pentru activitățile cod NFR 1.A.1.b, astfel încât inventarul local pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici. În acest context se precizează că, deși Ghidul denumește subgrupa 1.B

„Emisii fugitive generate de combustibili și carburanți”, în categoria cod NFR 1.B.2.a.iv sunt incluse și emisii dirijate (de exemplu, emisiile de la: instalațiile de cracare catalitică – unitățile de regenerare catalizatori, instalațiile de recuperare sulf, etc.).

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR

1.B.2.a.iv se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind

consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din statisticile naționale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii

acestora

conform

metodologiei

descrise

Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate, producții,

regimuri

funcționare,

caracteristici

fizice

ale

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 1.B.2.a.iv vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.14.6

A CTIVITĂȚI

DIN

CATEGORIA

COD

NFR

1.B.2.a.v D ISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLIERE

Sursele ale căror emisii sunt generate de activitățile de distribuție a produselor petroliere (în special benzina), incluse în categoria cod NFR

1.B.2.a.v sunt:



stațiile de livrare din cadrul rafinăriilor, care includ umplerea mijloacelor de transport în amplasamentul rafinăriei;



transportul și depozitarea, care includ emisiile de la mijloacele de transport, de la umplerea mijloacelor de transport și a rezervoarelor de stocare, de la terminale și de la depozitele de produse petroliere;



stațiile de livrare de la terminale;



stațiile de distribuție pentru populație (benzinării), unde principalele emisii provin de la rezervoarele de benzină (umplere, respirație, golire) și de la umplerea rezervoarelor autovehiculelor.

Poluantul relevant este reprezentat de compușii organici volatili (COV nm ).

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele asociate activităților de distribuire a produselor petroliere nu reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel național.

De asemenea, trebuie menționat faptul că sursele din categoria avută în vedere au o răspândire foarte mare pe teritoriul țării.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Datele specifice privind activitățile cod NFR 1.B.2.a.v sunt reprezentate de cantitățile de produse petroliere stocate și manevrate, de tipurile de rezervoare de stocare, de sistemele de încărcare/descărcare a produselor, de mijloacele de transport, precum și de sistemele pentru recuperarea vaporilor de hidrocarburi.

1.3.14.6.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii economici ai rafinăriilor ;



Operatorii economici ai terminalelor și ai depozitelor de produse petroliere ;



Operatorii economici ai stațiilor de distribuție pentru populație ;



Serviciile Reglementări din cadrul Agențiilor pentru Protecția Mediului

– pot furniza date referitoare la activitățile de distribuție a produselor petroliere, cuprinse în autorizațiile/autorizațiile integrate de mediu și în diverse raportări;



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind producțiile, importul, exportul și vânzările de produse petroliere, incluse în balanța energetică, în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, Agențiile locale pentru Protecția Mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea către operatori și către transportatori a chestionarului

„Distribuire produse petroliere”, cu excepția operatorilor rafinăriilor, deoarece chestionarul „Rafinării” include și necesarul de date pentru activitățile de stocare și de livrare;



solicitarea la serviciile Reglementări a datelor de interes cuprinse în autorizațiile/autorizațiile

integrate

mediu

și

în

diverse

alte raportări;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unui terminal/depozit de produse petroliere sau al unei stații de distribuire produse petroliere pentru populație poate funcționa o instalație de ardere, operatorilor (cu excepția celor ai rafinăriilor) le vor fi transmise atât chestionarul „Distribuire produse petroliere”, cât și chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Dată fiind existența la nivel național a unui număr mare de surse aferente stocării și manevrării produselor petroliere, dintre care unele pot fi importante la nivel local, iar operatorii dețin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.14.6.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Reprezentanții autorității de mediu vor prezenta și distribui operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, localizarea surselor, tehnici și tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor.

Operatorii vor completa chestionarele și le vor transmite autorității de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanțe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări, în urma clarificărilor rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Se precizează că pentru rafinării, colectarea datelor se va efectua în cadrul procedurii pentru activitățile din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea țițeiului.

Estimarea emisiilor se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie specifici fiecărei operații care se efectuează în amplasamentul fiecărei unități.

Inventarele locale de emisii

sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calității

aerului

prin

modelarea

matematică

dispersiei

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de desfășurare a activităților.

În

conformitate

recomandările

Ghidului

EMEP/EEA,

estimarea emisiilor se va realiza pentru fiecare operație specifică activităților de distribuire a produselor petroliere (umplere rezervoare stocare, umplere mijloace de transport, stocare, umplere rezervoare vehicule) luând în considerare volumele de produse stocate și vehiculate, caracteristicile echipamentelor, tehnicile utilizate, precum și sistemele pentru reducerea emisiilor.

Estimarea

emisiilor

rezervoarele

pentru

stocarea

produselor

petroliere din cadrul rafinăriilor, a unor terminale și a altor unități de

distribuire a produselor petroliere care sunt dotate cu rezervoare de tipul

celor din rafinării

Ghidul EMEP/EEA recomandă, pentru calculul emisiilor de COV nm

de la rezervoarele de stocare a produselor petroliere, modelul US EPA

TANKS Emissions

Estimation

Software (

http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/

Modelul TANKS

necesită informații privind construcția rezervorului de stocare și privind lichidul stocat. Programul elaborează un raport asupra emisiilor de COV nm

estimate. Programul utilizează o bază de date de peste 100 substanțe chimice organice lichide și o bază de date meteorologice pentru mai mult de 240 orașe din S.U.A. El are capacitatea de a estima emisiile de la stocarea țițeiului și a unor produse petroliere rafinate, precum și de a calcula emisiile pentru fiecare compus dintr-un amestec căruia i se cunoaște compoziția.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt:



tipul de rezervor: subteran, suprateran, orizontal, vertical;



caracteristici constructive rezervoare supraterane: vertical cu capac fix,

orizontal

capac

fix

(pot

rezervoare

subterane

sau supraterane), cu capac flotant extern, cu capac flotant intern, cu capac flotant extern dotat cu un capac fix sub formă de dom;



informații privind amplasarea rezervorului: număr de identificare, orașul, compania;



date pentru rezervoare verticale cu capac fix: înălțime totală, diametru, înălțime maximă lichid, înălțime medie lichid, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, încălzit/neîncălzit, culoare, tip capac (dom sau con), înălțime capac, rază capac în formă de dom, pantă capac conic;



date pentru rezervoare orizontale cu capac fix: lungime totală, diametru, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual

lichid

introdus,

poziționare

(subteran/suprateran), încălzit/neîncălzit, culoare;



date pentru rezervoare cu capac flotant extern: diametru, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, condiții

interne

pereți

(ruginiți/neruginiți),

culoare,

construcție (sudat/nituit), tipuri etanșeizare primară și secundară (mecanică, etanșeizare

lichid,

etanșeizare

vapori),

tip

capac

(ponton/punte dublă), categorie fitinguri (tipică/specifică);



date pentru rezervoare cu capac flotant intern: diametru, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, capac autoportant (da/nu), număr și diametru coloane de sprijin capac, condiții interne pereți (ruginiți/neruginiți), culoare, tipuri etanșeizare

primară

și

secundară

(mecanică,

etanșeizare

lichid, etanșeizare vapori), detalii constructive capac tip punte dublă;



date meteorologice: temperatura medie zilnică, temperaturile medii anuale minimă și maximă, viteza medie a vântului, insolația medie anuală, presiunea atmosferei;



tipul de lichid stocat (produse petroliere distilate, țiței). Programul furnizează următoarele date:



emisii generate de respirația rezervoarelor;



emisii generate de umplerea rezervoarelor;



emisii generate de extragerea lichidului din rezervor;



emisii generate de pierderile prin neetanșeități, fitinguri, etc.

Emisiile de COV nm

se vor estima cu modelul TANKS pentru rezervoarele de stocare de la rafinării, de la terminale petroliere și de la alte unități de stocare/distribuire produse petroliere care utilizează rezervoare de tipurile indicate mai sus.

Estimarea emisiilor pentru activități de distribuire a produselor petroliere

și pentru activități de stocare și manevrare produse petroliere la stațiile de

distribuire pentru populație

Activitățile avute în vedere sunt:



încărcarea cu produse petroliere, la rafinării, terminale, depozite, a mijloacelor de transport: autocisterne, cisterne cale ferată, nave cisternă, barje;



activități

din

amplasamentele

stațiilor

distribuire

produse petroliere pentru populație: umplere rezervoare, stocare (respirație rezervoare),

umplere

rezervoare

autovehicule

(inclusiv

pierderi produs).

Emisiile de COV nm

generate de încărcarea mijloacelor de transport se vor estima cu factorii de emisie asociați nivelului 2 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-2 ÷ 3-7. Se vor utiliza factorii de emisie caracteristici sistemelor de încărcare utilizate.

Emisiile de COV nm

generate de activitățile de la stațiile de distribuire pentru populație se vor estima cu factorii de emisie asociați nivelului 2 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-8 ÷ 3-11.

Factorii de emisie din tabelele 3-8 ÷ 3-11 depind de presiunea reală de vapori (TVP), adică presiunea de vapori la încărcare, aceasta depinzând de temperatura de încărcare. Mărimea TVP se definește astfel:

TVP



RVP

 10



(1.6)

unde:

A = 0,000007047 x RVP + 0,0132

B = 0,0002311 x RVP – 0,5236

T = temperatura medie anuală de încărcare (°C) RVP = presiunea de vapori Reid (kPa)

Temperatura medie de încărcare poate fi considerată a fi egală cu temperatura medie anuală a aerului.

Pentru activitățile de încărcare a mijloacelor de transport și pentru cele de la stațiile de distribuire pentru populație, la estimarea emisiilor vor fi luate în considerare, după caz, eficiențele sistemelor de recuperare a vaporilor de hidrocarburi, indicate de operatori (conform documentațiilor tehnice ale echipamentelor elaborate de furnizori). În cazul în care nu sunt disponibile astfel de date se vor utiliza eficiențele de recuperare indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-13 ÷ 3-16.

Date necesare:



încărcare mijloace de transport: volumul de produs transferat, tehnica de transfer, tehnica pentru recuperarea vaporilor;



stațiile de distribuire pentru populație: volumele de produse vândute anual, tehnicile pentru recuperarea vaporilor, temperatura medie anuală a aerului, presiunea de vapori Reid a produselor distribuite (în special benzină).

Se precizează că inventarul local de emisii pentru sursele asociate activităților cod NFR 1.B.2.a.v din cadrul unei rafinării va fi inclus în inventarul local pentru activitățile cod NFR 1.A.1.b, astfel încât inventarul local pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR

1.B.2.a.v se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind vânzările de produse petroliere cu datele corespunzătoare din statisticile naționale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii

acestora

conform

metodologiei

descrise

Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (volume produse petroliere distribuite, eficiențe sisteme recuperare vapori, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate, producții,

regimuri

funcționare,

caracteristici

fizice

ale

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 1.B.2.a.v vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.14.7

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 1.B.2.a.vi E XTRACȚIA

ENERGIEI GEOTERMALE

Activitatea ale cărei emisii sunt incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.vi este reprezentată de extracția energiei geotermale în scopul producerii de energie electrică.

În conformitate cu Ghidul EMEP/EEA 2009, singurul nivel de abordare disponibil pentru estimarea emisiilor este nivelul 1. Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie pentru amoniac, mercur și arsen, indicați de Ghid în subcapitolul 1.B.2.a.vi, tabelul 3-1.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt reprezentate de cantitățile anuale de energie electrică (MWh) produse prin utilizarea energiei geotermale.

Dat fiind că, în prezent, în România nu se efectuează activități de producere a energiei electrice pe baza energiei geotermale, nu a fost elaborat un chestionar specific. Atunci când se vor desfășura astfel de activități și în România, autoritatea pentru protecția mediului va elabora chestionarul pentru colectarea datelor necesare estimării emisiilor.

1.3.14.8

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 1.B.2.c V ENTILAȚII ȘI FACLE

Activitățile avute în vedere în categoria cod NFR 1.B.2.c constau din ventilațiile și faclele din domeniile extracției și rafinării țițeiului și gazelor naturale, inclusiv incinerarea după testele de forare. Astfel, emisiile de poluanți incluse în această categorie sunt asociate următoarelor surse:



În domeniul extracției și transportului țițeiului și a gazelor naturale: evacuarea gazelor prin sisteme de ventilație de siguranță (purjare), arderea gazelor la faclă, evacuări de la terminalele de gaze;



În domeniul rafinării țițeiului: evacuarea gazelor prin sisteme de ventilație de siguranță (purjare), arderea gazelor la faclă.

Poluanții relevanți sunt reprezentați de compușii organici volatili (COV nm ) pentru ventilații și de NO x , CO, SO 2 , COV nm

pentru facle.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele asociate categoriei de activități cod NFR 1.B.2.c nu reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel național.

Totuși, în anumite situații aceste categorii de surse pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător la nivel local.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

1.3.14.8.1

Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt cele indicate pentru activitățile din categoria cod NFR 1.B.2.a.i și

1.B.2.b „Explorarea, producția, transportul țițeiului și gazelor naturale” și, respectiv, din categoria cod NFR 1.A.1.b “Rafinarea țițeiului”.

Colectarea datelor

Colectarea datelor se va efectua în conformitate cu procedurile pentru categoriile de activități menționate mai sus.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt incluse în chestionarele

„Explorare_producție_transport_țiței”,

„Explorare_producție_transport_gaze naturale”, respectiv, „Rafinării”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor și a factorilor de emisie;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Estimarea emisiilor de poluanți se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare. În cazurile în care nu sunt disponibili factori de emisie sau date relevante se vor utiliza, pentru unele surse/activități niveluri inferioare de abordare (nivel 2 sau nivel 1).

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.14.8.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Dat fiind că pașii procedurali referitori la colaborarea cu operatorii și colectarea datelor se vor desfășura simultan cu cei pentru activitățile de bază din domeniul explorarea, producția, transportul țițeiului și gazelor naturale și, respectiv, din domeniul rafinarea țițeiului, în cele ce urmează se vor prezenta doar aspectele legate de elaborarea propriu-zisă a inventarelor de emisii.

Inventarele locale de emisii

includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de desfășurare a activităților avute în vedere.

Mai jos se prezintă procedura de estimare a emisiilor asociate arderii la faclă a gazelor de purjă și evacuării gazelor de la sistemele de ventilare (purjare), precum și arderii țițeiului rezultat de la forajele de explorare.

Estimarea emisiilor de la faclele din domeniul extragerii țițeiului și gazelor

naturale

Se vor utiliza factorii de emisie pentru NO x , CO și COV nm

indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-1.

Datele necesare sunt reprezentate de volumele de gaze arse la facle.

Estimarea emisiilor de la arderea țițeiului rezultat din forajele de

explorare

În cazurile în care țițeiul extras din forajele de explorare nu este stocat, acesta este ars. Emisiile asociate arderii țițeiului se vor calcula utilizând factorii de emisie de nivel 2 indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, în tabelul 3-3.

Datele necesare sunt reprezentate de cantitățile de țiței ars.

Estimarea emisiilor de la faclele și de la sistemele de ventilare (purjare)

din rafinăriile de țiței

Pentru estimarea emisiilor de NO x , CO, COV nm

și SO 2

de la faclele din rafinării se vor utiliza factorii de emisie indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, în tabelul 3-5 pentru facle înalte și în tabelul 3-6 pentru facle la sol închise/sisteme de oxidare termică.

Datele necesare sunt reprezentate de: volumele de gaze arse la facle, puterea calorică a gazelor arse și conținuturile de COV nm

și de sulf din gazele arse la facle.

În cazurile în care nu sunt disponibile date privind puterea calorică a gazelor arse la facle și conținuturile de COV nm

și de sulf din gazele arse la facle se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-4. Factorii de emisie sunt caracteristici pentru faclele înalte lipsite de sisteme pentru controlul (reducerea) emisiilor. Datele necesare sunt reprezentate de volumele anuale de materie primă procesată.

Pentru situațiile în care gazele de ventilație (purjă) nu sunt recuperate sau arse la facle, emisiile de COV nm

în atmosferă asociate se vor estima utilizând factorul de emisie 1.662 kg/10 3

litri materie primă procesată anual în rafinărie, indicat de metodologia US EPA/AP-42 în capitolul 5, subcapitolul 5.1 „Petroleum Refining”.

Estimarea emisiilor de la sistemele de ventilare (purjare) din domeniul

extragerii țițeiului și gazelor naturale

Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, pentru nivelul 3 de abordare a estimării emisiilor de COV nm

(emisiile de CH 4

și de CO 2

se raportează numai în inventarele de gaze cu efect de seră), utilizarea factorilor de emisie prezentați în subcapitolul 1.B.2.c, tabelele 3-7 ÷ 3-10.

Deoarece factorii de emisie indicați sunt specifici câtorva țări, printre care nu se numără România, și prezintă o variabilitate foarte mare de la o țară la alta se recomandă ca selectarea celor care vor fi utilizați pentru estimarea emisiilor

să

fie

făcută

numai

în

urma

unor

consultări

forumul INVENTARE

EMISII

care

să

participe

alături

reprezentanții autorităților pentru protecția mediului și experți în domeniu.

Un grad mult mai bun de precizie al inventarelor de emisii pentru activitatea avută în vedere poate fi asigurat în cazul în care operatorii ar furniza

emisiile

sistemele

ventilare

specifice

fiecărui câmp/platformă de extracție a țițeiului sau a gazelor naturale din România, modelate pe baza caracteristicilor tehnice ale instalațiilor și ale sistemelor pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, se recomandă ca autoritățile pentru protecția mediului să solicite operatorilor elaborarea unor modele proprii pentru estimarea emisiilor de COV nm

rezultate de la sistemele de ventilație.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie sunt reprezentate de cantitățile/volumele anuale de țiței/gaze naturale extrase.

Estimarea emisiilor de la terminalele de gaze naturale

Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, pentru nivelul 3 de abordare a estimării emisiilor de COV nm

(emisiile de CH 4

și de CO 2

se raportează numai în inventarele de gaze cu efect de seră), utilizarea cantităților de gaze emise/terminal prezentate în subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-11.

Deoarece valorile indicate sunt specifice câtorva țări, printre care nu se numără România, și prezintă o variabilitate foarte mare de la o țară la alta se recomandă ca selectarea celor care vor fi utilizate pentru estimarea emisiilor să fie făcută în urma unor consultări pe forumul INVENTARE EMISII cu implicarea unor experți în domeniu.

Un grad mult mai bun de precizie al inventarelor de emisii pentru activitatea avută în vedere poate fi asigurat în cazul în care operatorii ar furniza emisiile de la terminalele de gaze naturale specifice fiecărui terminal din România, modelate pe baza caracteristicilor tehnice ale instalațiilor și ale sistemelor pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, se recomandă ca autoritățile pentru protecția mediului să solicite operatorilor terminalelor de gaze naturale elaborarea unor modele proprii pentru estimarea emisiilor de COV nm

rezultate de la acestea.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor pe baza cantităților de gaze emise/terminal sunt reprezentate de menționarea existenței terminalului și

de poziționarea acestuia și de volumele anuale de gaze naturale intrate în terminal.

Faclele vor fi tratate ca surse punctuale. Celelalte surse vor fi tratate fie ca surse punctuale, fie ca surse de suprafață, în funcție de perimetrul ocupat și/sau de diseminarea acestora pe un amplasament.

Se precizează că inventarele locale de emisii pentru sursele asociate activităților cod NFR 1.B.2.c vor fi incluse în inventarele locale pentru activitățile cod NFR 1.B.2.a.i sau cod NFR 1.B.2.b “Explorarea, producția, transportul țițeiului și gazelor naturale” și, respectiv, în inventarele locale pentru activitățile cod NFR 1.A.1.b „Rafinarea țițeiului”, astfel încât inventarul local pentru un perimetru de extracție țiței/gaze naturale, pentru o rafinărie sau pentru o rețea de transport gaze naturale va cuprinde toate sursele

poluanți

atmosferici

existente

în

amplasamentul

acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR

1.B.2.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind cantitățile/volumele de țiței/gaze naturale extrase, numărul de terminale de gaze

naturale,

cantitățile

țiței

procesate

în

rafinării

datele corespunzătoare din statisticile naționale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii

acestora

conform

metodologiei

descrise

Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (cantități/volume de țiței/gaze naturale extrase, volume de gaze arse la facle, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate, producții,

regimuri

funcționare,

caracteristici

fizice

ale

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 1.B.2.c vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.15

Activități

din

categoria

cod

NFR 2.A.1 Fabricarea

CIMENTULUI

La această categorie NFR 2.A.1, se vor trata numai emisiile de particule în suspensie care apar în cursul proceselor de pretratare a materiilor prime și postprocesare a materiilor finite. Emisiile de la cuptorul de clincher sunt discutate în subcapitolul NFR 1.A.2.f.

1.3.15.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatori

care

domeniu

activitate

fabricarea cimentului ;



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare la activitățile operatorilor economici din domeniul

fabricării

cimentului,

cuprinse

în

autorizațiile integrate/autorizațiile

mediu,

în

diverse

raportări

(IPPC,

E- PRTR);



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind producțiile de ciment incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea către operatorii fabricilor de ciment a chestionarului

„Procese_producție_minerale”, care se referă la activitățile de fabricare a cimentului;



solicitarea la agențiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizațiile integrate de mediu și în diverse alte raportări;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor locale pentru protecția mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de ciment pot exista instalații de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spațiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul

„Procese_producție_minerale”, cât și chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.1 pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii dețin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.15.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Diversitatea operațiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a cimentului, necesită cunoașterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.

Datele colectate vor fi ulterior discutate pe secțiunea dedicată de pe forumul INVENTARE EMISII, urmărindu-se realizarea transparenței, consecvenței, comparabilității, completitudinii și preciziei inventarelor.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activitățile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a cimentului, adică:



procesele

pretratare

materiilor

prime

și

postprocesare

a materiilor finite, cod NFR 2.A.1, însemnând operații cărora le sunt asociate emisii de particule;



fabricarea clincherului, cod NFR 1.A.2.f;



funcționarea utilajelor și echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere și echipamente (în domeniul industrial);



traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii și cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activitățile de ardere a combustibililor în surse staționare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În cazul instalațiilor din industria cimentului se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:



Metode bazate pe măsurări directe

- aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanților pentru care se efectuează măsurări continue;



Metode bazate pe factori de emisie

– aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanților relevanți;



Metode bazate pe utilizarea valorilor limită de emisie (ELV) – de la coșul cuptorului de clincher;



Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

– aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanților relevanți generați de instalațiile de fabricare a cimentului.

Metodele bazate pe măsurări directe –

sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă și sunt respectate criteriile pentru asigurarea calității datelor.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanți cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislația națională în vigoare impune, cu unele excepții posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentrații pentru NO x , particule și SO 2 .

În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanții și alți parametri monitorizați, metodele și echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare) și rezultatele obținute prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare și control al calității ).

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condițiile în care analiza poluanților, precum și

metodele

măsură

referință

pentru

calibrarea

sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunității Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naționale sau internaționale care pot asigura furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor

emisii,

deoarece

programele

măsurare

respective au fost stabilite pentru verificarea conformării și nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale și naționale.

Metode bazate pe factori de emisie

Pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.

Metode bazate pe utilizarea valorilor limită de emisie

Reprezintă nivelul 3 de abordare recomandat de Ghidul EMEP/EEA. Această abordare are la bază faptul că nivelul emisiilor provenite de la fabricarea cimentului este determinat în mare măsură de tipul și eficiența sistemelor de control (reducere) a poluării implementate la coșul cuptorului de clincher. Cunoscându-se volumul de gaze arse evacuate (Nm 3 /t de clincher), se poate elabora un factor de emisie specific pe tona de clincher produsă. Acest factor de emisie nu depinde de tehnologia utilizată pentru producerea clincherului, ci doar de conținutul de clincher din ciment - singurul element care poate varia de la o fabrică la alta.

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discuțiilor pe forumul INVENTARE EMISII.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

În cazurile în care la fabricile de ciment se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toți

poluanții

monitorizați

continuu,

generate

pentru

întregul

de inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelele 3.2 (procedeu umed) și 3.3. (procedeu uscat).

Dacă nu sunt accesibile informații privind eficiența sistemelor de control (reducere) a poluării pentru particule, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă, în tabelul 3-4, valori ale eficienței unor sisteme de reducere a emisiilor de particule pentru procesele de fabricare a cimentului (obținute pe baza rezultatelor studiului realizat în cadrul Programului european privind inventarierea emisiilor de particule - CEPMEIP).

Trebuie subliniat faptul că factorii de emisie prezentați în tabelele 3-2 și 3-3 sunt aplicabili țărilor din Europa de Est, Caucaz si Asia Centrală (EECCA), iar România nu este inclusă în aceasta categorie, deci utilizarea acestor factori de emisie trebuie făcută cu precauție, și numai dacă au fost epuizate celelalte metode de estimare a factorilor de emisie, așa cum au fost prezentate mai sus.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 2.A.1, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității, prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind producțiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de ciment să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producții, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (producții de ciment, regimuri

funcționare,

caracteristici

fizice

ale

surselor,

localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele inventarelor naționale de emisii pentru activitățile din categoria NFR 2.A.1 vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.16

Activități din categoria cod NFR 2.A.2 Fabricarea varului

La această categorie NFR 2.A.2, se vor trata numai emisiile de particule în suspensie care apar în cursul proceselor de pretratare a materiilor prime și postprocesare a materiilor finite. Emisiile de la cuptorul de var sunt discutate în subcapitolul NFR 1.A.2.f., iar emisiile provenite de la extracția materiei prime din carieră sunt tratate în capitolul corespunzător NFR 1.B.1.b.

1.3.16.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea varului ;



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare la activitățile operatorilor economici din domeniul

fabricării

varului,

cuprinse

în

autorizațiile integrate/autorizațiile

mediu,

în

diverse

raportări

(IPPC,

E- PRTR);



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind producțiile de var incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea către operatorii fabricilor de var a chestionarului

„Procese_producție_minerale”, care se referă la activitățile de fabricare a varului;



solicitarea la agențiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizațiile integrate de mediu și în diverse alte raportări;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor locale pentru protecția mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de var pot exista instalații de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spațiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul

„Procese_producție_minerale”, cât și chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.2 pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii dețin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.16.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Diversitatea operațiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a varului, necesită cunoașterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autoritățile competente pentru protecția mediului și operatori, la nivel local și/sau regional, cu constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, așa cum a fost descris în capitolele anterioare.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activitățile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a varului, adică:



procesele

pretratare

materiilor

prime

și

postprocesare

a materiilor finite, cod NFR 2.A.2, însemnând operații cărora le sunt asociate emisii de particule;



arderea în cuptorul de var, cod NFR 1.A.2.f;



funcționarea utilajelor și echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere și echipamente (în domeniul industrial);



traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii și cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activitățile de ardere a combustibililor în surse staționare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În

cazul

instalațiilor

din

industria

varului

recomandă

aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:



Metode bazate pe măsurări directe

- aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanților pentru care se efectuează măsurări continue;



Metode bazate pe factori de emisie

– aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanților relevanți;



Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

– aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanților relevanți generați de instalațiile de fabricare a varului.

Metodele bazate pe măsurări directe –

sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă și sunt respectate criteriile pentru asigurarea calității datelor.

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condițiile în care analiza poluanților, precum și

metodele

măsură

referință

pentru

calibrarea

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor

emisii,

deoarece

programele

măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării și nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale și naționale.

Metode bazate pe factori de emisie

Pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalații, bazate pe caracteristicile constructive ale instalațiilor, modul de operare și măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere științific a acestuia.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în urma discuțiilor de pe forumul INVENTARE EMISII.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

În

cazurile

în

care

fabricile

var

efectuează

programe

de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toți

poluanții

monitorizați

continuu,

generate

pentru

întregul

de inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelul 3.2. Acești factori de emisie au fost preluați din documentele BREF pentru fabricarea cimentului și a varului.

În tabelul 3.3 sunt prezentați factori de emisie de nivel 2 asociați producerii varului cu sisteme de reținere a particulelor. Dacă există informații de la operatori privind eficiența sistemelor de control (reducere) a poluării, atunci se vor folosi aceste informații, și nu factorii de emisie din tabelul 3- 4.

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se poate folosi doar în cazul în care celelalte metode: metoda bazată pe monitorizare continuă a emisiilor sau modelarea detaliată a procesului de fabricare a varului, nu pot fi aplicate.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 2.A.2, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind producțiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de var să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producții, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (producții de var, regimuri de funcționare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele inventarelor naționale de emisii pentru activitățile din categoria NFR 2.A.2 vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.17

Activități

din

categoria

cod

NFR 2.A.3

Utilizarea

DOLOMITEI ȘI A PIETREI DE VAR

Emisiile provenite din utlizarea dolomitei și a pietrei de var (categoria de surse NFR 2.A.3) constau în principal în dioxid de carbon (CO 2 ) și deci, nu sunt semnificative în scopul Ghidului EMEP/EEA. Emisiile de CO 2

din această sursă sunt discutate în documentul IPCC Guidance for estimating emissions of greenhouse gases (ghid pentru estimarea emisiilor gazelor cu efect de seră (IPCC, 2006).

Emisiile

rezultate

în

urma

arderii

combustibilului

pentru

calcinarea dolomitei și a pietrei de var se raportează în categoria cod NFR 1.A.2.c.

1.3.18

Activități din categoria cod NFR 2.A.4 Fabricarea și utilizarea sodei calcinate

Capitolul NFR 2.A.4 prezintă informații despre fabricarea și utilizarea sodei calcinate.

Soda calcinată are multiple utilizări cum ar fi în industria sticlei, în industria săpunului și a detergenților, în industria chimică și în cea a hârtiei și celulozei, în desulfurarea gazelor.

Principalul poluant emis la fabricarea sodei este CO 2

– în general 200–300 kg de CO 2 /t de sodă produsă. Se consideră bună practică raportarea emisiilor de CO 2

în cadrul inventarului IPCC.

La această categorie NFR 2.A.4, se vor trata numai emisiile de particule, amoniac și CO. Emisiile de NO x

și de SO 2

trebuie raportate în cadrul categoriei NFR 1.A.2.c.

1.3.18.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea sodei ;



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare la activitățile operatorilor economici din domeniul

fabricării

sodei

calcinate,

cuprinse

în

autorizațiile integrate/autorizațiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E- PRTR);



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind producțiile de sodă incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea către operatorii fabricilor de sodă a chestionarului

„Procese_producție_minerale”, care se referă la activitățile de fabricare a sodei;



solicitarea la agențiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizațiile integrate de mediu și în diverse alte raportări;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor locale pentru protecția mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

„Procese_producție_minerale”, cât și chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.4 pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii dețin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.18.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Diversitatea operațiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a sodei calcinate necesită cunoașterea cât mai detaliată a tehnicilor existente în procesul de estimare a emisiilor, impunându-se implicarea directă a operatorilor.

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autoritățile competente pentru protecția mediului și operatori, la nivel local și/sau regional, cu constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, așa cum a fost descris în capitolele anterioare.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activitățile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a sodei calcinate, adică:



fabricarea sodei calcinate, cod NFR 2.A.4, pentru emisii de particule, CO și NH 3 ;



fabricarea sodei calcinate – arderea în cuptorul de calcinare -, cod NFR 1.A.2.f, pentru emisiile de NO x

și SO 2 ;



funcționarea utilajelor și echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere și echipamente (în domeniul industrial);



traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii și cod NFR 1.A.3.b.iii;



procesele de pretratare a materiilor prime și postprocesare a materiilor finite.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activitățile de ardere a combustibililor în surse staționare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În

cazul

instalațiilor

din

industria

sodei,

recomandă

aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:



Metode bazate pe măsurări directe

- aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanților pentru care se efectuează măsurări continue;



Metode bazate pe factori de emisie

– aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanților relevanți;



Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

– aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanților relevanți generați de instalațiile de fabricare a sodei.

Metodele bazate pe măsurări directe –

sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă și sunt respectate criteriile pentru asigurarea calității datelor.

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condițiile în care analiza poluanților, precum și

metodele

măsură

referință

pentru

calibrarea

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor

emisii,

deoarece

programele

măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării și nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale și naționale.

Metode bazate pe factori de emisie

–

Pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor –

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor

specifice fiecărei instalații, bazate pe caracteristicile constructive ale instalațiilor, modul de operare și măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere științific a acestuia.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în urma discuțiilor de pe forumul INVENTARE EMISII.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

În cazurile în care la fabricile de sodă se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toți

poluanții

monitorizați

continuu,

generate

pentru

întregul

de inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009, prezintă factori de emisie de nivel 1 în tabelul 3.1. Acești factori de emisie au fost preluați din documentele BREF (Large Volume Inorganic Chemicals - Solids and Others industry, August 2007).

Se recomandă estimarea emisiilor de la fabricarea sodei calcinate prin folosirea factorilor de emisie indicați în BREF (Large Volume Inorganic Chemicals - Solids and Others industry, August 2007), paginile 56-58, ca o alternativă în cazul în care măsurările continue directe nu sunt de încredere sau nu includ toți poluanții emiși. Modelarea detaliată a procesului de fabricare a sodei calcinate, în cazul în care operatorul dispune de un astfel de model, prezintă în plus avantajul identificării unui posibil factor de emisie specific instalației de fabricare a sodei calcinate respective.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 2.A.4, se

vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind producțiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de sodă să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producții, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (producții de sodă, regimuri

funcționare,

caracteristici

fizice

ale

surselor,

Rezultatele inventarelor naționale de emisii pentru activitățile din categoria NFR 2.A.4 vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.19

Activități

din

categoria

cod

NFR 2.A.5

Fabricarea

ÎNVELITORILOR ASFALTICE PENTRU ACOPERIȘURI

Activitatea inclusă în acest capitol NFR 2.A.5 se referă la fabricarea cartonului asfaltat pentru acoperișuri și a șindrilei bituminoase. Deși denumit generic carton, stratul suport care se impregnează poate să fie și din fibră de sticlă.

Capitolul prezintă emisiile atmosferice care apar la fabricarea învelișurilor asfaltice folosite în special la acoperișurile clădirilor. Se tratează emisiile de COV nm , CO si particule care apar pe fazele procesului, cu excepția preparării asfaltului (“asphalt blowing” – barbotarea cu aer a asfaltului încălzit la 200–250°C timp de 1–10 ore) și care face obiectul subcapitolului NFR 3.C – Produse chimice. De asemenea, emisiile provenite din ardere, ca de exemplu, oxizii de sulf (SO x ) și oxizii de azot (NO x ) care apar în timpul procesului de fabricare a cartonului asfaltat pentru acoperișuri sunt inventariate în categoria de surse NFR 1.A.2.f.i.

1.3.19.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea cartonului asfaltat ;



Agențiile locale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare

activitățile

operatorilor

economici

din

domeniul fabricării cartonului asfaltat, cuprinse în autorizațiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind producțiile de carton asfaltat incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea

către

operatorii

fabricilor

carton

asfaltat

a chestionarului

„Procese_producție_minerale”,

care

referă

la activitățile de fabricare a cartonului asfaltat;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor locale pentru protecția mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de carton asfaltat pot exista instalații de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spațiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul

„Procese_producție_minerale”,

cât

și

chestionarul

„Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.5 nu reprezintă surse majore de emisii, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua pe baza nivelului 2 de abordare.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.19.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activitățile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a cartonului asfaltat, adică:



manipulare/stocare materii prime (asfalt și minerale), însemnând operații cărora le sunt asociate emisii de particule, impregnarea materialului suport (carton sau fibră de sticlă), cod NFR 2.A.5;



arderea

combustibililor

pentru

încălzirea

asfaltului,

cod

NFR 1.A.2.f.i;



funcționarea utilajelor și echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere și echipamente (în domeniul industrial);



traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii și cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activitățile de ardere a combustibililor în surse staționare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În cazul instalațiilor de fabricare a cartonului asfaltat se recomandă pentru estimarea emisiilor aplicarea metodei bazate pe factori de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelul 3.2. – impregnare prin imersie, și în tabelul 3.3 – impregnare prin imersie și spray-ere. Acești factori de emisie au fost preluați din documentele US EPA/AP-42.

În tabelele 3.3 și 3.4 sunt prezentați factori de emisie de nivel 2 asociați producerii cartonului asfaltat, prin cele două metode (imersie și spray-ere), cu sisteme de reținere a particulelor. Dacă există informații de la operatori privind eficiența sistemelor de control (reducere) a poluării, atunci se vor folosi aceste informații, și nu factorii de emisie din tabelele 3.3 sau 3.4.

Poluanții inventariați sunt: CO, COV nm

și particule pentru metoda de impregnare bazată pe imersie, respectiv COV nm

și particule, pentru metoda prin spray-ere. Factorii sunt exprimați în kg/t de carton asfaltat (șindrilă) produs(ă).

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 2.A.5, se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind producțiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este

necesar

operatorii

fabricilor

carton

asfaltat

să

furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producții, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (producții de carton asfaltat,

regimuri

funcționare,

caracteristici

fizice

ale

Rezultatele inventarelor naționale de emisii pentru activitățile din categoria NFR 2.A.5 vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.20

Activități

din

categoria

cod

NFR 2.A.6

Asfaltarea

DRUMURILOR

Această categorie de activități include prepararea mixturilor asfaltice și operația de așternere a acestora.

Asfaltul pentru drumuri reprezintă o mixtură dintre agregate și un liant asfaltic. Agregatele folosite sunt compuse din pietriș, piatră concasată (din cariere) sau derivate ale minereurilor de metale rafinate. Betonul asfaltic sau asfaltul lichefiat pot fi folosiți ca și lianți asfaltici.

În acest capitol NFR 2.A.6, se tratează emisiile rezultate din operațiunile de preparare a stratului asfaltic (stațiile de mixturi asfaltice) și emisiile care au loc după așternerea stratului asfaltic pe drumuri. Emisiile care rezultă din producerea propriu-zisă (suflarea) a bitumului sunt tratate în capitolul NFR 3.C.

1.3.20.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatori

care

domeniu

activitate

prepararea mixturilor asfaltice;



Agențiile locale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare

activitățile

operatorilor

economici

din

domeniul preparării mixturilor asfaltice, cuprinse în autorizațiile de mediu, în diverse raportări;



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind producțiile de asfalt și suprafața anuală asfaltată incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice;



Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și structurile sale teritoriale

– pentru informații privind asfaltarea autostrăzilor și a drumurilor naționale;



Autoritățile administrației publice locale , pentru informații privind asfaltarea

drumurilor

din

interiorul

localităților,

precum

și

a drumurilor județene și comunale.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea

către

operatorii

stațiilor

mixturi

asfaltice

a chestionarului

„Procese_producție_minerale”,

care

referă

la activitățile de preparare a mixturilor asfaltice;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor locale pentru protecția mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare – conform chestionarului „Asfaltare drumuri” - care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică și C.N.A.D.N.R., referitoare la autostrăzi și drumurile naționale asfaltate în anul de raportare;



solicitarea

direcțiile

urbanism

din

cadrul

autorităților administrației publice locale, primării, consilii județene, a datelor privind drumurile asfaltate aflate în interiorul localităților, precum și a

drumurilor

județene

și

comunale

–

conform

chestionarului

„Asfaltare drumuri”.

Având în vedere că în amplasamentul unei stații de mixturi asfaltice pot exista instalații de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spațiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul

„Procese_producție_minerale”,

cât

și

chestionarul

„Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât

sursele

din

categoria

cod

NFR

2.A.6

pot

reprezenta

surse importante de emisii la nivel local, iar operatorii dețin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.20.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Așternerea asfaltului

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autoritățile competente pentru protecția mediului cu celelalte autorități la nivel local și național. În scopul obținerii datelor necesare estimării emisiilor asociate așternerii stratului asfaltic la nivelul autostrăzilor și drumurilor naționale la nivel central se recomandă colaborarea între ANPM și CNADNR. Se propune ca procedura pentru obținerea acestor date să se desfășoare simultan cu cea recomandată pentru categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier.

În scopul obținerii datelor necesare estimării emisiilor asociate așternerii stratului asfaltic la nivelul drumurilor din interiorul localităților, precum și a

drumurilor

județene

și

comunale

recomandă

colaborarea

între autoritățile locale pentru protecția mediului și autoritățile administrației publice locale.

Estimarea emisiilor asociate aplicării stratului asfaltic se va efectua pe baza metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 4.5 „Asphalt Paving Operations”, în conformitate cu recomandarea Ghidului EMEP/EEA ca abordare de nivel 3. Se menționează că estimarea emisiilor se va efectua pe baza informațiilor privind tipul și cantitatea de asfalt așternut, cantitatea de solvent din asfaltul așternut, iar pentru distribuția spațială a acestora sunt

necesare informații privind lungimile și localizarea sectoarelor de drum asfaltate.

Estimarea emisiilor asociate aplicării emulsiilor bituminoase se va efectua prin utilizarea factorului de emisie de nivel 2 recomandat de Ghidul EMEP/EEA

2009,

capitolul

2.A.6,

tabelul

3-4.

menționează

că estimarea emisiilor se va efectua pe baza informațiilor privind cantitatea de emulsie aplicată și scopul aplicării acesteia. Emisiile se estimează numai în situațiile în care emulsia se utilizează în alte scopuri decât ca amorsă, pentru straturile de mixturi asfaltice. Pentru distribuția spațială a emisiilor generate de aplicarea emulsiilor bituminoase sunt necesare informații privind localizarea perimetrelor de aplicare.

Prepararea mixturilor asfaltice

Diversitatea operațiilor din cadrul proceselor tehnologice de preparare a mixturilor asfaltice, necesită cunoașterea cât mai detaliată a tehnicilor existente în procesul de estimare a emisiilor, impunându-se implicarea directă a operatorilor.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activitățile/sursele existente în amplasamentul unei stații de mixturi asfaltice, adică:



stocarea/manevrarea/transportul

materialelor,

cod

NFR

2.A.7.c, însemnând operații cărora le sunt asociate emisii de particule;



arderea combustibilului în uscătorul de agregate, cod NFR 1.A.2.f.i;



prepararea mixturilor asfaltice, cod NFR 2.A.6;



funcționarea utilajelor și echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere și echipamente (în domeniul industrial);



traficul vehiculelor în amplasamentul stației de mixturi, cod NFR

1.A.3.b.ii și cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activitățile de ardere a combustibililor în surse staționare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

Pentru estimarea emisiilor asociate preparării mixturilor asfaltice se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:



Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

– aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanților relevanți generați de instalațiile de fabricare a mixturilor asfaltice;



Metode bazate pe factori de emisie

– aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanților relevanți.

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor

modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalații

, bazate pe caracteristicile constructive

ale instalațiilor, modul de operare și măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere științific a acestuia.

În situația în care operatorul nu deține un model propriu, pentru estimarea emisiilor asociate preparării mixturilor asfaltice se va utiliza

metoda bazată pe factori de emisie

furnizați de metodologia US EPA/AP-42, capitolul

11.1 „Hot Mix Asphalt Plants” (inclusiv stocarea/manevrarea/transportul materialelor), în funcție de tipul instalației, de producție și de sistemele de reducere a emisiilor.

Inventarele locale de emisii

pentru prepararea mixturilor asfaltice includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o stație de mixturi asfaltice va cuprinde toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici. De asemenea, pentru

fiecare

sursă

vor

estimate

și

prezentate

emisiile

tuturor poluanților relevanți.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 2.A.6, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind producțiile de asfalt raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producții, consumuri de materii prime, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (producții de mixturi asfaltice,

regimuri

funcționare,

caracteristici

fizice

ale

Rezultatele inventarelor naționale de emisii pentru activitățile din categoria NFR 2.A.6 vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.21

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 2.A.7.a E XTRACȚIA LA SUPRAFAȚĂ

( CARIERĂ )

ȘI DIN SUBTERAN

( MINĂ )

A MINERALELOR ,

ALTELE DECÂT CĂRBUNII

Această categorie de activități include extracția și manevrarea mineralelor, atât din mine subterane, cât și din mine de suprafață (sistem carieră).

1.3.21.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatori care au ca domeniu de activitate extracția mineralelor în exploatări de suprafață sau subterane ;



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare la activitățile operatorilor economici din domeniul

extracției

mineralelor,

cuprinse

în

autorizațiile integrate/autorizațiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E- PRTR);



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind producțiile de minerale incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea

către

operatorii

minelor

chestionarului

„Extracție_minerale”, care se referă atât la activitățile de extracție, cât și la activitățile de manevrare, de procesare și de stocare;



solicitarea la agențiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizațiile integrate de mediu și în diverse alte raportări;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor locale pentru protecția mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

„Extracție_minerale”,

cât

și

chestionarul

„Surse

ardere

mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.7.a pot reprezenta surse semnificative de emisii, iar operatorii dețin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.21.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Amplasamentele perimetrelor miniere, în special a celor în care extracția mineralelor se realizează în sistem carieră reprezintă, în ansamblu, surse de suprafață caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu, centrale termice aferente sediului administrativ, instalații de ventilație a galeriilor din minele subterane).

Diversitatea operațiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracție a mineralelor,

precum

și

diversitatea

echipamentelor

utilizate

necesită cunoașterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.

Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autoritățile competente pentru protecția mediului și operatori, la nivel local și/sau regional, cu constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, așa cum a fost descris în capitolele anterioare.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activitățile/sursele existente în amplasamentul unei mine, adică:



extracția și manevrarea mineralelor, cod NFR 2.A.7.a, însemnând operații cărora le sunt asociate emisii de particule ca de exemplu, pentru

carieră,

operații

decaparea

solului

vegetal

și decopertarea terenului, forarea și extragerea minereurilor, până la reabilitarea terenului;



funcționarea utilajelor și echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere și echipamente (în domeniul industrial);



traficul vehiculelor în amplasamentul minei, cod NFR 1.A.3.b.ii și cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activitățile de ardere a combustibililor în surse staționare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

Realizarea fluxului de date

Reprezentanții autorității de mediu vor prezenta și distribui reprezentanților operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producția, fazele procesului

tehnologic,

caracteristicile

și

localizarea amplasamentului/surselor,

echipamente,

vehicule,

tehnici și

tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.

mediu

solicita

clarificări.

Operatorul

transmite clarificările solicitate, în urma acestei operații rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

În cadrul dezbaterilor de pe forumul INVENTARE EMISII se vor analiza datele colectate pe baza chestionarelor și va stabili setul de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.

Dat fiind faptul că în amplasamentul unei mine există mai multe categorii de surse de emisie, în cadrul discuțiilor se va verifica și definitiva încadrarea activităților din amplasamentul acesteia în codurile NFR.

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 2.A.7.a.

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din cadrul unei mine, clasificate cu alte coduri NFR, sunt prezentate în procedurile specifice acestora.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul activităților de extracție a mineralelor se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de particule:



Metode bazate pe ecuații pentru calculul factorilor de emisie;



Metode bazate pe factori de emisie predefiniți.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor de particule se va efectua pentru fiecare mină în parte și pentru fiecare operație care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va definitiva în urma discuțiilor de pe forum.

Pentru estimarea emisiilor de metale - Pb, Cd, Hg, As, Cr, Cu, Ni, Se, Zn - asociate activităților de extracție a mineralelor se va utiliza metoda bazată pe

bilanțuri

masă.

Pornind

concentrația

medie

(exprimată procentual) a fiecărui metal de interes în mineralele extrase, se va calcula emisia

corespunzătoare

aplicând

emisiilor

particule

rezultate

din operațiile

care

implică

extragerea/procesarea/manevrarea

mineralelor, procentul aferent metalului respectiv.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calității

aerului

prin

modelarea

matematică

dispersiei

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de lucru.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Inventarele de emisii se vor elabora pe baza factorilor de emisie calculați cu ajutorul ecuațiilor specifice anumitor operații, precum și pe baza factorilor de emisie prestabiliți, după caz.

în considerare factorii de emisie specifici operațiilor care se execută în amplasamentul unei mine pentru extracția mineralelor, cum sunt factorii de emisie asociați următoarelor operații: decapare sol vegetal, decopertare, forare, pușcare, excavare, modelare halde, stocare, încărcare vehicule, trafic intern, eroziune eoliană de pe suprafețele perturbate și de pe halde, etc.

Pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele subterane se vor utiliza ecuațiile și factorii de emisie indicați de US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolul 11.9, adecvați operațiilor care se realizează la minele subterane, ca, de exemplu, stocarea și întreținerea haldelor de minerale/roci sterile, descărcarea/încărcarea mineralelor, etc.

În cazul în care nu sunt disponibile date de detaliu privind parametrii necesari pentru calculul factorilor de emisie pe baza ecuațiilor se vor utiliza factorii

emisie

predefiniți

corespunzători,

indicați

prin

Emission Estimation Technique Manual for Mining and Processing of Non-Metallic Minerals și Emission Estimation Technique Manual for Mining elaborate de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populație și Comunități

Guvernului

Australian (

http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-

technique/index.html ).

În cazul în care în amplasamentul unei mine se efectuează activități de concasare a mineralelor, pentru estimarea emisiilor de particule se va utiliza factorul de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolele 11.19.2 „Crushed Stone Processing and Pulverized Mineral Processing” și 11.24 „Metallic Minerals Processing”, corectat în funcție de existența/inexistența unui sistem de reținere a particulelor. În cazul în care activitatea se desfășoară în spațiu deschis, iar concasorul nu este prevăzut cu o instalație de captare a aerului impurificat, emisiile vor fi tratate ca emisii fugitive generate de o sursă punctuală (nedirijată). În caz contrar, emisiile vor fi considerate ca fiind generate de o sursă punctuală dirijată.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o mină va cuprinde toate sursele

poluanți

atmosferici

existente

în

amplasamentul

Inventarele naționale de emisii

se elaborează în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convențiile internaționale.

Inventarele naționale de emisii pentru categoria de activități cod NFR

2.A.7.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această

categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei

precizii

ridicate,

integralității

și

transparenței

inventarelor naționale, precum și asigurarea concordanței între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În același mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activități din cadrul perimetrelor miniere, clasificate cu alte coduri NFR, excluzând traficul intern al vehiculelor și traficul intern feroviar. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activități (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producția de minerale cu datele corespunzătoare din statisticile naționale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii

acestora

conform

metodologiei

descrise

Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producții, suprafețe ocupate, cantități de sol manevrate, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (producții, consumuri de carburanți,

regimuri

funcționare,

caracteristici

fizice

ale

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 2.A.7.a vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.22

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 2.A.7.b C ONSTRUCȚII ȘI DEMOLĂRI

Categoria de activități cod NFR 2.A.7.b se referă la activitățile de construire și demolare de clădiri și infrastructură. Pentru această categorie de activități, particulele reprezintă principalul poluant emis, dar pot fi considerați și alți poluanți, în funcție de materialele folosite și de tehnica utilizată.

În cadrul amplasamentului unui șantier există următoarele activități care au asociate surse de emisie:



manevrarea pământului și a agregatelor (cod NFR 2.A.7.b):

realizarea de săpături (decapări, excavări) pe suprafețele pe care se vor realiza căile de acces, fundațiile, structurile, platformele și construcțiile – poluanți: particule;

realizarea de umpluturi, nivelări, compactări, etc. – poluanți: particule;

descărcarea și depozitarea agregatelor – poluanți: particule;

transferul și depozitarea temporară a pământului – poluanți: particule;



funcționarea utilajelor și echipamentelor mobile motorizate cod NFR

1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere și echipamente (în domeniul industrial) – poluanți: NO x , SO 2 , CO, particule cu conținut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COV nm ;



traficul vehiculelor în amplasamentul șantierului, cod NFR 1.A.3.b.ii și cod NFR 1.A.3.b.iii – poluanți: NO x , SO 2 , CO, particule cu conținut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COV nm ;



eroziunea eoliană de pe suprafețele de teren perturbate și de pe grămezile de pământ/agregate – poluanți: particule;



stocarea și manevrarea carburanților (cod NFR 1.B.2.a.v) – poluanți: compuși organici volatili (COV nm );



manevrarea deșeurilor de construcție (cod NFR 2.A.7.b) – poluanți: particule;



asfaltarea drumurilor (cod NFR 2.A.6) – poluanți: particule, COV nm ;



marcarea drumurilor (cod NFR 3.A.3) – poluanți: COV nm .

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activitățile de ardere a combustibililor în surse staționare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

1.3.22.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Serviciile Reglementări din cadrul agențiilor pentru protecția mediului

– pot furniza date cuprinse în autorizațiile de mediu, precum și în diferite documente și raportări;



Autoritățile

administrației

publice

locale

(primării,

consilii județene), prin direcțiile de urbanism, care eliberează autorizațiile necesare efectuării lucrărilor de construcții și demolări;



Inspectoratul de Stat în Construcții ;



Titularii de proiect ;



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind acest tip de lucrări incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor pentru protecția

mediului

datelor

interes

cuprinse

în

actele

de reglementare de mediu;



transmiterea

către

primării/consilii

județene

chestionarului

„Construcții_demolări” - pentru obținerea datelor pentru șantierele de mică anvergură;



transmiterea

către

deținătorii

date

chestionarului

„Construcții_demolări”,

precum

și

chestionarelor

„Trafic intern_utilaje_vehicule”, „Asfaltare drumuri”, „Aplicare vopsele” și

„Surse ardere mică putere_ punctuale” - pentru obținerea datelor pentru șantierele de mare anvergură.

Identificarea nivelului de abordare

Estimarea emisiilor asociate surselor din categoria cod NFR 2.A.7.b se va efectua după cum urmează:



Pentru activitățile de construcție/demolare de mică anvergură se va utiliza nivelul 1 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA;



Pentru activitățile de construcție/demolare de mare anvergură, care pot genera niveluri semnificative de poluare la nivel local, se va utiliza o metodă mai detaliată, mai complexă, reprezentând o abordare bazată pe utilizarea datelor specifice șantierului. Aceasta poate fi considerată o abordare de nivel 3.

1.3.22.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Inventarele locale de emisii

Pentru activitățile de construcție/demolare de mică anvergură

Inventarele locale de emisii vor include localizarea surselor de emisie (amplasamentul construcțiilor care urmează a fi construite/demolate) și emisiile estimate în funcție de suprafețele (m 2 ) construite/demolate (pentru clădiri se vor considera suprafețele totale desfășurate).

Activitățile de construcție/demolări de clădiri sunt asociate unor surse de suprafață/volum, iar activitățile de construcție/demolări de infrastructură rutieră sunt asociate unor surse liniare.

Datele necesare estimării emisiilor vor fi obținute de la fiecare primărie pe baza completării chestionarelor.

Pentru estimarea emisiilor se va folosi metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 1 furnizați de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 2.A.7.b, tabelul 3.1. Se menționează faptul că în cazul în care pe o suprafață se efectuează succesiv activități de demolare și construcție, emisia totală va rezulta din însumarea emisiilor asociate etapei de demolare cu a celor asociate etapei de construcție.

Pentru activitățile de construcție/demolare de mare anvergură

Estimarea emisiilor de particule se va efectua utilizând factorii de emisie furnizați de metodologia US EPA/AP-42 pentru diferite operații. Acești factori sunt prezentați în tabelul de mai jos:

Tabelul 1.4 factori de emisie pentru estimarea emisiilor de particule (TSP) pentru șantiere de mare anvergură

Operații

Factori de emisie

Decapare sol vegetal

0,029 kg/tonă

Eroziune eoliană de pe suprafețe perturbate

850 kg/ha/an

Încărcare pământ/sol vegetal în camioane

0,018 kg/tonă

Excavare

1,798 kg/oră

Descărcare pământ din camioane

0,020 kg/tonă

Descărcare agregate din camioane

0,0035 kg/tonă

Descărcare nisip din camioane

0,0011 kg/tonă

Datele necesare sunt reprezentate de volumele de lucrări pe operații.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 2.A.7.b, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității .

Elaborarea rapoartelor

Toate

informațiile

cuprinse

în

inventarele

locale

(suprafețele construite/demolate, localizarea surselor, factorii de emisie, emisiile) vor fi

integrate într-o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele inventarelor naționale de emisii pentru activitățile din categoria NFR 2.A.7.b vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.23

A CTIVITĂȚI

DIN

CATEGORIA

COD

NFR

2.A.7.c

S TOCAREA ,

MANEVRAREA ȘI TRANSPORTUL PRODUSELOR MINERALE

Categoria cod NFR 2.A.7.c include activitățile de stocare, manevrare și transport ale produselor minerale și se referă la emisiile de particule asociate acestor activități. Emisiile au loc înainte, în timpul și după activitățile prezentate în industria mineralelor (subgrupa cod NFR 2.A).

1.3.23.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatori

care

domeniul

activitate

în

industria mineralelor

(cod NFR 2.A);



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare la activitățile operatorilor economici din domeniul

industriei

mineralelor,

cuprinse

în

autorizațiile integrate/autorizațiile

mediu,

în

diverse

raportări

(IPPC,

E- PRTR).

Colectarea datelor

Informații privind natura și cantitățile de produse minerale folosite se obțin pe baza chestionarului „Procese_producție_minerale” transmis de către autoritățile locale pentru protecția mediului fiecărui operator cu domeniul principal de activitate inclus în categoria cod NFR 2.A.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.7.c pot reprezenta surse importante de emisii, iar operatorii dețin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.23.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

În cazul activităților incluse în categoria cod NFR 2.A.7.c se recomandă aplicarea metodelor de estimare a emisiilor bazate pe factori de emisie, după cum urmează:



utilizarea factorilor de emisie din metodologia US EPA/AP-42, în capitolul 13.2.4 „Aggregate Handling and Storage Piles” în situația în care factorii de emisie indicați de metodologia US EPA/AP-42 pentru

activitatea

principală

referă

și

activitățile

de manevrare, stocare și transport ale mineralelor;



utilizarea

factorilor

emisie

nivel

indicați

Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 2.A.7.c, tabelul 3.2, pentru situațiile în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitățile de manevrare, stocare și transport ale mineralelor.

Inventarele locale de emisii

includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale la care este atașat regimul de activitate.

Sursele

asociate

activităților

manevrare,

stocare

și

transport

ale mineralelor vor fi tratate ca surse de suprafață.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 2.A.7.c, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantități de minerale vehiculate, eventuale măsuri de control (reducere) a poluării, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (regimuri de funcționare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de

date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție

de cerințe.

Rezultatele inventarelor naționale de emisii pentru activitățile din categoria NFR 2.A.7.c vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.24

A CTIVITĂȚI DIN CATEGORIA COD

NFR 2.A.7.d

A LTE PRODUSE MINERALE

Ghidul

EMEP/EEA

include

în

această

categorie

activități

numai fabricarea sticlei. Dat fiind că Ghidul EMEP/EEA specifică faptul că în această categorie pot fi incluse și alte activități din industria mineralelor, iar în capitolul 1.A.2 „Arderi în industrii de fabricare și construcții” sunt incluse cuptoarele pentru fabricarea vatei minerale, cărămizilor și țiglelor, produselor ceramice și emailurilor, se apreciază că în categoria cod NFR

2.A.7.d este necesară luarea în considerare a emisiilor celorlalți poluanți rezultați din procesele de producție aferente acestor activități din industria mineralelor.

1.3.24.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea sticlei ;



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare la activitățile operatorilor economici din domeniul

fabricării

sticlei,

cuprinse

în

autorizațiile integrate/autorizațiile

mediu,

în

diverse

raportări

(IPPC,

E- PRTR);



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind producțiile de sticlă incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea către operatorii fabricilor de sticlă a chestionarului

„Procese_producție_minerale”, care se referă la activitățile de fabricare a sticlei;



solicitarea la agențiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizațiile integrate de mediu și în diverse alte raportări;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor locale pentru protecția mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de sticlă pot exista instalații de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spațiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul

„Procese_producție_minerale”, cât și chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.24.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Diversitatea operațiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a sticlei, necesită cunoașterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul

estimare

emisiilor

impunându-se

implicarea

directă

a operatorilor.

Neclaritățile apărute vor fi ulterior discutate pe secțiunea dedicată de pe forumul INVENTARE EMISII, urmărindu-se realizarea transparenței, consecvenței, comparabilității, completitudinii și preciziei inventarelor

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activitățile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a sticlei, adică:



procesele

pretratare

materiilor

prime

și

postprocesare

a materiilor finite, cod NFR 2.A.7, însemnând operații cărora le sunt asociate emisii de particule;



arderea în cuptorul de sticlă, cod NFR 1.A.2.f.i;



funcționarea utilajelor și echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere și echipamente (în domeniul industrial);



traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii și cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activitățile de ardere a combustibililor în surse staționare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În

cazul

instalațiilor

din

industria

sticlei

recomandă

aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:



Metode bazate pe măsurări directe

- aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanților pentru care se efectuează măsurări continue;



Metode bazate pe factori de emisie

– aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanților relevanți;



Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

– aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanților relevanți generați de instalațiile de fabricare a sticlei.

Metodele bazate pe măsurări directe –

sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă și sunt respectate criteriile pentru asigurarea calității datelor.

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condițiile în care analiza poluanților, precum și

metodele

măsurare

referință

pentru

calibrarea

sistemelor automatizate de măsurare sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunității Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate

cu standarde naționale sau internaționale care pot asigura furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor

emisii,

deoarece

programele

măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării și nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale și naționale.

Metode bazate pe factori de emisie

Pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalații, bazate pe caracteristicile constructive ale instalațiilor, modul de operare și măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor , inclusiv fundamentarea din punct de vedere științific a acestuia.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul grupului de lucru și va fi discutat pe forumul INVENTARE EMISII.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

În cazurile în care la fabricile de sticlă se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toți

poluanții

monitorizați

continuu,

generate

pentru

întregul

de inventariere.

În accepțiunea Ghidului EMEP/EEA, metoda de abordare de nivel 3 este cea bazată pe modele de estimare a emisiilor și care consideră toți pașii de producție, de la pregătirea materiilor prime și până la expedierea produsului finit (sticlă/vată de sticlă, etc.).

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009, prezintă factorii de emisie de nivel 2 preluați din documentele BREF pentru fabricarea sticlei, după cum urmează:



în tabelul 3.2, factori de emisie pentru fabricarea sticlei plane;



în tabelul 3.3, factori de emisie pentru fabricarea recipientelor de sticlă;



în tabelul 3.4, factori de emisie pentru fabricarea fibrei de sticlă;



în tabelul 3.5, factori de emisie pentru fabricarea vatei de sticlă;



în tabelul 3.6, factori de emisie pentru fabricarea sticlei cristal cu conținut de Pb;



în tabelul 3.7, factori de emisie pentru fabricarea recipientelor din sticlă pentru apă;



în tabelul 3.8, eficiențe de reținere a particulelor la fabricarea sticlei plane, recipientelor din sticlă, sticlei trase sau suflate;



în tabelul 3.9, eficiențe de reținere a particulelor la fabricarea fibrei de sticlă.

Trebuie atenție în folosirea eficiențelor prezentate în Ghid, deoarece se referă la valori medii pe sector și la fabrici vechi.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 2.A.7.d, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind producțiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de sticlă să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producții, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (producții de sticlă, regimuri

funcționare,

caracteristici

fizice

ale

surselor,

Rezultatele inventarelor naționale de emisii pentru activitățile din categoria NFR 2.A.7.d vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

Pentru elaborarea inventarelor de emisii aferente fabricării vatei minerale, a cărămizilor și țiglelor, a produselor ceramice și emailurilor se vor aplica proceduri similare celei pentru sticlă. Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie din metodologia US EPA/AP-42:



fabricarea vatei minerale – capitolul 11.18;



fabricarea cărămizilor și țiglelor – capitolul 11.3;



fabricarea produselor ceramice – capitolul 11.7;



fabricarea emailurilor – capitolul 11.14.

1.3.25

Activități din categoria cod NFR 2.B Industria chimică

Categoria de activități cod NFR 2.B se referă la procese din industria chimică anorganică (SNAP 0404) precum și la procese din industria chimică organică (SNAP 0405).

Următorul tabel sintetizează cuprinsul subcapitolului:

Tabelul 1.5 Categorii de activități din cadrul subgrupei 2.B

Categoria

Titlu

NFR:

2.B

Industria chimică

Subcategorii

2.B.1

Fabricarea amoniacului

2.B.2

Fabricarea acidului azotic

2.B.3

Fabricarea acidului adipic

2.B.4

Fabricarea carbidului

2.B.5.a

Alte procese din industria chimică

2.B.5.b

Stocarea, manevrarea și transportul produselor chimice

Subcategoria cod NFR 2.B.5.a cuprinde următoarele procese de fabricare:

Tabelul 1.6 Procese de fabricare din cadrul subcategoriei cod NFR 2.B.5.a

Cod SNAP

Titlu

0404

040401

Acid Sulfuric

040404

Sulfat de amoniu

040405

Nitrat de amoniu

040406

Fosfat de amoniu

040407

Îngrășăminte NPK

040408

Uree

040409

Negru de fum

040410

Dioxid de titan

040411

Grafit

040413

Clor

040414

Îngrășăminte pe baza de fosfor

040416

Altele

0405

040501

Etilenă

040502

Propilenă

040503

1,2 dicloretan (cu excepția 040505)

040504

Clorvinil (cu excepția 040505)

040505

1,2 dicloretan + clorvinil (echilibrat)

040506

Polietilenă de joasă densitate

040507

Polietilenă de înaltă densitate

040508

Clorura de polivinil

040509

Polipropilenă

040510

Stiren

040511

Polistiren

040512

Stiren-butadienă

040513

Stiren-butadienă (latex)

040514

Stiren-butadienă (cauciuc) (SBR)

040515

Acrilonitril stiren butadienă (ABS) rășină

Cod SNAP

Titlu

040516

Oxid de etilenă

040517

Formaldehidă

040518

Etilbenzen

040519

Anhidridă ftalică

040520

Acrilonitril

040521

Acid adipic

040523

Acid glioxilic

040525

Fabricarea pesticidelor

040526

Fabricarea compușilor organici persistenți

040527

Altele (fitosanitare...)

0406

040622

Fabricarea explozibililor

Subcapitolul 2.B al Ghidului EMEP/EEA se referă numai la emisiile generate

în

procesele

tehnologice.

Emisiile

asociate

proceselor

care presupun

arderi

contact

(de

exemplu

oxidarea

termică,

oxidarea catalitică a amoniacului) sunt tratate în capitolul 1.A.2.

Emisiile datorate arderii combustibililor pentru a se asigura condițiile de desfășurare a procesului chimic respectiv sau emisiile provenite din arderea combustibililor în scopul generării de căldură sau energie electrică (incluse în categoriile 1.A.1/1.A.4).

Principalii poluanți emiși din procesele desfășurate în industria chimică sunt:



Oxizii de sulf (SO 2 , SO 3 ) și alți compuși cu sulf (H 2 S, CS 2

și COS);



Oxizii de azot (NO x , NO 2 ) și alți compuși cu azot (NH 3 , HCN);



Halogenii și compuși ai acestora (Cl 2 , Br 2 , HF, HCl, HBr);



Compușii organici volatili nemetanici (COV nm );



Particulele.

Emisiile atmosferice provenite din industria chimică se pot clasifica în emisii dirijate și emisii nedirijate (fugitive).

Următoarele emisii reprezintă exemple de emisii dirijate:



Emisii din proces evacuate prin coșuri/ conducte de evacuare;



Gaze evacuate din unități de producere a energiei cum ar fi: cuptoare de proces, cazane de abur, unități de cogenerare, turbine și motoare cu gaz;



Gaze evacuate după sistemele de reținere și control a poluanțílor cum ar

fi:

filtre,

instalații

oxidare

termică,

echipamente

de absorbție/adsorbție.

Aceste

gaze

conțin

poluanți

neeliminați

de instalația respectivă sau poluanți generați de instalația de reținere însăși;



Gaze evacuate din zone de reacție sau condensare;



Gaze provenite de la regenerarea catalizatorilor;



Gaze provenite de la recuperarea solvenților;



Gaze

provenite

din

zonele

stocare/manevrare

(transfer, încărcare/descărcare a produselor, materiilor prime și intermediare);



Evacuări provenite din ventilația generală;



Gaze provenite de la sistemele de captare a emisiilor fugitive;



Gaze provenite dintr-o incintă sau dintr-o clădire.

Emisiile fugitive pot să apară de la surse punctuale, liniare, de suprafață sau de volum în condiții de funcționare normală a instalației.

Următoarele emisii reprezintă exemple de emisii nedirijate:



Emisii de proces provenite de la echipamente și care sunt inerente funcționării fabricii. Acestea pot sa aibă loc de pe o suprafață extinsă sau prin diverse deschideri;



Emisii necaptate: pierderi tehnologice, evaporarea din rezervoare, pierderi în timpul manevrărilor (umplere de butoaie, camioane, containere);



Emisii datorate funcționării excepționale a unității: pornire/oprire, întreținere;



Emisii de la facle;



Emisii secundare datorate manevrării și stocării deșeurilor (emisii de substanțe volatile din canalizări, stații de epurare a apei, turnuri de răcire);



Scăpări de la pompe, compresoare, valve, flanșe, conexiuni, etc.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 arată faptul că, la nivel național, sursele de emisie din categoria cod NFR 2.B „Industria Chimică” nu reprezintă, în general, surse cheie.

Instalațiile din categoriile cod NFR 2.B, se găsesc sub incidența OUG nr. 152/2005

privind

prevenirea

și

controlul

integrat

poluării

și

pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Din acest motiv, inventarele de emisii pentru instalațiile din industria chimică trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul (local sau național) la care se elaborează inventarul. Sursele de emisie dirijate vor fi tratate ca surse punctuale, iar sursele care au asociate emisii fugitive vor fi tratate ca surse de suprafață.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantitățile de substanțe chimice produse.

1.3.25.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile din industria chimică sunt:



Operatorii economici ;



Agențiile regionale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare la instalațiile chimice, cuprinse în autorizațiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) și în rapoartele de monitorizare a emisiilor;



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind cantitățile de produse chimice produse, incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor referitoare la activitățile din industria chimică, agențiile pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



Transmiterea

către

fiecare

operator

instalații

chimice

a chestionarului „Chimie” – care se referă atât la activitatea propriu- zisă de fabricare a substanțelor chimice, cât și la activitățile conexe, precum și, după caz, chestionarul „Surse mari de ardere_energie” sau chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. În cazul în care profilul de activitate al operatorului se încadrează în categoria cod NFR 2.B.5.a (Fabricare alte produse chimice) pe chestionar se va menționa profilul acestuia. Se vor lua în considerare activitățile de producere a substanțelor chimice menționate în prezenta procedură;



Solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor pentru protecția

mediului

datelor

interes

cuprinse

în autorizațiile/autorizațiile

integrate

mediu

și

în

diverse

alte documente;



Solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor care pot fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora poate fi stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor;



categoriile cheie de activități/surse;



impactul semnificativ la nivel local.

Disponibilitatea datelor la nivel de instalație este asigurată prin faptul că operatorii instalațiilor chimice sunt instalații IPPC și trebuie să efectueze în general, măsurători continue ale emisiilor pentru următorii poluanți: NO x , SO 2

și pulberi totale. Astfel, în general, există o bază de date cu un grad ridicat de completitudine și continuitate, disponibilă pentru estimarea emisiilor, la nivel de sursă.

Ghidul

EMEP/EEA

furnizează

factori

emisie

nivel

și menționează faptul că factorii de emisie corespunzători nivelului 2 de abordare în estimarea emisiilor indicați pentru instalațiile chimice trebuie utilizați doar atunci când modelarea detaliată a procesului de fabricare – pe baza defalcării procesului de producție pe activități/etape/surse și estimarea emisiilor asociate fiecăreia dintre acestea nu este posibilă.

Pentru anumiți poluanți, cum sunt NO x , particule și SO 2 , instalațiile chimice pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Ca urmare, se recomandă ca estimarea emisiilor de poluanți generate de instalațiile chimice, să se efectueze, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare, ceea ce presupune estimații separate pentru următorii pași consecutivi din procesul de producție:



Manevrarea materiilor prime;



Manevrarea substanțelor chimice, reacțiile și procesele propriu-zise;



Manevrarea produselor finite (stocare, ambalare, transport, etc.).

1.3.25.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Procedura prezentată în acest subcapitol se referă la inventarierea emisiilor aferente

proceselor

din

industria

chimică.

Inventarele

emisii

vor cuprinde toate activitățile care se desfășoară pe amplasamentul unei instalații chimice, cum sunt: transportul intern, manevrarea, stocarea și pretratarea materiilor prime, respectiv manevrarea, stocarea și transportul produselor finite.

Se menționează că în cadrul amplasamentului pot exista și instalații mari de ardere

și/sau

mici

ardere

pentru

producerea

energiei

termice

și prepararea apei calde, precum și generatoare de energie electrică, ale căror emisii vor fi inventariate și luate în considerare la nivel local pentru fiecare amplasament în parte.

În

cazul

instalațiilor

din

industria

chimică

recomandă

aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:



Metode bazate pe măsurări directe

- aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanților pentru care se efectuează măsurări continue;



Metode bazate pe modelarea proceselor;



Metode bazate pe factori de emisie

– aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanților relevanți.

Metodele bazate pe măsurări directe –

sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă și sunt respectate criteriile pentru asigurarea calității datelor.

(fabricarea acidului azotic) și SO 2

(fabricarea acidului sulfuric).

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condițiile în care analiza poluanților, precum și

metodele

măsură

referință

pentru

calibrarea

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor

emisii,

deoarece

programele

măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării și nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale și naționale.

Metode bazate pe modelarea proceselor

Utilizarea metodelor bazate pe modelarea emisiilor pe procese implică existența, la nivelul fiecărei unități în parte, a unui model de estimare a emisiilor specific proceselor tehnologice și operațiilor care se efectuează, luând în considerare particularitățile echipamentelor și instalațiilor utilizate. Se precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere științific a acestuia.

Modelarea proceselor poate să includă utilizarea metodei bilanțului de masă pentru estimarea emisiilor de compuși organici volatili.

Metode bazate pe factori de emisie

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare unitate/instalație

în

parte

și,

în

măsura

posibilului,

pentru

fiecare operație/proces care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua împreună cu operatorul, în funcție de datele și de informațiile disponibile.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

În cazurile în care la instalațiile chimice se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toți

poluanții

monitorizați

continuu,

generate

pentru

întregul

de inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, se recomandă utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009:



Fabricarea amoniacului

– În tabele 3.6-3.7 sunt prezentați factori de emisie

asociați

diferitelor

tehnici

fabricare

amoniacului (reformare cu abur – gaz natural ca materie primă și oxidare parțială

– cărbune sau combustibil lichid ca materie primă pentru obținerea hidrogenului);



Fabricarea acidului azotic

– În tabele 3.8-3.12 sunt prezentați factorii de emisie asociați diferitelor tehnici de fabricare a acidului azotic (joasă/medie/înaltă presiune și respectiv acid azotic concentrat produs prin metoda directă);



Fabricarea acidului adipic

– În tabelul 3.15 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii acidului adipic;



Fabricarea carbidului

– În tabele 3.16-3.17 sunt prezentați factorii de emisie asociați diferitelor tehnici de fabricare a carbidului (cu sau fără reutilizarea gazului de cuptor);



Fabricarea acidului sulfuric

–

În tabelele 3.18-3.22 sunt prezentați factorii de emisie asociați diferitelor tehnici de fabricare a acidului sulfuric (absorbție simplă, dublă, dublă utilizând ca materie primă acid sulfuric uzat, proces umed, proces umed/uscat cu condensare);



Fabricarea sulfatului de amoniu

– În tabelul 3.23 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii sulfatului de amoniu;



Fabricarea nitratului de amoniu

–

În tabelul 3.24 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii nitratului de amoniu;



Fabricarea fosfatului de amoniu în îngrășăminte NPK

–

În tabelul

3.25 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii fosfatului de amoniu;



Fabricarea ureei

–

În tabelul 3.26 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii ureei;



Fabricarea negrului de fum

–

În tabelul 3.27 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii negrului de fum. Factorii de emisie includ și emisiile din ardere, iar conținutul de sulf în materia primă este presupus între 0,3–1%;



Fabricarea dioxidului de titan

–

În tabelele 3.28-3.29 sunt prezentați factorii de emisie asociați diferitelor tehnici de fabricare a dioxidului de titan (prin clorinare sau prin sulfatare);



Fabricarea grafitului

–

În tabelul 3.30 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii grafitului;



Fabricarea clorului

–

În tabelele 3.31-3.33 sunt prezentați factorii de emisie asociați diferitelor tehnici de fabricare a clorului (cu celule cu mercur, cu diafragmă sau cu membrană);



Fabricarea îngrășămintelor fosfatice

–

În tabelul 3.34 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii îngrășămintelor fosfatice;



Fabricarea etilenei și a propilenei

–

În tabelul 3.35 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii etilenei și propilenei;



Fabricarea 1,2 dicloretanului

–

Metodologia EMEP-EEA 2009 nu furnizează factori de emisie pentru această activitate (SNAP 040503) deoarece se presupune că este o activitate integrată producerii clorurii de vinil prin metoda temperată;



Fabricarea clorurii de vinil

–

Metodologia EMEP-EEA 2009 nu furnizează factori de emisie pentru această activitate (SNAP 040504) deoarece este inclusă în procesul de fabricare temperat (SNAP 040505), împreună cu producerea 1,2 dicloretanului;



Fabricarea 1,2 dicloretanului (DCE) și a clorurii de vinil (VCM)

–

În tabelele 3.36-3.37 sunt prezentați factorii de emisie asociați fabricării 1,2 dicloretanului (DCE) (3.36) și clorurii de vinil (VCM) (3.37);



Fabricarea polietilenei de joasă densitate și a polietilenei de înaltă

densitate

–

În tabelele 3.38-3.39 sunt prezentați factorii de emisie asociați fabricării polietilenei de joasă densitate (3.38), respectiv a polietilenei de înaltă densitate (3.39);



Fabricarea

policlorurii

vinil

–

În

tabelele

3.40-3.41

sunt prezentați factorii de emisie asociați diferitelor tehnici de fabricare a policlorurii de vinil (polimerizare în suspensie sau polimerizare în emulsie);



Fabricarea polipropilenei

–

În tabelul 3.42 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii polipropilenei;



Fabricarea stirenului

–

În tabelul 3.43 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii stirenului;



Fabricarea polistirenului

–

În tabelele 3.44-3.46 sunt prezentați factorii

emisie

asociați

diferitelor

tehnici

fabricare

a polistirenului (GPPS – polistiren de uz general, HIPS – polistiren dur și polistiren expandabil);



Fabricarea

cauciucului

sintetic

–

În

tabelele

3.47-3.49

sunt prezentați factorii de emisie asociați diferitelor tehnici de fabricare;



Fabricarea

rășinilor

acrilonitril-butadien-stirenice

(ABS)

–

În tabelul 3.50 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii acestui tip de rășini;



Fabricarea oxidului de etilenă

–

În tabelul 3.51 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii oxidului de etilenă;



Fabricarea formaldehidei

–

În tabelele 3.52-3.54 sunt prezentați factorii

emisie

asociați

diferitelor

tehnici

fabricare

a formaldehidei (prin oxidare catalitică, cu deficit sau exces de aer, respectiv pentru procesul de oxidare catalitică, cu deficit de aer și sisteme de control);



Fabricarea etilbenzenului

–

În tabelul 3.55 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii etilbenzenului;



Fabricarea anhidridei ftalice

–

În tabelele 3.56 - 3.57 sunt prezentați factorii de emisie asociați diferitelor tehnici de fabricare a anhidridei ftalice (o-xilen ca materie primă sau naftalina ca materie primă);



Fabricarea acrilonitrilului

–

În tabelul 3.58 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii acrilonitrilului;



Fabricarea acidului glioxilic

–

În tabelul 3.59 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii acidului glioxilic;



Fabricarea pesticidelor și altele (fitosanitare,...)

–

În tabelul 3.60 sunt prezentați factorii de emisie asociați producerii pesticidelor;



Stocare, manevrare și transport al produselor chimice (cod NFR

2.B.5.b)

–

În această categorie intră emisiile provenite din:

Pentru substanțele lichide sau gazoase:

■

Umplere și golire;

■

Evaporarea naturală din rezervoare;

■

Emisii fugitive de la flanșe, fitinguri, pompe;

■

Emisii din momentul prelevării de probe;

■

Emisii din operații de curățare.

Pentru substanțele solide:

■

Încărcare și descărcare;

■

Transport;

■

Stocare în vrac.

Factorii de emisie indicați mai sus includ și emisiile din categoria cod NFR 2.B.5.b.

Pentru estimarea emisiilor asociate stocării substanțelor organice aflate în stare lichidă în rezervoare se recomandă utilizarea programului de calcul

TANKS Emissions Estimation Software

(TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 „Compilation of Air Pollutant Emission Factors,

AP-42”,

disponibil

adresa

http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/

Trebuie menționat că majoritatea factorilor de emisie de nivel 2 furnizați de Ghidul EMEP/EEA corespund situației în care nu au fost implementate sisteme de control (reducere) al emisiilor. Pentru estimarea emisiilor, în cazul utilizării sistemelor de control (reducere) este necesară cunoașterea eficienței acestor sisteme. Se recomandă utilizarea valorilor eficiențelor sistemelor

control

emisiilor

determinate

baza

informațiilor furnizate de producătorii de echipamente. Pentru cazurile în care aceste

informații nu sunt disponibile, vor fi utilizate eficiențele indicate în Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-61. Acest tabel prezintă eficiențe de reducere pentru particule. Eficiențele sunt preluate din documentul CEPMEIP și sunt aplicabile unei instalații de vechime medie cu control limitat al emisiilor fugitive.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru instalații chimice va cuprinde toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 2.B, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind producțiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii instalațiilor chimice să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producții, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (producții de chimicale, regimuri

funcționare,

caracteristici

fizice

ale

surselor,

Rezultatele inventarelor naționale de emisii pentru activitățile din categoria NFR 2.B vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.26

Activități din categoria cod NFR 2.C Industria metalelor

Subgrupa 2.C Industria metalelor se referă la procesele tehnologice de fabricare a metalelor feroase și feroaliajelor, respectiv la fabricarea metalelor neferoase, incluzând următoarele categorii de activități:

Tabelul 1.7 Categorii de activități din cadrul subgrupei 2.C

Activități industriale

Cod NFR categoria de activități industriale

Fabricare fontă și oțel și fabricare feroaliaje

Fabricare fontă și oțel

2.C.1

Fabricare feroaliaje

2.C.2

Fabricare metale neferoase

Fabricare aluminiu

2.C.3

Fabricare cupru

2.C.5.a

Fabricare plumb

2.C.5.b

Fabricare nichel

2.C.5.c

Fabricare zinc

2.C.5.d

Fabricare alte metale

2.C.5.e

Procesele/activitățile luate în considerare în cadrul subgrupei cod NFR 2.C sunt reprezentate de:



Procesele de ardere cu contact:

în siderurgie: topirea minereurilor în furnale, sinterizarea, peletizarea,

elaborarea

fontei,

elaborarea

oțelului

în convertizoare cu oxigen – pentru alți poluanți decât SO x , NO x

și CO;

în metalurgia neferoasă: topirea minereurilor în furnale, sinterizare, topiri – pentru alți poluanți decât SO x , NO x

și CO.



Elaborarea oțelului în cuptoare electrice, fabricarea aluminiului primar.



Alte procese:

turnarea;

laminarea;

stocarea, manevrarea și transportul minereurilor, produselor și deșeurilor metalice.

Sursele din subgrupa cod NFR 2.C asociate fabricării primare și secundare a metalelor feroase și neferoase cad sub incidența OUG nr. 152/2005 și reprezintă surse majore de poluare a aerului la nivel local. Sursele din subgrupa cod NFR 2.C reprezintă surse cheie pentru emisiile de metale, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2.

Întrucât procesul de fabricație care se desfășoară în cadrul unei unități metalurgice presupune ca activitate esențială un proces de ardere

(arderea cu contact), estimarea emisiilor asociate categoriilor de activități

2.C va respecta pașii procedurali indicați la procedura 1.3.4 „Activități din

categoria

cod

NFR

1.A.2

Arderi

în

industrii

de fabricare

și construcții”.

1.3.26.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile desfășurate în cadrul subgrupei 2.C fac parte dintre cele indicate la procedura privind estimarea emisiilor pentru categoria de activități cod NFR 1.A.2 „Arderi în industrii de fabricare și construcții”:



Operatorii economici

al căror profil de activitate este: metalurgia feroasă primară și/sau secundară, metalurgia neferoasă primară și/sau secundară;



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind producțiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

Conform celor menționate la procedura 1.3.4 „Activități din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare și construcții”, având în vedere că o unitate industrială de fabricare a metalelor poate include surse de ardere, altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor acestor

unități

vor

transmise

atât

chestionarul

„Procese_producție_metalurgie”,

cât

și

chestionarele

„Surse

mari

de ardere_energie”,

după

caz,

precum

și

„Surse

ardere

mică putere_punctuale”. Operatorilor al căror profil de activitate este fabricarea fontei și oțelului (metalurgie feroasă primară) le va fi transmis, de asemenea, chestionarul „Fabricare cocs”.

Estimarea emisiilor de poluanți se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare, în corelație cu nivelul de abordare stabilit pentru categoria de activități cod NFR 1.A.2 „Arderi în industrii de fabricare și construcții”. Inventarele de emisii pentru sursele din subgrupa 2.C trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.26.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Inventarierea emisiilor generate de activitățile din categoria de activități cod NFR1.A.2 va aborda în mod integrat, și emisiile generate de procesele tehnologice de fabricare a metalelor, urmându-se același flux de date.

În

scopul

inventarierii

emisiilor

trebuie

luate

în

considerare

toate activitățile/sursele existente în amplasamentul unei unități metalurgice, adică:



procesele tehnologice cod NFR 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a ... 2.C.5.f);



procese de ardere a combustibililor pentru activitățile cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a, 1.A.2.b);



procesul de fabricare a cocsului (cod NFR 1.A.1.c), în cazul metalurgiei feroase primare.

Conform Ghidului EMEP/EEA 2009, se consideră că emisiile de poluanți gazoși NO x , SO x

și CO sunt asociate în principal arderilor cu contact în industriile de fabricare, în timp ce emisiile celorlalți poluanți relevanți (particule, metale grele, dioxine și furani, COV nm , HAP, PCB, HCB) sunt atribuite categoriei de activități 2.C, pentru a se evita dubla luare în considerare a emisiilor. Se menționează că emisiile de poluanți gazoși NO x , SO x

și CO pot fi asociate categoriei de activități 2.C în cazul în care nu sunt generate de procese de ardere (de exemplu, elaborarea oțelului în cuptoare electrice, fabricarea aluminiului primar).

În cazul proceselor tehnologice de fabricare a metalelor se pot aplica următoarele tipuri de metode de estimare a emisiilor:



Metode bazate pe măsurări directe

– având în vedere că la o serie de instalații sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor;



Metode bazate pe factori de emisie

– aplicabile pentru estimarea emisiilor pentru poluanții relevanți.

În cazul în care există măsurări continue pentru alți poluanți în afara celor de ardere (SO 2 , NO x , CO), de regulă particule, datele astfel obținute vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanții monitorizați, doar în condițiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 și SR EN 14181:2004. Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării și nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale și naționale.

Pentru instalațiile la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum și pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza factorilor de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce privește emisiile orare, pentru instalațiile la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru poluanții monitorizați continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru instalațiile la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, operatorii vor furniza cantitățile anuale/lunare împreună cu regimul de funcționare a instalațiilor.

În conformitate cu Ghidul EMEP/EEA se recomandă ca stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informațiilor incluse în ghidurile și documentațiile tehnice specifice diferitelor sectoare de activitate și în documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile pentru fabricarea

fontei

și

oțelului,

procesarea

metalelor

feroase,

fabricarea metalelor neferoase, pentru fiecare instalație. În procesul de selectare și de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenție deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informațiile disponibile în documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile.

Pentru poluanții pentru care documentele de referință nu furnizează factori de emisie, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicați de Ghidul EMEP/EEA. Apentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activități cod

NFR

2.C.1

„Fabricarea

fontei

și

oțelului”,

2.C.2

„Fabricarea feroaliajelor”, 2.C.3 „Fabricarea aluminiului”, respectiv 2.C.5.a

2.C.5.e

corespunzătoare fabricării metalelor neferoase (cupru, plumb, nichel, zinc și alte metale), aplicând, după caz, corecțiile corespunzătoare eficienței

sistemelor pentru reducerea emisiilor (precum sistemele de reținere a particulelor,

etc.),

în

conformitate

informațiile

disponibile

în documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile și/sau cu informațiile furnizate de producătorii de echipamente.

Categoria de activități cod NFR 2.C.1 Fabricarea fontei și oțelului

În situația în care sunt disponibile date detaliate privind instalațiile de fabricare a fontei și oțelului, se recomandă analiza și selectarea factorilor de emisie în cadrul discuțiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, pe baza următoarelor

documente

referință

privind

cele

mai

bune

tehnici disponibile pentru instalațiile care intră sub incidența OUG nr. 152/2005 (

http://eippcb.jrc.es/reference/



Documentul de referință privind BAT pentru fabricarea fontei și oțelului/BREF Iron and Steel;



Documentul de referință privind BAT pentru prelucrarea metalelor feroase/BREF in the Ferrous Metals Processing Industry;



Documentul

referință

privind

BAT

pentru

turnătorii

și topitorii/BREF in Smitheries and Foundries Industry.

Dat fiind faptul că activitățile de metalurgie primară au asociate o serie de surse deschise, libere de emisie a particulelor (manevrare, stocare minereu, sinter, zgură, trafic intern, etc.) cu emisii semnificative, se recomandă estimarea acestor emisii prin utilizarea factorilor de emisie recomandați de metodologia

EPA/AP-42,

capitolul

„Metallurgical

Industry”, subcapitolul 12.5 „Iron And Steel Production”, tabelul 12.5-4.

Pentru poluanți precum hexaclorbenzenul și compușii organici volatili nemetanici, pentru care nu sunt furnizați factori de emisie prin Documentul de referință privind BAT pentru fabricarea fontei și oțelului/BREF Iron and Steel sau prin metodologia US EPA/AP-42, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandați de Ghidul EMEP/EEA.

Categoria de activități cod NFR 2.C.2 Fabricarea feroaliajelor

Pentru estimarea emisiilor de particule asociate categoriei de activități cod NFR 2.C.2 se vor utiliza factorii de emisie furnizați de metodologia US EPA/AP-42,

capitolul

„Metallurgical

Industry”,

subcapitolul

12.4

„Ferroalloy Production”.

Pentru estimarea emisiilor de metale, se recomandă utilizarea metodei bilanțului de masă: compozițiile în procente de masă ale metalelor componente ale aliajului (fiecare tip de aliaj are o rețetă stabilită printr-un standard) se aplică emisiilor de particule de la cuptorul de topire și de elaborare a șarjei respectivului aliaj.

Categoria de activități cod NFR 2.C.3 Fabricarea aluminiului

Fabricarea aluminiului primar constă în două etape majore, respectiv fabricarea aluminei din bauxită și obținerea aluminiului prin electroliza aluminei.

Pentru estimarea emisiilor de particule asociate fabricării aluminei se recomandă utilizarea factorilor de emisie furnizați de metodologia US EPA/AP-42

capitolul

„Metallurgical

Industry”,

subcapitolul

12.1

„Primary Aluminum Production”.

Pentru estimarea emisiilor asociate obținerii aluminiului prin electroliza aluminei se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelele 3-2÷3.3 și eficiențele de reținere indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelele 3-5 și 3-6.

Pentru estimarea emisiilor de fluoruri provenite din procesul de fabricare a aluminiului

primar,

recomandă

utilizarea

factorilor

furnizați

de metodologia

EPA/AP-42,

capitolul

„Metallurgical

Industry”, subcapitolul 12.1 „Primary Aluminum Production”.

Pentru estimarea emisiilor de particule asociate fabricării aluminiului secundar se recomandă utilizarea factorilor de emisie recomandați de US EPA/AP-42,

capitolul

„Metallurgical

Industry”,

subcapitolul

12.1

„Secondary Aluminum Production”. Pentru estimarea emisiilor de compuși organici clorurați (dioxine și furani, respectiv hexaclorbenzen) se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelul 3-4. În cazul în care, sistemele pentru reducerea emisiilor de particule de la cuptoarele de topire sunt altele decât filtrele cu saci, luate în considerare de metodologia US EPA, se vor utiliza eficiențele de reținere indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelul 3- 7.

Categoriile de activități cod NFR 2.C.5.a Fabricarea cuprului, 2.C.5.b

Fabricarea plumbului, 2.C.5.c Fabricarea nichelului, 2.C.5.d Fabricarea

zincului, 2.C.5.e Fabricarea altor metale

Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării metalelor neferoase cupru, plumb, zinc, nichel și altor metale se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:



capitolul 2.C.5.a, tabelul 3-2 pentru fabricarea cuprului primar, respectiv

tabelul

3-5

pentru

fabricarea

cuprului

secundar

și eficiențele de reținere indicate în tabelul 3-7;



capitolul 2.C.5.b, tabelele 3-2 ÷ 3-6 pentru fabricarea plumbului primar, respectiv tabelele 3-9 ÷ 3-12 pentru fabricarea plumbului secundar. Eficiențele de reținere indicate în tabelul 3-14 sunt aplicabile pentru corectarea factorilor din tabelele 3-2 și respectiv 3- 9;



capitolul 2.C.5.c, tabelul 3-1 pentru fabricarea nichelului (Ghidul menționează că abordarea de nivel 2 utilizează factorii de emisie de nivel 1);



capitolul 2.C.5.d, tabelele 3-2 ÷ 3-8 pentru fabricarea zincului primar, respectiv tabelele 3-9 ÷ 3-12 pentru fabricarea zincului secundar. Eficiențele de reținere indicate în tabelul 3-13 sunt aplicabile pentru corectarea factorilor din tabelele 3-2 și respectiv 3- 9;



capitolul 2.C.5.e, tabelul 3-1 pentru fabricarea altor metale (topire), ținând cont de eficiențele de reținere ale instalațiilor.

Categoria

activități

cod

NFR

2.C.5.f

Stocarea,

manevrarea

și

transportul produselor metalice

În cazul în care pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activități 2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a.

C.5.e sunt utilizați factori de emisie furnizați

de metodologia EMEP/EEA 2009, emisiile asociate stocării, manevrării și transportului produselor metalice sunt incluse în categoriile anterioare referitoare la activitățile de fabricare a metalelor.

În cazul în care estimarea emisiilor asociate categoriei de activități 2.C.1 se realizează cu ajutorul metodologiei US EPA/AP-42, emisiile asociate stocării, manevrării și transportului produselor metalice pot fi estimate separat de cele de proces și se raportează la categoria cod NFR 2.C.5.f.

În cazul în care vor deveni disponibili factorii de emisie asociați stocării, manevrării și transportului produselor metalice, în afară de activitățile de metalurgie feroasă, se recomandă utilizarea acestora, alături de factorii de emisie specifici furnizați de metodologia US EPA/AP-42. Se precizează că Ghidul EMEP/EEA furnizează factori de emisie care includ activitățile de stocare, manevrare și transport, deci aceștia nu pot fi folosiți în combinație cu factorii specifici acestor activități, pentru a preveni dubla luare în considerare a emisiilor generate de activitățile de stocare, manevrare și transport.

acestea.

Fiecare

sursă

tratată

și

prezentată

în

mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici. De asemenea, pentru

fiecare

sursă

vor

estimate

și

prezentate

emisiile

tuturor poluanților relevanți: SO x , NO x , CO, particule, metale, COV nm , dioxine și furani, etc.

La toate instalațiile la care au loc arderi cu contact, se asociază emisiilor de gaze emisiile de particule, metale și de alți poluanți, deoarece prin coșul

de emisie aferent instalației respective sunt emiși toți poluanții relevanți acestui proces. De asemenea, trebuie luat în considerare că, dacă la cuptoarele de topire la care se utilizează combustibil fosil, gazele de ardere

și

emisiile

din

topirea

metalelor

sunt

emise

prin

același coș/conductă, acestui coș i se vor asocia emisiile rezultate din ambele procese (de ardere combustibil și de topire metale).

Inventarele naționale de emisii

pentru categoriile de activități cod NFR

2.C se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei

precizii

ridicate,

integralității

și

transparenței

inventarelor naționale, precum și asigurarea concordanței între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În același mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activități din cadrul industriei metalelor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activități (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie de surse constă în compararea producțiilor de metale cu datele corespunzătoare din anuare și alte anchete statistice.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii

acestora

conform

metodologiei

descrise

Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile

asociate

fiecărei

categorii

date

(producții,

date

de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate

informațiile

cuprinse

în

inventarele

locale

(consumuri

de combustibili, regimuri de funcționare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, producții, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoriile NFR 2.C vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.27

Activități

din

categoria

cod

NFR 2.D.1 Fabricarea

CELULOZEI ȘI HÂRTIEI

Procesul de fabricare a celulozei și hârtiei constă în 3 etape principale: fabricarea celulozei, albirea pastei și fabricarea hârtiei. Există 3 procedee de obținere a hârtiei: procedeul sulfat (Kraft) – cel mai frecvent utilizat, procedeul cu sulfit acid și procedeul semi-chimizat cu sulfit neutru.

Activitățile de fabricare a celulozei și hârtiei generează emisii de compuși organici volatili nemetanici (COV nm ), oxizi de sulf (SO x ), particule, oxizi de azot (NO x ) și monoxid de carbon (CO).

Conform Ghidului privind inventarele emisiilor de poluanți atmosferici EMEP/EEA,

emisiile

fabricarea

celulozei

trebuie

raportate

la categoria de activități cod NFR 2.D.1 Fabricarea celulozei și hârtiei.

Emisiile generate de arderile în cazane și cuptoare trebuie raportate la categoria de activități cod NFR 1.A.2.d Arderi la fabricarea celulozei și hârtiei, emisiile de la cuptoarele de regenerare a varului – în categoria de activități cod NFR 1.A.2.f.i Arderi în alte cuptoare, emisiile de la fabricile de hârtie – în categoria de activități cod NFR 1.A.2.d Arderi la fabricarea celulozei și hârtiei, iar emisiile rezultate de la epurarea apelor uzate – trebuie raportate în cadrul categoriei de activități cod NFR 6.B Colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate.

Sursele din categoria cod NFR 2.D.1, asociate activităților de fabricare a celulozei și hârtiei, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2. Instalațiile industriale pentru producerea de celuloză din lemn sau din alte materiale fibroase, respectiv instalațiile pentru producerea hârtiei și cartonului având o capacitate de producție mai mare de 20 tone/zi, intră sub incidența Directivei IPPC și pot reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Pentru sursele din categoria cod NFR 2.D.1, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de producția de celuloză uscată, producțiile de ulei de tal și/sau de terebentină, precum și cantitatea de materii solide din leșia neagră recausticizată.

1.3.27.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii economici al căror profil de activitate constă în fabricarea celulozei și hârtiei ;



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind producțiile de celuloză și hârtie, incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea

către

fiecare

operator

chestionarului

„Procese_producție_celuloză”, care se referă la toate activitățile de producție propriu-zise din cadrul unității industriale respective;



solicitarea la agențiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizațiile integrate de mediu și în diverse alte raportări;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor locale pentru protecția mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Deoarece în cadrul unei unități industriale cu profil de fabricare a celulozei și hârtiei pot exista instalații de ardere pentru producerea de abur/energie termică, operatorilor acestor unități le vor fi transmise și chestionarele

„Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum și „Surse ardere mică putere_punctuale”. Întrucât există posibilitatea ca la unele dintre cazanele pentru producerea de abur/energie termică să se ardă deșeuri tehnologice din procesul de producție împreună cu combustibilul sau în cazul unor procese cu contact, precum arderile pentru regenerarea leșiilor sau a arderilor

pentru

regenerarea

varului,

operatorul

comunica

datele solicitate prin chestionarul „Procese_producție_celuloză”.

Prin chestionarul „Procese_producție_celuloză” sunt solicitate și date necesare

estimării

emisiilor

provenite

din

activități

conexe

precum manevrări, stocări de materii prime, traficul intern, funcționarea utilajelor, epurarea apelor uzate, etc.

Având în vedere conținutul ridicat de materii organice al apelor uzate rezultate din activitățile de fabricare a celulozei și hârtiei, se consideră că estimarea emisiilor în atmosferă asociate epurării acestor ape uzate se poate realiza conform procedurii 1.3.41 „Activități din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Având în vedere că varietatea instalațiilor din cadrul unei unități de fabricare a hârtiei și celulozei și a impactului semnificativ al acestor unități la nivel local, este necesară implicarea directă a operatorului în procesul de estimare a emisiilor la nivelul fiecărei instalații în parte.

Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua pe baza nivelului 3 și/sau 2 de abordare, în funcție de disponibilitatea datelor.

Inventarele

emisii

pentru

aceste

surse

trebuie

elaborate

în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau național.

1.3.27.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Pentru inventarierea emisiilor aferente activităților/surselor existente în amplasamentul unei unități industriale cu profil de fabricare a hârtiei și celulozei, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfășoară pe amplasament.

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

Realizarea fluxului de date;

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

Elaborarea și verificarea inventarelor;

Elaborarea rapoartelor.

Realizarea fluxului de date

Reprezentanții

autorității

mediu

vor

distribui

reprezentanților operatorilor

industriali

chestionarele

colectare

datelor

privind activitatea, combustibilii utilizați, caracteristicile și localizarea surselor, tehnici și tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.

Operatorii industriali vor completa chestionarele și le vor transmite autorității de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanțe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operații rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Reprezentanții autorității de mediu vor verifica încadrarea activităților din amplasamentul unei unități industriale în codurile NFR și de comun acord cu operatorul vor definitiva această încadrare.

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 2.D.1.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul proceselor de fabricare a celulozei și hârtiei se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:



Metode bazate pe măsurări directe;



Metode bazate pe factori de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calității

aerului

prin

modelarea

matematică

dispersiei

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Metodele bazate pe măsurări directe

–

sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanți cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există. Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanții monitorizați, doar în condițiile

respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 și SR EN 14181:2004.

Pentru celelalte situații, și anume, pentru instalațiile la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum și pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza factorilor de emisie.

În cazul în care monitorizarea continuă se realizează pentru o sursă de ardere cu contact (cuptor de regenerare var, cazan de regenerare a leșiilor), emisiile calculate din rezultatele măsurărilor vor fi raportate la categoria de surse 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare și construcții.

Metoda bazată pe factori de emisie

Pentru categoria de activități cod NFR 2.D.1, corespunzătoare fabricării celulozei și hârtiei prin procedeul sulfat și prin procedeul cu sulfit acid, Ghidul EMEP/EEA furnizează factori de emisie de nivel 2 preluați din metodologia US EPA pentru CO și fracțiunile PM 10

și PM 2,5 , respectiv din Documentul de referință privind BAT în industria de celuloză și hârtie pentru SO x , NO x , COV nm

și particule.

Se subliniază faptul că factorii de emisie pentru nivelul 2 de abordare recomandați prin Ghidul EMEP/EEA, sunt aplicabili producției de celuloză uscată și integrează toate fazele procesului de fabricație, prin tehnologia specifică (instalații prevăzute cu electrofiltre și/sau scrubere).

Pentru

selectarea

factorilor

emisie

recomandă

consultarea următoarelor surse de informații:



metodologia US EPA – subcapitolul 10.2 Fabricarea celulozei (Chemical wood pulping

http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch10) pentru CO și fracțiunile PM 10

și PM 2,5 ;



Documentul de referință privind BAT în industria de celuloză și hârtie (

http://eippcb.jrc.es/reference ) pentru SO x , NO x

și particule;



metodologia

National

Pollutant

Inventory

–

Australia

privind Tehnicile de estimare a emisiilor provenite de la fabricarea celulozei și hârtiei (Emission Estimation Technique Manual for Pulp and Paper Manufacturing

http://www.npi.gov.au/publications/emission-

estimation-technique ) pentru COV nm .

În procesul de selectare și de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenție deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informațiile furnizate de producătorii de echipamente, în ghidurile și documentațiile tehnice specifice acestui sector de activitate

și/sau informațiile disponibile în documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile.

acestea.

Fiecare

sursă

tratată

și

prezentată

în

mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici. De asemenea, pentru

fiecare

sursă

vor

estimate

și

prezentate

emisiile

tuturor poluanților relevanți: SO x , NO x , CO, particule, COV nm , dioxine și furani, etc.

Inventarele naționale de emisii

se elaborează în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convențiile internaționale.

Inventarele naționale de emisii pentru categoria de activități cod NFR 2.D.1 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralității și a transparenței inventarelor naționale, precum și asigurarea concordanței între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În același mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activități din cadrul unităților industriale de fabricare a celulozei și hârtiei, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activități (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind producțiile de celuloză cu datele statistice corespunzătoare.

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (producții, regimuri de funcționare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 2.D.1 vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.28

Activități

din

categoria

cod

NFR 2.D.2 Fabricarea

PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI A BĂUTURILOR

Categoria de activități cod NFR 2.D.2 se referă la procesele de fabricare a produselor alimentare și a băuturilor, cu excepția extracției uleiurilor vegetale care corespunde categoriei de activități cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor

produse

din

Ghidul

privind

inventarele

emisiilor

poluanți atmosferici EMEP/EEA.

Fabricarea produselor alimentare include toate procesele de producție din industria alimentară ulterioare abatorizării, respectiv recoltării produselor agricole cultivate, precum: fabricarea pâinii și a produselor de panificație, a produselor de patiserie, a preparatelor din carne și pește, a zahărului, a margarinei și altor grăsimi solide pentru gătit, a hranei pentru animale și a cafelei prăjite.

Ghidul

EMEP/EEA

tratează

emisiile

asociate

activităților

de preprocesare și de procesare a cerealelor (însilozare, morărit). Deoarece în România aceste activități sunt răspândite, se consideră necesară includerea emisiilor asociate acestora în inventarele locale și naționale de emisie.

Fabricarea băuturilor se referă la obținerea băuturilor alcoolice, în special vin, bere și băuturi spirtoase.

Principalii poluanți asociați categoriei de activități 2.D.2 sunt compușii organici volatili nemetanici (COV nm ) și/sau particulele.

Arderile asociate preparării hranei și băuturilor pot fi încadrate fie la categoria de surse cod NFR 1.A.2.e, în cazul arderilor cu contact (de ex. arderea deșeurilor tehnologice, împreună cu combustibilul, în cazane de abur, etc.), fie la categoria de surse cod NFR 1.A.1/1.A.4 în cazul arderilor pentru producerea de abur și/sau de energie termică.

În general, de la fabricarea produselor alimentare și a băuturilor rezultă ape uzate, cu conținut de nutrienți și materii organice, a căror degradare conduce la emisii de CH 4 , COV nm , NH 3 , H 2 S. Emisiile generate la evacuarea și epurarea apelor uzate trebuie raportate în cadrul categoriei de activități cod NFR 6.B „Colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate”.

Sursele din categoria cod NFR 2.D.2, asociate activităților de preparare a hranei și băuturilor, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2. Instalațiile de tratare și procesare în scopul fabricării produselor alimentare din materii prime de origine animală (altele decât laptele), având o capacitate de producție mai mare de 75 tone produse

finite/zi, respectiv din materii prime de origine vegetală, având o capacitate de producție mai mare de 300 tone produse finite/zi de exploatare (valoarea medie trimestrială), intră sub incidența Directivei IPPC și pot reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Pentru sursele din categoria cod NFR 2.D.2, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumurile de materii prime și de producții.

1.3.28.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii economici al căror profil de activitate este industria alimentară sau fabricarea băuturilor alcoolice ;



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind producțiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea

către

fiecare

operator

chestionarului

„Procese_producție_alimente_băuturi”,

care

referă

toate activitățile de producție propriu-zise din cadrul unității industriale respective;



solicitarea la agențiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizațiile integrate de mediu și în diverse alte raportări;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor locale pentru protecția mediului a datelor de interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Deoarece în cadrul unei unități industriale cu profil de industrie alimentară sau de fabricare a băuturilor alcoolice există instalații de ardere pentru producerea de abur/energie termică, operatorilor acestor unități le vor fi transmise și chestionarele „Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum

și

„Surse

ardere

mică

putere_punctuale”.

Întrucât

există posibilitatea ca la unele dintre cazanele pentru producerea de abur/energie termică să se ardă diferite resturi de procesare împreună cu combustibilul, operatorul

comunica

datele

solicitate

prin

chestionarul

„Procese_producție_alimente_băuturi”.

Prin chestionarul „Procese_producție_alimente_băuturi” sunt solicitate și date necesare estimării emisiilor provenite din activități conexe precum traficul intern, funcționarea utilajelor, epurarea apelor uzate, etc. Având în vedere faptul că apele uzate rezultate din activitățile de fabricare a alimentelor

și/sau

băuturilor

compoziție

similară

apelor

uzate menajere, se consideră că estimarea emisiilor în atmosferă asociate epurării acestora se poate realiza conform procedurii 1.3.41 „Activități din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate”.

Se precizează că este posibil ca pe un amplasament operatorii să desfășoare și activități specifice, de cultivare și recoltare a plantelor, de creștere a păsărilor și animalelor cod NFR 4.D, 4.B. În acest caz, autoritatea pentru protecția mediului le va transmite și chestionarele „Agricultura” și/sau

„Zootehnie”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate;



importanța surselor pentru poluarea la nivel local.

Având în vedere diversitatea activităților din industria alimentară și de fabricare a băuturilor, variația semnificativă a capacităților de producție, de la producătorii industriali, până la micii producători/producătorii în sistem casnic, abordarea pentru estimarea emisiilor va fi diferențiată, astfel:



pentru producătorii industriali – estimarea emisiilor se va realiza la nivel de unitate industrială, utilizând nivelul 2 sau 3 de abordare, în funcție de disponibilitatea datelor;



pentru micii producători și producătorii în sistem casnic – pentru care datele privind activitatea pot fi obținute numai din date

statistice, estimarea emisiilor se va realiza utilizând nivelul 2 de abordare, pe categorii de produse alimentare sau băuturi alcoolice.

1.3.28.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Pentru inventarierea emisiilor aferente activităților/surselor existente în amplasamentul unei unități industriale cu profil de fabricare a produselor alimentare sau a băuturilor alcoolice, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfășoară pe amplasament.

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

1. Realizarea fluxului de date;

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

Elaborarea și verificarea inventarelor;

Elaborarea rapoartelor.

Realizarea fluxului de date

Reprezentanții

autorității

mediu

vor

distribui

reprezentanților operatorilor

industriali

chestionarele

colectare

datelor

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 2.D.2.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării produselor alimentare și/sau a băuturilor alcoolice se pot aplica următoarele metode:



Metode bazate pe factori de emisie;



Metode bazate pe date surogat

– aplicabile pentru estimarea emisiilor asociate micilor producători și a producătorilor în sistem casnic.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calității

aerului

prin

modelarea

matematică

dispersiei

Pentru unitățile industriale, inventarele locale de emisii trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Factorii de emisie vor fi preluați din metodologia US EPA/AP-42 – capitolul

Industria

alimentară (

http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch09/index.html ),

inclusiv

pentru activitățile de însilozare și morărit – subcapitolul 9.9.1 „Grain Elevators and Processes”, iar în cazul în care aceștia nu sunt disponibili, se vor utiliza factorii

emisie

nivel

abordare

recomandați

prin

Ghidul EMEP/EEA pentru categoria de activități cod NFR 2.D.2, aplicând, după caz,

corecțiile

corespunzătoare

eficienței

sistemelor

pentru

reducerea emisiilor, în conformitate cu informațiile disponibile în Documentul de referință privind BAT în industriile de alimente, băuturi și lapte, cu informațiile

incluse

în

ghidurile

și

documentațiile

tehnice

specifice diferitelor

sectoare

activitate

și/sau

furnizate

producătorii

de echipamente. Se subliniază faptul că factorii de emisie pentru nivelul 2 de abordare

aplicabili

producției,

recomandați

prin

Ghidul

EMEP/EEA, integrează toate fazele procesului de fabricare a produselor alimentare și a băuturilor, prin tehnologia specifică - de la materia primă până la livrarea produsului finit.

Se precizează că în ceea ce privește emisiile asociate silozurilor și morilor de cereale, în categoria de activități cod 2.D.2 vor fi incluse astfel: silozuri și mori de cereale care funcționează în același amplasament și mori de cereale. Nu se includ emisiile aferente silozurilor care funcționează independent, acestea urmând să fie incluse în categoria cod NFR 4.D.

Pentru estimarea emisiilor generate de activitățile desfășurate de micii producători și de producătorii în sistem casnic se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 de abordare recomandați prin Ghidul EMEP/EEA, aplicabili producțiilor, pe categorii de produse, în corelație cu datele

statistice privind producțiile sau consumurile pe locuitor. Din producțiile naționale provenite din date statistice se scad producțiile raportate de operatorii industriali, corespunzător fiecărei categorii de produse, factorii de emisie fiind aplicați acestei diferențe. Dezagragarea emisiilor naționale rezultate din această diferență se va realiza la nivel de localitate, în funcție de numărul de locuitori și de consumul mediu pe locuitor, pe tip de localitate (urban sau rural) și regiune de dezvoltare, luând în considerare că datele statistice referitoare la consumuri pentru produsele de interes din cadrul activității cod NFR 2.D.2 (pâine, carne și produse din carne, zahăr, băuturi alcoolice, etc.) sunt structurate pe regiuni de dezvoltare și pe tipul de localitate – urban sau rural.

În cazul în care se constată că diferența între producțiile naționale provenite din

date

statistice

și

producțiile

raportate

operatorii

industriali, corespunzător fiecărei categorii de produse, este negativă sau neplauzibilă se va proceda la utilizarea unei metode alternative. Astfel, în cazul produselor provenite predominant din producția internă se pot folosi date surogat referitoare la consumul mediu pe locuitor, care se regăsesc, în general, în datele statistice naționale. Din aceste date se vor calcula consumurile totale la nivel național care sunt asimilabile producțiilor naționale corespunzătoare produselor respective. Din consumurile totale astfel calculate se vor scădea producțiile raportate de operatorii industriali, diferența fiind considerată ca producție a micilor producători și a celor în sistem casnic. Pentru a estima emisiile corespunzătoare se vor aplica diferenței obținute factorii de emisie mai sus menționați. Dezagregarea rezultatelor se va efectua conform metodei prezentate anterior.

Emisiile asociate activităților desfășurate de micii producători și de producătorii în sistem casnic sunt tratate ca emisii din surse de suprafață.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde:



pentru fiecare unitate industrială cu profil de industrie alimentară sau de fabricare a băuturilor alcoolice - toate sursele de poluanți atmosferici

existente

în

amplasamentul

acesteia,

indiferent

de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată și prezentată în mod individual, asociindu- i-se toți parametrii caracteristici;



emisiile provenite din activitățile desfășurate de micii producători și de producătorii în sistem casnic, repartizate pe localități (ca emisii din surse de suprafață).

Inventarele naționale de emisii

se elaborează în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convențiile internaționale.

Inventarul național de emisii pentru categoria de activități cod NFR 2.D.2 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralității și a transparenței inventarelor naționale, precum și asigurarea concordanței între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În același mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activități din cadrul unităților de fabricare a produselor alimentare sau a băuturilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activități (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie

surse

constă

în

compararea

datelor

cumulate

privind producțiile naționale anuale de produse alimentare și băuturi cu datele statistice corespunzătoare.

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producții, consumuri materii prime, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 2.D.2 vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.29

Activități din categoria cod NFR 2.D.3 Prelucrarea

LEMNULUI

În această categorie de activități se vor include procesele de prelucrare mecanică a lemnului, cu excepția fabricării mobilei.

1.3.29.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii care desfășoară activități de procesare a lemnului , precum fabricarea placajelor, a produselor din lemn reconstituit și a produselor din lemn prelucrat, cu excepția fabricării mobilei;



Agențiile regionale/locale pentru protecția mediului

– pot furniza lista operatorilor economici cu profil de prelucrare a lemnului, date referitoare la activitățile acestora, cuprinse în autorizațiile de mediu, în diverse raportări (E-PRTR);



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind volumul de lemn prelucrat, incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea

către

operatorii

chestionarului

„Procese_lemn”, chestionar care se referă atât la activitățile acoperite de categoria de surse cod NFR 2.D.3 cât și la fabricarea mobilei;



solicitarea

serviciile

Reglementări

din

cadrul

agențiilor regionale/locale

pentru

protecția

mediului

datelor

interes cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei unități de prelucrare a lemnului pot exista instalații de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spațiilor,

prepararea

apei

calde),

operatorilor

transmis

și chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.D.3 pot reprezenta surse de emisii cu impact local, iar această activitate este larg răspândită la nivel național, estimarea emisiilor de poluanți se va efectua, în măsura posibilului, la nivel de unitate de prelucrare a lemnului – nivel 3.

1.3.29.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii pentru particule

În cazul activităților de procesare a lemnului, acoperite de categoria cod NFR 2.D.3 se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor de particule:



Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

– aplicabile la nivel de operatori industriali;



Metoda bazată pe factori de emisie predefiniți

– aplicabilă la nivelul micilor operatori.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

Pentru operatorii industriali

Pentru operatorii industriali, se recomandă elaborarea modelelor proprii de estimare a emisiilor. În cadrul acestor modele, pentru echipamentele care sunt racordate la sisteme de reținere a emisiilor de particule, se iau în considerare nivelurile de concentrații de particule în efluentul gazos, ce sunt garantate a fi atinse de către producătorul/furnizorul sistemului de reducere a emisiilor, precum și debitul de efluent gazos.

În situația în care operatorul nu deține un model propriu de estimare, estimarea emisiilor se poate face pe baza factorului de emisie indicat de Ghidul EMEP/EEA. Dat fiind că acest factor de emisie are un grad de incertitudine ridicat și permite doar calculul emisiei la nivelul întregii unități de prelucrare a lemnului, se recomandă ca împreună cu operatorul, să se repartizeze emisia totală pe sursele de emisie ale unității.

Pentru unități cu capacități mici de producție

Pentru evaluarea emisiilor de particule rezultate în urma proceselor de prelucrare mecanică a lemnului în unitățile de mici dimensiuni se va utiliza

factorul de emisie de nivel 1

recomandat pentru particulele totale în suspensie de Ghidul EMEP/EEA aplicat cantității de lemn procesat pe unitate/instalație.

Factorii de emisie se vor aplica cantităților de produse de lemn fabricate.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare unitate cu profil de prelucrare a lemnului - toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

Inventarul național de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 2.D.3 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralității și a transparenței inventarelor naționale, precum și asigurarea concordanței între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevazut în Anexa 2.

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (consumuri, producții, regimuri

funcționare,

caracteristici

fizice

ale

surselor,

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 2.D.3 vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.30

Activități din categoria cod NFR 2.E Producerea de poluanți organici persistenți (POP) și din categoria cod

NFR 2.F Consumul de poluanți organici persistenți (POP)

ȘI DE METALE GRELE

Conform ghidului privind inventarele de emisii de poluanți organici persistenți (POP), elaborat de Comitetul Director al Programului european de cooperare pentru monitorizarea și evaluarea transmiterii poluanților atmosferici la lungă distanță, pentru inventarierea emisiilor de POP trebuie avut în vedere regimul reglementat al producerii, comercializării și utilizării acestora, după cum urmează:

Tabelul 1.8 Date generale privind abordarea inventarierii emisiilor de POP

Substanța

Anexa la Protocolul POP

Producere

Comercializare

Utilizare

Emisii

Aldrin

Clordan

Clordecon

DDT (anexele I și II)

I ; II

Dieldrin

Endrin

Heptaclor

Substanța

Anexa la Protocolul POP

Producere

Comercializare

Utilizare

Emisii

Hexabromobifenil

HCB (anexele I și III)

Hexaclorbenzen

I ; III

Mirex

PCB (anexele I și II)

I ; II

Toxafen

HCH 2

Hexaclorciclohexan

Lindan

PCDD/PCDF

PAH

(benzo(a)piren, benzo(b)fluoranten, benzo(k)fluoranten, indeno(1,2,3- cd)piren)

PentaBDE Pentabromodifenil eter

PFOS

Acidul perfluorooctan sulfonic și sărurile acestuia, precum și fluorura de sulfonil perfluorooctanică

PCN

Naftalina policlorurată

PeCB

Pentaclorbenzen

Substanța

Anexa la Protocolul POP

Producere

Comercializare

Utilizare

Emisii

HCBD

Hexaclorbutadienă

OctaBDE Octabromodifenil eter

SCCP

Parafine cu lanț scurt clorinate

Substanțe raportate 1

Alte substanțe 1

PCP

Pentaclorfenol

Endosulfan

Trifluralin

Dicofol

1 În

funcție

substanță

(de

exemplu,

pentru

substanțele

emise neintenționat nu se solicită date privind activitatea – producții, utilizări, vânzări).

2 HCH nu se folosește în prezent decât pentru fabricarea lindanului.

Substanțele care se încadrează în Anexa I la Protocolul Convenției din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, referitor la poluanții organici persistenți ratificat prin Legea nr. 271/2003, pot fi emise în mediu doar pe parcursul și ulterior utilizării acestora. Majoritatea acestor substanțe au fost interzise.

Deși bifenilii policlorurați sunt, de asemenea, interziși, produsele cu conținut de PCB reprezintă încă potențiale surse de emisie, fapt valabil și pentru alte substanțe precum pentaBDE, octaBDE, SCCP.

DDT poate fi încă produs în cazuri de urgențe medicale (de exemplu epidemii de malarie), emisia asociată fabricării fiind astfel limitată.

Conform ghidului privind inventarele de emisii de poluanți organici persistenți (POP), pentru Părțile la Protocol, emisiile curente de astfel de substanțe sunt prin definiție 0, cu excepția PCB, HCB și DDT.

Substanțele care se încadrează în Anexa II la Protocolul POP pot fi fabricate numai pentru un număr restricționat de utilizări, după cum urmează:



DDT – care se poate fabrica și utiliza numai în situații de urgențe epidemiologice;



HCH – care se folosește în prezent numai pentru fabricarea lindanului;



Lindan



PCB – pentru care a fost deja depășit termenul limită prevăzut de protocol pentru restricția de utilizare, iar emisiile curente sunt asociate numai utilizării și eliminării produselor/echipamentelor cu conținut de PCB.

Substanțele care se încadrează în Anexa III la Protocolul POP – PAH, PCDD/PCDF, HCB – pot fi eliberate neintenționat în atmosferă, în special din diferite surse de ardere.

Pentru amendamentele la Protocolul POP, Părțile au acceptat includerea următoarelor substanțe:



PentaBDE – care sunt în mare măsură eliminate, fabricarea și utilizarea limitându-se la domeniul aviației militare. Emisiile curente pot proveni din utilizarea/eliminarea produselor cu conținut de pentaBDE;



PFOS și substanțele derivate – eliminate în mare măsură din uz și fabricație, emisiile fiind asociate utilizării istorice;



PCN – a cărei producție și utilizare au încetat, emisiile incidentale fiind asociate combustiei;



PeCB – a cărui producție și utilizare au încetat, emisiile incidentale fiind asociate combustiei;



HCBD – a cărui fabricare și utilizare au încetat treptat. Emisiile incidentale apar în procesele de fabricare a magneziului și a hidrocarburilor clorurate;



OctaBDE – a cărui fabricare și utilizare au încetat treptat, emisiile fiind asociate utilizării istorice;



SCCP – care sunt produse și utilizate în prezent.

Alte substanțe care ar putea fi incluse în anexele la Protocolul POP sunt PCP, Endosulfan, Trifluralin și Dicofol.

1.3.30.1

Activități din categoria cod NFR 2.E Producerea de poluanți organici persistenți (POP)

Ghidul EMEP/EEA nu furnizează factori de emisie pentru fabricarea substanțelor din categoria POP.

Întrucât fabricarea majorității acestor substanțe este interzisă, emisiile rezultate din aceste activități nu sunt semnificative, acestea reprezentând mai puțin de 1% din emisiile naționale din oricare alt poluant.

Pentru acele substanțe din clasa POP, care se mai fabrică încă, se recomandă inventarierea emisiilor la nivel de instalație, pe baza bilanțurilor masice și/sau a preluării factorilor de emisie disponibili pentru tipurile de procese/operații tehnologice similare, aplicate în industria chimică (a se vedea subcapitolul 2.B Industria chimică).

1.3.30.2

Activități din categoria cod NFR 2.F Consumul de poluanți organici persistenți (POP) și de metale grele

Pentru estimarea emisiilor de POP ca urmare a utilizării substanțelor din clasa POP, se recomandă ca, în funcție de disponibilitatea datelor, să se utilizeze una dintre variantele de factori furnizați prin Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:

Tabelul 1.9 Factori de emisie furnizați de Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru estimarea emisiilor de POP din utilizarea acestora

Substan țe din clasa POP

Factor de emisie

Aplicabilitate

Surse de date

PCB

0,1

g/locuitor/ an

Factor de emisie de nivel 1 aplicabil în situația în care nu sunt disponibile date privind numărul și starea echipamentelor cu conținut de PCB (cantitatea de PCB, masa echipamentului, vechimea, gradul de uzură, în uz/conservare/depozit are)

Estimarea acoperă emisiile provenite atât

INS – recensământul populației

Substan țe din clasa POP

Factor de emisie

Aplicabilitate

Surse de date

de la

pierderile din transformatoare și condensatoare

, cât și de la

fragmentarea echipamentelor scoase din uz supuse reciclării

PCB

0,06

kg/tonă PCB

Factor de emisie de nivel 3 aplicabil pentru estimarea emisiilor asociate

pierderilor din transformatoare

Agenți economici deținători de echipamente (transformatoare, condensatoare) care conțin PCB

0,8

kg/tonă PCB

Factor de emisie de nivel 3 aplicabil pentru estimarea emisiilor asociate

pierderilor din condensatoare

PCB

0,025

kg/tonă deșeu metalic supus reciclării

Factor de emisie de nivel 3 aplicabil pentru estimarea emisiilor asociate

dezmembrării echipamentelor

(condensatoare, transformatoare) scoase din uz supuse reciclării.

Agenți economici autorizați pentru reciclarea transformatoarelor/condensatoa relor

Pentru estimarea emisiilor asociate pierderilor din echipamente, datele privind activitatea vor fi solicitate agenților economici deținători de echipamente cu conținut de PCB (transformatoare, condensatoare) printr-un chestionar

specific

elaborat

autoritatea

competentă

mediu

în conformitate cu precizările din capitolul 2.F al Ghidului EMEP/EEA. În cazul echipamentelor în funcțiune, aflate în stare bună, pentru care

operatorul constată că nu au loc pierderi de lichid dielectric se consideră că nu au loc emisii de PCB în atmosferă și nu se efectuează calcule în acest sens.

Pentru

estimarea

emisiilor

asociate

reciclării

echipamentelor (dezmembrare),

datele

privind

activitatea

vor

solicitate

agenților economici autorizați pentru reciclarea transformatoarelor/condensatoarelor, prin același chestionar.

Emisiile de mercur (Hg) pot proveni ca urmare a utilizării bateriilor, a echipamentelor de măsură și control (inclusiv echipamentele de laborator și cele medicale), a echipamentelor electrice și de iluminat. Utilizarea altor produse (de ex. vopsele, produse farmaceutice, alte medicamente/materiale de uz stomatologic și amalgame dentare) pot fi, de asemenea, o sursă de emisii de Hg, dar de mică importanță la nivel național.

Pentru estimarea emisiilor de mercur generate ca urmare a utilizării acestor echipamente/produse, Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de emisie de nivel 1 în valoare de 0,01 g/locuitor/an, datele privind activitatea fiind reprezentate de numărul de locuitori.

1.3.31

Activități

din

categoria

cod

NFR 2.G Alte

procese industriale

Activitățile de manevrare, stocare și transport a materiilor prime/produselor în vrac au fost luate în considerare ca activități conexe categoriilor de activități industriale.

1.3.32

Activități

din

categoria

cod

NFR

3.A

Aplicarea

VOPSELELOR

În această categorie de activități este inclusă utilizarea vopselelor în sectoarele industrial și casnic, și anume, acoperirile în strat continuu, atât cu preparate cu conținut de pigmenți, cât și transparente, precum lacurile și emailurile.

În această categorie de activități sunt incluse următoarele:



Realizarea acoperirilor decorative (cod NFR 3.A.1) prin:

Aplicarea vopselelor în construcții și amenajarea clădirilor de către firme de construcții și zugravi/pictori profesioniști;

Aplicarea vopselelor în sectorul casnic, pentru decorarea locuințelor sau mobilierului în domeniul privat.



Realizarea acoperirilor industriale (cod NFR 3.A.2) prin:

Aplicarea

vopselelor

în

industria

construcții

de autovehicule. Această categorie face referire la acoperirea automobilelor în cadrul activității de fabricare a acestora. De

exemplu aplicarea produselor de protecție a podelei exterioare pe durata fabricării vehiculelor este asociată categoriei de activități cod NFR 3.A.2, în timp ce aplicarea acestora în atelierele de reparații auto corespunde categoriei de activități cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse;

Aplicarea vopselelor în sectorul reparațiilor auto. Această categorie face referire la acoperirea vehiculelor rutiere ca parte a reparațiilor, asigurării protecției și decorării acestora în afara amplasamentului producătorului;

Acoperirea bobinelor (învelirea bobinelor), care se referă la acoperirea rulourilor/benzilor și sârmelor din oțel, precum și a rulourilor/benzilor din aluminiu sau cupru;

Aplicarea vopselelor la fabricarea ambarcațiunilor/navelor;

Vopsirea

lemnului

prin

aplicarea

vopselelor

lemn

și produse

lemn,

excluzând

utilizarea

produselor

de conservare și a creozotului;

Aplicarea vopselelor în alte activități industriale: aplicarea pe metale, materiale plastice, hârtie, piele și sticlă.



Realizarea altor tipuri de acoperiri (cod NFR 3.A.3), în afara sectorului industrial. Această categorie face referire la aplicarea vopselelor de protecție anticorozivă pe structuri de oțel, beton sau pe alte substraturi. De asemenea, în această categorie sunt incluse vopsirile pentru platformele de foraj marin, platformele industriale și pentru alte structuri similare, precum și aplicarea vopselelor pentru marcarea drumurilor.

Utilizarea preparatelor de lipire, precum cleiurile și adezivii corespund categoriei de activități cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse din Ghidul EMEP/EEA, în timp ce aplicarea discontinuă a cernelurilor pentru formarea imaginilor corespunde categoriei de activități cod NFR 3.D.1 Tipărire, iar acoperirile asociate unor procese industriale precum fabricarea adezivilor, benzilor magnetice, filmului și fotografiei, finisarea materialelor textile și tăbăcăria sunt atribuite categoriei de activități cod NFR 3.C Produse chimice.

Aplicarea vopselelor reprezintă o sursă majoră de emisii de compuși organici volatili nemetanici (COV nm ).

Emisiile de COV nm

generate de realizarea diferitelor tipuri de acoperiri (aplicarea de vopsele, chituri, grunduri, lacuri) pe diferite substraturi sunt reglementate prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenților organici în anumite activități și instalații, cu modificările și completările ulterioare.

O instalație pentru aplicarea vopselelor intră sub incidența OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenți organici recuperată în scopul refolosirii.

1.3.32.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii care desfășoară activități de aplicare a vopselelor;



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare la activitățile și instalațiile operatorilor economici, cuprinse în autorizațiile integrate/autorizațiile de mediu, în diverse raportări (bilanțurile de solvenți cu conținut de COV din Planurile de gestionare a solvenților cu conținut de COV, IPPC, E- PRTR);



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind populația, incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea

către

fiecare

operator

chestionarului

„Aplicare vopsele”;



solicitarea

serviciile

Reglementări

din

cadrul

agențiilor regionale/locale

pentru

protecția

mediului

datelor

interes cuprinse în autorizațiile de mediu, bilanțurile de solvenți cu conținut de COV și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Identificarea nivelului de abordare

Pentru estimarea emisiilor de COV nm

generate de aplicarea vopselelor decorative (cod NFR 3.A.1) se recomandă aplicarea nivelului 1 sau 2 de abordare, în funcție de disponibilitatea datelor.

Pentru estimarea emisiilor de COV nm

generate de aplicarea vopselelor cod NFR 3.A.2 și cod NFR 3.A.3 se recomandă ca inventarele de emisii pentru aceste

surse

să

fie

elaborate,

în

mod

individual,

pentru

fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul. Se va utiliza nivelul 3 de abordare, pe baza bilanțurilor de solvenți cu

conținut de COV ce trebuie raportate de către operatori. În situația în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se aplică nivelul 2 de abordare.

1.3.32.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

Realizarea fluxului de date;

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

Elaborarea și verificarea inventarelor;

Elaborarea rapoartelor.

Realizarea fluxului de date

Categoria de activități cod NFR 3.A.1

Luând în considerare faptul că inventarele de emisii pot fi elaborate prin utilizarea a două metode bazate pe date diferite, colectarea datelor se va face astfel:



Numărul de locuitori pe localități – date obținute de la Institutul Național de Statistică;



Cantități de produse de acoperire (vopsele, lacuri, adezivi, etc.) vândute

unitățile

comerciale

generale

și/sau

specializate

în desfacerea produselor pentru construcții, în anul de elaborare a inventarului – pe baza unui chestionar specific.

Categoriile de activități cod NFR 3.A.2 și cod NFR 3.A.3

Întrucât aplicarea vopselelor reprezintă o fază a procesului tehnologic sau o activitate conexă activităților principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu cel specific activităților principale.

Reprezentanții autorității de mediu vor distribui operatorilor cunoscuți ca desfășurând activități de aplicare a vopselelor, chestionarele de colectare a datelor privind această activitate, împreună cu chestionarele referitoare la activitatea principală, precizând termenele de raportare. Printre operatorii care desfășoară activități de aplicare a vopselelor sunt cei care au ca activități principale: fabricarea autovehiculelor, repararea autovehiculelor, fabricarea și/sau repararea navelor, fabricarea și/sau repararea de material rulant, fabricarea și/sau repararea de aeronave, fabricarea produselor electrocasnice, etc. De asemenea, vor fi avute în vedere: autoritățile administrației publice locale, structurile teritoriale ale CNADNR – pentru obținerea datelor privind operațiile de vopsire din cadrul activităților de întreținere a infrastructurii rutiere, precum și platformele industriale – în vederea obținerii datelor privind operațiile de vopsire. Se precizează că

datele privind aplicarea lacurilor și vopselelor în industria lemnului (prelucrare

lemn,

fabricare

mobilă)

sunt

solicitate

prin

chestionarul

„Procese_lemn”, elaborat special pentru acest sector industrial.

De asemenea, chestionarele de colectare a datelor privind activitățile de vopsire vor fi transmise și operatorilor identificați după prima etapă de colectare a datelor.

mediu

solicita

clarificări.

Operatorul

transmite clarificările solicitate, în urma acestei operații rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoriile cod NFR 3.A.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate aplicării vopselelor se pot utiliza următoarele metode:



Metode bazate pe bilanț masic;



Metode bazate pe factori de emisie.

Elaborarea inventarelor locale de emisii

Categoria de activități cod NFR 3.A.1

Inventarele locale de emisii pentru activitatea de aplicare a vopselelor vor include emisiile de COV nm

generate de activitatea de aplicare a vopselelor pentru construcția/întreținerea locuințelor, emisii care vor fi luate în considerare

surse

suprafață

asociate

perimetrelor

intravilane construite ale localităților.

Estimarea emisiilor se poate realiza pe baza utilizării factorilor de emisie, în două alternative:



Alternativa 1 - aplicarea factorului de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul 4.2.1 „Nonindustrial Surface Coating”, și anume 2,09 kg COV nm /locuitor/an;



Alternativa 2 - aplicarea factorului de emisie de nivel 2 indicat de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-4 din subcapitolul 3.A, și anume 230 g COV nm /kg vopsea convențională pe bază de solvent (50% conținut masic de solvent). Pentru utilizarea acestui factor de emisie

sunt

necesare

date

privind

consumurile

produse

de acoperire

(vopsele,

lacuri,

adezivi,

etc.)

pentru construcția/întreținerea locuințelor. Dată fiind dificultatea obținerii

unor astfel de date, acestea vor fi asimilate cu cantitățile de produse de

acoperire

vândute

unitățile

comerciale

generale

și/sau specializate în desfacerea produselor pentru construcții, în anul de elaborare a inventarului.

Având în vedere că în prezent nu sunt disponibile datele statistice specifice, inventarele locale se vor elabora prin aplicarea alternativei 1 – pe baza factorului de emisie 2,09 kg COV nm /locuitor/an. Alternativa 2 se va utiliza atunci când aceste date vor deveni disponibile.

Categoriile de activități cod NFR 3.A.2 și cod NFR 3.A.3

Inventarele locale de emisii pentru activitatea de aplicare a vopselelor pentru categoriile de activități cod NFR 3.A.2 și 3.A.3 trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor/activităților.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Estimarea emisiilor pe baza bilanțurilor masice de COV

, preluate din bilanțurile

solvenți

conținut

COV,

repartizarea

pe surse/echipamente

reprezintă

modul

estimare

cea

mai

redusă incertitudine.

În

scopul

repartizării

corecte

emisiilor

surse dirijate/controlate și a emisiilor fugitive, bilanțurile de solvenți trebuie elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire în parte.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităților de aplicare a vopselelor, preluați din bilanțurile de solvenți cu conținut de COV, după cum urmează:



Valoarea I1 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

consumului real de solvenți organici ;



Valoarea E din bilanțul de COV , exprimată în kg/an , corespunde emisiei totale de COV nm

în aer pe unitate

(kg/an);



Valoarea F din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde emisiei fugitive de COV nm

pe unitate

(kg/an);



Valoarea O1 din bilanțul de COV

, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei de COV

din gazele reziduale epurate

(kg/an) și va fi egală cu suma emisiilor

dirijate

de COV nm . În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a efluenților gazoși, repartizarea pe surse a emisiilor de COV nm

se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.

Se subliniază că bilanțurile masice de COV pentru categoria de activități

3.A vor include și consumurile de solvenți utilizați pentru diluarea vopselelor.

În situația în care nu sunt disponibile bilanțurile de solvenți cu conținut de COV sau datele pe baza cărora să fie elaborate astfel de bilanțuri se va utiliza metoda bazată pe factori de emisie.

Estimarea emisiilor pe baza utilizării factorilor de emisie

se va realiza prin aplicarea factorilor de nivel 2 recomandați prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.A – tabele 3-4 ... 3-16 - datelor specifice privind activitatea (consumuri

materiale

acoperire,

număr

de autoturisme/cabine/autobuze/camioane, masa de sârmă acoperită, suprafața acoperită pentru ambarcațiuni sau bobine, cantitatea de piele vopsită), corelați cu documentele de bază publicate de EGTEI (Expert Group on Techno-Economic

Issues

http://www.citepa.org/forums/egtei/egtei_index.htm ).

Acești

factori

de emisie, prezentați centralizat în tabelul de mai jos, corespund utilizării solvenților convenționali pe bază de solvent, fără măsuri/sisteme de reducere a emisiilor.

Tabelul 1.10

Factori de emisie de nivel 2 recomandați prin Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activități cod NFR 3.A.2 și 3.A.3

Tip acoperire

Factor de emisie

3.A.2 Aplicarea vopselelor pentru vopsire în industria construcțiilor de mașini

8 kg COV nm /autoturism pentru acoperiri pe bază de solvenți și fără măsuri de reducere secundară

28 kg COV nm /camion +

8 kg COV nm /cabina camion

pentru acoperiri pe bază de solvenți și fără măsuri de reducere secundară

150 kg COV nm /autobuz

pentru acoperiri pe bază de solvenți și fără măsuri de reducere secundară

3.A.2 Aplicarea vopselelor pentru reparații în ateliere auto

720 g COV nm /kg vopsea

pentru acoperiri pe bază de solvenți și fără măsuri de reducere secundară

3.A.2 Acoperirea bobinelor

480 g/kg vopsea aplicată

Tip acoperire

Factor de emisie

43,2 g COV nm /m 2

- pentru vopsele pe bază de solvenți (90g vopsea/m 2 ), fără măsuri de reducere secundară

10,8 g COV nm /m 2

- pentru vopsele pe bază de apă, fără măsuri de reducere secundară (90g vopsea/m 2 )

0 g/m 2

- pentru vopsele sub formă de pulbere

3.A.2 Învelirea sârmei

17 g COV nm /kg sârmă

pentru acoperiri pe bază de solvenți și fără măsuri de reducere secundară

3.A.2 Vopsirea lemnului în sectorul industrial

960 g COV nm /kg vopsea aplicată

pentru acoperiri pe bază de solvenți și fără măsuri de reducere secundară

3.A.2 Vopsirea pieilor

200 g COV nm /kg piele vopsită

3.A.2 Aplicarea vopselelor la fabricarea ambarcațiunilor/navelor

125 g COV nm /m 2

3.A.3 Aplicarea vopselelor pe structuri

740 g COV nm /kg vopsea pe bază de solvenți

În funcție de tipul sistemul/măsura de reducere a emisiilor aplicate, factorii de

emisie

vor

corectați

eficiențele

recomandate

prin

Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.A - tabele 3-17 ... 3-26 sau prin documentele

bază

publicate

EGTEI

pentru

categorii

de sisteme/măsuri

reținere,

ori

eficiența

indicată

furnizorul echipamentelor de reducere a poluării.

Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie prin aplicarea procedurilor din prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp. În viitor se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanț de masă (bilanț de solvenți cu conținut de COV), și în acest scop, autoritatea pentru protecția mediului va solicita operatorilor realizarea bilanțurilor anuale de solvenți cu conținut de COV. Se precizează că bilanțurile de solvenți vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire, cu evidențierea emisiilor dirijate/controlate și a celor fugitive.

Inventarul local de emisii pentru activitățile de aplicare a vopselelor cod NFR 3.A.2/3.A.3 va fi inclus în inventarul de emisii pentru unitatea în care se desfășoară această activitate conexă. Fiecare sursă asociată activităților de aplicare a vopselelor va fi tratată și prezentată în mod individual, împreună cu toți parametrii caracteristici.

Inventarele locale de emisii de COV nm

corespunzătoare activității de aplicare a vopselelor pentru marcarea drumurilor și a podurilor, cod NFR 3.A.3, vor fi luate în considerare ca emisii provenite din surse liniare asociate

drumurilor/podurilor

aflate

sub

jurisdicția

autorităților administrației publice locale sau în responsabilitatea structurilor teritoriale ale

CNADNR.

Pentru

inventarele

locale,

emisiile

COV nm

corespunzătoare aplicării vopselelor de protecție pe structuri/platforme industriale, cod NFR 3.A.3, vor fi considerate ca emisii provenite din surse de suprafață asociate perimetrului platformei industriale.

Elaborarea inventarului național de emisii

pentru categoriile de activități cod NFR 3.A se va realiza prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

- conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca furnizorii de date să indice incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenți cu conținut de COV, alte date specifice).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenți, alte date specifice, regimuri de funcționare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele

inventarelor

naționale

emisii

pentru

activitățile

din categoriile NFR 3.A.1, 3.A.2, 3.A.3 vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.33

Activități din categoria cod NFR 3.B.1 Degresarea

Degresarea constă în îndepărtarea de pe produse a substanțelor insolubile în apă (unsori, grăsimi, uleiuri, ceruri, depuneri de cărbune, gudroane). În cele mai frecvente cazuri, procesul se aplică pentru curățarea suprafețelor metalice, dar și a obiectelor/suprafețelor din plastic, sticlă, circuitelor imprimate și altor produse, corespunzător unui domeniu larg de activități industriale. Industria de prelucrare a metalelor reprezintă consumatorul major, dar degresarea cu solvenți se aplică și în tipografii, unități de

fabricare

substanțelor

chimice,

materialelor

plastice,

cauciucului, textilelor, sticlei, hârtiei și chiar în cele de producere a energiei electrice, service-uri auto.

Emisiile de COV nm

generate de activitatea de degresare cu solvenți sunt reglementate prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenților organici în anumite activități și instalații, cu modificările și completările ulterioare.

O instalație de degresare intră sub incidența OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenți organici recuperată în scopul refolosirii.

Se recomandă ca inventarele de emisii pentru aceste surse să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Pentru sursele din categoria cod NFR 3.B.1, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate în principal de consumurile de solvenți.

1.3.33.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii care desfășoară activități de degresare cu solvenți : industria

construcțiilor

mașini,

fabricarea

produselor electrocasnice,

fabricarea

componentelor

electronice,

reparații material rulant, șantiere navale, etc.;



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea

către

fiecare

operator

chestionarului

„Degresare_solvenți”;



solicitarea

serviciile

Reglementări

din

cadrul

agențiilor regionale/locale

pentru

protecția

mediului

datelor

interes

cuprinse în autorizațiile de mediu, bilanțurile de solvenți cu conținut de COV și în diverse alte documente.

Identificarea nivelului de abordare

Pentru estimarea emisiilor de COV nm

se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanțurilor de solvenți cu conținut de COV care trebuie raportate de către operatori. În situația în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se aplică nivelul 2 sau 3 de abordare, după caz.

1.3.33.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Realizarea fluxului de date

Întrucât degresarea cu solvenți a suprafețelor reprezintă o activitate conexă activităților principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu cel specific activităților principale.

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 3.B.1.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate activității de degresare cu solvenți organici se pot aplica următoarele metode:



Metode bazate pe bilanț masic;



Metode bazate pe factori de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

pentru activitatea de degresare trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Estimarea emisiilor pe baza bilanțurilor masice de COV, preluate din bilanțurile

solvenți

conținut

COV,

repartizarea

pe surse/echipamente

reprezintă

modul

estimare

cea

mai

redusă incertitudine.

În

scopul

repartizării

corecte

emisiilor

surse dirijate/controlate și a emisiilor fugitive, bilanțurile de solvenți trebuie elaborate pentru fiecare echipament/linie de degresare în parte.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităților de degresare, preluați din bilanțurile de solvenți cu conținut de COV, după cum urmează:



Valoarea I1 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde consumului real de solvenți organici ;



Valoarea E din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde emisiei totale de COV nm

în aer pe unitate

(kg/an);



Valoarea F din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde emisiei fugitive de COV nm

pe unitate

(kg/an);



Valoarea O6 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde cantității de solvenți organici din deșeurile colectate ;



Valoarea O1 din bilanțul de COV

, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei de COV

din gazele reziduale

(kg/an) și va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COV nm . Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F- O5. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a efluenților gazoși, repartizarea pe surse a emisiilor de COV nm

se va realiza

baza

datelor

privind

activitatea

corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;



Valoarea O5 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde cantităților de COV nm

reținute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor .

Pentru operatorii cu consumuri de solvenți pentru degresare mai mici de 1 t/an și care nu dețin bilanțuri de solvenți cu conținut de COV se va aplica, de asemenea, metoda bilanțului de masă, luând în considerare:



consumurile reale de solvenți;



eficiențele sistemelor de reducere a emisiilor de COV;



cantitățile de deșeuri rezultate din activitatea de degresare (deșeuri cu conținut de solvenți – conținutul de solvenți este estimat la 20% din cantitatea de deșeuri).

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se va realiza prin aplicarea factorului

nivel

recomandat

prin

Ghidul

EMEP/EEA

2009

– subcapitolul 3.B.1 pentru echipamentele de degresare cu circuit deschis. În funcție de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorul de emisie va fi corectat cu eficiența recomandată prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.B.1 pentru categorii de sisteme de reținere sau cu eficiența indicată de furnizorul echipamentului de reducere a poluării. Această metodă este aplicabilă în situația în care nu sunt disponibile bilanțurile de solvenți cu conținut de COV sau datele pe baza cărora să fie elaborate astfel de bilanțuri.

Inventarul local de emisii pentru activitățile de degresare va fi inclus în inventarul de emisii pentru unitatea în care se desfășoară această activitate conexă. Fiecare sursă asociată activităților de degresare va fi tratată și prezentată în mod individual, împreună cu toți parametrii caracteristici.

Inventarul național de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 3.B.1 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenți cu conținut de COV, alte date specifice).

Elaborarea rapoartelor

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 3.B.1 vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.34

Activități din categoria cod NFR 3.B.2 Curățarea chimică

Categoria de activități 3.B.2 Curățarea chimică (uscată) se referă la orice proces de îndepărtare cu solvenți organici a impurităților de pe articolele textile și produsele din blană, poluanții de interes fiind compușii organici volatili nemetanici (COV nm ).

Emisiile de COV nm

generate de activitatea de curățare chimică (uscată) sunt reglementate prin HG 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenților organici în anumite activități și instalații, cu modificările și completările ulterioare. Pentru o instalație de curățare chimică este prevăzută o valoare limită pentru emisiile totale în valoare de 20 g COV nm /kg produs curățat și uscat.

Specificul activității de curățare chimică constă în desfășurarea acesteia, în general în unități cu capacitate redusă, dotate cu una-două mașini cu capacitate de 10-12 kg de articole pe ciclu de curățare. Activitatea se desfășoară predominant în mediul urban, existând o tendință de grupare a unităților de curățare în lanțuri comerciale. Implementarea Directivei 1999/13/CE a impus eliminarea din uz a echipamentelor cu circuit deschis, întrucât emisiile generate de aceste echipamente depășeau valorile limită de emisie.

O instalație de curățare chimică intră sub incidența OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenți organici recuperată în scopul refolosirii.

Sursele din categoria cod NFR 3.B.2, asociate activităților de curățare chimică, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Pentru sursele din categoria cod NFR 3.B.2, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumurile de solvenți și de cantitatea de textile curățate.

1.3.34.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii economici al căror profil de activitate este curățarea chimică (uscată) a articolelor textile și a produselor din blană ;



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului , care pot furniza lista operatorilor autorizați și date referitoare la activitățile și instalațiile deținute de aceștia, cuprinse în autorizațiile de mediu și în diverse raportări (Bilanțurile de solvenți cu conținut de COV din Planuri de gestionare a solvenților cu conținut de COV);



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date surogat privind populația, numărul și capacitatea unităților cu acest profil de activitate, numărul de angajați, etc., incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea

către

fiecare

operator

chestionarului

„Curățare chimică”;



solicitarea

serviciile

Reglementări

din

cadrul

agențiilor regionale/locale

pentru

protecția

mediului

datelor

interes cuprinse în autorizațiile de mediu, bilanțurile de solvenți cu conținut de COV și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

În cazul în care o unitate care prestează activități de curățare chimică a textilelor deține instalații de ardere pentru producerea agentului termic și apei calde, operatorilor acestor unități le vor fi transmise și chestionarele

„Surse ardere mică putere_punctuale”.

Cantitățile de solvenți organici utilizate în cadrul unității pentru activitățile de întreținere (curățarea mașinilor) trebuie raportate la categoria de activități 3.B.1 Degresare.

Identificarea nivelului de abordare

Având în vedere dinamica tehnologică ce impune actualizarea repetată a metodologiei, precum și dificultatea obținerii datelor privind activitatea de curățare chimică, pentru estimarea emisiilor de COV nm

se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanțurilor de solvenți cu conținut de COV care trebuie raportate de către operatori. În cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2 de abordare.

1.3.34.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Pentru inventarierea emisiilor aferente activităților/surselor existente în amplasamentul unei unități de curățare chimică (uscată), vor fi luate în considerare toate procesele care se desfășoară pe amplasament.

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

Realizarea fluxului de date;

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

Elaborarea și verificarea inventarelor;

Elaborarea rapoartelor.

Realizarea fluxului de date

Identificarea unităților cu profil de curățare chimică se va realiza pe baza informațiilor deținute de serviciile de Reglementări ale autorității de mediu.

Reprezentanții

autorității

mediu

vor

distribui

reprezentanților curățătoriilor

chimice

chestionarele

colectare

datelor

privind activitatea, caracteristicile și localizarea surselor, tehnici și tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.

mediu

solicita

clarificări.

Operatorul

transmite

clarificările solicitate, în urma acestei operații rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 3.B.2.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate activității de curățare chimică (uscată) se pot aplica următoarele metode:



Metode bazate pe bilanț masic ;



Metode bazate pe factori de emisie ;



Metode bazate pe date surogat .

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

pentru curățătoriile chimice trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Estimarea emisiilor pe baza bilanțurilor masice de COV, preluate din bilanțurile

solvenți

conținut

COV,

repartizarea

pe surse/echipamente

reprezintă

modul

estimare

cea

mai

redusă incertitudine.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităților de curățare chimică, preluați din bilanțurile de solvenți cu conținut de COV, după cum urmează:



Valoarea I1 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde consumului real de solvenți organici ;



Valoarea E din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde emisiei totale de COV nm

în aer pe unitate

(kg/an);



Valoarea F din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde emisiei fugitive de COV nm

pe unitate

(kg/an);



Valoarea O6 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde cantității de solvenți organici din deșeurile colectate ;



Valoarea O1 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

emisiei de COV nm

din gazele reziduale

(kg/an) și va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COV

. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F- O5. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a

efluenților gazoși, repartizarea pe surse a emisiilor de COV nm

se va realiza

baza

datelor

privind

activitatea

corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;



Valoarea O5 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde cantităților de COV nm

reținute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor .

Estimarea emisiilor pe sursă, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea factorului de nivel 2 recomandat prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.B.2 pentru echipamentele de curățare cu circuit deschis. În funcție de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorul de emisie va fi corectat cu eficiența recomandată prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.B.2 pentru categorii de sisteme de reținere sau cu eficiența indicată de furnizorul echipamentului de reducere a poluării. Această metodă este aplicabilă numai în situația în care nu sunt disponibile alte date privind activitatea în afara cantității de textile curățate.

Metode bazate pe date surogat se vor aplica în absența datelor privind activitatea necesare utilizării metodelor bazate pe bilanț masic sau pe factori de emisie. În acest caz, emisiile de COV nm

pot fi estimate cu ajutorul datelor surogat precum:



populația urbană– prin aplicarea factorului indicat prin Ghidul EMEP/EEA,

factor

care

aproximează

grad

ridicat

de incertitudine cantitatea de textile curățate anual per capita;



datele privind numărul și capacitatea unităților, numărul de angajați, etc. pot fi extrapolate la unitățile a căror existență este cunoscută, dar pentru care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea.

Inventarul local de emisii

va cuprinde pentru fiecare unitate cu profil de curățare chimică (uscată) toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

Inventarul național de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 3.B.2 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenți, capacități

lucru,

regimuri

funcționare,

caracteristici

fizice

ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într- o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 3.B.2 vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.35

Activități din categoria cod NFR 3.C Produse chimice

Categoria de activități cod NFR 3.C Produse chimice se referă la:



fabricarea spumelor poliuretanice și polistirenice;



suflarea (oxidarea) bitumului;



fabricarea anvelopelor;



fabricarea substanțelor chimice organice speciale;



fabricarea vopselelor, cernelurilor și a cleiurilor (adezivilor);



extracția grăsimilor și a uleiurilor comestibile și necomestibile;



aplicarea industrială a adezivilor;



tăbăcirea pieilor.

Sub incidența HG 699/2003, cu modificările și completările ulterioare, intră următoarele activități:



conversia cauciucului – în cazul unui consum anual de solvenți cu conținut de COV mai mare de 15 tone;



fabricarea produselor farmaceutice – în cazul unui consum anual de solvenți cu conținut de COV mai mare de 50 tone;



fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor și adezivilor – pentru un consum anual de solvenți cu conținut de COV mai mare de 50 tone;



extracția și rafinarea uleiurilor vegetale și a grăsimilor animale – pentru un consum anual de solvenți cu conținut de COV mai mare de 10 tone;



fabricarea încălțămintei – în cazul unui consum anual de solvenți cu conținut de COV mai mare de 5 tone.

Instalațiile din industria chimică, respectiv instalațiile pentru tăbăcirea blănurilor și a pieilor cu o capacitate de tratare care depășește 12 tone produse finite/zi, intră sub incidența

Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005 , fiind obligatorie obținerea autorizației integrate de mediu.

Conform Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005 , industria chimică este indicată drept categorie de activități industriale pentru care este obligatorie obținerea autorizației integrate de mediu.

1.3.35.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii economici

care desfășoară următoarele categorii de activități: fabricarea spumelor poliuretanice și polistirenice, suflarea (oxidarea) bitumului, fabricarea anvelopelor, fabricarea substanțelor chimice organice speciale, fabricarea vopselelor, cernelurilor și a cleiurilor (adezivilor), extracția grăsimilor și a uleiurilor comestibile și necomestibile, aplicarea industrială a adezivilor;



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind producțiile, incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea

către

fiecare

operator

chestionarului

„Utilizare produse chimice”, care include o foaie separată dedicată facilităților pentru stocarea în vrac a solvenților (rezervoare) care trebuie completată

fiecare

operator

care

deține

astfel

facilități, indiferent de domeniul de activitate;



solicitarea

serviciile

Reglementări

din

cadrul

agențiilor regionale/locale

pentru

protecția

mediului

datelor

interes

cuprinse în autorizațiile de mediu, bilanțurile de solvenți cu conținut de COV și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Operatorilor unităților cu profilele menționate mai sus le vor fi transmise și chestionarele „Surse ardere mică putere_punctuale”. În acest context, se precizează că fabricile de ulei vor trebui să indice dacă utilizează drept combustibil adițional cojile de semințe.

Identificarea nivelului de abordare

Având în vedere dinamica tehnologică care impune actualizarea repetată a metodologiei, precum și dificultatea obținerii datelor privind activitatea de curățare chimică, pentru estimarea emisiilor de COV nm

1.3.35.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Pentru inventarierea emisiilor aferente activităților avute în vedere, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfășoară pe amplasamentul fiecărei unități.

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

Realizarea fluxului de date;

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

Elaborarea și verificarea inventarelor;

Elaborarea rapoartelor.

Realizarea fluxului de date

Identificarea unităților cu profil de fabricare a spumelor poliuretanice și polistirenice,

suflarea

(oxidarea)

bitumului,

fabricarea

anvelopelor, fabricarea substanțelor chimice organice speciale, fabricarea vopselelor, cernelurilor și a cleiurilor (adezivilor), extracția grăsimilor și a uleiurilor comestibile și necomestibile, aplicarea industrială a adezivilor, se va realiza pe baza informațiilor deținute de serviciile de Reglementări ale autorității de mediu.

Reprezentanții autorității de mediu vor distribui reprezentanților acestor unități

chestionarele

colectare

datelor

privind

activitatea,

caracteristicile și localizarea surselor, tehnici și tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.

mediu

solicita

clarificări.

Operatorul

transmite clarificările solicitate, în urma acestei operații rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 3.C.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate activităților încadrate în categoria cod NFR 3.C se pot aplica următoarele metode:



Metode bazate pe bilanț masic ;



Metode bazate pe factori de emisie .

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

pentru unitățile/instalațiile de fabricare a produselor chimice trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Având

în

vedere

diversitatea

activităților,

proceselor,

tehnicilor

și tehnologiilor aferente categoriei de activități cod NFR 3.C, gama largă de produse fabricate, precum și variația capacităților de producție, abordarea pentru estimarea emisiilor va fi diferențiată.

Fabricarea spumelor poliuretanice și polistirenice

Emisiile asociate fabricării spumelor poliuretanice și polistirenice sunt cauzate de evaporarea agenților de expandare. Se precizează că întreaga cantitate de agenți de expandare utilizată va fi în cele din urmă emisă în atmosferă. Astfel, o parte din această cantitate este emisă în cursul procesului de fabricare, restul (cantitatea reținută în produs) fiind eliberat de-a lungul timpului, pe perioada de utilizare/stocare a produselor.

Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării spumelor poliuretanice și polistirenice se va aplica

metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie

de nivel 2, corespunzători activității fără măsuri/sisteme de control,

recomandați prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.C Produse chimice, în tabelele 3-2, 3-3 și 3-4.

În situația în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de fabricarea spumelor polistirenice, se vor utiliza eficiențele recomandate în tabelul 3-15 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficiențele furnizate de producătorii instalațiilor/sistemelor de control.

În situația în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de fabricarea spumelor poliuretanice, se vor utiliza eficiențele furnizate de producătorii instalațiilor/sistemelor de control.

În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziția utilizatorilor acestor echipamente eficiențele de reducere, ci concentrațiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulțirea debitului volumetric cu valoarea maximă a concentrației garantate de furnizor.

Suflarea (oxidarea) bitumului

Suflarea

bitumului,

care

implică

oxidarea

bitumului

fierbinte

prin barbotarea

aerului

suflare,

realizează

în

scopul

îmbunătățirii comportamentului acestuia. Emisiile rezultate din suflarea bitumului sunt în principal de particule organice, hidrocarburi gazoase în concentrație destul de ridicată și substanțe organice policiclice.

Pentru estimarea emisiilor asociate etapei de suflare (oxidare) a bitumului se va aplica

metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie

de nivel 2, corespunzători activității fără măsuri/sisteme de control, recomandați prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.C Produse chimice, după cum urmează:



tabelul 3-8 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului în rafinării;



tabelul 3-9 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului folosit la fabricarea materialelor bitumate (carton bitumat, membrane bitumate, etc.);



tabelul 3-10 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului folosit la pavarea drumurilor.

În situația în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor, se vor utiliza eficiențele recomandate prin tabelele 3-17, 3-18 și 3-19 din Ghidul

EMEP/EEA

2009

eficiențele

furnizate

producătorii instalațiilor/sistemelor de control.

În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziția utilizatorilor acestor echipamente eficiențele de reducere, ci

concentrațiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulțirea debitului volumetric cu valoarea maximă a concentrației garantate de furnizor.

Suflarea (oxidarea) bitumului reprezintă o etapă a procesului de fabricare a bitumului,

respectiv

diferitelor

materiale

bitumate

și

mixturilor asfaltice. În consecință, emisiile asociate acestei activități trebuie luate în considerare la elaborarea inventarelor de emisii pentru rafinării, iar dacă este cazul și în unitățile de producție a materialelor bitumate sau la prepararea și aplicarea mixturilor asfaltice.

Fabricarea vopselelor, cernelurilor și a cleiurilor (adezivilor)

În cadrul acestei categorii de procese nu au loc reacții chimice, ci numai procese fizice, precum cele de cântărire, amestecare, măcinare, nuanțare, subțiere și de ambalare. Aceste procese sunt realizate în rezervoare mari de amestecare la temperaturi apropiate de temperatura ambiantă.

Estimarea emisiilor pe baza bilanțurilor masice de COV , preluate din bilanțurile

solvenți

conținut

COV,

repartizarea

pe surse/echipamente

reprezintă

modul

estimare

cea

mai

redusă incertitudine.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităților de fabricare a vopselelor, cernelurilor și adezivilor, preluați din bilanțurile de solvenți cu conținut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:



Valoarea I1 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

consumului de solvenți organici

în stare pură sau în preparate cumpărate, care sunt utilizați în instalație, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanțul masic;



Valoarea O1 din bilanțul de COV

, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei de COV

din gazele reziduale (kg/an)

și va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COV nm . Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O6- O7-O8. În cazul în care există mai multe coșuri de evacuare a efluenților gazoși, repartizarea pe surse a emisiilor de COV nm

se va realiza

baza

datelor

privind

activitatea

corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.



Valoarea O5 din bilanțul de COV

, exprimată în kg/an, corespunde cantităților de COV nm

reținute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;



Valoarea O6 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantității de solvenți organici din deșeuri;



Valoarea O7 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantității de solvenți organici în produsele finite (comercializate);



Valoarea O8 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantității de solvenți organici refolosiți, care nu fac parte din categoria input;



Valoarea F din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

emisiei fugitive de COV nm

pe instalație

(kg/an). Emisia fugitivă F = I1–O1–O5–O6–O7–O8;



Valoarea E din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

emisiei totale de COV nm

în aer pe instalație

(kg/an). E = F + O1.

Metoda de estimare a emisiilor de COV nm

bazată pe bilanț de masă (bilanț de solvenți cu conținut de COV) se va aplica la nivelul instalațiilor care intră

sub

incidența

699/2003

modificările

și

completările ulterioare.

Estimarea emisiilor pe unitate/instalație, pe baza factorilor de emisie , se va realiza prin aplicarea factorilor de emisie, a eficiențelor și a relațiilor de calcul al factorilor de consum, recomandate prin documentul de bază EGTEI 2003 referitor la Fabricarea vopselelor, cernelurilor și adezivilor.

Conform documentului de bază EGTEI 2003, factorul mediu de emisie pentru fabricarea vopselelor, cernelurilor și adezivilor prin practicile curente este de 3,5% din cantitatea de solvent utilizată. Aplicarea măsurilor primare de reducere a emisiilor, prin utilizarea bunelor practici, conduce la o diminuare a acestui factor la 2,5% - corespunzător unei eficiențe de 27%, în timp ce aplicarea măsurilor secundare determină o scădere a emisiei de COV nm

la 1,75% din consumul de solvent - corespunzător unei eficiențe de 50%.

În scopul determinării emisiilor de COV nm

pe unitate/instalație, în funcție de structura producției, se va calcula factorul de consum conform relației:



1000





P i



S i

unde:

(1.7)

FC = factor de consum, exprimat în g solvent/kg produse de acoperire fabricate

Pi = cantitatea de produse de acoperire de tip i (pe bază de apă, pe bază de

solvenți,

solvenți),

exprimată

în

procente

din

producția unității/instalației)

Si = conținutul de solvent din produsul i, exprimat în procente de masă

Factorii de emisie se obțin aplicând factorului de consum determinat pentru o unitate/instalație procentul de emisie indicat pentru tehnica utilizată (3,5%, 2,5%, respectiv 1,75% din consumul de solvent).

Datele privind activitatea sunt reprezentate de producțiile de preparat (vopsele, cerneluri, adezivi), pe tipuri de preparate (preparate pe bază de apă, pe bază de solvenți, solvenți) și în funcție de conținutul mediu de solvenți.

Fabricarea substanțelor chimice organice speciale

Această industrie este foarte eterogenă: fabricile produc o gamă largă de produse și pot stoca câteva sute de tipuri de materii prime și de produse intermediare. Procesele de producție se desfășoară în campanii, în instalații ce se pot folosi pentru mai multe scopuri. Operațiile care se desfășoară într- o asemenea fabrică sunt diverse: reacții chimice propriu-zise, extracție lichid-lichid sau separare lichid-solid, gaz-solid, distilare, cristalizare, uscare, etc.

Având în vedere că Ghidul EMEP/EEA este destinat elaborării inventarelor naționale de emisii, acesta precizează că, dată fiind diversitatea proceselor de fabricare a substanțelor organice speciale, nu este posibilă o descriere simplificată a acestui tip de procese.

Pentru această categorie de activități Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie de nivel 2 pentru estimarea emisiilor de COV nm

rezultate din utilizarea solvenților pentru fabricarea de produse farmaceutice – tabelul 3-7, precum și eficiențe ale sistemelor de control al poluării – tabelul 3-16.

Dat fiind faptul că activitățile de fabricare a substanțelor chimice organice speciale (pigmenți, produse farmaceutice, biocide, etc.) intră sub incidența OUG nr. 152/2005 (Directiva IPPC) și pot genera probleme de poluare a aerului la nivel local, se recomandă abordarea unui nivel mai detaliat pentru estimarea emisiilor pentru toți poluanții relevanți. Datele necesare estimării emisiilor trebuie detaliate la nivel de unitate în funcție de tehnicile și tehnologiile aplicate, gama de produse și producțiile realizate, consumuri de materii prime și materiale, sistemele pentru controlul emisiilor și eficiențele acestora.

Dată fiind complexitatea proceselor de fabricare a substanțelor chimice organice speciale, se apreciază că estimarea cu cel mai mic grad de incertitudine a emisiilor poate fi efectuată de fiecare operator în parte, luând în considerare particularitățile instalațiilor de producție și pentru controlul emisiilor. În acest sens, autoritatea pentru protecția mediului va solicita operatorilor furnizarea datelor referitoare la emisiile de poluanți pentru fiecare instalație/proces/produs, precum și datele privind tehnicile și

tehnologiile aplicate, gama de produse și producțiile realizate, consumuri de materii prime și materiale, sistemele pentru controlul emisiilor și eficiențele acestora. Se precizează că vor fi incluse și procesele de stocare/manevrare a materiilor prime lichide și solide, instalațiile de răcire, precum și procesele de ardere pentru producerea de abur/energie termică și/sau în scopuri tehnologice (de exemplu instalații de oxidare termică).

Informațiile furnizate de operatori vor fi coroborate cu cele provenite din documentațiile întocmite în scopul autorizării, din bilanțuri de solvenți cu conținut de COV sau din alte documentații.

Fabricarea anvelopelor

Prin HG 699/2003 cu modificările și completările ulterioare, conversia cauciucului constă în transformarea cauciucului natural sau sintetic în produs finit, incluzând orice activitate de mixare, frezare, malaxare, calandrare, extrudare și vulcanizare a cauciucului natural sau sintetic, precum și orice operațiune conexă.

Fabricarea anvelopelor reprezintă o activitate specifică de conversie a cauciucului.

Estimarea emisiilor pe baza bilanțurilor masice de COV , preluate din bilanțurile

solvenți

conținut

COV,

repartizarea

pe surse/echipamente

reprezintă

modul

estimare

cea

mai

redusă incertitudine.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităților

conversie

cauciucului,

respectiv

fabricare

a anvelopelor, preluați din bilanțurile de solvenți cu conținut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, în mod similar recomandărilor formulate pentru fabricarea vopselelor, cernelurilor și adezivilor.

Metoda de estimare a emisiilor de COV nm

bazată pe bilanț de masă (bilanț de solvenți cu conținut de COV) se va aplica la nivelul instalațiilor care intră

sub

incidența

699/2003

modificările

și

completările ulterioare.

În situația în care nu sunt disponibile date aferente etapelor de proces (amestecare, frezare, extrudare, calandrare, tratare, reșapare)

estimarea emisiilor

unitate/instalație

procesare

cauciucului,

baza factorilor de emisie

, se va realiza prin aplicarea factorilor de emisie specifici de nivel 2 recomandați prin Ghidul EMEP/EEA, ținând cont de eficiențele sistemelor de reducere a emisiilor indicate prin Ghid sau de furnizorul echipamentului de producție.

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie ,

pe etape ale procesului de fabricație și tip de produs din cauciuc,

se va realiza prin aplicarea

factorilor

emisie

recomandați

prin

metodologia

USEPA

AP42

– capitolul

4.12

„Manufacture

Rubber

Products” (

http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch04/index.html ),

care

furnizează factori de emisie atât pentru compușii organici volatili cât și pentru particule-fracțiunea PM 10

și o serie de compuși ai metalelor.

În cazul în care nu sunt disponibile date referitoare la tipurile de cauciuc, dar sunt disponibile date privind etapele de proces,

estimarea emisiilor pe etape ale procesului de fabricație

se poate realiza

pe baza factorilor de emisie,

furnizați prin Manualul privind tehnicile de estimare a emisiilor de la

fabricarea

produselor

din

cauciuc

elaborat

Departamentul

de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populație și Comunități al Guvernului Australian

(

http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-

technique/frubber.html ).

Extracția grăsimilor și a uleiurilor comestibile și necomestibile

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează informații cu privire la aceste activități în categoria cod NFR 3.C Produse chimice. Trebuie totuși menționat că Ghidul abordează estimarea emisiilor asociate activităților de extracție a grăsimilor și a uleiurilor comestibile și necomestibile în subcapitolul 3.D.3 Utilizarea altor produse. Ca urmare, estimarea emisiilor se

face

conform

procedurii

prezentate

în

subcapitolul

1.3.38

al Îndrumarului, iar datele vor fi raportate la categoria de activități cod NFR 3.D.3.

Aplicarea industrială a adezivilor

Pentru această categorie de activități Ghidul EMEP/EEA ia în considerare fabricarea benzilor adezive și fabricarea încălțămintei.

În același timp, Ghidul tratează aplicarea industrială a adezivilor, în care sunt incluse și fabricarea benzilor adezive și fabricarea încălțămintei, în cadrul categoriei de activități 3.D.3 Utilizarea altor produse.

Ca urmare, pentru a preveni dubla luare în considerare a emisiilor asociate aplicării

adezivilor

pentru

fabricarea

benzilor

adezive

și

fabricarea încălțămintei, estimarea acestora se va face conform procedurii prezentate în subcapitolul 1.3.38 al Îndrumarului, iar emisiile vor fi raportate la categoria de activități cod NFR 3.D.3.

Tăbăcirea pieilor

Pentru această categorie de activități Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de emisie de nivel 2 pentru amoniac în valoare de 0,68 g/kg de piele brută, aplicabil în cazul în care pentru tăbăcire se folosesc săruri de amoniu.

Estimarea emisiilor asociate stocării solvenților organici în rezervoare

În cazul în care se practică stocarea solvenților organici în rezervoare, estimarea emisiilor asociate se va realiza cu ajutorul programului de calcul

TANKS Emissions Estimation Software

(TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air Pollutant Emission Factors,

AP-42”,

disponibil

adresa

http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/

acestea.

Fiecare

sursă

tratată

și

prezentată

în

mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici. De asemenea, pentru

fiecare

sursă

vor

estimate

și

prezentate

emisiile

tuturor poluanților relevanți.

Inventarul național de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 3.C se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenți, producții, alte date specifice, regimuri de funcționare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 3.C vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.36

Activități din categoria cod NFR 3.D.1 Tipărire

Emisiile de COV nm

generate de activitățile de tipărire sunt reglementate prin HG nr.699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor

COV

datorate

utilizării

solvenților

organici

în

anumite activități și instalații, cu modificările și completările ulterioare.

O instalație de tipărire intră sub incidența OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenți organici recuperată în scopul refolosirii.

Obținerea datelor statistice privind consumurile de cerneluri utilizate pe tipuri de tehnici de tipărire fiind dificilă, se recomandă ca inventarele de emisii pentru tipografii să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul. În aceste

condiții,

datele

specifice

privind

activitatea

în

tipografii

sunt reprezentate

consumurile

cerneluri,

solvenți

pentru

diluarea cernelurilor, soluții de umidificare, adezivi, etc.

De asemenea, este necesară luarea în considerare a emisiilor de COV nm

generate de activitățile de tipărire desfășurate în instituții, întreprinderi, mici unități economice, centre de fotocopiere și tipărire.

1.3.36.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii care desfășoară activități de tipărire ;



Agențiile regionale și locale pentru protecția mediului



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind populația pe localități urbane, incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Tipărire”;



solicitarea

serviciile

Reglementări

din

cadrul

agențiilor regionale/locale

pentru

protecția

mediului

datelor

interes cuprinse în autorizațiile de mediu, bilanțurile de solvenți cu conținut de COV și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

În cazul în care o tipografie deține instalații de ardere pentru producerea agentului termic și apei calde, operatorilor acestor unități le va fi transmis

și chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. De asemenea, în cazul în care tehnica de tipărire utilizată presupune surse de ardere asociate (instalații de încălzire aer pentru uscare) vor fi furnizate date privind activitatea conform chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Având în vedere dinamica tehnologică, care impune actualizarea repetată a metodologiei, precum și dificultatea obținerii datelor privind activitatea de tipărire, pentru estimarea emisiilor de COV nm

1.3.36.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Pentru inventarierea emisiilor aferente activităților/surselor existente în amplasamentul unei tipografii, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfășoară pe amplasament.

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

Realizarea fluxului de date;

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

Elaborarea și verificarea inventarelor;

Elaborarea rapoartelor.

Realizarea fluxului de date

Identificarea tipografiilor se va realiza pe baza informațiilor deținute de serviciile de Reglementări ale autorității de mediu.

Reprezentanții

autorității

mediu

vor

distribui

reprezentanților tipografiilor

chestionarele

colectare

datelor

privind

activitatea, caracteristicile și localizarea surselor, tehnici și tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.

mediu

solicita

clarificări.

Operatorul

transmite clarificările solicitate, în urma acestei operații rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 3.D.1.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate activității de tipărire se pot aplica următoarele metode:



Metode bazate pe bilanț masic

- aplicabile pentru estimarea emisiilor de

COV nm

din

activitatea

tipărire

desfășurată

în

cadrul tipografiilor;



Metode bazate pe factori de emisie

- aplicabile pentru estimarea emisiilor de COV nm

din activitatea de tipărire desfășurată în instituții, întreprinderi,

mici

unități

economice,

centre

fotocopiere

și tipărire.

Elaborarea inventarelor

Inventarele

locale

emisii

pentru

tipografii

trebuie

să

cuprindă următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Estimarea emisiilor pe baza bilanțurilor masice de COV, preluate din bilanțurile

solvenți

conținut

COV,

repartizarea

pe surse/echipamente

reprezintă

modul

estimare

cea

mai

redusă incertitudine.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităților de curățare chimică, preluați din bilanțurile de solvenți cu conținut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:



Valoarea I1 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde consumului real de solvenți organici ;



Valoarea O1 din bilanțul de COV

, exprimată în kg/an,

corespunde emisiei de COV

din gazele reziduale

(kg/an) și va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COV nm . Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F- O5. În cazul în care există mai multe coșuri de evacuare a efluenților gazoși, repartizarea pe surse a emisiilor de COV nm

se va realiza pe baza

datelor

privind

activitatea

corespunzătoare

echipamentelor conectate la fiecare sursă;



Valoarea O4 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde emisiilor de COV nm

necaptate, pe unitate

(kg/an);



Valoarea O3 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde cantității de solvenți organici reținută în materialele tipărite ;



Valoarea O6 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde cantității de solvenți organici din deșeuri ;



Valoarea O9 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde cantității de solvenți organici eliberați în alte moduri ;



Valoarea O5 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an,

corespunde cantităților de COV nm

reținute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor ;



Valoarea E din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

emisiei totale de COV nm

în aer pe unitate

(kg/an);



Valoarea F din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

emisiei fugitive de COV nm

pe unitate

(kg/an). Emisia fugitivă F = O3

+ O4 + O9.

Estimarea emisiilor pe sursă, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea factorilor de nivel 2 recomandați prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.D.1 pentru diferitele tehnici tipografice. În funcție de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorii de emisie vor fi corectați cu eficiențele recomandate prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.D.1 pentru categorii de metode de reducere a poluării sau cu eficiența indicată de furnizorii echipamentelor de reducere a emisiilor. Această metodă este aplicabilă numai în situația în care nu sunt disponibile bilanțurile de solvenți cu conținut de COV nm .

În funcție de tehnica de tipărire, datele privind activitatea sunt reprezentate de:



consumul de cerneală pentru tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire;



consumul de cerneală nediluată pentru rotogravura de editare;



consumul

cerneală

gata

utilizare

pentru

flexografie

și rotogravura pentru tipărirea ambalajelor.

Pentru estimarea emisiilor de COV nm

din activitatea de tipărire desfășurată în instituții, întreprinderi, mici unități economice, centre de fotocopiere și tipărire

utiliza

factorul

emisie

0,4

COV nm /an/locuitor, recomandat prin metodologia US EPA – AP42 subcapitolul 4.9.1 General

Graphic Printing. Emisiile asociate acestei activități se vor distribui cu preponderență pe localitățile urbane.

Inventarul local de emisii

va cuprinde pentru fiecare tipografie toate sursele

poluanți

atmosferici

existente

în

amplasamentul

acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

De asemenea, inventarele locale de emisii vor include și emisiile de COV nm

generate de activitatea de tipărire desfășurată în instituții, întreprinderi, mici unități economice, centre de fotocopiere și tipărire, emisii care vor fi luate în considerare ca surse de suprafață asociate perimetrelor intravilane construite ale localităților.

Inventarul național de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 3.D.1 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În ceea ce privește incertitudinea privind emisiile de COV nm

din activitățile de tipărire desfășurate în instituții, întreprinderi, mici unități economice, centre de fotocopiere și tipărire, se va lua în considerare că factorul de emisie este încadrat în clasa C de evaluare calitativă a incertitudinii.

Elaborarea rapoartelor

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 3.D.1 vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.37

Activități din categoria cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenților

Categoria de activități 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenților se referă la emisiile de COV nm

generate de folosirea a numeroase produse destinate uzului casnic, produse care sunt încadrate în următoarele categorii:



cosmetice și produse de toaletă – aerosoli, geluri, șampoane, și alte produse de îngrijire a părului, antiperspirante/deodorante, parfumuri, loțiuni după dizolvant și lacuri pentru unghii, alcool sanitar, etc.;



produse pentru întreținerea locuinței – aerosoli, produse de curățat, dezinfectanți, odorizante de cameră, produse de lustruit;



produse pentru întreținerea vehiculelor - antigel, lichid de frână, lichidul

parbriz,

lacuri

și

ceruri,

produse

pentru

curățarea motorului, produse pentru îndepărtarea gheții;



produse utilizate în construcții – adezivi pentru tapet, faianță, conducte,

construcție,

diluanți

pentru

vopsele,

produse

pentru îndepărtarea vopselei, alți solvenți, exclusiv aplicarea vopselelor.

Lichidul de răcire (etilen glicol) poate contribui în mod semnificativ la emisiile naționale de COV nm .

Pesticidele precum erbicidele și insecticidele de grădină și spray-urile cu insecticid pentru uz casnic sunt considerate bunuri de consum gospodăresc. Cele mai multe produse agrochimice sunt destinate uzului agricol și nu fac subiectul acestui subcapitol.

De asemenea, se face distincție între produsele în stare de aerosoli și cele care nu se află în această stare.

Compușii organici volatili nemetanici din bunurile de uz gospodăresc au, de regulă, rol de solvenți. În aerosoli, COV nm

precum butanul și propanul au și rol de agenți de propulsare.

Datele privind consumurile/vânzările defalcate pe categorii de produse a căror utilizare casnică generează emisii de COV nm

sunt dificil de obținut, iar compozițiile acestora variază foarte mult. De asemenea, este dificilă departajarea consumurilor industriale de cele casnice, din totalul vânzărilor de astfel de produse.

Din aceste considerente, estimarea emisiilor se va realiza pe baza factorilor de emisie de nivel 2 de abordare furnizați de Ghidul EMEP/EEA, subcapitolul 3.D.2.

Având în vedere că în mediul rural consumurile de astfel de produse sunt în general mai reduse decât în mediul urban, precum și faptul că specificul național este mai apropiat de cel european, se recomandă ca estimarea emisiilor de COV nm

generate de utilizarea casnică a solvenților să se facă în modul următor:



pentru utilizarea produselor pentru întreținerea vehiculelor, factorul de emisie de nivel 2 exprimat în kg COV nm /vehicul/an se va aplica numărului de vehicule înmatriculate

care se poate obține de serviciul

specializat al Poliției Române ;



pentru utilizarea celorlalte categorii de produse, se vor lua în considerare:

în mediul rural - valorile minime ale intervalului de încredere recomandat pentru factorul de emisie de nivel 2 exprimat în kg COV nm /locuitor/an pentru fiecare categorie de produse în parte;

în mediul urban - factorii de emisie specifici, de nivel 2, exprimați în kg COV nm /locuitor/an pentru fiecare categorie de produse în parte.

Factorii recomandați, prezentați în tabelul următor, se referă la categoriile de produse, cumulat pentru produsele sub formă de aerosoli și sub alte forme.

Tabelul 1.11

Factorii recomandați pentru estimarea emisiilor de COV nm

asociate categoriei de activități cod NFR 3.D.2

Categorii de produse

Factori de emisie (kg COV nm /locuitor/an)

Factori de emisie (kg COV nm /vehicul/an)

rural

urban

Solvenți

cosmetice și produse de toaletă

0,3

0,7

produse pentru întreținerea locuinței

0,13

0,25

produse pentru întreținerea vehiculelor

0,8

produse utilizate în construcții

0,14

0,27

Agenți de propulsare

0,4

0,8

Datele privind această activitatea sunt reprezentate de numărul de locuitori, respectiv de numărul de vehicule înmatriculate, la nivelul fiecărei localități.

Inventarul local

va include emisiile de COV nm

generate de utilizarea casnică a solvenților, care vor fi luate în considerare ca emisii asociate surselor de suprafață reprezentate de perimetrele intravilane construite ale localităților.

Inventarul național de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 3.D.2 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În ceea ce privește incertitudinea privind emisiile de COV nm

generate de utilizarea casnică a solvenților, se va lua în considerare că factorii de emisie recomandați de Ghid sunt încadrați în clasa B de evaluare calitativă a incertitudinii.

1.3.38

Activități din categoria cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse

Categoria de activități cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse se referă la:



Extracția grăsimilor și a uleiurilor comestibile și necomestibile - extragerea uleiului din semințe se realizează fie mecanic, fie prin utilizarea de solvenți, fie utilizând ambele metode în cadrul aceluiași proces;



Conservarea lemnului în sectorul industrial - în scopul asigurării protecției împotriva mucegaiurilor, a altor ciuperci, a insectelor sau împotriva

intemperiilor.

Utilizarea

agenților

pentru

conservarea lemnului în sectorul casnic este acoperită de categoria de activități cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenților;



Tratarea împotriva coroziunii și pentru conservarea vehiculelor – prin aplicarea unui strat protector de acoperire pe partea inferioară a caroseriilor autovehiculelor – în cadrul procesului de reparații și întreținere ale vehiculelor. În această categorie de activități nu este inclusă aplicarea vopselelor în cazul reparării autovehiculelor, care se încadrează în categoria de activități cod NFR 3.A Aplicarea vopselelor, din Ghidul EMEP/EEA;



Deparafinarea vehiculelor;



Aplicarea

adezivilor

–

este o

activitate

care

desfășoară

în numeroase

sectoare

activitate,

precum

producerea

benzilor adezive

și

foliilor

compozite,

fabricarea

și/sau

reparațiile autoturismelor, vehiculelor comerciale, rulotelor, vagoanelor de cale ferată și avioanelor, fabricarea încălțămintei și a pielăriei, industria lemnului și a mobilei;



Combustia tutunului prin fumat.

Sub incidența HG 699/2003, cu modificările și completările ulterioare, intră următoarele activități:



extracția și rafinarea uleiurilor vegetale și a grăsimilor animale –

pentru un consum anual de solvenți cu conținut de COV mai mare de 10 tone;



fabricarea încălțămintei

– în cazul unui consum anual de solvenți cu conținut de COV mai mare de 5 tone;



impregnarea lemnului

– în cazul unui consum anual de solvenți cu conținut de COV mai mare de 25 tone,



acoperirea cu adezivi

– pentru un consum anual de solvenți cu conținut de COV mai mare de 5 tone.

1.3.38.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii economici

care desfășoară activități din categoriile mai sus prezentate: fabrici de ulei, unitățile din industria lemnului și a mobilei, ateliere pentru reparații și întreținere auto, fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, unități specializate pentru impregnarea lemnului, unități cu profil de fabricare a benzilor adezive și/sau a foliilor compozite, fabrici de încălțăminte, fabrici de țigarete;



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind numărul de locuitori și repartiția acestora, incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea următoarelor chestionare:

„Extracție_uleiuri_grăsimi” către operatorii cu acest profil de activitate (fabrici de ulei);

„Aplicare_adezivi” către operatorii care desfășoară activități de aplicare a adezivilor precum: fabrici de automobile, de material

rulant,

avioane,

unități

specializate

pentru impregnarea lemnului, unități cu profil de fabricare a benzilor adezive și/sau a foliilor compozite, fabrici de încălțăminte, etc.;

„Fumat” către fabricanții de țigarete;

„Procese_lemn” către operatorii din sectorul de prelucrare a lemnului.



solicitarea

serviciile

Reglementări

din

cadrul

agențiilor regionale/locale

pentru

protecția

mediului

datelor

interes cuprinse în autorizațiile de mediu, bilanțurile de solvenți cu conținut de COV și în diverse alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Operatorilor unităților cu profilele menționate mai sus le vor fi transmise, după caz și chestionarele „Surse ardere mică putere_punctuale”. În acest context, se precizează că fabricile de ulei vor trebui să indice dacă utilizează cojile drept combustibil adițional.

Identificarea nivelului de abordare

Având în vedere dinamica tehnologică, care impune actualizarea repetată a metodologiei, precum și dificultatea obținerii datelor privind

activitățile mai sus menționate, pentru estimarea emisiilor de COV nm

se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanțurilor de solvenți cu conținut de COV care trebuie raportate de către operatori. Nivelul 2 de abordare se va aplica atât pentru estimarea emisiilor de COV nm

– în cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea – cât și pentru estimarea emisiilor altor poluanți (particule, HAP).

1.3.38.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Pentru inventarierea emisiilor aferente activităților avute în vedere, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfășoară pe amplasamentul unei unități.

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

Realizarea fluxului de date;

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

Elaborarea și verificarea inventarelor;

Elaborarea rapoartelor.

Realizarea fluxului de date

Identificarea unităților care desfășoară activități de extracție a grăsimilor și a

uleiurilor

comestibile

și

necomestibile,

conservare

lemnului, reparații/întreținere pentru tratarea împotriva coroziunii și conservarea vehiculelor, deparafinarea vehiculelor, aplicare industrială a adezivilor (fabrici

automobile,

material

rulant,

avioane,

fabrici

încălțăminte, fabrici de mobilă, etc.), fabricile de țigarete, se va realiza pe baza informațiilor deținute de serviciile de Reglementări ale autorității de mediu.

Reprezentanții autorității de mediu vor distribui reprezentanților unității care desfășoară activități din categoria 3.D.3 chestionarele de colectare a datelor.

mediu

solicita

clarificări.

Operatorul

transmite clarificările solicitate, în urma acestei operații rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoria cod NFR 3.D.3.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate activităților încadrate în categoria cod NFR 3.D.3 se pot aplica următoarele metode:



Metode bazate pe bilanț masic ;



Metode bazate pe factori de emisie .

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

pentru unitățile/instalațiile care desfășoară activități din categoria cod NFR 3.D.3 trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Având

în

vedere

diversitatea

activităților,

proceselor,

tehnicilor

și tehnologiilor aferente categoriei de activități cod NFR 3.D.3, gama largă de produse fabricate, precum și variația capacităților de producție, abordarea pentru estimarea emisiilor va fi diferențiată.

Extracția grăsimilor și a uleiurilor comestibile și necomestibile

În cazul în care se utilizează un solvent pentru extracție, acesta este, în general, recuperat și purificat în scopul reutilizării. În cadrul procesului, semințele pot fi supuse mai multor extracții succesive cu solvent, reziduul fiind apoi uscat și utilizat pentru hrana animalelor.

Sistemul de recuperare a solventului reprezintă o parte integrantă a oricărei instalații de extracție cu solvenți. Eficiența de recuperare este de obicei mare. Solventul utilizat pentru extragerea uleiurilor și grăsimilor este hexanul. Emisiile în atmosferă provin din cantitatea de solvent care nu poate fi recuperată și constau preponderent din hexan, la care se adaugă aldehide și acizi grași eliberați în timpul tratamentului cu abur.

Procesul de uscare a semințelor care au fost supuse extracției generează, de asemenea, emisii de compuși organici volatili nemetanici (COV nm ), iar în timpul transportului, manipulării și a prelucrării mecanice a semințelor (decorticare, măcinare, transformare în formă de fulgi), pot apărea emisii de particule în suspensie.

Estimarea emisiilor pe baza bilanțurilor masice de COV , preluate din bilanțurile

solvenți

conținut

COV,

repartizarea

pe surse/echipamente

reprezintă

modul

estimare

cea

mai

redusă incertitudine.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităților

extracție

grăsimilor

și

uleiurilor

comestibile

și necomestibile, preluați din bilanțurile de solvenți cu conținut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:



Valoarea I1 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

consumului de solvenți organici

în unitate/instalație, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanțul masic;



Valoarea O1 din bilanțul de COV

, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei de COV

din gazele reziduale (kg/an)

și va fi egală cu suma pe unitate/instalație a emisiilor dirijate de COV nm . Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O6-O8. În cazul în care există mai multe coșuri de evacuare a efluenților gazoși, repartizarea pe surse a emisiilor de COV nm

realiza

baza

datelor

privind

activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;



Valoarea O4 din bilanțul de COV

, exprimată în kg/an, corespunde emisiilor necaptate de COV nm ;



Valoarea O5 din bilanțul de COV

, exprimată în kg/an, corespunde cantităților de COV nm

reținute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;



Valoarea O6 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantității de solvenți organici din deșeuri;



Valoarea O8 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantității de solvenți organici refolosiți, care nu fac parte din categoria input;



Valoarea F din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

emisiei fugitive de COV nm

pe instalație

(kg/an). Emisia fugitivă F = I1-O1-O5-O6-O8 = O4;



Valoarea E din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

emisiei totale de COV nm

în aer pe instalație

(kg/an). E = F + O1.

Metoda de estimare a emisiilor de COV nm

bazată pe bilanț de masă (bilanț de

solvenți

conținut

COV)

aplica

nivelul unităților/instalațiilor

care

intră

sub

incidența

699/2003

cu modificările și completările ulterioare.

Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2,

corespunzători activității

fără

măsuri/sisteme

control,

recomandați

prin

Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.D.3 „Utilizarea altor produse”, tabelul 3- 2,

este aplicabilă pentru estimarea emisiilor de pulberi (TSP, fracțiuni PM 10

și PM 2,5 ), respectiv pentru estimarea emisiilor de COV nm

în situația în care unitatea/instalația, care nu intră sub incidența HG 699/2003 cu modificările și completările ulterioare, nu deține bilanțul de solvenți cu conținut

COV.

avea

în

vedere

repartizarea

emisiilor

pe instalații/surse în raport cu cantitățile de materii prime (semințe) procesate.

În situația în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor, se vor utiliza eficiențele recomandate în tabelul 3-12 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficiențele furnizate de producătorii instalațiilor/sistemelor de control.

Impregnarea lemnului

Impregnarea

lemnului

în

scopul

asigurării

protecției

împotriva mucegaiurilor, a altor ciuperci, a insectelor sau împotriva intemperiilor se poate realiza cu trei tipuri de conservanți: creozot, conservanți pe bază de solvenți organici și conservanți pe bază de apă.

Metoda de estimare a emisiilor de COV nm

bazată pe bilanț de masă (bilanț de

solvenți

conținut

COV)

aplica

nivelul unităților/instalațiilor

care

intră

sub

incidența

699/2003

cu modificările și completările ulterioare.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici preluați din bilanțurile de solvenți cu conținut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:



Valoarea I1 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

consumului de solvenți organici

– în stare pură sau în preparate cumpărate, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanțul masic;



Valoarea O1 din bilanțul de COV

, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei de COV

din gazele reziduale (kg/an)

și va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COV nm . Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O7. În cazul în care există mai multe coșuri de evacuare a efluenților gazoși, repartizarea pe surse a emisiilor de COV nm

se va realiza pe baza

datelor

privind

activitatea

corespunzătoare

echipamentelor conectate la fiecare sursă;



Valoarea O4 din bilanțul de COV

, exprimată în kg/an, corespunde emisiilor necaptate de COV nm ;



Valoarea O5 din bilanțul de COV

, exprimată în kg/an, corespunde cantităților de COV nm

reținute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;



Valoarea O7 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantității de solvenți organici în produsele finite (comercializate);



Valoarea F din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

emisiei fugitive de COV nm

pe instalație

(kg/an). Emisia fugitivă F = I1–O1–O5-O7=O4;



Valoarea E din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

emisiei totale de COV nm

în aer pe instalație

(kg/an). E = F + O1.

Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2,

corespunzători activității

fără

măsuri/sisteme

control,

recomandați

prin

Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.D.3 „Utilizarea altor produse”, se va aplica după cum urmează:



în cazul impregnării cu creozot – pentru estimarea emisiilor de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) se vor folosi factorii din tabelul 3-3;



în situația în care unitatea/instalația, care nu intră sub incidența HG 699/2003

modificările

și

completările

ulterioare,

deține bilanțul de solvenți cu conținut de COV, estimarea emisiilor de COV nm

se va realiza pe baza factorilor prezentați în tabelele 3-3, 3-4 și 3-5.

Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalații/surse în raport cu cantitățile agent de impregnare aplicate, respectiv în raport cu volumul de

lemn impregnat cu fiecare tip de conservant - ținând cont de consumurile orientative de agent de impregnare indicate în Ghid:



1 m 3

de lemn necesită 75 kg de creozot;



1 m 3

de lemn necesită 24 kg de conservant pe bază de solvenți organici;



1 m 3

de lemn cântărește aprox 1 Mg.

În situația în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de impregnarea lemnului, se vor utiliza eficiențele recomandate în tabelele 3–10 și 3-11 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficiențele furnizate de producătorii instalațiilor/sistemelor de control.

Tratarea împotriva coroziunii și pentru conservarea vehiculelor – prin

aplicarea

unui

strat

protector

acoperire

partea

inferioară

caroseriilor

autovehiculelor

–

în

cadrul

procesului

reparații

și

întreținere ale vehiculelor

Pentru această activitate Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de emisie de nivel 2 de abordare în valoare de 0,2 kg/locuitor/an.

Întrucât factorii de emisie exprimați pe locuitor prezintă un nivel ridicat de incertitudine, utilizarea metodei bazate pe factori de emisie se va face numai în primul an de inventariere.

Aplicarea adezivilor

Aplicarea adezivilor se realizează în cadrul unui număr mare de unități cu profile de producție variate cum ar fi: unitățile din industria lemnului și a mobilei, fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, unități cu profil de fabricare a benzilor adezive și/sau a foliilor compozite, fabrici de încălțăminte, etc.

Metoda de estimare a emisiilor de COV nm

bazată pe bilanț de masă

(bilanț de

solvenți

conținut

COV)

aplica

nivelul unităților/instalațiilor care intră sub incidența HG 699/2003 cu modificările și completările ulterioare.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici preluați din bilanțurile de solvenți cu conținut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:



Valoarea I1 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

consumului de solvenți organici

– în stare pură sau în preparate cumpărate, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanțul masic;



Valoarea O1 din bilanțul de COV

, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei de COV

din gazele reziduale (kg/an)

se va realiza pe baza

datelor

privind

activitatea

corespunzătoare

echipamentelor conectate la fiecare sursă;



Valoarea O4 din bilanțul de COV

, exprimată în kg/an, corespunde emisiilor necaptate de COV nm ;



Valoarea O5 din bilanțul de COV

, exprimată în kg/an, corespunde cantităților de COV nm

reținute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;



Valoarea O7 din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde cantității de solvenți organici în produsele finite (comercializate);



Valoarea F din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

emisiei fugitive de COV nm

pe instalație

(kg/an). Emisia fugitivă F = I1–O1–O5-O7=O4;



Valoarea E din bilanțul de COV , exprimată în kg/an, corespunde

emisiei totale de COV nm

în aer pe instalație

(kg/an). E = F + O1.

Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie este aplicabilă pentru estimarea emisiilor de COV nm

în situația în care unitatea/instalația care nu intră sub incidența HG 699/2003 cu modificările și completările ulterioare nu deține bilanțul de solvenți cu conținut de COV.

Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalații/surse în funcție de cantitățile de adeziv utilizate pe fiecare echipament/instalație.

Pentru estimarea emisiilor asociate aplicării industriale a adezivilor pe baza utilizării factorilor de emisie se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandați prin Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:



tabelul 3-12, subcapitolul 3.C, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor pentru fabricarea benzilor adezive;



tabelul 3-13, subcapitolul 3.C, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor pentru fabricarea încălțămintei;



tabelul 3-8, subcapitolul 3.D.3, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor în alte activități industriale.

În situația în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de aplicarea adezivilor, se vor utiliza eficiențele recomandate în tabelul 3-13 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficiențele furnizate de producătorii instalațiilor/sistemelor de control.

Combustia tutunului prin fumat

Estimarea emisiilor asociate fumatului se va face la nivel național, distribuția acestor emisii la nivel local realizându-se în funcție de numărul de locuitori.

acestea.

Fiecare

sursă

tratată

și

prezentată

în

mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici. De asemenea, pentru

fiecare

sursă

vor

estimate

și

prezentate

emisiile

tuturor poluanților relevanți.

Inventarul național de emisii

pentru categoria de activități cod NFR 3.D,3 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie, exceptând emisiile asociate fumatului.

Pentru estimarea emisiilor asociate fumatului, Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie de nivel 2 prin tabelul 3-9 din subcapitolul 3.D.3.

Consumul național de tutun poate fi calculat pe baza:



bilanțului producție + import - export pentru a obține cantitatea de țigarete distribuite pe piața internă, la care se aplică un conținut mediu de tutun/țigaretă;



anchetelor statistice privind procentajul de fumători, numărul de țigarete fumate, cantitatea medie de tutun/țigaretă.

Elaborarea rapoartelor

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoria NFR 3.D.3 vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.39

Activități din Grupa 4 Agricultură, categoriile cod NFR

4.B

Creșterea

animalelor

și

managementul

dejecțiilor animaliere, 4.D Cultivarea plantelor și terenuri agricole,

4.F Arderea

miriștilor

și

resturilor

vegetale, 4.G Alte

ACTIVITĂȚI AGRICOLE

Activitățile cu specific agricol sunt incluse în Grupa 4 Agricultură, care cuprinde

următoarele

categorii

activități:

Creșterea

animalelor

și managementul dejecțiilor animaliere - cod NFR 4.B, Cultivarea plantelor și terenuri agricole - cod NFR 4.D, Arderea miriștilor și a resturilor vegetale - cod NFR 4.F și Alte activități agricole - cod NFR 4.G.

În categoria de activități cod NFR 4.B sunt incluse toate activitățile legate de

creșterea

animalelor

și

păsărilor,

în

special

cele

referitoare

la managementul dejecțiilor. Poluanții relevanți sunt: metanul, amoniacul, compușii organici volatili nemetanici, monoxidul de azot, protoxidul de azot și particulele. Se precizează că inventarele de emisii pentru metan și protoxid de azot, care sunt gaze cu efect de seră, sunt incluse doar în inventarele naționale pentru gaze cu efect de seră.

În categoria de activități cod NFR 4.D sunt incluse toate activitățile legate de

cultura

vegetalelor,

în

special

cele

referitoare

aplicarea îngrășămintelor chimice. Poluanții relevanți sunt: amoniacul, monoxidul de azot, protoxidul de azot, particulele, metanul și compușii organici volatili nemetanici. Se precizează că inventarele de emisii pentru metan și protoxid de azot, care sunt gaze cu efect de seră, sunt incluse doar în inventarele naționale pentru gaze cu efect de seră.

Categoria de activități cod NFR 4.F reprezintă o sursă minoră de poluanți, referindu-se la activități care au loc sporadic și pe suprafețe relativ reduse. Poluanții relevanți sunt: oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, compuși organici volatili nemetanici, amoniac, particule, metale, dioxine și furani și alți poluanți organici persistenți.

În categoria de activități cod NFR 4.G sunt incluse activitățile agricole legate de utilizarea pesticidelor și de tratarea cu amoniac a paielor și fânului. Poluanții relevanți sunt: compușii organici nemetanici și, respectiv, amoniacul.

Alte activități asociate celor agricole sunt:



Arderea combustibililor în surse staționare, în scopul generării de energie termică - cod NFR 1.A.4.c;



Arderea la scară redusă a deșeurilor agricole (exclusiv arderea miriștilor) – cod NFR 6.C.e;



Incinerarea cadavrelor de animale – cod NFR 6.C.d.

Grupa 4 reprezintă o sursă cheie pentru emisiile de amoniac, în special datorită activităților de creștere a animalelor și managementului dejecțiilor animaliere. Fermele pentru creșterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de 40.000 de locuri pentru păsări, respectiv,

2.000 de locuri pentru porci de producție (cu o greutate care depășește 30 de kg) sau 750 de locuri pentru scroafe, reprezintă instalații IPPC, care intră sub incidența OUG nr. 152/2005 și pot reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

1.3.39.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii economici al căror profil de activitate este creșterea animalelor și/sau cultivarea plantelor, prepararea hranei pentru animale și deținătorii de silozuri ;



Asociațiile agricole ;



Ministerul

Agriculturii

și

Dezvoltării

Rurale

și

structurile teritoriale ale acestuia ;



Agențiile regionale/locale pentru protecția mediului, serviciile Reglementări

– care pot furniza date și informații privind instalațiile IPPC din domeniul creșterii animalelor (păsări și porci), precum și alte activități autorizate din domeniul agricol și silvic;



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date colectate în recensământul agricol, precum și date statistice privind efectivele de

animale, suprafețele cultivate și producțiile agricole, cantitățile de îngrășăminte chimice și cantitățile de pesticide aplicate, etc. incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, autoritățile pentru protecția mediului implicate vor efectua următoarele activități:



transmiterea chestionarului „Agricultura” și/sau „Zootehnie” către fiecare

operator

(persoană

juridică,

persoană

fizică

autorizată, asociație familială);



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agențiilor pentru Protecția

Mediului

datelor

interes

cuprinse

în autorizațiile/autorizațiile

integrate

mediu

și

în

diverse

alte documente;



solicitarea la Institutul Național de Statistică de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare.

Deoarece în cadrul unei ferme există instalații de ardere pentru producerea de energie termică, operatorilor acestor unități le va fi transmis și chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. Operatorilor economici care dețin silozuri de cereale li se va transmite chestionarul „Siloz cereale”. Operatorilor

independenți

care

dețin

mori

cereale

pentru

hrana animalelor

transmite

chestionarul

„Zootehnie”.

Fermelor zootehnice li se va transmite și chestionarul „Crematorii”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor colectate:



importanța surselor pentru poluarea la nivel local. Se precizează că:



activitatea de creștere a animalelor este o sursă cheie în ceea ce privește

emisiile

amoniac

și

compuși

organici

volatili nemetanici;



fermele

pentru

creșterea

intensivă

animalelor/păsărilor

pot reprezenta surse importante pentru poluarea aerului la nivel local;



activitățile agricole sunt răspândite pe întreg teritoriul țării.

Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 sau 3 de abordare, în funcție de disponibilitatea datelor. Se precizează că, în conformitate cu Ghidul EMEP/EEA, în ceea ce privește activitatea de creștere a animalelor, deosebirea între nivelele 2 și 3 de

abordare constă în eventualele diferențe dintre valorile predefinite (nivel 2) ale unor parametri și valorile specific naționale (nivel 3) ale acelor parametri.

1.3.39.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Pentru inventarierea emisiilor aferente activităților agricole, vor fi luate în considerare toate operațiile care se desfășoară pe suprafețele destinate acestor activități.

Se recomandă colectarea datelor necesare de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului, cu implicarea Institutului Național de Statistică și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Realizarea fluxului de date

Flux de date la nivel central

Reprezentanții Agenției Naționale pentru Protecția Mediului vor stabili chestionarele de colectare a datelor, și modul de agregare/dezagregare a datelor la nivel teritorial. În acest context, se precizează că pentru elaborarea inventarelor locale de emisii datele necesare trebuie să fie prezentate pe următoarele niveluri:



Nivel

individual

(de

amplasament)

–

fermele

creștere

a animalelor/păsărilor, inclusiv terenurile proprii pe care se aplică dejecțiile, precum și fermele pentru culturi de vegetale;



Nivel local (localitate/unitate administrativ teritorială - UAT) – creșterea animalelor/păsărilor și culturile de vegetale în sistem particular (populație).

Datele la nivel individual și datele la nivel local vor fi prezentate pentru fiecare județ în parte și vor fi însoțite de datele spațiale (hărți) aferente

Luând în considerare cerințele pentru elaborarea inventarelor locale de emisii, pe forumul INVENTARE EMISII se va asigura coroborarea datelor disponibile din diverse surse (recensământul agricol, anchete statistice, raportări către diverse organisme naționale și internaționale), pentru anul de inventariere, iar Agenția Națională pentru Protecția Mediului va procesa datele furnizate de agențiile locale.

Flux de date la nivel local

Reprezentanții agențiilor locale pentru protecția mediului vor distribui chestionarele „Agricultura” și/sau „Zootehnie”, precum și chestionarele

„Surse ardere mica putere_punctuale” și „Crematorii”, „Silozuri cereale” către

fiecare

operator

(persoană

juridică,

persoană

fizică

autorizată, asociație familială).

Fluxul de date la nivel local este necesar în scopul corelării, completării și comparării cu datele obținute și prelucrate la nivel central.

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile din categoriile cod NFR 4.B, 4.D, 4.F și 4.G.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate activităților agricole se utilizează

modelarea emisiilor cu ajutorul unei serii de ecuații și factori de emisie .

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calității

aerului

prin

modelarea

matematică

dispersiei

Pentru activitățile agricole, inventarele locale de emisii trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii anuale la care este atașat programul de desfășurare a activităților (perioada din an, durata, etc.).

Caracteristicile fizice, localizarea surselor de emisie și programul de desfășurare a activităților vor fi obținute pe baza completării chestionarelor și, după caz, pe baza datelor furnizate în urma discuțiilor de pe forum

Categoria cod NFR 4.B Creșterea animalelor și managementul dejecțiilor

animaliere

Compușii de azot (amoniac, monoxid de azot, protoxid de azot)

Estimarea emisiilor de compuși de azot se va realiza prin utilizarea modelului indicat în anexa B la capitolul 4.B al Ghidului EMEP/EEA 2009 (4.B

AppendixB.xls)

și

care

poate

accesat

adresa

http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-

guidebook-2009/part-b-sectoral-guidance-chapters/4-agriculture/4-b/4-b-

appendixb.xls

Se precizează că în acest model sunt prezentate două exemple de calcul a emisiilor de compuși de azot, pentru creșterea vacilor de lapte și pentru creșterea porcilor. Se recomandă utilizarea modelului și pentru estimarea emisiilor asociate creșterii altor categorii de animale/păsări, utilizând parametrii predefiniți de model (coloanele B...G din foaia „Standards”) și factorii de emisie de nivel 2 indicați în subcapitolul 4.B din Ghid.

În cazul în care vor fi stabilite valori specific naționale pentru parametrii din coloanele B...G din foaia „Standards”, se va aplica modelul utilizând aceste valori în locul celor predefinite. Acest mod de estimare a emisiilor corespunde nivelului 3 de abordare.

Alți poluanți (COV nm

și particule)

Emisiile de COV nm

și de particule se vor estima utilizând factorii de emisie de nivel 2 indicați în subcapitolul 4.B din Ghidul EMEP/EEA 2009, inclusiv în anexele A și B la acest subcapitol.

Procesarea cerealelor pentru hrana animalelor

În cazul în care în cadrul unei ferme se desfășoară activități de măcinare a cerealelor pentru hrana animalelor, emisiile asociate vor fi estimate cu factorii de emisie furnizați de metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul

9.9.1 „Grain Elevators and Processes”.

Categoria cod NFR 4.D Cultivarea plantelor și terenuri agricole

Amoniacul și particulele

Estimarea emisiilor acestor poluanți, rezultați din cultivarea plantelor și terenuri agricole, se va realiza prin utilizarea modelelor indicate în subcapitolul 4.D al Ghidului EMEP/EEA 2009, pentru nivelul 2 de abordare:



Pentru amoniac: relațiile (3), (4) și (5) și factorii de emisie cuprinși în tabelul 3-2;



Pentru particule: relația (6) și factorii de emisie din tabelele 3-3 ÷ 3- 6.

Estimarea emisiilor de amoniac rezultate din aplicarea de nămol de epurare ca îngrășământ se va efectua prin asimilarea acestuia, după caz, cu dejecțiile solide/lichide de la porci, prin utilizarea factorilor de emisie specifici indicați în tabelul 3.8 al capitolului 4.B al Ghidului EMEP/EEA 2009 (valorile de 0,81 pentru dejecții solide, respectiv 0,4 pentru dejecții lichide, exprimate ca procente de azot amoniacal total în dejecții) și a modelului de calcul indicat în anexa B a acestui capitol.

Estimarea emisiilor de particule rezultate din activitățile de însilozare a cerealelor se va efectua în conformitate cu metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul 9.9.1 „Grain Elevators and Processes”.

Monoxidul de azot și compușii organici volatili nemetanici

Estimarea emisiilor acestor poluanți se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel 1 indicați în subcapitolul 4.D al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelul 3-1.

Categoria cod NFR 4.F Arderea miriștilor și a resturilor vegetale

Estimarea emisiilor pentru această categorie de surse se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel 2 indicați în subcapitolul 4.F al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelele 3-3 ÷ 3-6. Datele privind activitatea la care se aplică factorii sunt reprezentate de cantitățile de materie uscată arsă, care se determină cu relația (2), utilizând valorile mărimilor din această relație prezentate în tabelul 3-2, precum și în subcapitolul 3.2.3.

Categoria cod NFR 4.G Alte activități agricole

Aplicarea pesticidelor

Estimarea emisiilor rezultate din aplicarea pesticidelor pe terenuri agricole se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel 1 indicați în subcapitolul

4.G al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelul 3-1.

Tratarea paielor și fânului cu amoniac

Estimarea emisiilor de amoniac rezultate din tratarea paielor și fânului se va realiza utilizând factorul de emisie de 0,54 kg/kg NH 3

pur utilizat pentru tratare, recomandat în secțiunea 3.2.2.2 din subcapitolul 4.G al Ghidului EMEP/EEA 2009. Se menționează că soluția de amoniac utilizată pentru tratare poate conține maximum 25% amoniac pur.

Emisiile asociate activităților agricole vor fi tratate ca emisii din surse de suprafață.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde:



pentru fiecare fermă de creștere a animalelor/păsărilor și/sau pentru culturi de vegetale - toate sursele de poluanți atmosferici existente în amplasamentul

acesteia

(inclusiv

surse

punctuale

cum

sunt centralele termice), indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată și prezentată

în

mod

individual,

asociindu-i-se

toți

parametrii caracteristici;



emisiile provenite din activitățile desfășurate în sistem particular (populație), repartizate pe localități/UAT (ca emisii din surse de suprafață).

Inventarele naționale de emisii

se elaborează în scopul îndeplinirii obligațiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convențiile internaționale.

Inventarul național de emisii pentru categoriile de activități coduri NFR 4.B, 4.D, 4.F și 4.G se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea

unei

precizii

ridicate,

integralității

și

transparenței inventarelor naționale, precum și asigurarea concordanței între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

Se precizează că emisiile asociate aplicării dejecțiilor animaliere pe teren (indiferent dacă terenul aparține operatorului fermei animaliere sau unei terțe părți), precum și emisiile asociate suprafețelor de teren pe care se efectuează pășunatul, se vor raporta la activitățile cod NFR 4.B, pe categorii de animale care au generat dejecțiile.

În același mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activități din cadrul fermelor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activități (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009, se precizează că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor (efective de animale, suprafețe cultivate, producții, etc.). Se recomandă ca aceste tipuri de incertitudini să fie solicitate la Institutul Național de Statistică.

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (efective de animale, suprafețe cultivate, producții, tipuri de culturi, consumuri de carburanți pentru utilaje, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele inventarului național de emisii pentru activitățile din categoriile coduri NFR 4.B, 4.D, 4.F și 4.G vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.40

Activități

din

categoria

cod

NFR 6.A Depozitarea

DEȘEURILOR SOLIDE PE TEREN

Categoria de activități cod NFR 6.A se referă la depozitarea finală a deșeurilor

solide

municipale

teren

și

include

generarea

emisiilor atmosferice asociate cu eliberarea gazelor de depozit. Ghidul EMEP/EEA prezintă exclusiv o metodă de estimare a emisiilor necontrolate de COV nm

care utilizează un factor de emisie aplicabil volumului de gaze de depozit. Ghidul nu prezintă o metodă de estimare a acestui volum.

Ca urmare, prezenta procedură recomandă utilizarea metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.4 sau a modelului Landfill Gas Emissions

Model

–

LandGEM

http://www.epa.gov/ttn/catc/products.html#software

(care

transpune

metodologia US EPA/AP-42) pentru estimarea emisiilor generate de depozitarea finală a deșeurilor municipale. Metodologia US EPA permite calcularea emisiilor de metan, dioxid de carbon, compuși organici volatili și de alți compuși, ale căror volume însumate reprezintă volumul gazelor de depozit.

Principalii poluanți asociați acestei surse sunt reprezentați de fapt de gaze cu efect de seră (CO 2

și CH 4 ). Se precizează că inventarele de emisii pentru dioxid de carbon și metan sunt incluse doar în inventarele naționale pentru gaze cu efect de seră.

În vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și de poluanți periculoși,

managementul

depozitelor

deșeuri

municipale

prevede colectarea gazelor de depozit și valorificarea acestora în instalații pentru producerea de energie termică și/sau electrică. Se precizează că atunci când volumele de gaze de depozit sunt reduse (depozite cu capacități reduse sau depozite relativ noi), acestea nu pot fi valorificate și sunt arse la faclă.

În funcție de vârsta depozitului și de cantitatea de deșeuri depozitată, se pot întâlni următoarele situații:



Depozite cu emisii necontrolate și nedirijate. În această situație, gazele de depozit sunt emise integral în atmosferă, de pe întreaga suprafață a depozitului;



Depozite

care

sunt

funcționale

sistemele

de colectare/valorificare/ardere la faclă a gazelor de depozit. În această situație, maximum 85% din volumul de gaze de depozit este ars (surse punctuale), restul fiind emis direct în atmosferă, nedirijat, de pe întreaga suprafață a depozitului.

Poluanții principali specifici arderii gazelor de depozit sunt dioxidul de azot, monoxidul de carbon și particulele.

Volumul gazelor de depozit depinde de:



Vârsta depozitului – volumul gazelor de depozit crește proporțional cu vârsta depozitului, atingând valoarea maximă imediat după încetarea activităților de depozitare, după care scade, constant, în timp;



Cantitatea de deșeuri depozitată - volumul gazelor de depozit crește proporțional cu cantitatea de deșeuri depozitată;



Conținutul în materii organice al deșeurilor depozitate - volumul gazelor de depozit crește proporțional cu conținutul în materii organice, a căror descompunere generează aceste gaze.

Dat fiind faptul că modelul pentru calculul emisiilor de gaze de depozit a fost calibrat în condițiile specifice SUA, este de așteptat ca rezultatele să fie

afectate de incertitudini semnificative. Cu toate acestea, utilizarea acestui model

prezintă

avantajul

asigurării

comparabilității

datelor

pentru depozitele de deșeuri municipale din România.

Emisiile de poluanți asociate arderii gazelor de depozit la faclă sau în scopul generării de energie termică și/sau electrică se vor determina cu factorii de emisie indicați de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.4 „Municipal Solid Waste Landfills”.

Trebuie menționat că în perioada de operare a unui depozit de deșeuri, pe amplasamentul acestuia se desfășoară o serie de operații care generează emisii de poluanți în atmosferă, și anume:



Traficul intern al autovehiculelor care aduc deșeurile în scopul depozitării finale;



Funcționarea

utilajelor

mobile

(încărcătoare,

buldozere, compactoare), care asigură organizarea deșeurilor în depozit;



Funcționarea generatoarelor de energie electrică;



Funcționarea instalațiilor de ardere pentru generarea de energie termică și pentru prepararea apei calde menajere;



Descărcarea, împrăștierea și compactarea materialului inert de acoperire intermediară;



Eroziunea eoliană;



Epurarea levigatului.

Pentru colectarea datelor se va utiliza chestionarul „Depozite deșeuri municipale”, care va fi transmis operatorilor de depozite de deșeuri municipale. De asemenea, acestor operatori li se va distribui și chestionarul

„Surse ardere mică putere_punctuale”.

Deoarece depozitele de deșeuri municipale cu capacitatea mai mare de 10 tone deșeuri/zi sau având o capacitate totală mai mare de 25.000 tone deșeuri intră sub incidența OUG nr. 152/2005, informații detaliate pot fi obținute

din

documentațiile

și

din

autorizațiile

integrate

mediu disponibile la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor regionale pentru protecția mediului.

Pentru depozite de deșeuri municipale cu capacități mai mici, informații necesare pot fi obținute din documentațiile și din autorizațiile de mediu disponibile la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor locale pentru protecția mediului.

Inventarele locale vor include emisiile asociate tuturor surselor din amplasamentul unui depozit de deșeuri municipale, indiferent dacă acestea sunt surse de suprafață, liniare sau punctuale. Fiecare sursă va fi tratată în

mod individual. De asemenea, fiecare depozit de deșeuri municipale va fi tratat în mod individual în cadrul inventarelor locale de emisii.

În tabelul de mai jos sunt prezentate metodele de estimare a emisiilor și încadrarea

în

categoriile

cod

NFR

pentru

toate

activitățile

din amplasamentul unui depozit de deșeuri municipale.

Tabelul 1.12 Metode de estimare a emisiilor și coduri NFR asociate, pentru categoriile de activități care pot avea loc pe amplasamentul unui depozit de deșeuri municipale

Activitate

Metode de estimare a emisiilor

Cod NFR raportare inventar național

Depozitarea deșeurilor solide pe teren

Procedura 4.3.40 din Îndrumar, pentru activitățile din categoria cod NFR 6.A Depozitarea deșeurilor solide pe teren

Emisii din depozitarea propriu-zisă, precum și, după caz, emisii din arderea gazelor de depozit

6.A Depozitarea deșeurilor solide pe teren – emisii din depozitarea propriu-zisă, precum și, după caz, emisii din arderea gazelor de depozit

Traficul intern al autovehiculelor care aduc deșeurile în scopul depozitării finale

Procedura 4.3.6 din Îndrumar, pentru activitățile din categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier (Autoutilitare – cod NFR 1.A.3.b.ii, Autovehicule grele incluzând și autobuze – cod NFR 1.A.3.b.iii).

Emisiile se iau în considerare numai în inventarul local.

Nu se raportează la inventarul național.

Funcționarea utilajelor mobile (încărcătoare, buldozere, compactoare), care asigură organizarea deșeurilor în depozit

Procedura 4.3.12 din Îndrumar, pentru activitățile din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere și echipamente

1.A.2.f.ii Surse mobile nerutiere și echipamente (în domeniul industrial)

Funcționarea

Procedura 4.3.13 din

1.A.4.a Arderi în surse

Activitate

Metode de estimare a emisiilor

Cod NFR raportare inventar național

generatoarelor de energie electrică

Îndrumar, pentru activitățile din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staționare de mică putere

staționare de mică putere comercial/instituțional (nerezidențial)

Funcționarea instalațiilor de ardere pentru generarea de energie termică și pentru prepararea apei calde menajere

Procedura 4.3.13 din Îndrumar, pentru activitățile din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staționare de mică putere

1.A.4.a Arderi în surse staționare de mică putere comercial/instituțional (nerezidențial)

Descărcarea, împrăștierea și compactarea materialului inert de acoperire intermediară

Estimare folosind factorii de emisiie propuși în Procedura

4.3.22 din Îndrumar, pentru activitățile din categoria cod NFR 2.A.7.b

7.A Alte activități

Eroziunea eoliană

Estimare folosind factorii de emisiie propuși în Procedura

4.3.22 din Îndrumar, pentru activitățile din categoria cod NFR 2.A.7.b

7.A Alte activități

Epurarea levigatului

Procedura 4.3.41 din Îndrumar, pentru activitățile din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

6.B Colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate

Incinerarea deșeurilor

Procedura 4.3.42 din Îndrumar, pentru activitățile din categoria cod NFR 6.C Incinerarea deșeurilor

Compostarea deșeurilor

Procedura 4.3.43 din Îndrumar, pentru activitățile din categoria cod NFR 6.D

6.D Alte deșeuri

6.C.a

Incinerarea deșeurilor medicale

6.C.b

Incinerarea deșeurilor industriale

6.C.c

Incinerarea deșeurilor municipale

Activitate

Metode de estimare a emisiilor

Cod NFR raportare inventar național

Alte deșeuri

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii depozitelor de deșeuri să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantități de deșeuri depozitate, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (cantități de deșeuri depozitate,

program

depozitare,

caracteristici

fizice

ale

Rezultatele inventarelor naționale de emisii pentru activitățile și procesele din categoria NFR 6.A vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.41

Activități

din

categoria

cod

NFR

6.B

Colectarea,

EPURAREA ȘI STOCAREA APELOR UZATE

Categoria de activități cod NFR 6.B se referă la procesele generatoare de emisii atmosferice aferente a două categorii de surse:



Stații de epurare ape uzate menajere;



Latrine/Bazine vidanjabile pentru colectare ape uzate fecaloid- menajere.

Se precizează că, în ceea ce privește emisiile de la stațiile de epurare, cele asociate proceselor propriu-zise de epurare sunt incluse în categoria de activități cod NFR 6.B, în timp ce emisiile asociate managementului nămolului sunt incluse în categoria cod NFR 6.D Alte deșeuri.

Sursele incluse în categoria cod NFR 6.B generează următorii poluanți relevanți: metan, dioxid de carbon (care se raportează numai în inventarele de gaze cu efect de seră), precum și COV nm

și NH 3

care sunt emiși în cantități mai reduse.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 indică faptul că, la nivel național, latrinele reprezintă o sursă cheie în ceea ce privește emisiile de NH 3 . Latrinele sunt surse multiple, dispersate pe întreg teritoriul național, în special în zonele rurale și vor fi tratate ca surse de suprafață. De asemenea, stațiile de epurare a apelor uzate menajere pot constitui o sursă importantă de poluare cu COV nm

la nivel local, în zonele urbane. În cadrul inventarelor locale de emisii, stațiile de epurare vor fi tratate în mod individual, ca surse de suprafață.

Date fiind cele de mai sus se recomandă ca elaborarea inventarelor locale de emisii să se efectueze astfel:



Pentru stațiile de epurare a apelor uzate menajere – la nivel de sursă;



Pentru latrine – la nivel de localitate.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantitățile de ape uzate epurate, respectiv de populație.

Pentru colectarea datelor în vederea estimării emisiilor pe baza factorilor de emisie, se va utiliza chestionarul „Epurare ape uzate menajere”, care include și date referitoare la managementul nămolului de epurare și care va fi transmis operatorilor stațiilor de epurare a apelor uzate menajere. În cazul în care autoritatea pentru protecția mediului, în urma discuțiilor de pe forumul

INVENTARE

EMISII,

decide

estimarea

emisiilor

baza metodologiei US EPA/AP-42 sau pe baza programelor de modelare, aceasta va elabora un chestionar pentru colectarea datelor necesare aplicării metodologiei selectate. De asemenea, operatorilor li se va distribui și chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. În cazul în care în amplasamentul stației de epurare își desfășoară activitatea o stație de compostare, operatorului i se vor transmite și chestionarul „Compostare deșeuri”.Se menționează că informații detaliate privind stațiile de epurare a apelor uzate menajere pot fi obținute de la Administrația Națională „Apele Române”.

În ceea ce privește colectarea datelor privind latrinele, aceasta se va face de la Institutul Național de Statistică. Într-o primă etapă se va lua în considerare populația rurală, pe localități, urmând să se utilizeze și datele rezultate din ultimul recensământ al populației și locuințelor, care permite cunoașterea

datelor

reale

privire

numărul

și

amplasarea gospodăriilor/instituțiilor

care

utilizează

latrinele/bazinele

vidanjabile pentru colectarea apelor uzate fecaloid-menajere.

Estimarea emisiilor de COV nm

de la stațiile de epurare a apelor uzate menajere se poate efectua prin două metode:



Prin aplicarea factorului de emisie de 15 mg COV nm /m 3

de apă uzată menajeră epurată, corespunzător nivelului 2 de abordare, recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 6.B, tabelul 3-3;



Prin utilizarea unor modele de estimare a emisiilor, precum cele implementate în cadrul:

Relațiilor de calcul prezentate de metodologia US EPA/AP-42, capitolul

subcapitolul

4.3

„Waste

Water

Collection, Treatment and Storage”, în funcție de configurația stației de epurare, de capacitatea acesteia, de parametrii fizico-chimici ai apei uzate și de procesele de epurare utilizate;

Programelor de modelare precum WATER9, disponibil public, gratuit, la Clearinghouse for Inventories and Emission Factors (CHIEF)

(

http://www.epa.gov/ttn/chief/software/water/index.html )

sau TOXCHEM+, program de modelare aprobat de US EPA, dezvoltat de Wastewater Technology Centre of Environment Canada și Enviromega și disponibil contra cost.

Estimarea emisiilor de la latrine se poate efectua prin aplicarea factorului de emisie de 1,6 kg NH 3 /locuitor/an, corespunzător nivelului 2 de abordare, recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 6.B, tabelul 3-2.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii stațiilor de epurare să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (volume de ape uzate epurate, suprafețe ocupate, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (volume de ape uzate epurate, suprafețe ocupate, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele inventarelor naționale de emisii pentru activitățile și procesele din categoria NFR 6.B vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.42

Activități

din

categoria

cod

NFR

6.C

Incinerarea

DEȘEURILOR

Categoria de activități cod NFR 6.C se referă la procesele de incinerare a deșeurilor în unități de incinerare specializate în procesarea termică a deșeurilor medicale (spitalicești) (cod NFR 6.C.a), industriale (cod NFR 6.C.b),

respectiv

municipale

(cod

NFR

6.C.c),

activitățile

asociate incinerării cadavrelor umane în crematorii sau a cadavrelor de animale (cod NFR 6.C.d), precum și procesele de ardere la scară redusă a deșeurilor (cod NFR 6.C.e).

Categoria de activități cod NFR 6.C se referă la tratarea termică efectuată cu scopul principal de a reduce volumul de deșeuri, costurile de depozitare sau cantitățile de substanțe toxice eliberate în mediu, putându-se realiza și recuperarea căldurii dezvoltate prin incinerare, sub formă de energie electrică

și/sau

termică.

Tratarea

termică

deșeurilor

municipale, industriale sau spitalicești poate cuprinde procese de piroliză, gazeificare, combustie, hidrogenare etc., acestea fiind în general combinate în cadrul unui proces de incinerare.

Cazurile în care scopul principal al tratării termice a deșeurilor este reprezentat

utilizarea

acestora

drept

combustibili,

cum

fi coincinerarea deșeurilor și a altor combustibili în instalații de ardere aferente centralelor termoelectrice sau unităților industriale de producție (de

exemplu,

cuptoarele

ciment),

sunt

tratate

în

capitolele corespunzătoare din Îndrumar referitoare la activitățile din categoriile cod NFR 1.A.1, 1.A.2 și 1.A.4.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 arată faptul că, la nivel național, sursele de emisie din categoria cod NFR 6.C „Incinerarea deșeurilor” nu reprezintă, în general, surse cheie, cu excepția însă a unor micropoluanți toxici, precum dioxine/furani (PCDD/PCDF) sau hexaclorbenzen (HCB).

Instalațiile din categoriile cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c și 6.C.d, în funcție de

capacitate,

pot

cădea

sub

incidența

OUG

nr.

152/2005

privind prevenirea și controlul integrat al poluării și pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Categoria de activități cod NFR 6.C.e se referă la arderea deschisă a resturilor vegetale, altele decât miriștile, în scopul curățării terenurilor agricole, pădurilor, etc., precum și a altor deșeuri (folii de material plastic utilizate în agricultură, etc.).

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru instalațiile de incinerare deșeuri spitalicești, deșeuri industriale și deșeuri municipale, precum și pentru crematoriile umane și ale cadavrelor de animale trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul

(local sau național) la care se elaborează inventarul. Sursele vor fi tratate ca surse punctuale.

Inventarele de emisii asociate arderii deschise a resturilor vegetale și a altor deșeuri

vor

elaborate

nivelul

localităților/UAT,

în

funcție

de suprafețele cultivate. Sursele vor fi tratate ca surse de suprafață.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantitățile de deșeuri incinerate (în cazul incineratoarelor de deșeuri medicale, industriale sau municipale), de numărul de cadavre incinerate (în cazul crematoriilor), respectiv de suprafețele cultivate (în cazul arderii deschise a resturilor vegetale).

1.3.42.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

Surse de date

Sursele care dețin și pot furniza date privind activitățile avute în vedere sunt:



Operatorii economici deținători de instalații de incinerare a deșeurilor medicale, industriale și/sau municipale, respectiv de crematorii ;



Agențiile regionale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare la instalațiile de incinerare a deșeurilor, cuprinse în autorizațiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) și în rapoartele de monitorizare a emisiilor;



Agențiile locale pentru protecția mediului

– pot furniza date referitoare la instalațiile de incinerare a deșeurilor, cuprinse în autorizațiile de mediu și în rapoartele de monitorizare a emisiilor;



Institutul Național de Statistică

– poate furniza date privind cantitățile de deșeuri incinerate, incluse în anuarul statistic și în alte anchete statistice.

Sursele de date pentru activitățile de ardere deschisă a resturilor vegetale sunt cele indicate la procedura 1.3.39 „Activități din Grupa 4 Agricultură” din Îndrumar.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor referitoare la activitățile de incinerare a deșeurilor, respectiv a cadavrelor umane și animale în crematorii, agențiile locale pentru protecția mediului vor efectua următoarele activități:



transmiterea către fiecare operator de instalații de incinerare a deșeurilor

chestionarului

„Incinerare

deșeuri”,

respectiv transmiterea către fiecare operator de crematorii umane, crematorii

de animale de companie, crematorii de animale de producție, ferme zootehnice, grădini zoologice a chestionarului „Crematorii” – care se referă

atât

activitatea

propriu-zisă

incinerare,

cât

și

la activitățile conexe, precum și, după caz, transmiterea către acești operatori a chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale”; solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agențiilor pentru protecția

mediului

datelor

interes

cuprinse

în autorizațiile/autorizațiile

integrate

mediu

și

în

diverse

alte documente;



solicitarea la Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare din baza sa de date, precum și a celor care pot fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Național de Statistică.

Instalațiile de incinerare a deșeurilor medicale, industriale sau municipale pot fi constituite în unități de incinerare de sine stătătoare sau pot deservi o anumită unitate industrială, situându-se pe amplasamentul acesteia, caz în care

chestionarul

„Incinerare

deșeuri”

transmis

operatorului respectivei unități industriale, împreună cu chestionarele referitoare la activitățile specifice acesteia. De asemenea, instalațiile de incinerare pot face parte dintr-un sistem integrat de management al deșeurilor, care poate cuprinde, pe lângă incinerare, și alte procedee de tratare/eliminare a deșeurilor, precum depozitarea controlată. În cazul în care aceste activități au loc în amplasamentul aceleiași unități de tratare, operatorului acestei unități îi vor fi transmise toate chestionarele care privesc activitățile desfășurate în amplasamentul respectiv.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora poate fi stabilit nivelul de abordare sunt:



disponibilitatea datelor;



calitatea datelor;



categoriile cheie de activități/surse;



impactul semnificativ la nivel local.

Disponibilitatea datelor la nivel de instalație este asigurată prin faptul că operatorii instalațiilor de incinerare trebuie să întocmească un registru cu evidența

deșeurilor

incinerate,

care

păstrează

minim

ani,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.128/2002 privind incinerarea deșeurilor, modificată și completată de Hotărârea Guvernului nr.268/2005 și de Hotărârea Guvernului nr.427/2010. Același act normativ impune, în general, efectuarea de măsurători continue ale emisiilor pentru următorii poluanți: NO x

(cu condiția să fie stabilite valori limită de emisie), CO, pulberi totale, carbon organic total (TOC), HCl, HF, SO 2 . Astfel, în

general, există o bază de date cu un grad ridicat de completitudine și continuitate, disponibilă pentru estimarea emisiilor, la nivel de sursă.

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează factori de emisie de nivel 3 și menționează faptul că factorii de emisie corespunzători nivelului 2 de abordare în estimarea emisiilor indicați pentru instalațiile de incinerare a deșeurilor sunt caracterizați de un grad ridicat de incertitudine, datorită variațiilor considerabile de la o regiune la alta sau de la un anotimp la altul în

compoziția

deșeurilor

incinerate,

precum

și

datorită

variațiilor

în condițiile de operare a incineratoarelor și a multitudinii de combinații posibile de echipamente de control (reducere) al emisiilor utilizate.

Pentru anumiți poluanți, cum sunt dioxinele și furanii, incineratoarele de deșeuri reprezintă surse cheie de emisie la nivel național.

Instalațiile din categoriile cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c și 6.C.d, în funcție de capacitate, pot cădea sub incidența Directivei IPPC și pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Ca urmare, se recomandă ca estimarea emisiilor de poluanți generate de instalațiile de incinerare și respectiv de crematorii, să se efectueze, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Pentru estimarea emisiilor asociate arderii deschise a resturilor vegetale, categorie cod NFR 6.C.e, se recomandă aplicarea factorilor de emisie de nivel 2 de abordare.

1.3.42.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Categorii de surse cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c

Procedura prezentată în acest subcapitol se referă la inventarierea emisiilor aferente incineratoarelor de deșeuri, cu sau fără utilizarea de combustibili suport. Inventarele de emisii vor cuprinde toate activitățile legate de incinerarea propriu-zisă, care se desfășoară pe amplasamentul unor astfel de

instalații,

cum

sunt:

transportul

intern,

manevrarea,

stocarea

și pretratarea deșeurilor, respectiv manevrarea, tratarea, stocarea și transportul intern al reziduurilor de incinerare.

Se menționează că în cadrul amplasamentului pot exista și surse mici de ardere pentru producerea energiei termice și prepararea apei calde, precum și generatoare de energie electrică, ale căror emisii vor fi inventariate și luate în considerare la nivel local pentru fiecare amplasament în parte.

Următorii pași procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activitățile propriu-zise de incinerare a deșeurilor.

În cazul instalațiilor de incinerare a deșeurilor se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:



Metode bazate pe măsurări directe

- aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanților pentru care se efectuează măsurări continue;



Metode bazate pe factori de emisie

– aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanților relevanți.

Metodele bazate pe măsurări directe –

sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă și sunt respectate criteriile pentru asigurarea calității datelor.

rezultatele

măsurărilor

directe.

Legislația

națională

în

vigoare impune, cu unele excepții posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentrații pentru NO x

(cu condiția să fie stabilite valori limită de emisie), CO, pulberi totale, carbon organic total (TOC), HCl, HF, SO 2

(Anexa 2 la HG nr.128/2002 privind incinerarea deșeurilor).

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condițiile în care, conform HG nr.128/2002,

„analiza poluanților, precum și metodele de măsură de referință pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunității Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naționale sau internaționale care pot asigura furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă”.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor

emisii,

deoarece

programele

măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării și nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale și naționale.

Metode bazate pe factori de emisie

Pentru poluanții care nu sunt monitorizați continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

includ următoarele categorii de date:



Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie;



Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este atașat regimul de funcționare a instalațiilor.

Caracteristicile fizice și localizarea surselor de emisie vor fi obținute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

În cazurile în care la instalațiile de incinerare se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toți

poluanții

monitorizați

continuu,

generate

pentru

întregul

de inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, se recomandă utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009:



Pentru incinerarea deșeurilor medicale – factorii de emisie din tabelele 3.2 și 3.3 din capitolul 6.C.a, pentru incineratoarele cu sistem

pentru

controlul

aerului

ardere,

respectiv

pentru incineratoarele rotative; pentru incineratoarele de capacitate redusă, se vor utiliza factorii de emisie din tabelul 3.4 din capitolul 6.C.a;



Pentru incinerarea deșeurilor industriale – factorii de emisie din tabelele 3.2 și 3.3 din capitolul 6.C.b;



Pentru incinerarea deșeurilor municipale – factorii de emisie din tabelul 3.2 din capitolul 6.C.c.

Trebuie menționat că acești factori de emisie de nivel 2 recomandați de Ghid corespund situației în care nu au fost implementate sisteme de control (reducere) al emisiilor. Având în vedere faptul că valorile limită ale concentrațiilor de poluanți în emisie nu pot fi respectate decât în situația în care incineratoarele sunt prevăzute cu sisteme de control al emisiilor, pentru estimarea emisiilor este necesară cunoașterea eficienței acestor sisteme.

Se recomandă utilizarea valorilor eficiențelor sistemelor de control al emisiilor determinate pe baza informațiilor furnizate de producătorii de echipamente. Pentru cazurile în care aceste informații nu sunt disponibile, vor fi utilizate eficiențele indicate în Ghidul EMEP/EEA 2009:



Pentru incinerarea deșeurilor medicale – valorile eficiențelor din tabelele 3.7, respectiv 3.8, precum și cele din tabelul 3.9 din capitolul 6.C.a, pentru incineratoarele cu sistem pentru controlul aerului de ardere, respectiv pentru incineratoarele rotative;



Pentru incinerarea deșeurilor industriale – valorile eficiențelor din tabelele 3.4 și 3.5 din capitolul 6.C.b;



Pentru incinerarea deșeurilor municipale – valorile eficiențelor din tabelul 3.3 din capitolul 6.C.c.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru un incinerator de deșeuri va

cuprinde

toate

sursele

poluanți

atmosferici

existente

în amplasamentul acestuia, indiferent de clasificarea NFR a activităților cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

Pentru o instalație de incinerare situată pe amplasamentul unei unități industriale pe care o deservește, emisiile asociate vor fi incluse în inventarul local de emisii pentru unitatea industrială respectivă, care va cuprinde

toate

activitățile/sursele

emisii

desfășurate/existente

pe respectivul amplasament.

Categoria de surse cod NFR 6.C.d

Estimarea

emisiilor

aferente

arderii

cadavrelor

umane

și

animale

în crematorii se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie indicați în Ghidul EMEP/EEA 2009, în capitolul 6.C.d – tabelul 3.1 pentru corpurile umane, în tabelele 3.2 și 3.3 pentru oi, respectiv vaci. În cazul arderii cadavrelor altor categorii de animale, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie din tabelele 3.2 și 3.3 prin extrapolare în funcție de masa animalului.

Trebuie precizat că factorii de emisie sunt stabiliți pentru crematorii lipsite de sisteme de control al emisiilor. În cazul în care aceste sisteme există, eficiențele acestora vor fi luate în considerare la estimarea emisiilor.

Categoria de surse cod NFR 6.C.e

Pentru

nivelul

abordare,

Ghidul

EMEP/EEA

2009

recomandă estimarea emisiilor aferente arderii deschise a resturilor vegetale, exclusiv miriștile, pe baza factorilor de emisie indicați de metodologia US EPA/AP- 42, capitolul 2, subcapitolul 2.5 „Open Burning”. Ghidul EMEP/EEA 2009 precizează că, în cazul în care nu sunt disponibile informații privind cantitățile de resturi vegetale arse în sistem deschis, se va utiliza o cantitate medie de 25 kg/hectar pentru terenurile arabile.

Având în vedere că arderea resturilor vegetale, altele decât miriștile, provenite de pe terenurile agricole nu reprezintă o practică uzuală în România, elaboratorii inventarelor de emisii vor acorda o atenție deosebită răspunsurilor referitoare la acest aspect, din chestionarul „Agricultură” (coloana N). În cazul în care nu sunt indicate cantitățile de resturi vegetale arse, ci se menționează doar practicarea acestei activități (DA), pentru calculul emisiilor se va utiliza cantitatea medie de 25 kg/hectar pentru terenurile arabile.

În cazul în care în cadrul unei ferme se practică arderea deschisă a resturilor de folii de material plastic, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie indicați de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.5 „Open Burning” și datele din chestionarul „Agricultură” (coloana AJ).

Se menționează că, în cazul practicării arderii deschise a resturilor vegetale din păduri, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza datele incluse în chestionarul „Surse naturale”.

Emisiile asociate arderii deschise a deșeurilor vor fi tratate ca provenind din surse de suprafață.

Inventarele naționale de emisii

pentru categoriile de activități cod NFR 6.C.a,

6.C.b,

6.C.c,

6.C.d

și

6.C.e

vor

elabora

prin

cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii.

În același mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activități din cadrul unităților de incinerare a deșeurilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activități (coduri NFR).

Ghidul

EMEP/EEA

recomandă,

pentru

activitățile

incinerare

a deșeurilor care se realizează cu recuperarea căldurii generate prin ardere, includerea acestora în inventarele naționale de emisii realizate pentru categoria corespunzătoare de activități de sub codul NFR 1.A. Astfel, trebuie avută grijă pentru evitarea dublei luări în considerare a unor emisii raportate sub codul NFR 6.C și sub codul NFR 1.A.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare și control al calității , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului național pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind cantitățile de deșeuri incinerate cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este

necesar

operatorii

instalațiilor

incinerare

să

furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantități de deșeuri incinerate, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informațiile cuprinse în inventarele locale (cantități de deșeuri incinerate,

regimuri

funcționare,

caracteristici

fizice

ale

surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de

date. Informațiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcție de cerințe.

Rezultatele

inventarelor

naționale

emisii

pentru

activitățile

din categoriile NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c, 6.C.d și 6.C.e vor fi incluse în inventarul național pentru activitățile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.43

Activități din categoria cod NFR 6.D Alte deșeuri

Întrucât emisiile aferente categoriei de surse cod NFR 6.D au un caracter incidental, procedura pentru estimarea emisiilor generate de aceste surse este

prezentată

succint.

Elementele

necesare

estimării

emisiilor

sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 1.13

Elementele necesare estimării emisiilor generate de sursele aferente categoriei cod NFR 6.D

Categorii de surse

Surse de date

Date necesare

Factori de emisie/ Procedura de estimare a emisiilor

Raportare inventar național

Producerea compostului

Operatorii stațiilor de compostare sau ai depozitelor de deșeuri municipale/stațiilor de epurare care dețin și stații de compostare

Capacitatea stației de compostare Cantitatea de deșeuri organice

compostate

în anul de inventariere Număr șarje pe an Durata unei șarje Cantitate compost produs Localizare Număr utilaje mobile Număr vehicule

Tabel 3.1 subcapitolul 6.D

Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deșeuri

Procedura

4.3.6 din Îndrumar, pentru activitățile din categoria cod NFR

1.A.3.b.i-iv Transport rutier (Autoutilitare – cod NFR 1.A.3.b.ii,

Autovehicule grele incluzând și autobuze – cod NFR 1.A.3.b.iii).

Emisiile se iau în considerare numai în inventarul local.

Nu se raportează la inventarul național

Categorii de surse

Surse de date

Date necesare

Factori de emisie/ Procedura de estimare a emisiilor

Raportare inventar național

Procedura

4.3.12 din Îndrumar, pentru activitățile din categoria cod NFR 1.A.4

Surse mobile nerutiere și echipamente

1.A.2.f.ii Surse mobile nerutiere și echipamente (în domeniul industrial)

Împrăștierea pe teren a nămolului de la stațiile de epurare a apelor uzate menajere

Operatorii stațiilor de epurare a apelor uzate menajere

Cantitatea de nămol Conținutul procentual de amoniac din nămol

Tabel 3.2 subcapitolul 6.D

Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deșeuri

Incendiile de autovehicule

Inspectoratul General al Poliției Române

Număr de incendii de autovehicule

Tabel 3.3 subcapitolul 6.D

Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deșeuri Se

raportează

numai la inventarul național

Incendiile la clădiri de locuit și industriale

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

Număr de incendii la clădiri individuale

Tabel 3.4 subcapitolul 6.D

Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deșeuri Se

raportează

numai la inventarul național

Categorii de surse

Surse de date

Date necesare

Factori de emisie/ Procedura de estimare a emisiilor

Raportare inventar național

Număr de incendii la clădiri alipite

Tabel 3.5 subcapitolul 6.D

Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deșeuri Se

raportează

numai la inventarul național

Număr de incendii la blocuri de apartamente

Tabel 3.6 subcapitolul 6.D

Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deșeuri Se

raportează

numai la inventarul național

Număr de incendii la clădiri industriale

Tabel 3.7 subcapitolul 6.D

Ghidul EMEP/EEA 2009

6.D Alte deșeuri Se

raportează

numai la inventarul național

Colectarea datelor necesare elaborării inventarelor se va realiza astfel:



Producerea

compostului

–

chestionarul

„Compostare

deșeuri” transmis operatorilor de către agențiile locale pentru protecția mediului;



Împrăștierea pe teren a nămolului de la stațiile de epurare a apelor uzate menajere – chestionarul „Epurare ape uzate menajere” transmis operatorilor de către agențiile locale pentru protecția mediului;



Incendiile de autovehicule, respectiv incendiile de clădiri de locuit și industriale – solicitarea de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului a datelor necesare la Inspectoratul General al Poliției Române,

respectiv

Inspectoratul

General

pentru

Situații

de Urgență.

1.3.44

Activități din categoria cod NFR 7.A Alte surse

1.3.44.1

Procesarea nisipului și pietrișului

Această categorie de activități include următoarele operații:



Uscare;



Manevrare, transfer, stocare;



Sortare.

În cazul în care în amplasamentul unei unități industriale se desfășoară astfel de activități, emisiile de poluanți se calculează cu factorii de emisie indicați de metodologia US EPA AP-42, subcapitolul 11.19.1 „Sand and Gravel Processing”.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza chestionarului „Procesare nisip_agregate”, pe care îl va transmite operatorilor de balastiere.

Se precizează că activitățile de procesare a nisipului și pietrișului se pot desfășura fie în cadrul unei unități industriale cu acest profil, fie ca activități conexe unei activități principale de alt profil, cum ar fi: stații preparare mixturi asfaltice, stații preparare betoane și mortare, turnătorii de metale feroase, etc. În situația în care procesarea nisipului și agregatelor constituie o activitate conexă, datele necesare estimării emisiilor (cantitățile de nisip/agregate uscate, manevrate, transferate, cernute și stocate, precum și sistemele de control al emisiilor) sunt solicitate prin chestionarele

„Procese_producție_minerale” și „Procese_producție_metalurgie”.

Se precizează că, în cazul în care pe amplasament se desfășoară numai activitățile de procesare a nisipului și pietrișului, inventarul local de emisii va

cuprinde

toate

sursele

poluanți

atmosferici

existente

în

acest amplasament

(de

exemplu,

funcționarea

utilajelor

mobile

motorizate, traficul vehiculelor, etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

În cazul în care activitățile de procesare a nisipului și pietrișului reprezintă activități conexe activității principale, acestea vor fi incluse în inventarul local de emisii realizat pentru întregul amplasament. Aspectele referitoare la activitățile principale cărora le pot fi asociate operațiile de procesare a nisipului și pietrișului sunt prezentate în cadrul procedurilor specifice acestor activități.

Inventarele naționale de emisii pentru categoria de activități cod NFR 7.A.1 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

1.3.44.2

Procesarea rocilor concasate și a mineralelor sub formă de pulberi

Această categorie de activități include următoarele operații:



Concasare (primară, secundară, terțiară și fină);



Sortare;



Transfer pe bandă rulantă;



Forare umedă a fragmentelor de rocă agabaritice;



Descărcare și încărcare vehicule transport.

Principalele tipuri de roci procesate în unitățile de concasare sunt: piatra de var,

granitul,

dolomita,

gresia,

cuarțul,

cuarțitul,

precum

și

marna calcaroasă,

marmura,

etc.

Tipurile

principale

minerale

care

se procesează în industria mineralelor pulverizate includ: carbonatul de calciu, talcul și barita.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza chestionarului „Extracție minerale”, pe care îl va transmite operatorului.

precizează

că

activitățile

procesare

rocilor

concasate

și

a mineralelor sub formă de pulberi se pot desfășura fie în cadrul unei unități industriale cu acest profil, fie ca activități conexe unei activități principale de alt profil, cum ar fi: fabricarea cimentului, fabricarea varului, etc.

În cazul în care factorii de emisie pentru activitatea principală includ și operațiile de procesare a rocilor, atunci se vor utiliza integral factorii aferenți activității principale.

Se precizează că, în cazul în care pe amplasament se desfășoară numai activitățile de procesare a rocilor concasate și a mineralelor sub formă de pulberi, inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanți atmosferici existente în acest amplasament (de exemplu, funcționarea utilajelor

mobile

motorizate,

traficul

vehiculelor,

etc.),

indiferent

de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

În cazul în care activitățile de procesare a rocilor concasate și a mineralelor sub formă de pulberi reprezintă activități conexe activității principale, acestea vor fi incluse în inventarul local de emisii realizat pentru întregul amplasament. Aspectele referitoare la activitățile principale cărora le pot fi asociate operațiile de procesare a rocilor concasate și a mineralelor sub

formă de pulberi sunt prezentate în cadrul procedurilor specifice acestor activități.

O atenție deosebită se va acorda evitării dublei luări în considerare a emisiilor pentru activitățile conexe activităților principale, în situațiile în care factorii de emisie pentru activitățile principale includ și activitățile conexe, cum sunt cei pentru fabricarea cimentului și pentru fabricarea varului.

Inventarele naționale de emisii pentru categoria de activități cod NFR 7.A.2 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

1.3.44.3

Prepararea betoanelor

Această categorie de activități include următoarele operații:



Transferul agregatelor și al nisipului;



Descărcarea cimentului în silozuri;



Încărcarea elevatorului;



Încărcarea malaxorului;



Încărcarea vehiculelor;



Traficul de incintă;



Eroziunea eoliană.

Emisiile de poluanți pentru activitățile de preparare a betoanelor se calculează cu factorii de emisie indicați de metodologia US EPA AP-42, capitolul 11.12 „Concrete Batching”.

metodologiei

EPA/AP-42,

capitolul

11.12

„Concrete Batching” și pe care îl va transmite operatorului.

Inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanți atmosferici existente

în

cadrul

unei

stații

preparare

betoane

(de

exemplu, funcționarea

utilajelor

mobile

motorizate,

traficul

vehiculelor,

etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată și prezentată în mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

Inventarele naționale de emisii pentru categoria de activități cod NFR 7.A.3 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

1.3.44.4

G ALVANIZARE

Estimarea emisiilor asociate operației de galvanizare se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandați de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12.20 „Electroplating”.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza unui chestionar specific pe care îl va elabora și definitiva în urma discuțiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, în conformitate cu cerințele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 12.20 „Electroplating” și pe care îl va transmite operatorului.

Inventarele naționale de emisii pentru categoria de activități cod NFR 7.A.4 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

1.3.44.5

S ABLARE

Estimarea emisiilor asociate operației de sablare se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandați de metodologia US EPA/AP-42, capitolul

13.2.6 „Abrasive Blasting”.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate acestei categorii de activități

sunt

solicitate

prin

chestionarele

privind

diferite

activități industriale sau de altă natură.

Inventarele naționale de emisii pentru categoria de activități cod NFR 7.A.5 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

1.3.44.6

Sudură cu arc electric

Estimarea emisiilor asociate

acestei operații se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandați de metodologia US EPA/AP-42, capitolul

12.19 „Electric Arc Welding”.

„Electric Arc Welding” și pe care îl va transmite operatorului.

Inventarele naționale de emisii pentru categoria de activități cod NFR 7.A.6 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

1.3.44.7

Fabricarea mangalului

Estimarea emisiilor asociate

acestei operații se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandați de metodologia US EPA/AP-42, capitolul

10.7 „Charcoal”.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va solicita informații privind producția de mangal de la cuptoarele de mangal și de la activitatea de brichetare, durata unei șarje, precum și date privind caracterizarea și amplasamentul surselor.

Inventarele naționale de emisii pentru categoria de activități cod NFR 7.A.7 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

1.3.44.8

Resuspensia particulelor de pe drumuri

Resuspensia particulelor de pe drumuri reprezintă antrenarea în aer a particulelor depuse pe drumuri, pavate sau nepavate, prin deplasarea vehiculelor.

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu tratează emisiile de particule la nivelul drumurilor datorate acestui fenomen, ci numai emisiile directe asociate arderii

carburanților

în

motoare,

respectiv

uzurii frânelor/cauciucurilor/carosabilului.

Estimarea emisiilor asociate resuspensiei particulelor de pe drumuri se va efectua prin utilizarea relațiilor de calcul indicate de metodologia US EPA/AP-42, după cum urmează:



Drumuri pavate – capitolul 13, subcapitolul 13.2.1 „Paved Roads”, relația

utilizând

următoarele

date

referitoare

anul

de inventariere: cantitatea de particule cu diametrul sub 75

 m depuse pe suprafața drumurilor pavate (g/m 2 ), greutatea medie a vehiculelor care parcurg drumul (tone), numărul mediu zilnic al vehiculelor care parcurg drumul, lungimea drumurilor pavate parcurse;



Drumuri nepavate – capitolul 13, subcapitolul 13.2.2 „Unpaved Roads”, relația 1a pentru drumurile industriale, respectiv relația 1b pentru drumurile publice. Se vor utiliza următoarele date: conținutul de particule cu diametrul sub 75

 m în praful depus pe suprafața drumurilor nepavate (%), umiditatea medie a materialului suprafeței drumului (%), greutatea medie a vehiculelor care parcurg drumul (tone), viteza medie de deplasare (km/h), numărul mediu zilnic al vehiculelor

care

parcurg

drumul,

lungimea

drumurilor

pavate parcurse. Aplicarea relației 1b, de calcul al emisiilor de particule resuspendate de pe drumurile publice nepavate presupune scăderea emisiilor asociate uzurii frânelor și cauciucurilor, calculate pentru anul

inventariere

conform

procedurii

1.3.8

„Activități

din categoria cod NFR 1.A.3.b.vi, vii Uzura pneurilor și a frânelor vehiculelor rutiere, uzura suprafeței drumurilor”.

Inventarele locale de emisii

acestea.

Fiecare

sursă

tratată

și

prezentată

în

mod individual, asociindu-i-se toți parametrii caracteristici.

Inventarele locale de emisii vor include emisiile asociate resuspensiei particulelor generate de:



traficul intern din amplasamentul fiecărei unități economice;



traficul pe drumurile publice de pe teritoriul județului.

Inventarele naționale de emisii

Emisiile asociate resuspensiei particulelor de pe drumuri vor fi raportate în inventarul național după cum urmează:



la categoria cod NFR 7.A.8.a – pentru emisiile asociate resuspensiei particulelor

traficul

intern

amplasamentele

unităților economice;



la categoria cod NFR 7.A.8.b – pentru emisiile asociate resuspensiei particulelor datorate traficului pe drumurile publice.

Inventarele naționale de emisii pentru categoria de activități cod NFR 7.A.8 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii de surse.

1.3.45

Activități din categoria cod NFR 11 Surse naturale

Categoria de activități cod NFR 11 se referă la emisii din surse naturale. Următorul tabel sintetizează cuprinsul subcapitolului:

Tabelul 1.14

Surse de emisie din categoria cod NFR 11

Categoria

Titlu

SNAP

NFR

1108

110800

11.A

Vulcani

1103

110301

110302

11.B

Incendii de păduri

11.C

Alte surse naturale

Categoria

Titlu

1101

1102

1111

1112

5.E

Păduri de foioase și de conifere amenajate/neamenajate

110401

110402

110403

110404

Alte tipuri de vegetație (pășuni, tundră, etc.)

110501

110502

110503

110504

110505

110506

110601

Zone umede, mlaștini, lacuri, etc.

110701

110702

110703

Animale: termite, mamifere, alte animale

1109

110900

Scăpări de gaze din litosferă

110117

110216

110405

111117

111216

Soluri de păduri de foioase și conifere amenajate și neamenajate; soluri de pășuni și alte tipuri de vegetație

111000

Descărcări electrice

112101

112102

112103

112104

112105

Schimbări în natura pădurilor și a altor zone împădurite

Categoria

Titlu

112201

112202

112203

112204

112205

Conversia pădurilor și a zonelor înierbate

112301

112302

112303

112304

112305

Terenuri agricole abandonate

112400

Emisii de CO 2

din sol

112500

7.B

Alte surse

1.3.45.1

Surse

date,

colectarea

datelor,

nivel

de abordare

În vederea elaborării inventarului de emisii, se recomandă colaborarea autorităților la nivel central și discuții pe forumul INVENTARE EMISII.

Autoritățile implicate în discuțiile de pe forum la această secțiune pot fi:



Agenția Națională pentru Protecția Mediului;



Administrația Națională de Meteorologie;



Administrația Națională „Apele Române”;



AdministrațiaRezervației Biosferei „Delta Dunării”;



Institutul Național de Statistică;



Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA;



Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice;



Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București;



Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;



Institutul Geologic al României;



Instituții

învățământ

superior/cercetare

profil

de geografie/geologie/biologie;



Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Realizarea fluxului de date

În cadrul discuțiilor de pe forum reprezentanții Agenției Naționale pentru Protecția Mediului vor prezenta chestionarul de colectare a datelor, precum și cerințele de calitate a datelor, urmând ca în urma dezbaterilor să se stabilească:



Calitatea și gradul de detaliu al datelor disponibile;



Modalitatea de realizare a fluxului de date



Modalitățile

optime

dezagregare

datelor

colectate

prin chestionare, precum și a emisiilor estimate pe baza acestora.

Datele colectate și emisiile estimate la nivel național vor fi dezagregate la nivel județean și transmise agențiilor locale pentru protecția mediului de către ANPM.

Surse de date

Vulcani, scăpări geologice, zone umede, mlaștini, lacuri, etc., animale: termite, mamifere, alte animale

Sursele care dețin și pot furniza date privind sursele de mai sus sunt:



Agenția

Națională

pentru

Protecția

Mediului

Direcția conservarea naturii, biodiversității ;



Inspectoratele Teritoriale de regim Silvic și Vânătoare ;



Instituțiile

învățământ

superior/cercetare

profil

de geografie/geologie/biologie ;



Administrația Națională „Apele Române” ;



Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” ;



Institutul Național de Statistică.

Incendii

păduri,

păduri

foioase

și

conifere amenajate/neamenajate, alte tipuri de vegetație (pășuni, etc.), soluri de păduri de foioase și conifere amenajate și neamenajate; soluri de pășuni și alte tipuri de vegetație

Sursele care dețin și pot furniza date privind sursele de mai sus sunt:



Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA ;



Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice ;



Administrația Națională de Meteorologie ;



Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale ;



Institutul Geologic al României ;



Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București ;



Inspectoratul General pentru Situații de Urgență ;



Institutul Național de Statistică.

Descărcări electrice

Sursele care dețin și pot furniza date privind descărcările electrice sunt:



Administrația Națională de Meteorologie ;



Institutul Național de Statistică. Colectarea datelor

În vederea colectării datelor referitoare la activitățile din cadrul grupei 11

„Surse naturale”, Agenția Națională pentru Protecția Mediului va transmite către deținătorii de date identificați mai sus, chestionarul „Surse Naturale”.

1.3.45.2

Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Inventarul de emisii pentru sursele din tabelul de mai sus se va elabora pe baza factorilor de emisie indicați de Ghidul EMEP/EEA în subcapitolele respective și/sau pe baza ecuațiilor cu ajutorul cărora se calculează aceste emisii.

Emisiile de metan și dioxid de carbon care caracterizează majoritatea surselor naturale se estimează și se raportează numai în inventarele naționale de gaze cu efect de seră.

Categorii de surse cod NFR 11.A Vulcani

Pentru estimarea emisiilor de SO 2

se vor utiliza relația (2) și tabelul 3-2 din Ghidul EMEP/EEA 2009 capitolul 11.A „Vulcani”.

Categorii de surse cod NFR 11.B Incendii de păduri

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie indicați de Ghidul EMEP/EEA 2009 capitolul 11.B „Incendii de păduri”, în tabelele 3- 5, 3-7 și 3-8.

Categorii de surse cod NFR 11.C Alte surse naturale

Păduri de foioase și de conifere amenajate/neamenajate – cod 5.E

Estimarea emisiilor se va efectua cu relația:





unde:

(1.8)

E = emisia

S = suprafața luată în considerare, exprimată în m 2

F = fluxul de poluanți emis, exprimat în μg/ m 2 /an

Calculul fluxului de poluanți se efectuează aplicând relația (7) și valorile mărimilor prezentate în tabelele 4-1 și 8-1 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, NFR 5.E, ”B1101 Non-managed & managed forests GB2009”.

Relația (7) se aplică pentru estimarea fluxurilor de izopren (mărimile cu indice

iso ), terpene (mărimile cu indice

mts ), și alți compuși organici volatili (mărimile cu indice

ovoc ).

În cazul în care o pădure este formată din mai multe specii, emisiile pentru izopren, terpene și alți compuși organici volatili se vor calcula pentru fiecare specie în parte, după care valorile obținute vor fi însumate pentru a se obține emisiile pentru întreaga suprafață de pădure avută în vedere.

Alte tipuri de vegetație (pășuni, etc.)

Estimarea emisiilor se va efectua în mod similar cu cea utilizată pentru categoria

surse

„Păduri

foioase

și

conifere amenajate/neamenajate” cod NFR 5.E, utilizându-se relația (2) pentru calculul fluxurilor de poluanți și valorile mărimilor prezentate în tabelul 4- 1, tabelul 6-1 și alte tabele din secțiunea 6, precum și tabelele 8-1, 8-2, 8-3 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul „B1104 Natural grassland and other vegetation GB2009”.

Zone umede, mlaștini, lacuri, etc.

Pentru estimarea emisiilor de gaze cu conținut de compuși cu sulf se va utiliza factorul de emisie de 5,8 g S pe m 2

și pe an pentru mlaștini, indicat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul „B1105 B1106 Wetlands and waters GB2009”.

Animale: termite, mamifere, alte animale

Estimarea emisiilor de amoniac se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie indicați în tabelul 8-1 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul „B1107 Animals GB2009”, aplicabili efectivelor de animale și de păsări.

Dat fiind faptul că Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisii pentru amoniac pentru un număr limitat de mamifere, în cadrul discuțiilor se va stabili de către specialiștii în domeniu similitudinea dintre speciile de animale

reprezentative

din

România

și

speciile

pentru

care

Ghidul furnizează factori de emisie. De asemenea, se vor grupa speciile de păsări în categoriile indicate în Ghid (a se lua în considerare informațiile din secțiunea 8 din documentul „B1107 Animals GB2009”).

Scăpări de gaze din litosferă

Metanul, dioxidul de carbon și azotul molecular reprezintă compușii principali emiși de această categorie de surse, emisiile de metan și de dioxid de carbon fiind estimate și raportate numai în inventarele naționale de gaze cu efect de seră.

Dat fiind că în România există vulcani noroioși, precum și numeroase zăcăminte de ape termale, de țiței și de cărbuni și ținând cont de faptul că

emisiile variază semnificativ în funcție de sursa de poluare, se recomandă stabilirea unor factori de emisie și a unor modele de estimare a emisiilor specifice.

Soluri de păduri de foioase și conifere amenajate și neamenajate; soluri de

pășuni și alte tipuri de vegetație

Pentru estimarea emisiilor de NO generate de categoriile de surse „Soluri de păduri de foioase și conifere amenajate și neamenajate; soluri de pășuni și alte tipuri de vegetație” se va utiliza relația de calcul indicată de Ghidul EMEP/EEA

2009,

capitolul

11.C,

documentul

”B110117

Forest

& grassland soils GB2009”, în secțiunea 5, după cum urmează:



Se vor identifica zonele de păduri, de pășuni, precum și zonele umede pentru care se va efectua estimarea emisiilor, pe baza datelor georeferențiate solicitate de la furnizorii de date;



Pentru calculul temperaturii solului (Ts) se vor lua în considerare valorile medii lunare ale temperaturii aerului (T a ) de la stațiile meteorologice reprezentative pentru zonele pentru care se face estimarea, pe baza datelor furnizate de Administrația Națională de Meteorologie. În vederea obținerii acestor date, se vor transmite către ANM hărțile cu zonele de interes;



Pentru estimarea fluxurilor de NO se vor lua în considerare numai perioadele în care valorile calculate ale temperaturii solului se încadrează în intervalul 0–35 o C;



Pentru estimarea emisiilor de NO, fluxurile de NO calculate cu relația furnizată de Ghidul EMEP/EEA 2009 vor fi multiplicate cu suprafețele zonelor pentru care se face inventarierea.

Descărcări electrice

Estimarea emisiilor de NO se va efectua utilizând relația:

LNO



( N





)



[(



)



(10 /(1



( �

/ 30)

)





unde:

(1.9)

LNO = emisiile de NO pentru descărcările electrice din zona de interes (molecule de NO)

N CG

= numărul de fulgere de tip nor-sol numărate t: CG

= eficiența rețelei de monitorizare a fulgerelor

EF CG

= factorul de emisie pentru NO pentru fiecare descărcare electrică de tip nor-sol

<I = latitudinea zonei investigate, exprimată în grade

EF IC

= factorul de emisie pentru NO pentru fiecare descărcare electrică de tip nor-nor sau în interiorul norului

Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie (EF CG

și EF IC ) în tabelul 8.1. Datele privind numărul de descărcări electrice pot fi furnizate de Administrația Națională de Meteorologie.

Schimbări în natura pădurilor și a altor zone împădurite

Modificările generate de schimbările în natura pădurilor și altor zone împădurite sunt luate în considerare numai în inventarele naționale de gaze cu efect de seră.

Conversia pădurilor și a zonelor înierbate

Modificările generate de conversia pădurilor și a zonelor înierbate sunt luate în considerare numai în inventarele naționale de gaze cu efect de seră.

Terenuri agricole abandonate

Sursele din această categorie sunt luate în considerare numai pentru elaborarea inventarelor naționale de gaze cu efect de seră.

Emisii de CO 2

din sol

Emisiile de dioxid de carbon din sol se estimează și se raportează numai în inventarele naționale de gaze cu efect de seră.

Alte surse – cod NFR 7.B

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu face precizări în legătură cu această categorie de surse.

Inventarul de emisii pentru sursele naturale se va elabora la nivel național.

Având în vedere că Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici reglementează „emisiile de pe teritoriul statelor membre și din zonele lor exclusive economice provenind din toate sursele de poluanți prevăzute la articolul 4, emisii care rezultă ca urmare a activităților umane” (art. 2), emisiile estimate pentru sursele naturale nu sunt luate în considerare în raportările prevăzute de această directivă.

Inventarele locale de emisii se vor elabora prin dezagregarea pe județe a inventarului național.

MODEL DE CALCUL PENTRU ESTIMAREA CONSUMURILOR DE COMBUSTIBILI NECESARE PENTRU

ÎNCĂLZIREA

SPAȚIILOR LOCUITE.

Descrierea modelului

Cu ajutorul acestui model de calcul pot fi estimate consumurile de combustibili necesare pentru încălzirea spațiilor locuite.

Metoda de calcul utilizată este reprezentată de determinarea bilanțului termic la nivelul unei locuințe individuale (casă/apartament de bloc), prin estimarea pierderilor și aporturilor de căldură din, respectiv în spațiile locuite aferente acesteia, ce au loc în perioadele de timp în care este realizată încălzirea locuințelor prin arderea combustibililor în instalațiile casnice de încălzire, în vederea asigurării confortului termic. Punându-se condiția de menținere a unei temperaturi de confort, corespunzătoare unei stări de echilibru termic, din ecuația de bilanț pentru această stare de echilibru poate fi determinat necesarul de căldură ce trebuie obținut prin arderea combustibililor. Pe baza necesarului de căldură astfel determinat, pot fi estimate consumurile de combustibili, în funcție de puterile calorice inferioare ale acestora și de randamentele termice ale instalațiilor de încălzire.

Determinarea pierderilor și aporturilor de căldură pentru un spațiu locuit este realizată, în cadrul evaluării și certificării performanței energetice a clădirilor, conform Ordinului ministrului transportului, construcțiilor și turismului

nr.157/2007

pentru

aprobarea

reglementării

tehnice

„Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor”, modificat și completat de Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr.1071/2009 și completat de Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr.1217/2010. Modelul de calcul prezentat aici respectă principiile și metodele de bază utilizate în cadrul acestei metodologii, însă are la bază o

metodă

simplificată

estimare

necesarului

căldură

și

a consumurilor de combustibili, adecvată – având în vedere necesarul de date de intrare utilizate de model și gradul de precizie și detaliu al datelor de ieșire

obținute

–

scopului

propus:

elaborarea

inventarelor

emisii atmosferice la nivel local și național.

Metoda utilizată pentru estimarea pierderilor și aporturilor de căldură pentru

locuință

individuală

(casă/apartament

bloc)

constă

în determinarea

transferului

căldură

prin

principalele

elemente

de construcție perimetrale ale locuinței aflate în contact cu spații exterioare neîncălzite

mediul

ambiant

exterior:

pereți

exteriori,

ferestre exterioare, tavan, podea. Sunt luate în considerare toate formele de transfer de căldură: conducție (transmisie), convecție, radiație termică, transfer de masă.

Determinarea fluxului termic total prin pereții exteriori – corespunzător pierderilor prin conducție și convecție – se va face, utilizând ipoteza unui transfer termic unidirecțional, în regim staționar, pe baza legii lui Fourier și a legii lui Newton, cu următoarea formulă:

Q pereti

ext



( t

int



ext

)



pereti

ext

(Ecuația2.1),

pereti

ext

unde:

Q pereți_ext [W] = fluxul termic total prin pereții exteriori ai locuinței

individuale - casă/apartamentului de bloc;

t int

[ºC] = temperatura interioară, de confort termic, a spațiilor locuite;

t ext

[ºC] = temperatura aerului din mediul ambiant exterior;

S pereți_ext

[m 2 ] = suprafața de calcul pentru determinarea fluxului termic prin pereții exteriori;

R pereți_ext

[(m 2 *K)/W] = rezistența termică a pereților exteriori ai locuinței.

Fluxul termic total Q pereți_ext

reprezintă cantitatea de căldură care se pierde, în

unitatea

timp,

prin

pereții

exteriori

locuinței

individuale (casei/apartamentului de bloc), datorită diferenței de temperatură dintre aerul din interiorul spațiilor locuite și cel din mediul ambiant exterior.

Temperatura interioară t int

va fi temperatura interioară convențională de calcul,

stabilită,

conform

„Metodologiei

calcul

performanței energetice a clădirilor”, ca fiind egală cu 20ºC.

Pentru temperatura exterioară t ext

se recomandă utilizarea unor valori medii lunare multianuale ale temperaturii, în funcție de regiunea climatică în care se află locuința, estimându-se valori medii lunare pentru fluxul termic total

pereți_ext

Suprafața de calcul S pereți_ext , în cazul locuințelor individuale - case cu un singur nivel, se va determina cu ajutorul relațiilor:

pereti

ext



ext



ext



ferestre

(Ecuația2.2)

ext





ext





ext



pereti

_ int





tavan





podea

ext



pereti

_ int



 

pereti

ext



pereti

_ int



 

pereti

ext

unde:

(Ecuația2.3) (Ecuația2.4) (Ecuația2.5) (Ecuația2.6),

P ext

[m] = perimetrul exterior al locuinței, determinat pe baza unui sistem de dimensiuni exterioare (lungime-lățime);

h ext

[m] = înălțimea exterioară a locuinței;

S ferestre

[m 2 ] = suprafața ferestrelor exterioare ale locuinței; L ext

[m] = lungimea exterioară a locuinței;

l ext

[m] = lățimea exterioară a locuinței;

h pereți_int

[m] = înălțimea interioară a spațiului locuit; L pereți_int

[m] = lungimea interioară a spațiului locuit; l pereți_int

[m] = lățimea interioară a spațiului locuit; o tavan

[m] = grosimea tavanului;

o podea

[m] = grosimea podelei;

o pereți_ext

[m] = grosimea pereților exteriori ai locuinței.

În relațiile de mai sus, este utilizat un sistem de dimensiuni exterioare ale locuinței (L ext , l ext , h ext ) pentru calculul suprafeței de transfer termic prin pereții exteriori, S pereți_ext , pentru a ține cont, printr-o procedură simplificată (față de calculul rezistențelor termice corectate), de efectul punților termice liniare. Aceste dimensiuni exterioare (L ext , l ext , respectiv h ext ) includ dimensiunile

interioare

corespunzătoare

ale

spațiului

locuit

(L pereți_int , l pereți_int , respectiv h pereți_int ) și grosimile corespunzătoare ale pereților – în cazul lungimii și lățimii, respectiv tavanului și podelei – în cazul înălțimii

pereți_ext

, respectiv o

tavan

și o

podea

Grosimile pereților exteriori, tavanului și podelei reprezintă grosimile totale ale acestor structuri de clădire, incluzând grosimile individuale ale fiecărui strat de material (materiale de construcție, tencuială, materiale izolante, etc.).

Prin Recensământul populației și al locuințelor pot fi obținute, pentru locuințe

individuale

(case/apartamente

bloc),

date

referitoare

la suprafața interioară, utilă a spațiului locuit (suprafața camerelor de locuit). Corespunzător acestei suprafețe se va alege un sistem reprezentativ de dimensiuni interioare (L pereți_int , l pereți_int , h pereți_int ), pe baza cărora pot fi determinate dimensiunile exterioare de calcul (L ext , l ext , h ext ).

Suprafața

calcul

pentru

determinarea

fluxului

termic

prin

pereții exteriori S pereți_ext , în cazul locuințelor individuale - case cu un număr de „n” niveluri, poate fi aleasă ca fiind de „n” ori valoarea suprafeței de calcul S pereți_ext

determinată pentru o locuință cu un singur nivel având aceleași dimensiuni interioare ale spațiului locuit cu cele corespunzătoare unui nivel al locuinței cu „n” niveluri.

Suprafața de calcul pentru determinarea fluxului termic prin pereții exteriori S pereți_ext , în cazul apartamentelor de bloc (un singur nivel) se poate determina cu ajutorul relațiilor:

pereti

ext



ext

/ 2



ext



ferestre

(Ecuația2.7)

P ext





L ext





l ext

(Ecuația2.8).

Mărimile au aceeași semnificație ca mai sus. Valoarea perimetrului exterior al locuinței, P ext , pentru un apartament de bloc, se va alege ca fiind jumătate din valoarea corespunzătoare unei case cu un singur nivel având aceeași suprafață

interioară,

utilă,

totală

spațiului

locuit,

datorită

ipotezei existenței unui transfer termic doar prin jumătate din suprafața pereților exteriori ai apartamentului, cealaltă jumătate considerându-se a fi în contact cu spații încălzite aferente altor apartamente.

Utilizând ipoteza unor alcătuiri și structuri omogene ale pereților exteriori, rezistența termică la transferul de căldură prin conducție și convecție, prin pereții exteriori, R pereți_ext , va fi formată din mai multe rezistențe termice înseriate – rezistențele termice ale diferitelor straturi de material din care sunt alcătuiți pereții exteriori (materiale de construcție, tencuială, materiale izolante, etc.) și rezistențele termice ale straturilor superficiale de aer aflate pe fețele interioare, respectiv exterioare ale pereților. Această mărime poate fi determinată cu formula:







mat

pereti

ext



(Ecuația2.9),

pereti

ext

unde:



mat

pereti

ext



int



ext



o mat_i_pereti_ext

[m] = grosimea stratului i de material din alcătuirea pereților exteriori;



Â mat_i_pereti_ext

[W/(m*K)] = conductivitatea (transmisivitatea) termică a stratului i de material din alcătuirea pereților exteriori;



a int

[W/(m 2 *K)] = coeficientul de convecție al aerului din interiorul spațiului locuit;



a ext

[W/(m 2 *K)] = coeficientul de convecție al aerului din mediul ambiant exterior.

Observație:



pereti

ext







mat

pereti

ext

(Ecuația2.10),

Determinarea fluxului termic total prin podea, respectiv prin tavan – corespunzător pierderilor prin conducție și convecție – se va face într-un mod

similar

determinării

fluxului

termic

total

prin

pereții

exteriori, utilizând următoarele formule:



( t

int



sol

)



podea

(Ecuația2. 1),

respectiv

podea



( t

int



pod

)



tavan

(Ecuația2. 2),

tavan

unde:



Q podea

[W] = fluxul termic total prin podeaua locuinței individuale - casă;



t sol

[ºC] = temperatura solului;



S podea

[m 2 ] = suprafața de calcul pentru determinarea fluxului termic prin podea;



R podea

[(m 2 *K)/W] = rezistența termică a podelei locuinței;



Q tavan

[W] = fluxul termic total prin tavanul locuinței individuale - casă;



t pod

[ºC] = temperatura unui spațiu neîncălzit aflat deasupra spațiului locuit (pod);



S tavan

[m 2 ] = suprafața de calcul pentru determinarea fluxului termic prin tavan;



R tavan

[(m 2 *K)/W] = rezistența termică a tavanului locuinței. S podea

și S tavan

au valori egale și se vor determina cu ajutorul relației:

podea



tavan



( L

ext





pereti

ext

)



( l

ext





pereti

ext

)

(Ecuația2.13),

unde

L ext ,

l ext

și

o pereți_ext

reprezintă

mărimile

definite

anterior.

Un apartament de bloc situat la un nivel intermediar în cadrul clădirii va fi presupus a fi delimitat superior și inferior de spații încălzite (aferente altor apartamente), în acest caz considerându-se Q podea

= Q tavan

= 0, precum și

podea

= S

tavan

= 0.

Rezistența termică la transferul de căldură prin conducție și convecție, prin podea – R podea , respectiv tavan – R tavan , va fi determinată cu ajutorul unor formule similare celor utilizate pentru determinarea rezistenței termice a pereților exteriori, după cum urmează:







mat

podea



(Ecuația2. 3),

podea

 mat

podea



int

respectiv







mat

tavan



(Ecuația2. 4),

tavan

unde:

 mat

tavan



int



ext



o mat_i_podea

[m] = grosimea stratului i de material din alcătuirea podelei;



Â mat_i_podea

[W/(m*K)] = conductivitatea (transmisivitatea) termică a stratului i de material din alcătuirea podelei;



o mat_i_tavan

[m] = grosimea stratului i de material din alcătuirea tavanului;



Â mat_i_tavan

[W/(m*K)] = conductivitatea (transmisivitatea) termică a stratului i de material din alcătuirea tavanului.

Observație:



podea







mat

podea

;



tavan







mat

tavan

(Ecuația2. 5).

Determinarea fluxului termic total prin ferestrele exterioare – corespunzător pierderilor prin conducție și convecție – se va face prin utilizarea următoarei formule:



( t

int



ext

)



ferestre

(Ecuația2. 6),

unde:

ferestre



Q ferestre

[W] = fluxul termic total prin ferestrele exterioare ale locuinței individuale (casei/apartamentului de bloc);



S ferestre

[m 2 ] = suprafața ferestrelor exterioare ale locuinței;



R ferestre

[(m 2 *K)/W] = rezistența termică a ferestrelor exterioare ale locuinței.

În afară de pierderile de căldură care au loc prin conducție și convecție, prin pereții exteriori, ferestrele exterioare, podea și tavan, fluxul termic total global pentru o locuință cuprinde și alte transferuri termice (pierderi, dar și aporturi de căldură), precum: pierderi de căldură prin transfer de masă, datorită ventilației naturale și a infiltrațiilor de aer din mediul ambiant exterior prin neetanșeitățile elementelor de tâmplărie exterioară (ferestre, etc.); aporturi de căldură prin radiația termică solară, etc. Toate aceste elemente de transfer generează, prin compunere, un flux termic total de pierdere de căldură a cărui contribuție la fluxul termic total global pentru o locuință, care reprezintă pierderea totală de căldură, poate fi aproximată ca fiind 50% din suma fluxurilor termice totale prin pereții exteriori, ferestrele exterioare, podea și tavan. Astfel, fluxul termic total global, Q global , se va determina cu relația:

global

[ W

]



( Q

pereti

ext



podea



tavan



ferestre

)

 1,5

(Ecuația2. 7).

Fluxurile termice totale, Q pereți_ext , Q podea , Q tavan , Q ferestre

și Q global , vor fi determinate lunar, în funcție de temperaturile medii lunare din zona geografică în care se află locuința. Se va considera o valoare critică de

10ºC a temperaturii medii lunare a aerului din mediul ambiant exterior. Pentru lunile cu temperaturi medii mai mari sau egale cu această valoare, fluxurile termice totale vor fi considerate nule (nu se realizează încălzirea spațiilor locuite prin arderea de combustibili).

Calculul necesarului de căldură lunar pentru încălzirea spațiilor locuite, Q nec , se va face cu relația:

Q nec

[ GJ

luna ]



global

[

]



3600



10 9

zile

(Ecuația2. 8),

unde:



n zile

= numărul de zile ale lunii de calcul.

Prin însumarea valorilor lunare ale necesarului de căldură Q nec

(pentru lunile în care temperatura medie a aerului din mediul ambiant exterior este mai mare sau egală cu 10ºC, Q nec

= 0), se va obține necesarul de căldură anual pentru încălzirea spațiilor locuite, Q nec_anual

[GJ/an].

Pe baza necesarului de căldură astfel determinat, poate fi estimat consumul lunar - C comb_lunar , respectiv anual - C comb_anual

de combustibil, în funcție de puterea calorică inferioară a acestuia și de randamentul termic al instalației de încălzire, cu ajutorul relațiilor:

C comb

lunar

[ u . m ./

luna ]





Q nec

[ GJ

luna ] [%]



PCI

[ GJ

u . m .]

 100

(Ecuația2. 9),

respectiv

instalatie

incalzire

comb

[ u . m ./

an ]



Q nec

anual

[ GJ

an ]

 100

(Ecuația2. 10),

comb

anual

unde:

 instalatie

incalzire

[%]



PCI

comb

[ GJ

u . m .]



1 instalație_încălzire

[%] = randamentul termic al instalației de încălzire;



PCI comb

[GJ/u.m.] = puterea calorică inferioară a combustibilului;



u.m. = unitatea de măsură pentru cantitatea de combustibil, (t (tone) - pentru solizi sau lichizi, Nm 3

- pentru combustibili gazoși).

Consumul anual de combustibil poate fi obținut și prin însumarea valorilor consumurilor lunare.

Pentru utilizarea modelului în cazul locuințelor colective încălzite prin intermediul unei centrale de bloc, acesta se va aplica la nivel de apartament, calculându-se consumurile lunare și anuale de combustibil la nivel de apartament, în funcție de randamentul termic asociat centralei de bloc.

Rezultatele aplicării modelului vor fi prezentate sub forma valorilor lunare și anuale ale necesarului de căldură și ale consumului de combustibil.

Exemple de calcul

În

acest

paragraf

sunt

prezentate,

exemplu,

rezultatele

aplicării modelului pentru calculul necesarului de căldură și al consumului de combustibil pentru 8 tipuri constructive generale de locuințe, cu răspândire largă în România. Tipurile constructive considerate sunt următoarele:



Tipul 1: Casă cu pereți din cărămidă clasică (sau materiale echivalente din punct de vedere al conductivității termice), cu izolație pereți exteriori, podea și tavan și ferestre din termopan;



Tipul 2: Casă cu pereți din cărămidă clasică, fără izolație pereți exteriori și tavan, cu izolație podea și ferestre cu tâmplărie din lemn;



Tipul 3: Casă cu pereți din cărămidă Porotherm, cu izolație pereți exteriori, podea și tavan și ferestre din termopan;



Tipul 4: Casă cu pereți din cărămidă Porotherm, fără izolație pereți exteriori și tavan, cu izolație podea și ferestre cu tâmplărie din lemn;



Tipul 5: Casă cu structură și pereți de lemn, cu izolație pereți exteriori, podea și tavan și ferestre din termopan;



Tipul 6: Casă cu structură și pereți de lemn, fără izolație pereți exteriori și tavan, cu izolație podea și ferestre cu tâmplărie din lemn;



Tipul 7: Apartament din plăci de beton, cu izolație pereți exteriori și ferestre din termopan;



Tipul 8: Apartament din plăci de beton, fără izolație pereți exteriori și ferestre cu tâmplărie din lemn.

În tabelele de mai jos sunt prezentate valorile parametrilor constructivi ai acestor 8 tipuri de locuințe, utilizate ca date de intrare în calcul. Sunt prezentate, de asemenea, pentru fiecare tip, parametrii sistemului de încălzire

considerat

pentru

calculul

consumului

combustibil (randamentul

instalației

încălzire

și

puterea

calorică

inferioară

a combustibilului utilizat).

În fiecare din cele 8 exemple, valorile dimensiunilor exterioare corespund unei locuințe cu un singur nivel, având o suprafață exterioară de 54 m 2

(produsul lungimii exterioare și al lățimii exterioare). În medie, pentru cele 8 cazuri, această valoare corespunde unei suprafețe interioare a spațiului locuit de aproximativ 45 m 2 , ceea ce reprezintă o bună aproximație a valorii suprafeței medii locuibile actuale a unei locuințe din România (valoare care, în 2002, conform recensământului populației și locuințelor, era de 37,5 m 2 ).

Valorile conductivităților termice ale materialelor de construcție și ale materialelor

izolante

și

cele

ale

rezistențelor

termice

ale

ferestrelor reprezintă valori medii/tipice obținute din literatura de specialitate. Ele sunt reprezentative pentru o gamă de materiale, ca de exemplu - valoarea de 0,7

W/(m*K) a conductivității termice a cărămizii este reprezentativă și pentru piatră, B.C.A., paiantă, etc.

În partea I – „Anvelopa clădirii” a „Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor”, aprobată prin OM 157/2007 sunt prezentate, în tabelul 5.3.1, valori ale conductivităților termice de calcul pentru materiale termoizolante. În Anexa A.5 a aceluiași document – „Caracteristicile termotehnice ale elementelor de construcție” sunt prezentate valori ale conductivităților termice de calcul pentru materiale de construcție. Pentru ferestre, sunt prezentate în tabelul 9.4.3 valori ale transmitanței termice (inversul rezistenței termice) pentru ferestre tip de termopan, iar în tabelul

9.4.6 – valori ale rezistenței termice pentru ferestre cu tâmplărie clasică.

Tabelul 1.15

Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 1

Lungime

Lățime exterioară (pentru un nivel) [m]

Înălțime exterioară (pentru un nivel) [m]

Suprafața interioară a spațiului locuit (pentru un nivel) [m 2 ]

exterioară

(pentru

un nivel)

[m]

42,1

Strat

Tip material

< mat_i_pereți_ext

l mat_i_pereți_ext

material

[m]

[W/(m*K)]

Cărămidă

0,3

0,7

Locuință tip 1

Pereți exteriori

clasică

Izolație polistiren

0,05

0,044

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Strat

Tip material

< mat_i_tavan

l mat_i_tavan

Tavan

material

[m]

[W/(m*K)]

Lemn

0,04

0,25

Strat aer

0,1

0,023

Izolație polistiren

0,05

0,044

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Podea

Strat material

Tip material

< mat_i_podea

[m]

l mat_i_podea

[W/(m*K)]

Beton

0,2

1,74

Izolație polistiren

0,05

0,044

Lemn

0,02

0,14

Ferestre exterioare

Tip

ferestre

[(m 2 *K)/W]

S ferestre

[m 2 ]

(pentru un nivel)

Termopan

0,71

Instalație încălzire

Tip

11 instalație_încălzire

[%]

Sobă

Combustibil

Tip

PCI [GJ/t]

Lemn

13,794

Tabelul 1.16

Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 2

Locuință tip 2

Lungime exterioară (pentru un nivel) [m]

Lățime exterioară (pentru un nivel) [m]

Înălțime exterioară (pentru un nivel) [m]

Suprafața interioară a spațiului locuit (pentru un nivel) [m 2 ]

43,45

Pereți exteriori

Strat material

Tip material

< mat_i_pereți_ext

[m]

l mat_i_pereți_ext

[W/(m*K)]

Cărămidă clasică

0,3

0,7

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

< mat_i_tavan

[m]

l mat_i_tavan

[W/(m*K)]

Lemn

0,04

0,25

Strat aer

0,1

0,023

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Podea

Strat material

Tip material

< mat_i_podea

[m]

l mat_i_podea

[W/(m*K)]

Beton

0,2

1,74

Izolație polistiren

0,05

0,044

Lemn

0,02

0,14

Ferestre exterioare

Tip

ferestre

[(m 2 *K)/W]

S ferestre

[m 2 ]

(pentru un nivel)

Lemn

0,43

Instalație încălzire

Tip

11 instalație_încălzire

[%]

Sobă

Combustibil

Tip

PCI [GJ/t]

Lemn

13,794

Tabelul 1.17

Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 3

Locuință tip 3

Lungime exterioară (pentru un nivel) [m]

Lățime exterioară (pentru un nivel) [m]

Înălțime exterioară (pentru un nivel) [m]

Suprafața interioară a spațiului locuit (pentru un nivel) [m 2 ]

42,1

Pereți exteriori

Strat material

Tip material

< mat_i_pereți_ext

[m]

l mat_i_pereți_ext

[W/(m*K)]

Cărămidă Porotherm

0,3

0,25

Izolație polistiren

0,05

0,044

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

< mat_i_tavan

[m]

l mat_i_tavan

[W/(m*K)]

Lemn

0,04

0,25

Strat aer

0,1

0,023

Izolație polistiren

0,05

0,044

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Podea

Strat material

Tip material

< mat_i_podea

[m]

l mat_i_podea

[W/(m*K)]

Beton

0,2

1,74

Izolație polistiren

0,05

0,044

Lemn

0,02

0,14

Ferestre exterioare

Tip

ferestre

[(m 2 *K)/W]

S ferestre

[m 2 ]

(pentru un nivel)

Termopan

0,71

Instalație încălzire

Tip

11 instalație_încălzire

[%]

Sobă

Combustibil

Tip

PCI [GJ/t]

Lemn

13,794

Tabelul 1.18

Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 4

Locuință tip 4

Lungime exterioară (pentru un nivel) [m]

Lățime exterioară (pentru un nivel) [m]

Înălțime exterioară (pentru un nivel) [m]

Suprafața interioară a spațiului locuit (pentru un nivel) [m 2 ]

43,45

Pereți exteriori

Strat material

Tip material

< mat_i_pereți_ext

[m]

l mat_i_pereți_ext

[W/(m*K)]

Cărămidă Porotherm

0,3

0,25

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

< mat_i_tavan

[m]

l mat_i_tavan

[W/(m*K)]

Lemn

0,04

0,25

Strat aer

0,1

0,023

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Podea

Strat material

Tip material

< mat_i_podea

[m]

l mat_i_podea

[W/(m*K)]

Beton

0,2

1,74

Izolație polistiren

0,05

0,044

Lemn

0,02

0,14

Ferestre exterioare

Tip

ferestre

[(m 2 *K)/W]

S ferestre

[m 2 ]

(pentru un nivel)

Lemn

0,43

Instalație încălzire

Tip

11 instalație_încălzire

[%]

Sobă

Combustibil

Tip

PCI [GJ/t]

Lemn

13,794

Tabelul 1.19

Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 5

Locuință tip 5

Lungime exterioară (pentru un nivel) [m]

Lățime exterioară (pentru un nivel) [m]

Înălțime exterioară (pentru un nivel) [m]

Suprafața interioară a spațiului locuit (pentru un nivel) [m 2 ]

47,59

Pereți exteriori

Strat material

Tip material

< mat_i_pereți_ext

[m]

l mat_i_pereți_ext

[W/(m*K)]

Lemn

0,1

0,25

Izolație polistiren

0,05

0,044

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

< mat_i_tavan

[m]

l mat_i_tavan

[W/(m*K)]

Lemn

0,04

0,25

Strat aer

0,1

0,023

Izolație polistiren

0,05

0,044

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Podea

Strat material

Tip material

< mat_i_podea

[m]

l mat_i_podea

[W/(m*K)]

Lemn

0,2

0,25

Izolație polistiren

0,05

0,044

Ferestre exterioare

Tip

ferestre

[(m 2 *K)/W]

S ferestre

[m 2 ]

(pentru un nivel)

Termopan

0,71

Instalație încălzire

Tip

11 instalație_încălzire

[%]

Sobă

Combustibil

Tip

PCI [GJ/t]

Lemn

13,794

Tabelul 1.20

Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 6

Locuință tip 6

Lungime exterioară (pentru un nivel) [m]

Lățime exterioară (pentru un nivel) [m]

Înălțime exterioară (pentru un nivel) [m]

Suprafața interioară a spațiului locuit (pentru un nivel) [m 2 ]

49,01

Pereți exteriori

Strat material

Tip material

< mat_i_pereți_ext

[m]

l mat_i_pereți_ext

[W/(m*K)]

Lemn

0,1

0,25

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

< mat_i_tavan

[m]

l mat_i_tavan

[W/(m*K)]

Lemn

0,04

0,25

Strat aer

0,1

0,023

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Podea

Strat material

Tip material

< mat_i_podea

[m]

l mat_i_podea

[W/(m*K)]

Lemn

0,2

0,25

Izolație polistiren

0,05

0,044

Ferestre exterioare

Tip

ferestre

[(m 2 *K)/W]

S ferestre

[m 2 ]

(pentru un nivel)

Lemn

0,43

Instalație încălzire

Tip

11 instalație_încălzire

[%]

Sobă

Combustibil

Tip

PCI [GJ/t]

Lemn

13,794

Tabelul 1.21

Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 7

Locuință tip 7

Lungime exterioară (pentru un nivel) [m]

Lățime exterioară (pentru un nivel) [m]

Înălțime exterioară (pentru un nivel) [m]

Suprafața interioară a spațiului locuit (pentru un nivel) [m 2 ]

44,81

Pereți exteriori

Strat material

Tip material

< mat_i_pereți_ext

[m]

l mat_i_pereți_ext

[W/(m*K)]

Beton

0,2

1,74

Izolație polistiren

0,05

0,044

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

< mat_i_tavan

[m]

l mat_i_tavan

[W/(m*K)]

Podea

Strat material

Tip material

< mat_i_podea

[m]

l mat_i_podea

[W/(m*K)]

Ferestre exterioare

Tip

ferestre

[(m 2 *K)/W]

S ferestre

[m 2 ]

(pentru un nivel)

Termopan

0,71

Instalație încălzire

Tip

11 instalație_încălzire

[%]

Centrală termică

Combustibil

Tip

PCI [GJ/Nm 3 ]

Gaz natural

0,034

Tabelul 1.22

Parametrii constructivi și ai sistemului de încălzire pentru locuința de tip 8

Locuință tip 8

Lungime exterioară (pentru un nivel) [m]

Lățime exterioară (pentru un nivel) [m]

Înălțime exterioară (pentru un nivel) [m]

Suprafața interioară a spațiului locuit (pentru un nivel) [m 2 ]

46,19

Pereți exteriori

Strat material

Tip material

< mat_i_pereți_ext

[m]

l mat_i_pereți_ext

[W/(m*K)]

Beton

0,2

1,74

Tencuială interioară ipsos

0,03

0,37

Tencuială exterioară ciment

0,04

0,6

Tavan

Strat material

Tip material

< mat_i_tavan

[m]

l mat_i_tavan

[W/(m*K)]

Podea

Strat material

Tip material

< mat_i_podea

[m]

l mat_i_podea

[W/(m*K)]

Ferestre exterioare

Tip

ferestre

[(m 2 *K)/W]

S ferestre

[m 2 ]

(pentru un nivel)

Lemn

0,43

Instalație încălzire

Tip

11 instalație_încălzire

[%]

Centrală termică

Combustibil

Tip

PCI [GJ/Nm 3 ]

Gaz natural

0,034

Calculele au fost efectuate pentru două regiuni climatice diferite, zona municipiului București, respectiv zona municipiului Cluj-Napoca, pentru a se pune în evidență influența diferențelor de temperaturi asupra mărimii transferului termic și implicit, a consumului de combustibil. Au fost utilizate

valorile

medii

lunare

multianuale

ale

temperaturii

(t ext ), corespunzătoare perioadei de timp 1901-2000, pentru municipiul București, respectiv

municipiul

Cluj-Napoca,

publicate

în

Anuarul

Statistic

al României pentru anul 2005, în tabelul 1.9. Aceste valori sunt prezentate în tabelul de mai jos, în ºC.

Tabelul 1.23

Temperaturi medii lunare multianuale în perioada 1901 – 2000

Luna

București

Cluj-Napoca

Ianuarie

-2,2

-4,2

Februarie

-0,2

-2,1

Martie

5,3

3,6

Aprilie

11,6

9,2

Mai

16,9

14,4

Iunie

20,7

17,4

Iulie

22,9

19,1

August

22,4

18,4

Septembrie

17,7

14,2

Octombrie

11,8

8,8

Noiembrie

5,5

3,3

Luna

București

Cluj-Napoca

Decembrie

0,4

-1,4

Valorile celorlalți parametri care constituie date de intrare pentru model au fost considerate după cum urmează:



t int

= 20ºC;



t pod

= (t int

+ t ext ) / 2;



t sol

= 3 / 8 * (t int

- t ext ) + t ext ;



a int

= 8 W/(m 2 *K);



a ext

= 24 W/(m 2 *K).

Următorul tabel prezintă rezultatele obținute în urma aplicării modelului, sub forma necesarului de căldură anual pentru încălzirea spațiilor locuite (Qnec_anual)

și

consumului

anual

combustibil

(Ccomb_anual), calculate pentru cele 8 tipuri de locuințe descrise mai sus, în funcție de situarea acestora într-una dintre cele două regiuni climatice considerate (zona municipiului București, respectiv zona municipiului Cluj-Napoca). Pentru tipurile constructive 1-6, calculele au fost efectuate în două variante: case având unul, respectiv două niveluri locuibile; pentru casele cu două niveluri, s-a considerat suprafața exterioară a fiecărui nivel ca fiind egală cu 54 m 2 , suprafețele interioare ale fiecărui nivel având, la rândul lor, aceleași valori ca pentru tipul corespunzător de locuință cu un singur nivel.

Tabelul 1.24

Rezultatele aplicării modelului de calcul

Zona geografică

Tipul locuinței

Numărul de niveluri ale locuinței

Q nec_anual

[GJ/an]

Tip combustibil

Tip instalație încălzire

C comb_anual

Unitate de măsură consum anual combustibil

București

26,81

Lemn

Sobă

3,24

[t/an]

53,55

Lemn

Sobă

6,47

[t/an]

22,06

Lemn

Sobă

2,66

[t/an]

32,52

Lemn

Sobă

3,93

[t/an]

25,61

Lemn

Sobă

3,09

[t/an]

53,75

Lemn

Sobă

6,49

[t/an]

11,35

Gaz natural

Centrală termică

417,25

[Nm 3 /an]

Zona geografică

Tipul locuinței

Numărul de niveluri ale locuinței

Q nec_anual

[GJ/an]

Tip combustibil

Tip instalație încălzire

C comb_anual

Unitate de măsură consum anual combustibil

37,38

Gaz natural

Centrală termică

1374,16

[Nm 3 /an]

45,14

Lemn

Sobă

5,45

[t/an]

98,16

Lemn

Sobă

11,86

[t/an]

35,64

Lemn

Sobă

4,31

[t/an]

56,10

Lemn

Sobă

6,78

[t/an]

44,19

Lemn

Sobă

5,34

[t/an]

100,00

Lemn

Sobă

12,08

[t/an]

Cluj- Napoca

36,16

Lemn

Sobă

4,37

[t/an]

72,25

Lemn

Sobă

8,73

[t/an]

29,76

Lemn

Sobă

3,60

[t/an]

43,88

Lemn

Sobă

5,30

[t/an]

34,55

Lemn

Sobă

4,17

[t/an]

72,52

Lemn

Sobă

8,76

[t/an]

15,31

Gaz natural

Centrală termică

562,94

[Nm 3 /an]

50,43

Gaz natural

Centrală termică

1853,95

[Nm 3 /an]

60,90

Lemn

Sobă

7,36

[t/an]

132,43

Lemn

Sobă

16,00

[t/an]

48,08

Lemn

Sobă

5,81

[t/an]

75,68

Lemn

Sobă

9,14

[t/an]

59,62

Lemn

Sobă

7,20

[t/an]

134,92

Lemn

Sobă

16,30

[t/an]

Calculele au fost efectuate utilizând toate relațiile și ipotezele descrise în paragraful anterior.

Pentru situații similare celor întâlnite în cadrul exemplelor de calcul prezentate mai sus, vor fi utilizate, la aplicarea modelului, în măsura în care acestea pot fi considerate reprezentative, valorile mărimilor și parametrilor utilizate în aceste exemple.

ANEXA nr. 2

PROCEDURA

de asigurare și control al calității inventarelor de emisii

Procedurile de Controlul calității (QC)

Procedurile QC includ toate metodele, modalitățile, tehnicile și rutinele prin care se evaluează și se menține calitatea inventarelor de emisii elaborate. Aplicarea acestor proceduri se va face în mod unitar tuturor categoriilor de surse, indiferent de tipul datelor și de sursele de date utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii.

Procedurile QC vizează:



Alegerea tipurilor de date și informații care vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisie, în funcție de scopurile la care vor fi folosite. O atenție deosebită trebuie acordată selecției și importului de date primare într-un set unitar și coerent de date de intrare în vederea estimării emisiilor;



Modul de utilizare a datelor de intrare. Acesta presupune modalitățile și metodele, nivele de abordare prin care aceste date primare pot fi utilizate în mod optim pentru estimarea emisiilor;



Modul de raportare și utilizare ulterioară a inventarelor de emisii. În funcție de obligațiile de raportare și de formatele de rapoarte, trebuie să se asigure identificarea erorilor și a greșelilor care apar în timpul elaborării rapoartelor.

Conform celor enunțate mai sus, vor exista următoarele proceduri și rutine de verificare a calității datelor, pentru următoarele etape de realizare a inventarelor de emisii:



Etapa de colectare a datelor de intrare:

Verificarea provenienței datelor și a referințelor acestora;

Verificarea existenței erorilor de transmitere și transcriere;

Verificarea completitudinii informațiilor;

Citarea în mod corespunzător a trimiterilor bibliografice;

Documentarea corespunzătoare a ipotezelor și criteriilor de selecție a datelor privind activitatea, a factorilor de emisie și a modului de estimare a altor parametri;

Verificarea încrucișată a datelor de intrare privind activitatea și a factorilor de emisie pe categorii de surse și asigurarea că acestea sunt corect utilizate;

Identificarea datelor confidențiale și verificarea credibilității și calității acestora;

Verificarea înregistrării corecte a unităților de măsură și a folosirii factorilor de conversie adecvați;

Verificarea consistenței datelor între diverse categorii de surse și între diverse serii temporale.



Etapa de realizare a inventarelor de emisii – Verificările și rutinele efectuate

în

cadrul

algoritmilor

și

procedurilor

estimare

a emisiilor trebuie să protejeze împotriva erorilor de duplicare a datelor de intrare, a erorilor de conversie a unităților de măsură precum și a altor erori similare. Pentru aceasta trebuie să se verifice:

acoperirea cu date privind activitățile pentru toate categoriile de surse, iar în cazul în care nu există aceste date, identificarea acelor

categorii

surse

prin

marcare

notații corespunzătoare;

multiplicarea sau luarea în considerare de mai multe ori a unor seturi de date de intrare;

utilizarea unităților de măsură adecvate și folosirea factorilor de conversie corecți;

utilizarea consecventă a datelor de activitate pentru toți poluanții specifici fiecărei categorii de surse;

dacă metoda de estimare a emisiilor și nivelul de abordare sunt cele optime, prin verificarea reproductibilității metodei sau prin utilizarea unor metode aproximative de estimare care dau rezultate similare;

consistența seriilor temporale, în vederea asigurării coerenței metodei utilizate pentru întreaga serie de timp;

datele și schimbările metodologice care apar în urma revizuirii inventarelor de emisii.



Etapa de elaborare a rapoartelor – Înainte de a se elabora rapoartele în formatul dorit, conform bunelor practici, trebuie să se realizeze o serie de verificări aritmetice pentru a se:

identifica erorile metodologice majore;

verifica consecvența seriilor temporale;

verifica comparabilitatea cu inventarele de emisii ale altor țări.

Elaborarea procedurilor de control se va face în urma discuțiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, de colectivul special constituit pentru asigurarea și controlul calității, coordonat de CECA.

Efectuarea verificărilor privind controlul calității se realizează de experți din cadrul autorităților teritoriale sau centrale pentru protecția mediului sau după caz experți independenți, membri ai colectivului QC. Colectivul QC este format din 10 - 12 membri, iar coordonarea sa revine reprezentantului CECA.

Eventualele erori constatate în timpul aplicării procedurilor QC vor fi corectate.

Procedurile de asigurare a calității (QA)

Prin proceduri de asigurare a calității datelor (QA) se înțeleg toate verificările, auditurile și revizuirile pentru evaluarea calității inventarelor de emisii efectuate de experți independenți care nu au fost implicați direct în elaborarea inventarelor de emisii. Aceste verificări sunt realizate anual de un colectiv de analiză QA alcătuit la nivel național din 5 -7 membri, coordonat de autoritatea centrală pentru protecția mediului. În urma acestor evaluări se determină conformitatea procedurii de control al calității datelor aplicate și se identifică zonele (surse de emisii, factori de emisii, ipoteze, etc.) în care se pot face îmbunătățiri. Pe baza rapoartelor rezultate în urma acestor proceduri, inventarele pot fi revizuite parțial sau integral.

Se recomandă ca în activitatea de verificare și audit să se acorde prioritate categoriilor de surse cheie, precum și categoriilor de surse la care apar modificări

semnificative

în

seriile

temporale

care

gradul

de incertitudine este foarte mare.

PLANUL DE ASIGURARE .I CONTROL AL CALITĂTII

Elaborarea Planului QA/QC

Planul de asigurare și control al calității (QA/QC) este un document intern prin care sunt organizate și planificate toate activitățile de QA/QC.

Elementul cheie al unui plan QA/QC este lista obiectivelor țintă de calitate a datelor față de care se poate estima calitatea inventarelor de emisii elaborate. Principalele obiective ale unui plan QA/QC sunt:



Transparența datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

Asigurarea unei documentații suficiente astfel încât să poată fi urmărit modul de estimare al emisiilor pentru fiecare sursă în parte;

Elaborarea rapoartelor privind inventarele de emisii în care se vor descrie metodele, sursele de date, integralitatea, acuratețea și incertitudinea, precum și tendințele semnificative;

Asigurarea

documentației

complete

asupra

calității procedurilor și rutinelor QC, inclusiv a rutinelor de verificare electronică utilizate în cursul procedurilor QC;



Consecvența datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

Asigurarea că metodele sunt în concordanță cu cele mai bune practici și că sunt utilizate consecvent pentru toți poluanții și pentru toate seriile temporale;

Eliminarea neconcordanțelor dintre raportările inventarelor de emisii realizate prin diferite metodologii și cu instrumente diferite;

Asigurarea coerenței cu inventarele realizate independent din date statistice sau prin monitorizare;



Comparabilitatea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

Utilizarea celor mai bune metodologii pentru estimarea și pentru raportarea emisiilor;

Repartizarea

emisiilor

conform

recomandărilor

ultimei versiuni a Ghidului EMEP/EEA;

Verificarea încrucișată cu inventarele de emisii ale altor state pentru surse similare;



Integralitatea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

Includerea

în

inventare

tuturor

categoriilor

de surse/activități,

întreg

teritoriul

național,

conform cerințelor de raportare stabilite prin Convenția LRTAP;

Includerea

în

inventare

tuturor

poluanților,

conform cerințelor de raportare stabilite prin Convenția LRTAP;



Acuratețea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

Utilizarea celor mai bune practici pentru estimarea emisiilor conform prevederilor ultimei versiuni a Ghidului EMEP/EEA;

Estimarea emisiilor pe baza nivelelor 2 și 3 de abordare;

Asigurarea că estimările cantitative și incertitudinile sunt compilate și raportate;

Asigurarea că cel puțin nivelul 2 abordare este folosit pentru estimarea emisiilor provenite de la categoriile cheie, în măsura în care este posibil;

Evitarea supraestimărilor sau a subestimărilor sistematice.

Planul de QA/QC va trebui să specifice toate obiectivele țintă menționate anterior, iar pentru fiecare dintre acestea trebuie să descrie toate acțiunile și procedurile QA/QC necesare atingerii obiectivelor. Totodată trebuie să se specifice resursele instituționale responsabile, precum și intervalele de timp necesare realizării acestor activități.

Planul QA/QC se elaborează de colectivul QA pe baza unei propuneri elaborate de CECA în urma discuțiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, într-o secțiune special destinată.

Odată ce s-a realizat și implementat un astfel de plan, acesta poate fi îmbunătățit ulterior, ori de câte ori este cazul.

Implementarea planului QA/QC

Pentru implementarea planului de QA/QC trebuie parcurse următoarele etape:



Etapa 1 -

CECA, în urma discuțiilor de pe forumul INVENTARE EMISII reactualizează planul QA/QC pe baza recomandărilor și observațiilor cuprinse în raportul colectivului de analiză din anul precedent (proceduri de QC și QA care pot fi cuprinse într-un astfel de plan sunt prezentate în

Eroare! Fără sursă de referință. .2 și

Eroare! Fără sursă de referință. ). Totodată

pregătește

formular

actualizat

pentru

înregistrarea observațiilor, erorilor și acțiunilor corective (un astfel de formular este prezentat

în

Eroare!

Fără

sursă

referință. ).

Coordonatorul colectivului QA definitivează planul în urma discuțiilor și le transmite tuturor membrilor colectivului



Etapa 2

– Înainte de transmiterea inventarelor, conducătorul serviciului în care acestea sunt elaborate sau o persoană desemnată de acesta va aplica procedurile de control al calității menționate în Planul de QA/QC (ex. cele prezentate în tabelul 2.2) și va face corecturile necesare în cazul depistării unor erori.

Inventarele

transmise

către

CECA

autoritățile

teritoriale

pentru protecția mediului vor avea mențiunea „ Datele au fost verificate conform procedurilor .

(sunt menționate codurile procedurilor QC aplicate, de ex. QC1 – 3)

(numele și semnătura verificatorului).



Etapa 3

– Conform Planului de QA/QC părți din inventar (sau inventarul în întregime ) este transmis spre verificare și revizuire membrilor colectivului QC coordonat de CECA. Aceștia vor aplica procedurile de control al calității și vor stabili împreună cu elaboratorul inventarului măsurile

corective

necesare,

care

vor

menționa

în

rubricile corespunzătoare ale

Eroare! Fără sursă de referință.

din cadrul planului QA/QC;



Etapa 4 – Membrii colectivului QC înregistrează rezultatele în lista de verificare și în formularul actualizat pentru înregistrarea observațiilor, erorilor și acțiunilor corective (Tabelul 2.1), analizează și propune acțiunile corective care trebuie implementate și le transmite elaboratorilor inventarelor



Etapa 5

- Persoanele responsabile de elaborarea inventarelor aplică acțiunile corective și informează coordonatorul colectivului QC din CECA în vederea actualizării listei de verificare și a fișierului însoțitor;



Etapa 6

– CECA pregătește capitolul QA/QC la Raportul care însoțește inventarele și formularul preliminar pentru înregistrarea observațiilor, erorilor și acțiunilor corective și îl transmite coordonatorului colectivului QA pentru audit.

327

Tabelul 2.1 Formular pentru înregistrarea observațiilor, erorilor și acțiunilor corective

Persoana care a efectuat verificarea

Data verificării

Fișierul

Foaia

Celula

Eroare

Referințe

Acțiunea recomandată

Decizia

Pers. resp. cu corectarea

Data corectării

Explicație

Popescu I

28.06.12

Inv12

Energie

B15

Eroare de transcriere în producția de cărbune (35232 în loc de 35323).

Anuarul de statistică, 2005

Corectare date

De a corecta datele

Ionescu M.

02.07.12

Popescu I

28.06.12

Inv12

Energie

A28

Import cărbune (5000 t) diferă de datele IEA (4825 t).

IEA, 2005.

Corectare date

De a respinge, dar de a rezerva discuția pentru următorul inventar.

Ionescu M.

04.07.12

Această problemă necesită investigații suplimentare cu privire la siguranța datelor naționale statistice și a datelor IEA.

Popescu I

28.06.12

Inv12

Energie

C57

Factorul de conversie (1.15) diferă de datele de la Ministerul Energiei (1.14)

Consultare telefonică cu Ministrul Adjunct Dl.

M. Planc

Corectare date

De a corecta datele, dar de a rezerva discuția pentru

Ionescu M.

03.07.12

Se recomandă găsirea unui citat bibliografic

Popescu I

28.06.12

Inv12

Agr

D15

Populația caprină (5600 capete) diferă de datele FAO (5555 capete).

FAO, 2005.

Corectare date

De a respinge.

Ionescu M.

05.07.12

Statisticile naționale privind agricultura sunt destul de sigure.

328

Tabelul 2.2 Propunere de plan QA/QC - Proceduri QC

Articolul

Verificare finalizată

Acțiune corectivă

Comentarii

Data

Numele

Erori (DA/NU)

Data

Numele

ETAPA 1 – Colectarea datelor, activități de introducere și prelucrare

QC1-1 Verificarea pe eșantioane de date de intrare, pentru a identifica erorile de transmitere și de transcriere

QC1-2 Revizuirea fișierelor prin verificări computerizate și/sau prin rapoarte de verificare a calității

QC1-3 Alte verificări (se specifică)

ETAPA 2 –Documentarea datelor

QC2-1 Verificarea fișierelor principale dacă sunt complete

QC2-2 Verificarea că referințele datelor bibliografice sunt incluse pentru fiecare dată primară

QC2-3 Verificarea că toate referințele și citările bibliografice din inventar să fie complete (ex. Includeți toate informațiile relevante)

Articolul

Verificare finalizată

Acțiune corectivă

Comentarii

Data

Numele

Erori (DA/NU)

Data

Numele

QC2-4 Verificarea aleatoare a referințelor și citărilor bibliografice pentru a observa dacă există erori de transcriere

QC2-5 Verificarea dacă pentru fiecare citare bibliografică există referințe corespunzătoare

QC2-6 Verificarea aleatoare dacă citatele cuprind materialul și conținutul la care se face

referire

QC2-7 Verificarea încrucișată a diverselor referințe și citările bibliografice

QC2-8 Verificarea dacă ipotezele și criteriile pentru selectarea datelor privind activitățile și a factorilor de emisie sunt documentate

QC2-9 Verificarea dacă modificările metodologice sau ale datelor sunt documentate

QC2-10 Alte verificări (se specifică)

ETAPA 3A – Emisii și calcule bazate pe factorii de emisie și date privind activitățile

QC3A-1 Verificarea transparenței tuturor calculelor privitoare la emisii

QC3A-2 Verificarea dacă unitățile de măsură, parametrii și factorii de conversie sunt corecți

329

Articolul

Verificare finalizată

Acțiune corectivă

Comentarii

Data

Numele

Erori (DA/NU)

Data

Numele

QC3A-3 Verificarea dacă sursele de emisii sunt corect identificate și dacă sunt corect efectuate calculele, de la început până la sfârșit

QC3A-4 Verificarea factorilor de corecție temporală și spațială, precum și corectitudinea utilizării acestora

QC3A-5 Verificarea dacă în foile de calcul datele de intrare și datele calculate sunt clar diferențiate

QC3A-6 Evaluarea reprezentativității factorilor de emisie, dat fiind specificul național și local al datelor privind activitățile

QC3A-7 Verificarea pe eșantioane reprezentative a estimărilor de emisii (manual sau electronic)

QC3A-8 Verificări în funcție de ordinea importanței surselor de emisii, pe categorii de surse cheie

QC3A-9 Când apar schimbări metodologice sau de colectare a datelor, verificarea coerenței intrărilor, estimărilor și a seriilor temporale

QC3A-10 Verificarea corelării cu Ghidul EEA- EMEP 2009 și cu bunele practicii, în special în

cazul modificărilor metodologice

330

Articolul

Verificare finalizată

Acțiune corectivă

Comentarii

Data

Numele

Erori (DA/NU)

Data

Numele

QC3A-11 Verificări încrucișate de emisii, categorii de surse cheie, date istorice pentru fiecare sursă de emisii

QC3A-12 Verificarea integralității datelor și a estimărilor de emisii

QC3A-13 Când metodele sau datele au suferit modificări, verificarea coerenței seriilor temporale și a estimărilor de emisii

QC3A-14 Verificarea tendințelor temporale

QC3A-15 Verificări încrucișate ale datelor colectate la nivel local cu cele la nivel național (consumuri, balanța energetică, producții, etc.)

QC3A-16 Alte verificări (se specifică)

ETAPA 3B – Calculul emisiilor pe baza datelor secundare sau pe baza măsurărilor directe ale emisiilor

ETAPA 1 – Mostre de întrebări privitoare la calitatea datelor de intrare

QC3B-1 Au fost aplicate proceduri QC pe durata efectuării monitorizării de emisii?

QC3B-2 Organismele de statistică au planuri QA/QC pentru elaborarea datelor?

331

Articolul

Verificare finalizată

Acțiune corectivă

Comentarii

Data

Numele

Erori (DA/NU)

Data

Numele

QC3B-3 În cazul revizuirii inventarelor, ce protocoale de eșantionare au fost utilizate și cât de recent au fost revizuite?

QC3B-4 În cazul datelor privind activitățile specifice amplasamentului, există vreun standard național sau internațional aplicabil pentru măsurarea diferiților parametri, dacă da, au fost utilizate?

QC3B-5 Incertitudinea datelor a fost estimată și documentată?

QC3B-6 A fost identificată și documentată vreo limitare de utilizare a datelor secundare, precum erori sau estimări incomplete? Au fost identificate erorile?

QC3B-7 Datele secundare au fost supuse revizuirii și, dacă da, în ce a constat revizuirea?

QC3B-8 Altele (verificări detaliate)

ETAPA 2 – Măsurarea emisiilor directe

QC3B-9 Identificarea parametrilor care se obțin prin măsurarea directă a emisiilor

332

Articolul

Verificare finalizată

Acțiune corectivă

Comentarii

Data

Numele

Erori (DA/NU)

Data

Numele

QC3B-10 Verificarea procedurilor utilizate pentru măsurarea emisiilor, inclusiv a procedurilor de prelevare, de calibrare și de întreținere a echipamentului

QC3B-11 Identificarea utilizării procedurilor standard (acolo unde există)

QC3B-12 Altele (verificări detaliate)

333

334

Tabelul 2.3

Propunere de plan QA/QC - Proceduri QA

Articolul

Revizuirea finalizată

Acțiunea corectivă

Comentarii

Data

Numele

Erori (y/n)

Data

Numele

QA-1 Verificarea datelor inițiale

QA-2 Verificarea aplicării corecte a factorilor de emisie și a metodologiilor

QA-3 Verificarea estimărilor corecte a emisiilor

QA-4 Publicarea rezultatelor inventarului

QA-5 Revizuire în urma observațiilor publicului sau operatorilor

QA-6 Alte revizuiri și verificări (se specifică)

(Ex. Revizuire în urma observațiilor Comisiei Europene)

ANEXA nr. 3

CHESTIONARE

utilizate pentru colectarea datelor specifice fiecărei categorii de activități

336

1.A.1.a.

cod NFR

1.B.1.a.

2.A.7.c.

1.A.4*)

conform anexei

"Coduri NFR"

cod IPPC

LCP

(DA/NU)

COV cod HG

699

SEVESO (DA/NU)

1.A.1.a.

1,1

……….

cod NFR conform anexei

LCP

COV cod HG

"Coduri NFR"

cod IPPC

(DA/NU)

699

SEVESO (DA/NU)

3.1.1

Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale mai mari de 50 MW si activitati conexe

Denumire operator economic

Ex. S.C.Complexul Energetic Craiova S.A.

Denumire obiectiv

Ex. Sucursala Electrocentrale Ișalnița

Adresa obiectiv

Sediu: Str. Mihai Viteazu, nr. 101, Localitatea Isalnita, Judetul DOLJ

Coordonate poarta de acces – Stereo 70

X(E) =…m

Y(N)=…m

Cod CAEN

351; 353

Activitati

Specificati activitatile/codurile NFR conform anexei "Coduri NFR"

Denumire instalatii/activitate

Activitate1

Instalatie 1.1

Instalatie 1.2

Activitate2

Instalatie 2.1

Instalatie 2.2

Persoana contact

Telefon

Fax

*) in cazul in care unitatea detine si instalatii de ardere cu puteri termice nominale mai mici decat 50 MWt se va completa si chestionarul Surse de ardere de mica putere informatiile privind activitatile conexe prezentandu-se global in prezentul chestionar

Denumire instalatie

Capacitate termica nominala (MWt)

Tip ardere\cazan

Date combustibil

Productie energie

Tip

Consum anual

U.M

consum

Densitate

densitate

Putere calorica

UM putere calorica

Continut sulf (%)

Continut

cenusa (%)

Termica MWt

Electrica MWe

600

Ardere

tangentiala

Gaze

naturale

1,00E+06

Nm 3

600

Ardere tangentiala

Pacura

70000

tone

Denumire instalatie

Denumire cos

Caracteristici cos

coordonate cos

- (m)

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp gaze ( o C)

*(E)

+(N)

Nm3/h

m3/h

3.1.2

Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale mai mari de 50 MW

Denumire instalatie

Sisteme de reducere emisii

Valori limita autorizate

NOx

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumir e sistem 2

eficienta sistem 2

NOx

SO 2

Particule

mg/Nm 3

In coloana "Denumire instalatie" se vor specifica toate instalatiile individuale de ardere (cazane abur, cazane apa fierbinte, turbine cu gaz)

In ceea ce priveste tipul arderii, se va mentiona, dupa caz, modul in care se realizeaza arderea combustibilului (ardere tangentiala, ardere in pat fluidizat etc.)

In ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare (arzatoare cu NOx redusi si tipul acestora, ardere in pat fluidizat), cat si sistemele secundare (electrofiltre, instalatii de desulfurare, etc.)

Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:

pentru debitul exprimat in Nm 3 /h : gaze uscate, conditii normale

337

pentru debitul exprimat in m 3 /h : gaze umede, conditii reale

Referitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cos.

338

3.1.3

Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale mai mari de 50 MW

Denumir e instalatie

Capacitate termica nominala (MWt)

Numar lunar de ore functionare

Tip

Consum anual

U.M

consum

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

600

Gaze

naturale

1000000

Nm3

600

Pacura

70000

tone

3.1.4

Activitati conexe: alte procese si activitati generatoare de emisii - preprocesare combustibili solizi, depozitare produse petroliere si deseuri solide

Descrierea fluxului tehnologic cu evidentierea activitatilor de preprocesare a combustibililor solizi și depozitare deseuri solide, inclusiv principalele echipamente aferente Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanti in aer

Cantități de combustibili solizi preprocesate anual, frecvența de aprovizionare Echipamente de procesare si capacitati de productie (tone/ora)

Tipuri si cantitati de carburant folosit anual de utilaje pentru activitati de preprocesare/postprocesare Suprafata de depozitare a combustibililor solizi

Instalații locale captare si evacuare poluanți: echipamentul/operatia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice cos

Instalații de ventilatie generala de hala: localizare(hala, atelier), tip ventilatie (mecanica/naturala), debit aer evacuat/volum hala, caracteristici geometrice evacuari Sisteme de reducere emisii daca exista, tipul si eficienta acestora

Sistemul de transport al deseurilor solide

Cantitati anuale de deseuri solide depozitate si suprafata de depozitare -localizare Depozitare si manevrare produse petroliere:

tipuri rezervoare

numar rezervoare/tip capacitate de stocare/rezervor

numarul transe de alimentare/an.rezervor

339

Se vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului unitatii, delimitarea suprafetelor de depozitare. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

340

cod NFR

conform anexei

LCP

COV cod HG

"Coduri NFR"

cod IPPC

(DA/NU)

699

SEVESO (DA/NU)

1.A..4

3.2.1 Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale sub 50 MWt si activitati conexe

Denumire operator economic

Ex. O centrala electrica si de termoficare ce utilizeaza biomasa

Denumire obiectiv

Ex. Centrala electrica si de termoficare ce utilizeaza biomasa

Adresa obiectiv

Sediu: Str. xxx, Localitatea xxx, Judetul xxx

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) =.m

Y(N)=.m

Cod CAEN

351; 353

Denumire instalatii/activitate

Activitate1

Cazan ardere biomasa

Cuptor uscare

Persoana contact

Telefon

Fax

Denumire instalatie

Capacitate termica nominala (MWt)

Tip ardere\cazan

Date combustibil

Productie energie

Tip

Consum anual

U.M

consum

Densitate

densitate

Putere calorica

UM putere calorica

Continut sulf (%)

Continut cenusa (%)

Termica

MWt

Electrica

MWe

600

Ardere

tangentiala

Gaze

naturale

1,00E+06

Nm3

600

Ardere tangentiala

Pacura

70000

tone

3.2.2

Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale sub 50 MWt

Denumire instalatie

Denumire cos

Caracteristici cos

Sisteme de reducere emisii

coordonate cos

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp gaze ( o C)

NOx

SO2

Particule

X(E)

Y(N)

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumir e sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

Nm3/h

m3/h

In coloana "Denumire instalatie" se vor specifica toate instalatiile individuale de ardere (cazane abur, cazane apa calda, turbine cu gaz)

In ceea ce priveste tipul arderii, se va mentiona, dupa caz, modul in care se realizeaza arderea combustibilului (ardere tangentiala, ardere in pat fluidizat etc.)

341

In ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare (arzatoare cu NOx redusi si tipul acestora, ardere in pat fluidizat, etc), cat si sistemele secundare (electrofiltre, instalatii de desulfurare, etc.) Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:

pentru debitul exprimat in Nm 3 /h : gaze uscate, conditii normale

pentru debitul exprimat in m 3 /h : gaze umede, conditii reale

342

3.2.3

Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale sub 50 MWt

Denumire instalatie

Capacitate termica nominala (MWt)

Tip

Consum anual

consum

Numar lunar de ore functionare

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

600

Gaze

naturale

1000000

Nm3

600

Pacura

70000

tone

3.2.4

Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale sub 50 MWt

Activitati conexe: alte procese si activitati generatoare de emisii - preprocesare combustibili solizi, depozitare produse petroliere si deseuri solide

Cantități de combustibili solizi preprocesate anual, frecvența de aprovizionare Echipamente de procesare si capacitati de productie (tone/ora)

Tipuri si cantitati de carburant folosit anual de utilaje pentru activitati de preprocesare/postprocesare Suprafata de depozitare a combustibililor solizi

Instalații locale captare si evacuare poluanți: echipamentul/operatia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice cos

Sistemul de transport al deseurilor solide

Cantitati anuale de deseuri solide depozitate si suprafata de depozitare -localizare Depozitare si manevrare produse petroliere:

tipuri rezervoare

numar rezervoare/tip capacitate de stocare/rezervor

numarul transe de alimentare/an.rezervor

In cazul in care sursele de ardere apartin unui operator avand profilul de activitate prelucrarea lemnului iar aceste surse utilizeaza drept combustibil lemnul, activitatile conexe se vor referi (depozitare materie prima, preprocesare, etc) la toate operatiile de preprocesare care se efectueaza in cadrul unitatii

344

Denumire operator economic

Ex. S.C.OMV Petrom S.A.

Denumire obiectiv

Ex. Punct de lucru - Rafinarie

Adresa obiectiv

Sediu: xxx, Localitatea xxx, Judetul xxx

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) =.m

Y(N)=.m

Cod CAEN

192

Activitati

Specificati activitatile/codurile NFR conform anexei "Coduri NFR"

Denumire instalatii/activitate

Activitate1

Instalatie 1.1

Instalatie 1.2

Activitate2

Instalatie 2.1

Instalatie 2.2

Persoana contact

Telefon

Fax

3.3.1

Informatii referitoare la instalatiile de rafinare titei si alte procese

1.A.1.b.

1.B.2.a.iv

cod NFR cf anexei "Coduri NFR"

IPPC cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod

HG 699

SEVESO (DA/NU)

1.A.1.b.

1,2

....

cod NFR cf

anexei "Coduri NFR"

IPPC cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod

HG 699

SEVESO (DA/NU)

*) in cazul in care unitatea detine si instalatii de ardere cu puteri termice nominale mai mici decat 50 MWt se va completa si chestionarul Surse de ardere de mica putere, informatiile privind activitatile conexe prezentandu-se global in prezentul chestionar

345

3.3.2

Informatii referitoare la instalatiile de rafinare a titeiului - cuptoare de proces

Denumire instalatie

Capacitate instalata

capacitate instalata

Cantitate procesata

UM cantitate procesata

Date combustibil

Tip

Consum anual

U.M

consum

Densitate

densitate

Putere calorica

UM putere calorica

Continut sulf (%)

Continut cenusa

(%)

Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid -

DAV

Gaze naturale

Nm3

Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid -

DAV

Gaz rafinarie

tone

Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid -

DAV

Pacura

tone

Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid -

DAV

alt combustibil

Cracare catalitica

combustibil1

Cracare catalitica

combustibil2

Denumire instalatie

Denumire cos / Cod identificare

Caracteristici cos

coordonate cos

H (m)

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp gaze ( o C)

X(E)

Y(N)

Nm3/h

m3/h

Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid -

DAV

Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid -

DAV

Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid -

DAV

Instalatie Distilare

Atmosferica si in Vid - DAV

Cracare catalitica

Denumire instalatie

Sisteme de reducere emisii

Valori limita autorizate

NOx

Particule

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

NOx

SO2

Particule

mg/Nm 3

Instalatie Distilare

Atmosferica si in Vid - DAV

Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid -

DAV

Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid -

DAV

Instalatie Distilare

Atmosferica si in Vid - DAV

Cracare catalitica

346

Pentru fiecare instalatie se vor mentiona toti combustibilii utilizati in anul de inventariere conform exemplului din tabel alt combustibil- a specifica tipul de combustibil

pe schema de flux se vor nota codurile de identificare ale cosurilor, coduri ce se vor regasi in tabelul de cosuri

In ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare (arzatoare cu NOx redusi si tipul acestora, injectie abur, etc), cat si sistemele secundare (baterii cicloane, etc.) Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:

pentru debitul exprimat in Nm 3 /h : gaze uscate, conditii normale

pentru debitul exprimat in m 3 /h : gaze umede, conditii reale

Referitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cos.

3.3.4 Informatii referitoare la alte procese din rafinarie

Denumire instalatie

Eficienta de recuperare sulf %

Nr trepte desulfurare

Cantitate sulf recuperata

- tone/an

Date combustibil sau gaze arse

la facla

Denumire cos / Cod identificar e

coordonate cos

H (m)

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp gaze ( o C)

Tip

Consum anual

U.M

consum

X(E)

Y(N)

Nm3/h

m3/h

Instalatie recuperare sulf (DGRS)

Incinerator DGRS

gaze naturale

Nm3

Cracare catalitica - regenerare catalizator

Facla1 gaze naturale flacara de veghe

gaze naturale

Nm3

Facla1

gaze arse la facla *

Nm3

Caracteristici cos

Denumire instalatie

Sisteme de reducere emisii

Valori limita autorizate

NOx

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

NOx

SO2

Particule

mg/Nm 3

Instalatie recuperare

sulf (DGRS)

Incinerator DGRS

Cracare catalitica - regenerare catalizator

Facla1 gaze naturale

flacara de veghe

Facla1

Pentru instalatie recuperare sulf (DGRS) se va completa partea din tabel referitoare la sisteme de reducere numai in cazul existentei unui sistem de tratare gaze de coada (tail gas treatment). Se va prezenta o scurta descriere a sistemului de tratare gaze de coada

In ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare, cat si sistemele secundare

Referitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cos.

* Pentru gazele arse la facle se vor furniza date privind: continutul mediu de sulf, puterea calorica inferioara si continutul de COVnm

347

Pentru situatiile in care au loc evacuari directe in atmosfera de gaze de purja (ventilatie), se va mentiona modul de evacuare: prin cos(uri) - in acest caz se vor furniza datele de cos, sau ca emisii fugitive

348

3.3.5 Centralizator caracteristici cosuri de dispersie

Denumire cos

Cod identificare cos

Instalatie racordata

Caracteristici cos

coordonate cos

(m)

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit gaze ardere

(Nm3/h)

Temp gaze ( o C)

X(E)

Y(N)

Denumire cos

Sisteme de reducere emisii

NOx

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire

sistem 2

eficienta

sistem 2

denumire

sistem 1

eficienta

sistem 1

denumire

sistem 2

eficienta

sistem 2

denumire

sistem 1

eficienta

sistem 1

denumire

sistem 2

eficienta

sistem 2

denumire

sistem 1

eficienta

sistem 1

denumire

sistem 2

eficienta

sistem 2

Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea cosurilor aferente instalatiilor (cod intern de identificare a cosurilor)

Se vor inregistra toate cosurile aferente instalatiilor destinate proceselor de aredere sau altor procese, chiar daca au fost mentionate in foile "arderi_proces" si "alte procese"

Denumire instalatie

Numar lunar de ore functionare

Numar anual de ore de functionare

Tip combustibil

Consum anual

U.M

consum

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid - DAV

Gaze naturale

Nm3

Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid - DAV

Gaz rafinarie

tone

Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid - DAV

Pacura

tone

Instalatie Distilare Atmosferica si in Vid - DAV

alt combustibil

Cracare

catalitica

combustibil1

Cracare

catalitica

combustibil2

349

Se vor lua in considerare atat procesele de ardere cat si celelalte procese conexe - DGRS, incinerator, facle

350

3.3.7 Informatii referitoare la rezervoarele pentru stocarea materiei prime si a produselor din rafinarie

Rezervoare verticale cu capac fix

Cod identificare rezervor

Capacitate utila de stocare

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m 3 )

Numar umpleri/an

Numar goliri/an

Inaltime totala (m)

Diametru (m)

Inaltime maxima lichid (m)

Cod

identificare rezervor

Inaltime

medie lichid (m)

Volum de lucru (m 3 )

Rezervor incalzit (I)/neincalzit (N)

Culoare rezervor

Tip capac (dom/con)

Inaltime capac (m)

Raza capac tip

dom (m)

Panta capac

conic <

Coordonate

X(E)

Y(N)

Cod identificare rezervor

Capacitate utila de stocare

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m 3 )

Numar umpleri/an

Numar goliri/an

Lungime totala (m)

Diametru (m)

* Panta se defineste ca raportul dintre inaltimea capacului si diametrul rezervorului Rezervoare orizontale cu capac fix

Cod identificare

rezervor

Volum de lucru (m 3 )

Rezervor incalzit

(I)/neincalzit

Culoare rezervor

Pozitionare (subteran/supr

ateran)

Coordonate rezervor

X(E)

Y(N)

Cod identificare rezervor

Capacitate utila de stocare

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m 3 )

Numar umpleri/an

Numar goliri/an

Diametru (m)

Volum de lucru (m 3 )

Cod identificare rezervor

Culoare rezervor

Conditii interne pereti (ruginiti/nerug initi)

Constructie (sudat/nituit)

Tipuri etanseizare primara si secundara *

Tip capac (ponton/punte dubla)

Categorie fitinguri (tipica/specifica

)

Coordonate rezervor

X(E)

Y(N)

* Tipuri etanseizare: mecanica, etanseizare lichid, etanseizare vapori

Rezervoare cu capac flotant intern

Cod identificare rezervor

Capacitate utila de stocare

Produs stocat/vehiculat

Volum anual de lichid introdus (m 3 )

Numar umpleri/an

Numar goliri/an

Diametru (m)

Volum de lucru (m 3 )

Cod identificare rezervor

Culoare rezervor

Conditii interne pereti (ruginiti/nerug initi)

Tipuri etanseizare primara si secundara *

Capac autoportant (da/nu)

Numar si diametru coloane de sprijin capac

Detalii constructive capac tip punte dubla

Coordonate rezervor

X(E)

Y(N)

351

* Tipuri etanseizare: mecanica, etanseizare lichid, etanseizare vapori

352

3.3.9 Alte procese si activitati generatoare de emisii din rafinarie

Volum de apa uzata industriala supusa epurarii (m 3 /an)

Informatii privind transferul de materii prime/subproduse/produse, lichide si gazoase numar valve

numar pompe fractii lichide usoare numar compresoare

valve reglare presiune gaze numar flanse si conexiuni numar stuturi de prelevare

Incinerare ape uzate

tip si cantitate anuala de combustibil utilizat

denumire cos/cod intern cos - se vor regasi pe foaia tabel_cosuri regimul de functionare - se va completa pe foaia Regim de functionare

Instalatie fabricare hidrogen

tip si cantitate anuala de combustibil utilizat

denumire cos/cod intern cos - se vor regasi pe foaia tabel_cosuri regimul de functionare - se va completa pe foaia Regim de functionare

Turnuri de racire

numar turnuri de racire

inaltime si volum anual de apa racita pentru fiecare turn Lista produselor si cantitatile fabricate in anul de inventariere

Livrare produse petroliere

numar statii de livrare pe tipuri de mijloace de transport (auto, CF, naval)

sisteme umplere pe tipuri de mijloace de transport (pe la baza, prin imersie, prin varsare) tip sistem de recuperare vapori pe statie de livrare (condensare, carbune activ etc) eficienta sistem de recuperare vapori pe statie de livrare

produse si cantitati anuale livrate pe fiecare statie de livrare Lista transportatorilor

Lista beneficiarilor si cantitati livrate fiecarui beneficiar pe tipuri de produse, inclusiv la export

Transport intern

tip si numar de utilaje/tip, putere motor/tip (automacarele, motocare, etc) tip si consum anual de carburant

Denumire operator economic

Denumire obiectiv

Adresa obiectiv

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) =.m

Y(N)=.m

Cod CAEN

Activitati

Specificati activitatile/codurile NFR conform anexei "Coduri NFR"

Denumire instalatii/activitate

Activitate1

Instalatie 1.1 Cuptor cocs

Instalatie 1.1 Cuptor cocs_Emisii fugitive

Persoana contact

Telefon

Fax

353

1.A.1.c

cod NFR

1.B.1.b

1.B.1.a

conform anexei

IPPC cod

LCP

COV cod

"Coduri NFR"

IPPC

(DA/NU)

HG 699

SEVESO (DA/NU)

1.A.1.c

1.B.1.b

1.B.1.a

1,3

354

3.4.2 Informatii referitoare la instalatiile de fabricare a cocsului

Denumire instalatie

Capacitate de productie (tone/an)

Date combustibil

Productie an inventariere

tone/an

Tip

Consum anual

U.M

consum

Densitate

densitate

Putere calorica

UM putere calorica

Continut sulf (%)

Continut cenusa (%)

Cuptor cocs

carbune

tone

Cuptor cocs

gaz de coc

Nm 3

Denumire instalatie

Denumire cos

Caracteristici cos

Sistem tratare gaze cuptor de cocs*

Valori limita autorizate

coordonate cos

H (m)

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit gaze

Temp gaze ( o C)

X(E)

Y(N)

NOx

SO 2

Particul

Nm3/h

m3/h

DA/NU

mg/Nm 3

Cuptor cocs

In cazul in care exista sistem de tratare a gazului de cocs, se va prezenta o descriere a acestuia si, in masura posibilului, se vor indica valorile de concentratii in emisii rezultate dupa tratare De asemenea, se va mentiona modul de utilizare a gazelor de cocs tratate, cu precizarea cantitatilor si procentelor pe utilizatori

Referitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cos

Denumire instalatie

Capacitate de productie (tone/an)

Numar lunar de ore functionare/Numar sarje pe luna

Tip

Consum anual

U.M

consum

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

Cuptor coc

carbune

tone

Cuptor coc

gaz de

cocs

Nm3

Se vor indica, pentru fiecare luna in parte atat numarul de ore de functionare, cat si numarul de sarje de cocs realizate: nr. ore/nr. sarje

356

3.4.4 Stocare si manevrare carbune si cocs

Descrierea fluxului tehnologic: concasare carbune, preincalzire carbune, incarcare cuptor, cocsificare, descarcare cuptor, stingere cocs, manevrare cocs Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanti in aer

Duratele fazelor proceselor tehnologice: preincalzire carbune, incarcare cuptor, cocsificare, descarcare cuptor, stingere cocs Frecvența de aprovizionare cu carbune cocsificabil si mijloace de aprovizionare (CF, auto)

Echipamente de manevrare carbune (transfer zona depozitare la concasor si transfer la cuptor) Echipamente/facilitati manevrare si stocare cocs

Tipuri si cantitati de carburant folosit anual de utilaje mobile motorizate Suprafate de depozitare a carbunelui si a cocsului

Informatii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere interna

Tip utilaj/echipament

Numar

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Numar de ore de functionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Motostivuitoare

Etc

Informatii privind traficul intern

Tip vehicul

Numar

Capacitate utila (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100km)

Numar de ore de functionare pe an

Kilometr aj anual parcurs in incinta (km)

Camioane

Etc.

Denumire operator economic

Denumire obiectiv

Adresa obiectiv

Coordonate poarta de acces - Stereo 70

X(E) =.m

Y(N)=.m

Cod CAEN

Denumire instalatii/activitate

Activitate1

Fabricarea fontei, otelului si feroaliajelor-arde

Fabricare metale neferoase-arderi

Fabricarea fontei si otelului

Fabricare feroaliaje

Fabricare aluminiului

etc.

Persoana contact

Telefon

Fax

cod NFR conform anexei

1.A.2.a

2 .....

1.A.2.b

2 .....

2.C.1

2 .....

2.C.2

2 .....

2.C.3

2 .....

"Coduri NFR" cod IPPC

LCP

(DA/NU)

COV cod HG 699

357

SEVESO (DA/NU)

358

Denumire instalatie

Capacitate termica nominala (MWt)

Date combustibil

Date productie

Consum

energetic specific

Tip

Consum anual

U.M

consum

Densitate

densitate

Putere calorica

UM putere calorica

Continut sulf (%)

Continut cenusa (%)

Produs

Producti

e anuala

tone

(GJ/t)

clincher

GJ/tona

clincher

Denumire cos

Caracteristici cos

coordonate cos

H (m)

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp gaze ( o C)

X(E)

Y(N)

Nm3/h

m3/h

3.5.2 Informatii referitoare la instalatii de ardere cu contact in industria metalurgica

Sisteme control emisii

NOx

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem 2

eficienta sistem 2

In ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare (arzatoare cu NOx redusi si tipul acestora, etc) cat si sistemele secundare (electrofiltre, instalatii de desulfurare, etc.)

Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:

pentru debitul exprimat in Nm 3 /h : gaze uscate, conditii normale

pentru debitul exprimat in m 3 /h : gaze umede, conditii reale

Denumire operatie

Denumire instalatie / echipament

Capacitate instalatie / echipament

Date productie

Tip aliaj

Producti e anuala

Compozitie aliaj

Metal

Denumire cos

Caracteristici cos

Sistem/masura de reducere a emisiilor

coordonate cos

H (m)

Diametr u (m)

Viteza

gaze (m/s)

Debit gaze reziduale

Temp gaze ( o C)

X(E)

Y(N)

Nm3/h

m3/h

Descriere

Poluant

eficienta (%)

NOTA

Pentru fiecare proces se va indica, dupa caz, sistemul/masura de reducere a emisiilor, poluantul controlat si eficienta sistemului/masurii

359

In cazul activitatii de topire a metalelor în coloana "Denumire instalatie / echipament" se va indica tipul cuptorului (creuzet, inductie, arc electric, etc.) Compozitia pentru fiecare tip de aliaj va fi furnizata in procente de masa.

360

Denumire operatie

Denumire instalatie / echipament

Capacitate instalatie / echipament

Consumuri materii prime

Date productie

Materie prima

Consum anual

Produs

Producti e anuala

3.5.4 Informatii referitoare la emisii dirijate din instalatii tehnologice, altele decat cele care presupun arderi cu contact

Denumire cos

Caracteristici cos

Sistem/masura de reducere a emisiilor

coordonate cos

H (m)

Diametru (m)

Viteza

gaze (m/s)

Debit gaze reziduale

Temp gaze ( o C)

X(E)

Y(N)

Nm3/h

m3/h

Descriere

Poluant

eficienta (%)

NOTA

Pentru fiecare proces se va indica, dupa caz, sistemul/masura de reducere a emisiilor, poluantul controlat si eficienta sistemului/masurii

Denumire instalatie

Numar lunar de ore functionare

Tip proces

Durata sarje

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

continuu/sarje

ore

NOTA

361

Se vor completa informatii privind toate instalatiile si procesele, atat cele de ardere cu contact cat si cele tehnologice

362

3.5.6 Alte procese si activitati generatoare de emisii - aprovizionare, preprocesare materii prime și postprocesare produse

Descrierea fluxului tehnologic cu evidentierea activitatilor de preprocesare a materiilor prime și postprocesare produse, inclusiv principalele echipamente aferente Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanti in aer

Cantități de materii prime solide/lichide procesate anual, frecvența de aprovizionare

Tipuri si cantitati de combustibil utilizat anual in surse stationare pentru activitati de preprocesare/postprocesare Tipuri si cantitati de carburant folosit anual de utilaje pentru activitati de preprocesare/postprocesare

Cantități de combustibili (solizi,lichizi) depozitate anual, frecvența de aprovizionare

Cantitati produse finite/subproduse/deseuri solide/lichide postprocesate in anul de inventariere Facilitati stocare materii prime, materiale și produse:

stocare in vrac (in aer liber, buncare, padocuri, etc.) stocare in ambalaje

stocare in rezervoare a substantelor organice volatile (detalii conform tabelului de mai jos)

Instalații locale captare si evacuare poluanți: echipamentul/operatia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice cos

In cazul in care materiile prime/produsele/subprodusele/deseurile solide se depoziteaza in aer liber se va mentiona suprafata(ele) de depozitare Volumul apelor uzate epurate anual (m 3 ).

Tip rezervor

Capacitate utila de stocare

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuala produs vehiculat

Inaltime (m)

Diametru (m)

Coordonate

X(E)

Y(N)

In tabelul de mai sus se vor inscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele componente alte parcului de rezervoare

Informatii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere interna

Tip utilaj/echipament

Numar

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Numar de ore de functionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Motostivuitoare

Etc

363

Informatii privind traficul intern

Tip vehicul

Numar

Capacitate utila (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100km)

Numar de ore de functionare pe an

Kilometraj anual parcurs in incinta (km)

Autocisterne

Camioane

Etc.

364

3.6.1

Informatii referitoare la instalatiile chimice

Denumire operator economic

Denumire obiectiv

Adresa obiectiv

Coordonate poarta de acces – Stereo 70

X(E) =…m

Y(N)=…m

Profil de activitate

Cod CAEN

Activitati

Specificati activitatile/codurile NFR conform anexei "Coduri NFR"

Denumire instalatii/activitate

Activitate1

Fabricare amoniac

Fabricare acid azotic

Fabricare acid adipic

Fabricare carbid

Alte procese din industria chimică

Stocare, manevrare, transport produse chimice

Persoana contact

Telefon

Fax

cod NFR conform anexei

"Coduri NFR" 2.B.1

2.B.2

2.B.3

2.B.4

2.B.5.a

2.B.5.b

IPPC cod IPPC

LCP (DA/NU)

COV cod HG

699

SEVESO (DA/NU)

3.6.2

Informatii referitoare la instalatiile de fabricare a compusului chimic

Operatie

Denumire instalatie

Capacitate de productie (tone/an)

Productie an inventariere

Denumire cos

coordonate cos

H (m)

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit gaze

Temp gaze ( o C)

X(E)

Y(N)

tone/an

Nm 3 /h

m 3 /h

Caracteristici cos

Operatie

Sisteme de reducere a emisiilor

Valori limita autorizate

Tip

Poluant

Eficienta

NOx

SO 2

Particule

COV

FFF

(%)

Concentratie garantata furnizor

mg/Nm 3

Pentru fiecare proces se va indica, dupa caz, sistemul/masura de reducere a emisiilor, poluantul controlat si eficienta sistemului/masurii Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica

pentru debitul exprimat in Nm 3 /h : gaze uscate, conditii normale

pentru debitul exprimat in m 3 /h : gaze umede, conditii reale

365

Referitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia/autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cos si conditiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed)

366

3.6.3

Informatii referitoare la instalatiile de fabricare a compusului chimic

Operatie

Denumire instalatie

Capacitate de productie (tone/an)

Numar lunar de ore functionare

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

3.6.4

Informatii referitoare la stocarea substantelor organice lichide in rezervoare

Rezervoare verticale

Cod identifica re rezervor

Capacitate utila de stocare

Produs stocat/veh iculat

Volum anual de lichid introdus

(m 3 )

Numar umpleri/an

Numar goliri/an

Inaltime totala (m)

Diametru (m)

Inaltime maxima lichid (m)

Inaltime medie lichid (m)

Volum de lucru (m 3 )

Rezervor incalzit (I)/neincalzi t (N)

Culoare rezervor

Tip capac (dom/con)

Inaltime capac (m)

Raza capac tip dom (m)

Panta capac conic *

Coordonate rezervor

X(E)

Y(N)

* Panta se defineste ca raportul dintre inaltimea capacului si diametrul rezervorului

Rezervoare orizontale

Cod identifica re rezervor

Capacitate utila de stocare

Produs stocat/veh iculat

Volum anual de lichid introdus

(m 3 )

Numar umpleri/an

Numar goliri/an

Lungime totala (m)

Diametru (m)

Volum de lucru (m 3 )

Rezervor incalzit (I)/neincalzit (N)

Culoare rezervor

Pozitionare (subteran/s uprateran)

Coordonate rezervor

X(E)

Y(N)

367

* Tipuri etanseizare: mecanica, etanseizare lichid, etanseizare vapori

368

3.6.5

Informatii privind Fluxul tehnologic si Alte activitati

Descrierea fluxului tehnologic

Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanti in aer Echipamente de manevrare materie prima

Facilitati stocare materii prime, materiale și produse:

stocare in vrac (in aer liber) stocare in ambalaje

stocare in rezervoare a substantelor organice volatile (detalii in foaia "StocariRezervoare")

Instalații locale captare si evacuare poluanți: echipamentul/operatia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice cos

In cazul in care exista sistem de tratare a efluentului gazos, se va prezenta o descriere a acestuia si, in masura posibilului, se vor indica valorile de concentratii in emisii rezultate dupa tratare

In cazul in care materiile prime/produsele/subprodusele/deseurile solide se depoziteaza in aer liber se va mentiona suprafata(ele) de depozitare Volumul apelor uzate epurate anual (m 3 ).

Informatii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere interna

Tip utilaj/echipament

Numar

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Numar de ore de functionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Motostivuitoare

Etc

Informatii privind traficul intern

Tip vehicul

Numar

Capacitate utila (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100km)

Numar de ore de functionare pe an

Kilometraj anual parcurs in incinta (km)

Etc.

Denumire operator economic

Denumire obiectiv

Adresa obiectiv

Coordonate poarta de acces – Stereo 70

X(E) =…m

Y(N)=…m

Cod CAEN

Denumire instalatii/activitate

Activitate1

Fabricarea celulozei si hârtiei - Arderi cu

contact la fabricarea celulozei și hârtiei

Fabricarea celulozei si hârtiei - cuptoarele de

regenerare a varului

Fabricarea celulozei și hârtiei

Colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate

etc.

Persoana contact

Telefon

Fax

cod NFR conform anexei

"Coduri NFR" cod IPPC

1.A.2.d

LCP

(DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

............... .....................

....................

1.A.2.f.i

2.D.1

369

6.B

Denumire instalatie

Tip instalatie

Procedeul aplicat

Capacitate de productie (tone/an)

Date combustibil

Tip

Consum anual

U.M

consum

Densitate

densitate

Putere calorica

UM putere calorica

Continut sulf (%)

Continut cenusa (%)

Denumire instalatie

Date productie

Consum energetic specific

Denumire cos

Caracteristici cos

coordonate cos

H (m)

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp gaze ( o C)

Produs

Productie anuala

tone

(GJ/t)

X(E)

Y(N)

Nm3/h

m3/h

Denumire instalatie

Sisteme control emisii

NOx

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem

eficienta

sistem 2

denumire

sistem 1

eficienta

sistem 1

denumire

sistem 2

eficienta

sistem 2

denumire

sistem 1

eficienta

sistem 1

denumire

sistem 2

eficienta

sistem 2

Denumire instalatie

Valori limita autorizate

NOx

SO 2

Particule

.............

(mg/Nm3) (mg/m3)

370

In ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare (arzatoare cu NOx redusi si tipul acestora, etc), cat si sistemele secundare (electrofiltre, instalatii de desulfurare, etc.)

Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:

pentru debitul exprimat in Nm 3 /h : gaze uscate, conditii normale

pentru debitul exprimat in m 3 /h : gaze umede, conditii reale

2 )

Se vor completa numai consumurile de combustibili asociate proceselor tehnologice, pe instalatie de ardere

Se vor furniza datele referitoare la productiile de celuloză uscată nealbita, cantitatea de lesie neagra și continutul de materii solide din lesia neagra exprimat in procente de masa, productia de ulei de tal, productia de terebentina

Denumire operatie

Denumire instalatie / echipament

Capacitate instalatie / echipament

Consumuri materii prime

Date productie

Materie prima

Consum anual

Produs

Producti e anuala

Denumire operatie

Denumire cos

Caracteristici cos

coordonate cos

H (m)

Diametr u (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit gaze

reziduale

Temp gaze ( o C)

X(E)

Y(N)

Nm3/h

m3/h

Denumire operatie

Sistem/masura de reducere a emisiilor

Valori limita autorizate

Particule

NOx

SO 2

NH 3

.............

Descriere

Poluant

eficienta (%)

(mg/Nm3) (mg/m3)

NOTA

371

Pentru fiecare proces se va indica, dupa caz, sistemul/masura de reducere a emisiilor, poluantul controlat si eficienta sistemului/masurii Referitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia/autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cos si conditiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed )

Denumire instalatie

Numar lunar de ore functionare

Tip proces

Durata sarje

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

continuu/sarje

ore

372

NOTA

Se vor completa informatii privind toate instalatiile si procesele, atat cele de ardere cu contact cat si cele tehnologice

3.7.5 Alte procese si activitati generatoare de emisii - aprovizionare, preprocesare materii prime și postprocesare produse

Cantități de materii prime solide/lichide procesate anual, frecvența de aprovizionare

Cantități de combustibili (solizi,lichizi) depozitate anual, frecvența de aprovizionare

Cantitati produse finite/subproduse/deseuri solide/lichide postprocesate in anul de inventariere Facilitati stocare materii prime, materiale și produse:

stocare in vrac (in aer liber, buncare, padocuri, etc.) stocare in ambalaje

stocare in rezervoare a substantelor organice volatile (detalii conform tabelului de mai jos)

Instalații locale captare si evacuare poluanți: echipamentul/operatia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice cos

In cazul in care exista sistem de tratare a gazului, se va prezenta o descriere a acestuia si, in masura posibilului, se vor indica valorile de concentratii in emisii rezultate dupa tratare Instalații de ventilatie generala de hala: localizare(hala, atelier), tip ventilatie (mecanica/naturala), debit aer evacuat/volum hala, caracteristici geometrice evacuari

Sisteme de reducere a emisiilor daca exista, tipul si eficienta acestora

In cazul in care materiile prime/produsele/subprodusele/deseurile solide se depoziteaza in aer liber se va mentiona suprafata(ele) de depozitare Volumul apelor uzate epurate anual (m 3 ).

373

Tip rezervor

Capacitate utila de stocare

Produs stocat/vehiculat

Cantitatea anuala produs vehiculat

Inaltime (m)

Diametru (m)

Coordonate

X(E)

Y(N)

374

Tip utilaj/echipament

Numar

Putere motor (kW)

Tip carburant

Consum orar de carburant (kg/h)

Numar de ore de functionare pe an

Consum anual de carburant (tone)

Motostivuitoare

Etc

In tabelul de mai sus se vor inscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele componente alte parcului de rezervoare Informatii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere interna

Informatii privind traficul intern

Tip vehicul

Numar

Capacitate utila (tone)

Tip carburant

Consum specific (l/100km)

Numar de ore de functionare pe an

Kilometraj anual parcurs in incinta (km)

Autocisterne

Camioane

Etc.

Denumire operator economic

Denumire obiectiv

Profil de activitate

Ex: Fabricare produse alimentare

Adresa obiectiv

Coordonate poarta de acces – Stereo 70

X(E) =…m

Y(N)=…m

Cod CAEN

Denumire instalatii/activitate

Activitate1

Fabricarea produselor alimentare și a băuturilor

Fabricarea produselor alimentare și a băuturilor-

arderi cu contact

etc.

Persoana contact

Telefon

Fax

cod NFR conform anexei

"Coduri NFR" cod IPPC

2.D.2

LCP

(DA/NU)

COV cod HG 699

SEVESO (DA/NU)

............... .....................

....................

375

1.A.2.e

376

Denumire instalatie

Tip instalatie

Procedeul aplicat

Capacitate de productie (tone/an)

Date combustibil

Tip

Consum anual

U.M

consum

Densitate

densitate

Putere calorica

UM putere calorica

Continut sulf (%)

Continut cenusa (%)

Denumire instalatie

Cantitate lemn/rumegus pentru afumare

Date productie

Consum energetic specific

Denumire cos

Caracteristici cos

coordonate cos

H (m)

Diametru (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit gaze ardere

Temp gaze ( o C)

kg/an

Produs

Productie anuala tone

(GJ/t)

X(E)

Y(N)

Nm3/h

m3/h

Denumire instalatie

Sisteme control emisii

NOx

SO2

Particule

denumire sistem 1

eficienta sistem 1

denumire sistem

eficienta

sistem 2

denumire

sistem 1

eficienta

sistem 1

denumire

sistem 2

eficienta

sistem 2

denumire

sistem 1

eficienta

sistem 1

denumire

sistem 2

eficienta

sistem 2

Denumire instalatie

Valori limita autorizate

NOx

SO 2

Particule

COV

.............

(mg/Nm3) (mg/m3)

Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:

pentru debitul exprimat in Nm 3 /h : gaze uscate, conditii normale

pentru debitul exprimat in m 3 /h : gaze umede, conditii reale Referitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia/autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cos si conditiile pentru care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed, continut O 2 )

Se vor completa numai consumurile de combustibili asociate proceselor tehnologice, pe instalatie de ardere

Denumire operatie

Denumire instalatie / echipament

Capacitate instalatie / echipament

Consumuri materii prime

Date productie

Materie prima

Consum anual

Produs

Producti e anuala

Denumire operatie

Denumire cos

Caracteristici cos

coordonate cos

H (m)

Diametr u (m)

Viteza gaze (m/s)

Debit gaze

reziduale

Temp gaze ( o C)

X(E)

Y(N)

Nm3/h

m3/h

Denumire operatie

Sistem/masura de reducere a emisiilor

Valori limita autorizate

Particule

NOx

SO 2

COV

.............

Descriere

Poluant

eficienta (%)

(mg/Nm3) (mg/m3)

NOTA

377

)

Denumire instalatie

Numar lunar de ore functionare

Tip proces

Durata sarje

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

continuu/sarje

ore

378

NOTA

Se vor completa informatii privind toate instalatiile si procesele, atat cele de ardere cu contact cat si cele tehnologice

3.8.5 Alte procese si activitati generatoare de emisii - aprovizionare, preprocesare materii prime și postprocesare produse