Anexă · Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului

Anexa din 1 septembrie 2008

privind programele școlare pentru clasele a V-a și a VI-a la disciplina "Limba și literatura italiană maternă"

prezumat în vigoare

Data actului: 1 septembrie 2008
Emitent: Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 847 bis din 16 decembrie 2008
Citează: 5 acte
Structură: 3 articole · 79.672 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 3

Legea nr. 84/1995 24 iulie 1995 Legea învățământului
HG nr. 231/2007 7 martie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și E…
HG nr. 366/2007 18 aprilie 2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului

-------------

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ PENTRU CLASELE A V-A ȘI A VI-A

LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculumul de

Limba și literatura maternă

destinat studierii acestei discipline de către elevii aparținând etniei italiene care învață în școli cu predare în limba română, contribuie la formarea și dezvoltarea progresivă la elevi a competențelor esențiale ale comunicării orale și scrise, permite cunoașterea de către aceștia a limbii materne și a patrimoniului spiritual și cultural al etniei, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaștere reciprocă între populația majoritară și minoritățile naționale din spațiul geografic românesc.

Studiul limbii și literaturii materne la clasele cu predare în limba română reprezintă, alături de studiul limbii și literaturii române și de cel al studiului unei limbi moderne, o componentă esențială a ariei curriculare

Limbă și comunicare , ce garantează elevului accesul la cultura comunicațională și literară de bază.

Curriculumul de limba și literatura italiană maternă își propune, prin obiectivele sale, dezvoltarea progresivă la elevi a competențelor esențiale ale comunicării orale și scrise. În acest scop, în elaborarea prezentului curriculum s-a avut în vedere modelul comunicativ-funcțional, model care vizează dezvoltarea integrată a capacităților de

receptare orală , de

exprimare orală , respectiv de

receptare a mesajului scris

(„citirea/lectura”) și de

exprimare scrisă . Acestea reprezintă obiectivele cadru ale disciplinei

Limba și literatura maternă

pe parcursul școlarității obligatorii, cărora li se adaugă, în mod special, pentru situația concretă a studierii limbii și literaturii materne în școli cu predare în limba română, o componentă valoric-atitudinală având rolul de a favoriza formarea unor comportamente specifice comunicării în mediile multiculturale.

În structurarea prezentului curriculum s-au avut în vedere următoarele criterii:

prezentarea comunicării drept competență esențială;

echilibrarea raportului între comunicarea orală și cea scrisă;

centrarea obiectivelor pe dezvoltarea de capacități;

formularea obiectivelor de referință astfel încât să precizeze rezultatele așteptate ale învățării la sfârșitul anului de studiu;

sugerarea, pentru fiecare dintre obiectivele de referință, a unor exemple de activități de învățare adecvate, care să orienteze predarea-învățarea;

flexibilitatea în adaptarea conținuturilor la nivelul de dezvoltare a clasei și la interesele copiilor;

abordarea textului literar/nonliterar nu ca scop în sine, ci ca suport/pretext pentru comunicare;

accentuarea formelor de comunicare activă.

Programele școlare de

Limba și literatura italiană maternă

pentru clasele a V-a și a VI - a cuprind:

■

obiectivele cadru ale predării-învățării disciplinei pe parcursul claselor a V-a – a VIII-a;

■

obiectivele de referință, urmărite pe parcursul clasei a V-a;

■

obiectivele de referință, urmărite pe parcursul clasei a VI-a;

■

sugestii de activități de învățare pentru fiecare obiectiv de referință (sugestii de exerciții/activități care pot conduce la atingerea obiectivelor);

■

conținuturi ale învățării pentru cele trei domenii (lectura, comunicarea, elemente de construcție a comunicării).

OBIECTIVELE CADRU

ale disciplinei

limba și literatura maternă

pentru clasele a V-a – a VIII-a

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris (citire/lectură)

Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Dezvoltarea atitudinilor de empatie culturală și interculturală

C L A S A

V - A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

1.1

să desprindă sensul global al unui mesaj clar articulat, emis cu o viteză normală

1.2

să desprindă informații particulare dintr- un scurt mesaj audiat, articulat clar și rar

1.3

să

sesizeze

ordinea

evenimentelor relatate într-un text scurt

1.4

să desprindă informații esențiale dintr-un discurs pe subiecte familiare

1.5

să identifice secvențele de dialog, de narațiune și de descriere dintr-un mesaj oral

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții cu alegere multiplă; exerciții de răspuns la întrebări globale;

exerciții de selectare și ordonare de imagini;

exerciții de

asociere a

unor imagini cu

texte/ fragmente de text, potrivit semnificației mesajului audiat;

exerciții de descoperire a semnificației textului audiat, pe baza unor imagini prezentate;

activități de confirmare a răspunsului corect (bifare, completare de tabel);

exerciții de ordonare a propozițiilor dintr-un set, conform textului audiat;

adnotări pe un plan dat;

exerciții de identificare a secvențelor descriptive, narative și dialogate dintr-un enunț oral;

1.6

să discearnă sensul unui cuvânt nou prin raportare la un mesaj emis clar și rar

1.7

să manifeste atenție față de interlocutor în diferite situații de comunicare

exerciții de receptare a cuvintelor noi în texte audiate;

integrarea cuvintelor noi în serii de sinonime și antonime;

corelarea cuvântului cu explicația sa corectă dintr-un set de definiții date;

exerciții pentru dezvoltarea atenției distributive și a capacității de a urmări mesajul interlocutorului;

jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, urmărind formarea comportamentului de ascultător activ;

simulări ale unor situații de comunicare pe teme cotidiene concrete;

jocuri de grup cu teme date, simulări.

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

2.1

să articuleze corect, în cuvinte, sunete și grupuri sonore apropiate din punct de vedere fonetic

2.2

să

vorbească

despre

sine,

despre persoane, despre activități din universul imediat

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de repetare după model;

exerciții de discriminare fonetică;

descrieri simple cu suport verbal (întrebări, cuvinte de sprijin) și/ sau imagini;

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

2.3

să selecteze formule conversaționale, potrivit situației de comunicare

2.4

să participe la interacțiuni verbale pe teme familiare

2.5

să-și adapteze vorbirea la diferite situații de comunicare în funcție de partenerul de dialog

2.6

să selecteze elementele de lexic adecvate situațiilor de comunicare

2.7

să construiască propoziții corecte din punct de vedere gramatical

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

dialoguri, simulări;

activități pe perechi/ în grup;

exerciții de inițiere și de menținere a unui dialog;

exerciții de fixare a unor expresii des folosite în cadrul unui dialog cu marcarea formulelor de salut, de adresare, de permisiune, de scuze, de inițiere, menținere și încheiere a unui dialog, de nuanțare a exprimării;

jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, urmărind formarea comportamentului de vorbitor activ;

jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire: inițierea, menținerea și încheierea unui act verbal; recunoașterea și descrierea unei persoane sau a unui obiect; povestirea unor fapte și întâmplări; exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane;

conversații cu unul sau mai mulți interlocutori pe teme familiare;

exerciții de determinare a sensului unor cuvinte și de explicare

semnificației

acestora

în

contexte adecvate;

jocuri

asociativ-verbale

vizând

alcătuirea

unor familii lexicale;

exerciții de utilizare a sinonimelor și antonimelor în contexte date;

alcătuirea de propoziții cu ajutorul unor cuvinte, sintagme, expresii date;

exerciții de construire corectă a propozițiilor simple

și dezvoltate.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris (citire/lectură)

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

3.1

să citească fluent, cu glas tare, un text cunoscut de mică întindere

3.2

să desprindă ideile principale dintr-un text citit

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

activități de lectură individuală sau în grup;

exerciții de accentuare și intonare corectă;

exerciții de memorare și recitare a unor poezii;

exerciții cu alegere multiplă; răspunsuri la întrebări de tipul „adevărat”/ „fals”;

exerciții

delimitare

unui

text

narativ

în fragmente logice;

exerciții de identificare și de formulare a ideilor principale din textele citite;

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

3.3

să asocieze informațiile factuale dintr-un text citit cu o imagine/ un set de imagini

3.4

să recunoască secvențele narative și dialogate dintr-un text

3.5

să identifice cuvinte și expresii noi în text

3.6

să manifeste curiozitate și interes față de activitatea de lectură

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

activități de combinare a textului cu imaginea, punerea de etichete imaginilor;

exerciții de semnalare a secvențelor dialogate dintr- un text dat;

exerciții de identificare a vorbirii directe într-un text dat;

exerciții

argumentare

folosirii

dialogului în textele narative;

exerciții de citire pe roluri;

exerciții de identificare a unor cuvinte și expresii noi într-un text;

exerciții de folosire a dicționarului;

exerciții de inițiere în scopul citirii unor cărți din literatura pentru copii;

recitarea unor poezii; povestirea textelor citite;

exerciții

exprimare

propriilor

gânduri

și sentimente

în

legătură

faptele

și

acțiunile personajelor prezentate în textele literare;

vizite la biblioteca școlii;

formulări de întrebări și de răspunsuri vizând conținutul textelor citite.

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

4.1

să

ceară/

să

ofere

în

scris

detalii personale

4.2

să respecte regulile de despărțire în silabe, ortografia și punctuația într-un text propriu

4.3

să scrie despre evenimente, persoane din mediul familiar, după un plan dat

4.4

să producă texte de mică întindere, ținând seama de părțile componente ale unei compuneri

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

completare de formulare cu date personale;

redactare de scrisori în registru familiar;

exerciții de aplicare a regulilor de despărțire în silabe în dictări și autodictări, copieri sau în scrierea unor enunțuri proprii;

exerciții de scriere a cuvintelor care conțin consoane duble, grupuri de sunete;

exerciții

utilizare

corectă

semnelor

de punctuație;

autodictări, autocorectări, corectare în perechi, etc.;

activități de redactare de text, paragraf;

elaborarea de texte scurte, pe baza unui suport vizual, după o ilustrație/ un șir de ilustrații, benzi desenate, șir de întrebări;

exerciții de redactare a povestirii unor fragmente de text;

exerciții de structurare a textului scris în cele trei părți: introducere, cuprins, încheiere;

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

4.5

să redacteze mesaje scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de alcătuire dirijată a planului simplu de idei;

exerciții de selectare a ideilor pentru un text propriu;

exerciții de redactare a unei pagini de jurnal personal;

exerciții de construire a unor enunțuri simple și dezvoltate, respectând topica specifică limbii italiene.

Dezvoltarea

atitudinilor

empatie

culturală

și

interculturală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

5.1

să

demonstreze

interes

pentru cunoașterea

unor

aspecte

geografice specifice Italiei

5.2

să manifeste curiozitate față de tradiții/ obiceiuri specifice spațiului de cultură și civilizației italiene

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

utilizarea hărților, albumelor și a unor surse de documentare audio-vizuală;

activități

grup:

audiții,

vizionări,

recitări, prezentarea

unor

sărbători

tradiționale,

unor obiceiuri, prin utilizarea unor documente autentice;

programe artistice și serbări.

CONȚINUTURILE INVĂȚĂRII

LECTURĂ/ CITIRE

■

Cartea. Rolul ilustrațiilor.

■

Textul literar:

Textul narativ. Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ.

Poezii pentru copii.

Textul nonliterar:

afișe publicitare, reclame , benzi desenate,

articole din reviste pentru copii, etc.

Pentru realizarea obiectivelor din programa școlară se vor studia 8-10 texte literare și nonliterare, adecvate nivelului de pregătire și particularităților de vârstă ale elevilor. Pentru textele literare se recomandă următoarele specii: fabula, basmul, povestirea, poezii pentru copii, snoave, ghicitori. Pentru textele nonliterare se recomandă benzi desenate, afișe publicitare, buletin meteo, articole din reviste pentru copii, rebus, filme și desene animate. Atât textele literare cât și cele nonliterare vor ilustra tematica recomandată mai jos.

Teme recomandate :



*) Aprobată de

Ordinul nr. 5.242 din 1 septembrie 2008 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 16 decembrie 2008.

Cartea (prezentare generală)



Copilul despre sine



Familia



Școala



Vremea



Copilul și lumea înconjurătoare



Jocul și jucării, jocul pe calculator



Lumea fantastică (personaje de basm, desen animat, film)



Cultură și civilizație (aspecte geografice, nume de orașe, povestiri și anecdote, sărbători tradiționale, cântece și poezii).

PRACTICA RAȚIONALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A LIMBII

■

Comunicare orală

Componentele comunicării dialogate.

Factorii perturbatori ai comunicării . Adaptarea la particularitățile interlocutorului. Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ.

Povestirea orală a unor texte citite sau audiate.

Intonarea propozițiilor enunțiative (propriu-zise și exclamative) și interogative.

Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele

acte de vorbire :

a localiza în spațiu

a compara calități

a exprima preferințe

a descrie persoane

a iniția, menține și încheia un schimb verbal

a cere și a da indicații de orientare

a situa în timp, a relata activități, la prezent, la trecut, la viitor

a propune și a accepta

a cere și a da informații practice (timp, loc)

10.

a exprima sentimente (satisfacție, bucurie, neliniște, teamă)

11.

a exprima cantitatea

■

Comunicare scrisă

Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea.

Planul inițial al compunerii .

Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare:

Scrierea funcțională:

scrisoarea ,

invitația.

Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual. Compunerea după plan dat.

Compunerea după un plan propriu de idei. Compunerea pe baza unor cuvinte și expresii date.

Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Planul simplu de idei.

Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei.

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Fonetică și ortografie

alfabetul limbii italiene

aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și

z ; consoanele duble), grupurile

gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi , diftongii

eliziunea și apostroful

despărțirea în silabe

II.

Gramatica

■

Substantivul

formarea femininului formarea pluralului

■

Articolul

hotărât și nehotărât partitiv

■

Adjectivul

formarea femininului adjectivelor calificative interogativ (exclamativ)

che, quale, quanto ?

nehotărât:

ogni

tutto

molto

poco

■

Numeralul

cardinal și ordinal

■

Pronumele

personal în acuzativ cu și fără prepoziție reflexiv

■

Verbul

Indicativul prezent al verbelor auxiliare

Indicativul prezent al verbelor servile:

dovere ,

sapere ,

potere ,

volere ;

folosirea verbelor servile cu infinitivul

indicativul prezent al verbelor regulate

indicativul prezent al verbelor neregulate:

andare,

bere,

dare, dire,

fare,

valere,

venire,

uscire,

tenere,

salire, scegliere

perfectul compus al verbelor regulate participiul trecut;

acordul participiului

perfectul compus al principalelor verbe neregulate verbele impersonale care indică fenomene atmosferice

viitorul simplu al verbelor regulate; viitorul auxiliarelor

avere

și

essere

■

Adverbul

Formarea adverbelor din adjective cu sufixul

-mente

Adverbele de loc și de timp (cele mai frecvent utilizate)

■

Prepoziția

prepoziții articulate

■

Conjuncția

Conjuncții coordonatoare:

e ,

ed ,

anche ,

ancora ,

neppure

neanche

oppure

però

quindi

dunque

ebbene

nè …nè

■

Interjecția

interjecții care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul.

NOTĂ : Categoriile gramaticale enumerate aparțin metalimbajului de specialitate. Terminologia nu va face obiectul unei învățări explicite. În cadrul predării, nu se va face apel la conceptualizarea unităților lingvistice, utilizate în situațiile de comunicare. Structurile gramaticale de mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor acte de vorbire, nu vor fi tratate izolat și analitic, ci vor fi abordate în cadrul achiziției globale. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăților și nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus.

C L A S A

V I - A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

1.1

să desprindă informații factuale dintr-un mesaj clar articulat, emis cu o viteză normală

1.2

să distingă informațiile esențiale de cele secundare și să stabilească legături sau diferențieri

1.3

să identifice elemente cheie dintr-un discurs pe teme familiare

1.4

să sesizeze sensul cuvintelor noi în funcție de context

1.5

să recepteze adecvat formule de inițiere, menținere și încheiere a unui dialog

1.6

să

manifeste

interes

pentru

mesajul ascultat și pentru partenerii de dialog

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de tip „adevărat” / „fals”; exerciții cu alegere multiplă;

exerciții de recunoaștere a semnificației textului audiat, pe baza unor imagini prezentate;

exerciții de identificare a informațiilor noi dintr-un text ascultat; exerciții de interpretare a mesajului comunicat;

activități de confirmare a răspunsului corect (bifare, completare de tabel);

exerciții de receptare auditivă a unităților lexicale noi în scurte texte literare și nonliterare; exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin folosirea contextului;

exerciții

sesizare

formulelor

inițiere, menținere și încheiere a unui dialog;

exerciții de urmărire a unor dialoguri, de participare la realizarea lor și de inducere a unui comportament comunicativ adecvat;

Dezvoltarea

capacității

exprimare

orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

2.1

să

rostească

enunțuri

afirmative, negative, exclamative, interogative cu intonația corespunzătoare

2.2

să realizeze succesiunea corectă a ideilor într-un mesaj oral

2.3

să utilizeze sinonimia și antonimia în elaborarea mesajului oral

2.4

să

utilizeze

categoriile

gramaticale învățate în diverse tipuri de propoziții

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de rostire după model, participare la dialog;

exerciții de realizare a unui plan simplu de idei; exerciții de dezvoltare a acestui plan prin adăugarea ideilor secundare; exerciții de transfer comunicativ de la planul dezvoltat la povestirea orală;

exerciții de folosire a sinonimelor și antonimelor în contexte date; exerciții de determinare a sensurilor unor cuvinte și de explicare a sensului acestora în contexte diferite;

exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și dezvoltate; exerciții de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a pronumelui relativ

che ;

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

2.5

să utilizeze corect formulele de inițiere, de menținere și de încheiere a unui dialog

2.6

să

manifeste

atitudine

favorabilă progresului comunicării

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

exerciții de inițiere, de menținere și de încheiere a unui dialog cu diferite categorii de interlocutori cunoscuți;

exerciții de susținere a unui schimb verbal într-o conversație de grup utilizând corect limba literară.

Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

3.1

să citească expresiv un text cunoscut

lectură pe roluri;

3.2

să extragă informații esențiale factuale dintr-un text citit în gând; să deosebească elementele

ansamblu

cele

de detaliu

3.3

să transfere informațiile dintr-un text citit inserându-le într-un tabel/diagramă

3.4

să

distingă

secvențele

narative, descriptive și dialogate dintr-un text narativ

3.5

să

utilizeze

lexic

diversificat recurgând

categoriile

semantice studiate

3.6

să manifeste interes față de activitatea de lectură

3.7

să identifice trăsăturile fizice și sufletești ale personajelor din textele studiate

activități de completare de tabele, exerciții cu alegere multiplă, răspunsuri la întrebări;

completare de tabel/diagramă;

exerciții de identificare a elementelor descriptive dintr-un text narativ;

exerciții de identificare a dialogului prezent într-un text narativ;

exerciții de evidențiere a diferențelor dintre o descriere și un dialog;

exerciții de utilizare a sinonimelor și antonimelor în contexte diferite;

formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la textele citite;

exerciții de recunoaștere a personajelor din textele studiate;

exerciții de prezentare sumară a trăsăturilor fizice și sufletești ale personajelor.

Dezvoltarea

capacității

exprimare

scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

4.1

să

scrie

relatări

simple

ale

unor evenimente

trecute

și

experiențe personale

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă:

exerciții de diferențiere a ideilor principale de ideile secundare;

exerciții de selectare a ideilor pentru un text propriu;

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

4.2

să scrie propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect

semnele

ortografice

și

de punctuație

4.3

să

scrie

texte

scurte

care

privesc universul familiar și mediul înconjurător

4.4

să manifeste interes pentru redactarea unui text

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă:

exerciții

ortografiere

corectă

grupurilor consonantice și a consoanelor duble;

exerciții de folosire corectă a semnelor de ortografie

și de punctuație;

elaborare de redactări cu structură simplă;

exerciții

combinare

informațiilor

conform propriului univers afectiv; exerciții de formulare a unor opinii asupra textelor studiate.

Dezvoltarea

atitudinilor

empatie

culturală

și

interculturală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

5.1

să

demonstreze

interes

pentru cunoașterea

unor

locuri/zone

de importanță

turistică/culturală

în configurația Italiei

5.2

să manifeste curiozitate în descoperirea unor

aspecte

caracteristice

ale

vieții cotidiene din Italia

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

vizionări de diapozitive și casete; utilizarea hărții și a albumelor; realizarea, în grup, a unor seturi de materiale ilustrative;

alcătuirea

unor

seturi

documente

privind preocupările tinerilor, raportul dintre generații, viața școlară

etc. ;

activități de proiect.

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

LECTURĂ/CITIRE

Cartea (actualizare) Rolul ilustrațiilor

Titlul. Autorul. Tabla de materii. Așezarea în pagină. Volumul.

Teoria literară:



Structura

textului

narativ.

Narațiunea.

Descrierea

(scopul,

destinatarul).

Dialogul . Personajul: caracterizarea sumară – portretul fizic și portretul moral.



Figurile de stil: Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul.

Pentru realizarea obiectivelor din programa școlară se vor studia texte literare și nonliterare, de mică întindere, ușoare și plăcute. Pentru textele literare se recomandă următoarele specii: fabula, basmul, povestirea, poezii pentru copii, snoave, ghicitori. Pentru textele nonliterare se recomandă benzi desenate, afișe publicitare, buletin meteo, articole din reviste pentru copii, rebus, filme și desene animate. Atât textele literare cât și cele nonliterare trebuie să reflecte tematica recomandată mai jos.

Teme sugerate :



Non voglio più andare a scuola , Paola Danziger;



La nuova maestra , Paola Valente;



Il Re Mida , Gianni Rodari;



In volo , Bianca Pitzorno;



Il lettore che c’era e non c’era , Roberto Piumini;



Scrivere pubblicità da Ricetario di scrittura creativa , Stefano Brugnolo, Giulio Mozzi;



Le nuvole , Fabrizio De Andrè;



Camini , Corrado Govoni;



Il padre vecchio da Fiabe campane , Roberto de Simone.

Teme recomandate :



Cartea (prezentare generală);



Copilul despre sine;



Familia;



Școala;



Vremea;



Copilul și lumea înconjurătoare;



Jocul și jucării, jocul pe calculator;



Lumea fantastică (personaje de basm, desen animat, film);



Cultură și civilizație (aspecte geografice, nume de orașe, anecdote, povestiri și anecdote, sărbători tradiționale, cântece și poezii).

PRACTICA RAȚIONALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A LIMBII

■

Comunicare orală

Situația de comunicare.

Situația de comunicare dialogată

și monologată. Acomodarea limbajului la scopul comunicării.

Structura textului oral.

Organizarea logico-semantică a mesajului: ideea principală;

ideea secundară;

planul simplu

și planul dezvoltat de idei.

Organizarea formală a mesajului:

selectarea cuvintelor;

organizarea propoziției și a frazei.

Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele

acte de vorbire :

a localiza în spațiu (actualizare);

a compara două sau mai multe obiecte, persoane, idei;

a exprima preferințe;

a descrie persoane, obiecte, ansamblu de obiecte, animale, peisaje;

a iniția, menține și încheia un schimb verbal (actualizare);

a cere și a da indicații de orientare;

a situa în timp, a relata activități, la prezent, la trecut, la viitor (actualizare);

situarea unui loc în raport cu altul; localizarea unei regiuni sau a unei zone geografice; stabilirea unui parcurs;

a exprima acordul sau dezacordul, gusturile, punctele de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;

10.

a cere și a da informații practice (timp, loc);

11.

a exprima sentimente (satisfacție, bucurie, neliniște, teamă);

12.

a exprima cantitatea.

■

Comunicare scrisă

Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul inițial al compunerii.

Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare:

Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația (actualizare);

notițele, temele, extemporalul, lucrarea semestrială;

Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual. Compunerea după plan dat. Compunerea după un plan propriu de idei. Compunerea pe baza unor cuvinte și expresii date.

Descrierea obiectivă și subiectivă.

Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Planul simplu de idei.

Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei.

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Fonetică și ortografie

alfabetul limbii italiene

aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și

z ; consoanele duble), grupurile

gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi , diftongii

eliziunea și apostroful

despărțirea în silabe

II.

Lexic

Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvinte derivate. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.

III.

Gramatica

■

Substantivul

formarea femininului (reluare) formarea pluralului (reluare)

substantive defective

substantive cu două forme de plural (cele mai frecvente)

■

Articolul

hotărât și nehotărât (reluare) partitiv

■

Adjectivul

formarea femininului adjectivelor calificative (reluare)

■

Poziția adjectivului calificativ

adjectivele demonstrative: adjectivul posesiv și folosirea articolului: adjectivul demonstrativ adjectivul nehotărât:

ogni, tutto, molto, poco

■

Numeralul

cardinal (de la 1000 la 100.000)

ordinal (formarea) multiplicative

■

Pronumele

personal în acuzativ cu și fără prepoziție (reluare)

pronumele în dativ cu și fără prepoziție

pronumele reflexive

■

Verbul

indicativul prezent al verbelor regulate

indicativul prezent al verbelor neregulate (actualizare) perfectul compus al verbelor regulate (actualizare) perfectul compus al principalelor verbe neregulate verbele impersonale care indică fenomene atmosferice

viitorul simplu al verbelor regulate; viitorul auxiliarelor

avere

și

essere

imperfectul și mai mult ca perfectul verbelor regulate imperativul cu persoana a doua a verbelor

■

Adverbul

Formarea adverbelor din adjective cu sufixul

-mente

Adverbele de loc și de timp (cele mai frecvent utilizate)

■

Prepoziția

prepoziții articulate (reluare)

folosirea celor mai uzuale prepoziții;

di ,

a ,

da ,

su ,

in ,

per ,

con

■

Conjuncția . Folosirea conjuncțiilor coordonatoare în prepoziții și fraze

■

Interjecția

interjecții care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

ORDIN

privind aprobarea programelor școlare revizuite pentru discipline de studiu din aria curriculară

„Om și societate — Istoria și tradițiile minorității maghiare”, clasele a VI-a și a VII-a*)

În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cu modificările și completările ulterioare,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar,

ministrul educației, cercetării și tineretului

emite prezentul ordin.

Articolul 1

— Se aprobă programele școlare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară „Om și societate — Istoria și tradițiile minorității maghiare”, clasele a VI-a și a VII-a, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul școlar 2008—2009, pentru programele școlare revizuite la clasele a VI-a și a VII-a. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice altă dispoziție contrară privind programele școlare pentru disciplinele menționate la art. 1, clasele a VI-a și a VII-a,

se abrogă.

Articolul 3

— Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 4

— Direcția generală management învățământ preuniversitar,

Direcția

generală

învățământ

în

limbile minorităților și relația cu Parlamentul, Direcția generală buget- finanțe,

patrimoniu

și

investiții,

Centrul

Național

pentru Curriculum

și

Evaluare

în

Învățământul

Preuniversitar, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și unitățile de învățământ preuniversitar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

p. Ministrul educației, cercetării și tineretului,

Zvetlana Preoteasa,

secretar de stat

București, 2 septembrie 2008.

Nr. 5.260.

*) Ordinul nr. 5.260/2008 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 16 decembrie 2008 și este reprodus și în acest număr bis.

MINISTERUL E DUCAȚIEI, CERCET ĂRI I ȘI TINERETULUI

CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE ÎN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAME ȘCOLARE REVIZUITE

ISTORIA ȘI TRADIȚIILE MINORITĂȚII MAGHIARE

CLASELE A VI-A – A VII-A

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Istoria și tradițiile minorității maghiare își propune:

să dezvăluie elevilor apartenența la un spațiu istoric și de cultură prin cunoașterea istoriei comunității din care fac parte;

să evidențieze cultura și istoria regională și locală

să încadreze minoritatea maghiară în istoria României, precum și în istoria universală;

să realizeze o deschidere mai largă către viața culturală prin reliefarea aportului maghiarilor din Transilvania la cultura națională maghiară;

să evidențieze elementele comune ale istoriei românilor, maghiarilor și ale altor popoare din bazinul Dunării;

Elaborarea programei de Istoria și tradițiile minorității maghiare a pornit de la următoarele premise:

introducerea noului plan-cadru și implicit a obiectului Istoria și tradițiile minorităților la clasele a VI-a și a VII-a cu o oră de trunchi comun (pentru învățământul în limbile minorităților naționale);

dezvoltarea unei strategii didactice pornind de la obiective care favorizează formarea de competențe și atitudini specifice unui domeniu de cunoaștere;

abordarea istoriei dintr-o perspectivă interetnică, interconfesională și interculturală (este fundamentală în acest sens folosirea noțiunii de civilizație în diversitatea sa spațio-temporală și ca realitate complexă la nivelul unor comunități diferite);

asigurarea coerenței la nivelul ariei curriculare Om și societate (prin stabilirea de legături cu programele de Istorie, Geografie și Cultură civică) și între arii curriculare (prin realizarea conexiunilor cu programa de Limbă și literatură maternă);

proiectarea unui set unitar de obiective cadru și de referință pentru Istoria și tradițiile tuturor minorităților, în corelație cu obiectivele programei generale de istorie.

În acest context, structura programei de față cuprinde: obiective cadru, urmărite pe parcursul celor doi ani de studiu; obiective de referință, exemple de activități de învățare și conținuturi proiectate pentru fiecare dintre cele două clase.

În actuala prezentare, programa de Istoria și tradițiile minorității maghiare apare ca un instrument util de lucru nu numai pentru profesorii care predau această disciplină, dar și pentru colegii lor din aria curriculară

Om și societate

care intră astfel în contact cu realități mai puțin abordate și interesante prin încărcătura lor culturală.

Cunoașterea și folosirea termenilor specifici istoriei și civilizației maghiare

Cunoașterea și utilizarea surselor referitoare la trecutul și prezentul comunității maghiare

Înțelegerea timpului și a spațiului istoric în contextul civilizației maghiare

Promovarea interesului pentru studiul interdisciplinar și cel al relațiilor dintre populația maghiară și populația majoritară

OBIECTIVE CADRU

A magyar történelemre és civilizációra jellemző szakkifejezések ismerete és használata

A magyar közösség múltjára és jelenére utaló források ismerete és használata

A történelmi tér és idő megértése a magyar civilizáció kontextusában

A tantárgyközi kapcsolatok valamint a helyi közösség interetnikus kapcsolatai iránti érdeklődés felkeltése

FEJLESZTÉSI KÖVETELMÉNYEK

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Cunoașterea și folosirea termenilor specifici istoriei și civilizației maghiare

A magyar történelemre és civilizációra jellemző szakkifejezések ismerete és használata

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă

următoarele:

1.1

să recunoască termeni specifici istoriei și civilizației maghiare

1.2

să identifice și să comenteze toponime din zonă

1.3

să facă analogii între termeni maghiari și termeni românești

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă

următoarele activități:

utilizarea diferitelor surse și mijloace de informare (dicționare, enciclopedii, internet);

colectarea și compararea toponimelor locale

exerciții de identificarea originii toponimelor;

comparare

termeni

folosind

surse diferite de informare.

Részletes követelmények

Tevékenységpéldák

VI. osztály során a tanuló

1.1

felismeri

magyar

történelemre

és civilizációra jellemző szakkifejezéseket

1.2

azonosítja és megmagyarázza a lakóhelye környezetében fellelhető helyneveket

1.3

összehasonlítja a magyar és román nyelvű szakkifejezéseket

információforrások, ismeretközlő anyagok használata (szótárak, enciklopédiák, internet);

helynevek gyűjtése, összehasonlítása

helynevek eredetének azonosítása, magyarázata

különböző

forrásokból

származó szakkifejezések összehasonlítása

2. Cunoașterea și utilizarea surselor documentare referitoare la trecutul și prezentul comunității maghiare

A magyar közösség múltjára és jelenére utaló források ismerete és használata

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele:

2.1

să identifice surse pe baza cărora se poate reconstitui trecutul comunității maghiare

2.2

să identifice în surse diferite informații despre

schimbările

din

domeniul

vieții cotidiene

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

colectarea, compararea și identificarea surselor,

alcătuirea unei expoziții cu obiecte vechi;

comentare de surse diferite;

descrierea unei surse istorice folosind un plan dat.

Részletes követelmények

Tevékenységpéldák

VI. osztály során a tanuló

2.1

azonosítja a magyar közösség múltjára vonatkozó forrásokat

2.2

azonosítja

különböző

forrásokban megjelenő, a mindennapi élet változásaira utaló jeleket

forrásgyűjtés, -összehasonlítás, -azonosítás

kiállítás szervezése régi tárgyakból

különböző források magyarázata

történelmi

forrás

leírása

adott

vázlat alapján

Înțelegerea timpului și a spațiului istoric în contextul civilizației maghiare

A történelmi tér és idő megértése a magyar civilizáció kontextusában

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele:

3.1

să identifice elemente comune și deosebiri între

comunitatea

maghiară

și

alte comunități din România

3.2

să precizeze cadrul geografic și contextul social-politic

corespunzător

fiecărei perioade din istoria comunității maghiare

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

descrierea

unor

sărbători

și

obiceiuri locale;

proiectarea

itinerarului

unei

excursii tematice;

3.3

să interpreteze hărți istorice

exerciții de interpretare și de realizare a

unor hărți istorice/tematice.

Részletes követelmények

Tevékenységpéldák

VI. osztály során a tanuló

3.1

felismeri a magyar és más nemzetiségek közötti hasonlóságokat és különbségeket

3.2

behatárolja

magyar

történelem korszakaihoz

kötődő

földrajzi

teret

és társadalmi-politikai környezetet

helyi ünnepek, szokások, hagyományok leírása

tematikus kirándulás megtervezése

3.3

értelmezi a történelmi térképeket

gyakorlatok történelmi/tematikus térképek

értelmezésére és készítésére

Promovarea interesului pentru studiul interdisciplinar și cel al relațiilor dintre populația maghiară și celelalte etnii pe plan local

A tantárgyközi kapcsolatok valamint a helyi közösség interetnikus kapcsolatai iránti érdeklődés felkeltése

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele:

4.1

să manifeste interes pentru abordarea multiculturală

4.2

să

relateze

experiențe

rezultate

din contactul cu diferite comunități etnice

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

compararea

unor

surse

literare

cu evenimentele istorice;

relaționarea unor evenimente istorice cu spațiul geografic;

studiu de caz despre conviețuire;

conversație dirijată pe o temă indicată;

Részletes követelmények

Tevékenységpéldák

VI. osztály során a tanuló

4.1

érdeklődik a tantárgyközi megközelítés iránt

4.2

feldolgozza

átélt

interetnikus kapcsolatok tapasztalatait

irodalmi

források

és

történelmi események összevetése;

történelmi

események

helyszíneinek elhelyezése a földrajzi térben;

esettanulmány

készítése

az együttélésről;

párbeszéd adott téma mentén;

CONȚINUTURI

Introducere în studiul istoriei și tradițiilor minorității maghiare din România

Termeni istorici, concepte: minoritate, izvor istoric, cronologie, națiune, național.

Conținut: definirea istoriei, specificul izvoarelor scrise și nescrise, documente istorice, istoria locală, necesitatea și scopul studierii istoriei.

II.

Etnogeneza maghiarilor (2000 î. Hr.–895 d. Hr.)

Termeni istorici, concepte: populație nomadă, triburi, uniuni de triburi, țară de baștină, kaganat, legături comerciale, necropolă de cai, șamanism .

Conținut :

Formarea poporului și a limbii

■

Mituri și legende despre origine

■

Tradiții și adevăr istoric despre etnie și limbă

■

Spațiu și perioadă a formării

Migrația triburilor maghiare înainte de 895

■

Principalele direcții ale migrației

■

Popoarele înrudite și legăturile cu popoarele învecinate

Modul de viață materială și spirituală înainte de descălecat

■

Viața nomadă și cea sedentară. Așezări și necropole

■

Formele religiei: totemism, șamanism, animism

Studiu de caz : (opțional): Viața în iurtă; Necropole ale unor conducători militari

III.

Societate și stat (895-1301)

Termeni istorici, concepte: Câmpia Panonică, descălecat, autohtonii, cnezate, voievodate, expediții militare, creștinism, păgâni, rit latin, rit grecesc, biserică, episcopat, organizație statală, comitate, scaune, districte, autonomie, școli bisericești, mărturii lingvistice

Conținut:

Descălecatul maghiarilor

■

Așezarea în Câmpia Panonică și în Bazinul Carpatic și relațiile cu autohtonii

■

Impactul cu Europa apuseană; expediții militare

Formarea statului feudal maghiar

■

Destrămarea societății gentilice și apariția societății feudale: rolul lui Géza și István I în organizarea statului

■

Politica de consolidare a statului și consecințele ei

■

Creștinarea maghiarilor între Roma și Bizanț; relațiile cu ortodocșii.

Voievodatul Transilvaniei

■

Formațiuni prestatale, formarea și organizarea voievodatului în sec. al XII-lea

■

Modul de viață și conviețuirea etniilor

■

Invazia tătară și urmările ei; anarhia feudală

■

Cultura în sec. IX-XIII

Studiu de caz : Aspecte locale legate de perioada arpadiană .

Învățăturile lui István I, Legenda Sf. Gerard, Anonymus:

Gesta Hungaronum ,

IV.

Stat, societate și cultură (1301-1541)

Termeni istorici, concepte: bresle, obști sătești și teritoriale, feudă, nobil, ierarhia feudală, iobagi, jeleri, orășeni, jude, sfat orășenesc, dijmă, răscoală, Tripartitum; pericol otoman, război de apărare, rolul creștinismului, manuscris, cronici, stil roman ic , gotic, renaștere, Biblioteca Corviniană.

Conținut:

Dezvoltarea economică și socială în feudalism

■

Viața rurală și viața urbană

■

Sistemul breslelor – influența germană, apuseană

■

Structura și relații sociale: nobili, iobagi, obști libere, Unio Trium Nationum

Dinastia Angevinilor

■

Politica de centralizare a statului

Lupta antiotomană

Pericolul otoman

Principalele lupte și urmările acestora. Iancu de Hunedoara și Matia Corvin. Relațiile lui Matia Corvin cu Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare

Bătălia de la Mohács și urmările ei

Cultura medievală

■

Scrierea în limba latină și maghiară

■

Centrele culturii – principalii cronicari

■

Arta medievală: arhitectura, stilul romanic, gotic, renascentist, pictură, fresce, sculptură

■

Aspecte locale legate de perioada respectivă

Studiu de caz

– (opțional):

Cronica pictată de la Viena . Cetate medievală, oraș medieval, biserica medievală, biserica-cetate (istoria locală), Pictorul Tamàs din Cluj, Sculptorii Márton și György din Cluj

TARTALMAK

Bevezetés

romániai

magyar

kisebbség

történelmének

és

hagyományainak

a tanulmányozásába

Történelmi fogalmak: kisebbség, történelmi forrás, kronológia, nemzet, nemzeti

Tartalom:a

történelem

meghatározása,

írott

és

íratlan

források

sajátosságai,

történelmi dokumentumok, helytörténet, a történelem tanulmányozásának célja és fontossága

II.

Őstörténet (Kr.e 3000 – 895 )

Történelmi fogalmak: nomád népesség, törzs, törzsszövetség, őshaza, kaganátus,lovas temetkezés

Tartalom:

1. A magyar nép és nyelv kialakulása

■

Eredetmítoszok és legendák

■

Tudomány és hagyomány a magyar nép és nyelv eredetéről

■

A kialakulás terei és ideje

A magyar törzsek vándorlása 895 előtt

■

A vándorlás fontosabb állomásai

■

Rokonnépek és kapcsolat a szomszédos népekkel

Az ősmagyarság életmódja és hitvilága

■

Nomád és letelepedett életmód. Települések és temetők

■

Hitvilág: totemizmus, sámánizmus, animizmus

Esettanulmány

(ajánlott): Élet a jurtában; Harcosok temetkezési szokásai

III.

A törzsi társadalom felbomlásától a feudális állam kialakulásáig (895-1301)

Történelmi fogalmak: Pannónia, honfoglalás, őslakos, kenézség, vajdaság, kalandozások, nyugati és keleti kereszténység, pogány, egyház, püspökség, államszervezet, vármegye, szék, körzet, autonómia, egyházi iskolák, nyelvemlékek

Tartalom:

A honfoglalás

■

A magyarok letelepedése Pannóniába és a Kárpát-medencébe

■

Kalandozások

A középkori magyar állam kialakulása

■

A törzsi társadalom felbomlásától a feudális állam kialakuláig: Géza és I. István szerepe az állam megszervezésében

■

Az új rend megszilárdulása

■

A nyugati kereszténység elterjedése, kapcsolatok az ortodoxiával.

Az erdélyi vajdaság

■

A vajdaság kialakulása és megszervezése a XII. században

■

Életmód és együttélés

■

A tatárjárás és következményei

■

Kultúra a korai feudalizmusban

Esettanulmány : István Intelmei; Szent Gellért legendája; Anonymus: Gesta Hungaronum, Helytörténeti sajátosságok (Árpád-kor)

IV.

Az érett feudalizmus (1301-1541)

Történelmi fogalmak: céh, faluközösség, feudum, nemesség, feudális hierarchia, jobbágy, zsellér, városlakó, városi tanács, dézsma, felkelés, Tripartitum, oszmán veszély, törökellenes harcok, kereszténység szerepe, kézirat, krónikák, romanika, gótika, reneszánsz, Bibliotheca Corviniana.

Tartalom:

Társadalmi és gazdasági fejlődés a feudalizmusban

■

Falusi és városi élet

■

A céhrendszer – nyugati hatás

■

A társadalom felépítése: nemesek, jobbágyok

Az Anjou-dinasztia

■

A magyar királyság központosítása

Törökellenes harcok

■

Az oszmán veszély

■

Fontosabb csaták és következményeik: Hunyadi János és Mátyás

■

Vlad Tepes, Ștefan cel Mare és Hunyadi Mátyás kapcsolatai.

A mohácsi csata és következményei

■

Az ország három részre szakadása

A középkori műveltség

■

Latin- és magyar nyelvű írásbeliség

■

A kultúra központjai. A krónikások

■

Középkori művészet: építészet, romanika, gótika, reneszánsz, festészet, freskó, szobrászat

■

Helytörténeti vonatkozások

Esettanulmány

– (ajánlott): A bécsi Képes Krónika; A középkori város, vár és templom; A vártemplom; Kolozsvári Tamás; Kolozsvári Márton és György

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Cunoașterea și folosirea termenilor specifici istoriei și civilizației maghiare

A magyar történelemre és civilizációra jellemző szakkifejezések ismerete és használata

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele:

1.1

să explice în termeni accesibili vârstei no-

țiuni specifice civilizației maghiare

1.2

să utilizeze termeni specifici civilizației maghiare în diferite contexte de comunicare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

căutarea explicațiilor în dicționare și alte surse de informare;

interpretarea unor texte istorice;

alcătuirea unei lucrări scrise despre vestigii istorice din localitate.

Részletes követelmények

Tevékenységpéldák

VII. osztály során a tanuló

1.1

korának

megfelelő

szóhasználattal magyarázza a magyar civilizációra jellemző szakkifejezéseket

1.2

különböző

kommunikációs

helyzetekben használja a magyar civilizációra jellemző szakkifejezéseket

magyarázatok keresése szótárakban és más információforrásokban;

történelmi szövegek értelmezése;

dolgozat

készítése

helyi

történelmi emlékekről.

Cunoașterea și utilizarea surselor documentare referitoare la trecutul și prezentul comunității maghiare

A magyar közösség múltjára és jelenére utaló források ismerete és használata

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele:

2.1

să relateze oral sau în scris aspecte din tradițiile maghiarilor din alte zone ale României sau din afara granițelor

2.2

să identifice legături între cauzele și con- secințele evenimentelor și/ sau proceselor istorice studiate

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

dezbatere pe baza surselor indicate;

exerciții de comparare a surselor istorice;

familiarizare cu metoda interviului;

comentarea obiectivității/ subiectivității surselor istorice studiate.

Részletes követelmények

Tevékenységpéldák

VII. osztály során a tanuló

2.1

bemutatja szóban vagy írásban a magyarok hagyományait

2.2

felismeri

történelmi

események

/ folyamatok okai és következményei közötti kapcsolatot

vita a megjelölt források alapján;

gyakorlatok

történelmi

források összehasonlítására;

interjúzás;

tanulmányozott

történelmi

források objektív/szubjektív jellegének tárgyalása

Înțelegerea timpului și a spațiului istoric în contextul civilizației maghiare

A történelmi tér és idő megértése a magyar civilizáció kontextusában

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele:

3.1

să facă legături între diferite aspecte ale istoriei maghiarilor și ale istoriei altor po- poare

3.2

să exprime opinii despre personaje și eve- nimente istorice

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

utilizarea diferitelor surse și mijloace de informare (enciclopedii,

atlase

istorice, internet) ;

alcătuirea unui ghid turistic al localității;

exerciții care solicită exprimarea opiniilor;

alcătuirea de biografii ale personalităților studiate.

Részletes követelmények

Tevékenységpéldák

VII. osztály során a tanuló

3.1

különféle szempontok alapján párhuzamba állítja

magyar

és

más

nemzetek történelmét

3.2

véleményt

nyilvánít

történelmi személyiségekről

és

történelmi eseményekről

információforrások, ismeretközlő anyagok használata

(szótárak,

enciklopédiák, internet);

útikalauz

összeállítása

helyi nevezetességekről;

véleménynyilvánítást

elősegítő gyakorlatok;

tanult

történelmi

személyiségek életrajzának elkészítése.

4. Promovarea interesului pentru studiul interdisciplinar și cel al relațiilor dintre populația maghiară și celelalte etnii pe plan local

A tantárgyközi kapcsolatok valamint a helyi közösség interetnikus kapcsolatai iránti érdeklődés felkeltése

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele:

4.1

să

manifeste

interes

pentru

abordarea interdisciplinară și interculturală

4.2

să

contribuie

efectiv

acțiuni

de conservare și valorificare a patrimoniului de identitate etnică din localitate

4.3

să

manifeste

disponibilitate

pentru participarea la proiecte comunitare

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

compararea

unor

surse

literare

cu evenimentele istorice;

relaționarea unor evenimente istorice cu spațiul geografic;

căutarea unor

modele de interferență culturală;

realizarea de proiecte finalizate cu ela- borarea de portofolii;

vizitarea

unor

organizații

și

instituții locale, regionale cu scopul cunoașterii activității acestora.

Részletes követelmények

Tevékenységpéldák

VII. osztály során a tanuló

4.1

érdeklődést

tanúsít

tantárgyközi

és interkulturális megközelítések iránt

irodalmi források és történelmi események összevetése;

történelmi

események

helyszíneinek elhelyezése a földrajzi térben;

modell értékű személyiségek keresése;

4.2

tevékenyen vesz részt a helyi közösség nemzeti

identitását

hordozó

örökség megőrzésében

4.3

szívesen vállal részt a helyi közösségi projektek lebonyolításában

tervek készítése portfolió keretében;

helyi

intézmények

és

szervezetek felkeresése

munkájuk

iránti

érdeklődés céljából.

CONȚINUTURI

Introducere

■

Periodizarea istoriei de la 1541–până în zilele noastre

■

Țara și locuitorii

II.

Formarea și dezvoltarea Principatului Transilvaniei (1541-1690)

Termeni istorici, concepte: principe, principat, dietă, națiuni privilegiate, răscoale secuiești, Renașterea, Reforma și libertatea religiei, cultura în limba națională.

Conținut:

Principatul Transilvaniei

■

Sistemul politic și instituțiile statului

■

Mari principi: Báthory István, Bethlen Gábor, Rákóczi György I.

Structuri economice și sociale în perioada principatului

■

Progres economic din sec. XVII: viața urbană și viața rurală

■

Evoluția societății secuiești

Cultura maghiarilor, Reforma religioasă

■

Umanismul și Renașterea în Transilvania

■

Principalele momente ale Reformei și Contrareformei și urmările acestora; Transilvania – model de toleranță în Europa

■

Dieta de la Turda și începutul toleranței

■

Obiceiuri și tradiții

■

Transilvania în cultura locală; interferențe culturale și relații cu ortodocsismul.

Studiu de caz

(opțional): Cronica lui Heltai Gáspár, opere ale lui Apáczai; Influența Renașterii asupra artei populare din Transilvania, Rolul principeselor în Transilvania.

III.

Maghiarii din Transilvania în cadrul Imperiului Habsburgic (1690-1867)

Termeni istorici, concepte: capitalism, industrie, manufactură, Imperiul Habsburgic;

Diploma Leopoldină ,

mișcarea

curuților,

regimente

grănicerești,

Cancelaria

Aulică,

Tabla

Regească, absolutismul luminat, dualism, liberalism, reformism, emancipare națională, literatura în limba națională

Conținut:

Consecințele dominației habsburgice asupra societății maghiare

■

Diploma Leopoldină și noul statut politico-juridic al Transilvaniei

■

Mișcarea curuților și înăbușirea ei

Absolutismul luminat și urmările lui

■

Principalele reforme ale Mariei Tereza și Iosif al II-lea

Era reformelor și influența lor asupra întregii societăți

■

Principalele curente ale reformismului

■

Principalii exponenți ai liberalismului și ai opoziției nobiliare înainte de 1848

■

Aspecte ale culturii din Epoca luminilor și Era reformelor

■

Persoane de seamă ale epocii

Studiu de caz

(opțional): Bolyai Farkas, Bolyai János, Mikes Kelemen, Aranka György, Bölöni Farkas Sándor, Brassai Sámuel, Benkö József, Gyarmathi Sámuel, Körösi Csoma Sándor, Kövári László, Jakab Elek, Wesselényi Miklós, Mikó Imre

Studiu de caz

(opțional): Marile colecții și biblioteci din Transilvania

Revoluția din 1848-1849

■

Cauzele și izbucnirea revoluției; posbilități de colaborare

■

Realizările revoluției maghiare

■

Revoluția maghiară și problema națională

■

Tensiuni sociale și naționale

■

Colaborarea cu revoluția română

■

Înfrângerea revoluției

■

Aspecte locale legate de revoluție

Studiu de caz

(opțional): Batthyány Lajos, Bem József, Gábor Áron, Gál Sándor;

Studiu de caz

(opțional): Petőfi Sándor și revoluția maghiară; Adunarea populară de la Lutița; Cei 13 generali martiri de la Arad

De la revoluție la dualism (1849-1867)

■

Emigrația maghiară și relațiile de colaborare cu Principatele Unite

■

Neoabsolutismul habsburgic

■

Dualismul austro-ungar

IV.

Populația maghiară transilvăneană în Imperiul Austro-Ungar (1867-1914)

Termeni istorici, concepte: emigrație, partid politic, parlamentarism, politica națională, naționalism, stat național, suveranitate, unitate națională, opera și teatrul național, academia de pictură

Conținut:

Viața politică și socială

■

Desființarea autonomiei Transilvaniei

■

Parlamentarismul modern

■

Modul de viață la cumpăna veacurilor al XIX-lea- al XX-lea

Cultura maghiară

Studiu de caz

(opțional): Brassai Sámuel, Kriza János; irodalom : Kemény Zsigmond, Jósika Miklós, Arany János, Szigligeti Ede, Ady Endre, Csíky Gergely; művészet: Barabás Miklós, Szatmáry Papp Károly, Hollósy Simon

Studiu de caz

(opțional): Orbán Balázs: Descrierea Secuimii , Învățământul în limba maghiară.

Primul Război Mondial și consecințele lui (1914-1918)

Termeni istorici, concepte: război mondial, front, campanie militară, autodeterminare națională, stat național modern

Conținut:

■

Izbucnirea războiului, fronturile și participarea ardelenilor

■

Intrarea României în război; Unirea din 1918

■

Urmările războiului, crearea situației revoluționare din Transilvania

■

Problema naționalităților

■

Tratatul de pace de la Trianon și consecințele sale

Studiu de caz

(opțional): Monumente istorice legate de primul război mondial

VI.

Maghiarii în perioada interbelică (1919-1939)

Termeni istorici, concepte: Constituția din 1923, regim democratic, minoritate națională, revizionism, transilvanism

Conținut:

■

Sistemul de pace. Maghiarii în noul cadru politico-administrativ

■

Organizații sociale și societăți culturale, presa în limba maghiară

Studiu de caz

(opțional): Bartók Béla, Kós Károly, Kemény János, Bánffy Miklós

VII.

Perioada celui de al Doilea Război Mondial (1939-1945)

Termeni istorici, concepte: antisemitism, extremă stânga, extremă dreapta, Holocaust, lagăre de muncă, deportări, internări, crime de război,

Conținut:

■

Anul 1940; Dictatul de la Viena și consecințele sale

■

Participarea la război și tratatele de pace; tratatul de pace din 1947

Studiu de caz

(opțional): Războiul mondial și istoria locală, Holocaustul în Transilvania, Personalitatea lui Márton Áron

VIII.

Maghiarii în perioada 1945-1989

Termeni istorici, concepte: dictatura comunistă, colectivizare, industrializare, deportări, cultul personalității, model stalinist, Regiunea Autonomă Maghiară.

Conținut:

■

Transformări economice, sociale și politice după al Doilea Război Mondial

■

Revoluția maghiară din 1956 și influența ei asupra societății din România

■

Instituții culturale și de învățământ

■

Aspecte locale

Studiu de caz

(opțional): Colectivizarea, Urbanizarea forțată, Sistematizarea satelor

IX.

Comunitatea maghiară din România după 1989

Termeni istorici, concepte: revoluția anticomunistă, integrare, economia de piață, autonomia locală, senator, deputat, alegeri libere, campania electorală, pluralism politic, învățământ în limba maghiară.

Conținut:

■

Decembrie 1989

■

Evenimentele din martie 1990

■

Principalele organizații ale maghiarilor, participarea la viața politică românească, obiectivele politice, economice, sociale și culturale

■

Tratatul de bază româno-maghiar

Studiu de caz

(opțional): Funcționarea consiliilor locale

TARTALMAK

Bevezetés

■

Periodizálás 1541-től napjainkig

■

Az ország és lakói

II.

Az Erdélyi Fejedelemség kialakulása és fejlődése (1541-1690)

Fogalmak: nemzetközi kereskedelem, fejedelem, fejedelemség, diéta, kiváltságos nemzetek, székely felkelések, reneszánsz, reformáció és vallásszabadság, anyanyelvű művelődés

Tartalom:

Az Erdélyi Fejedelemség

■

A fejedelemség politikai rendszere

■

Nagy fejedelmek: Báthori István, Bethlen Gábor, I. Rákóczi György

■

A fejedelemség vége

A fejedelemségkori gazdaság és társadalom

■

Gazdasági fejlődés a XVII. században: városi és falusi élet

■

A székely társadalom fejlődése

Művelődés és reformáció

■

Erdélyi humanizmus és reneszánsz

■

A reformáció és ellenreformáció főbb eseményei és következményei, Erdély, az európai tolerancia példaképe

■

A tordai országgyűlés

■

Szokások és hagyományok

■

Erdély a helyi művelődésben, kulturális inerferenciák, ortodox kapcsolatok.

Esettanulmány

(ajánlott): Heltai Gáspár krónikája, Apáczai művei; a tordai országgyűlési határozat, A reneszánsz hatása az erdélyi népi művészetre, Nagy fejedelemasszonyok.

III.

Az erdélyi magyarok a Habsburg Birodalomban (1690-1867)

Fogalmak: kapitalizmus, manufaktúra, ipar, dunai hajózás, Habsburg Birodalom, Lipót féle hitlevél (Diploma Leopoldinum), kuruc mozgalom, határőrezredek, emigráció, Udvari Kancellária, Királyi Tábla,

felvilágosult

abszolutizmus,

dualizmus,

liberalizmus,

reformkor,

nemzeti felemelkedés, nemzeti irodalom

Tartalom:

A Habsburg uralom következményei a magyar társadalomra nézve

■

A Lipót féle hitlevél és Erdély új politikai-jogi helyzete

■

A kuruc mozgalom és leverése

A felvilágosult abszolutizmus és következményei

■

Mária Terézia és II. József főbb reformjai

A reformkor és hatása a magyar társadalomra

■

A reformkor főbb eszméi

■

A liberalizmus és a nemesi ellenállás főbb személyiségei

■

A felvilágosodás és a reformkor műveltsége

Esettanulmány

(ajánlott): Bolyai Farkas, Bolyai János, Mikes Kelemen, Aranka György, Bölöni Farkas Sándor, Brassai Sámuel, Benkö József, Gyarmathi Sámuel, Körösi Csoma Sándor, Kövári László, Jakab Elek, Wesselényi Miklós, Mikó Imre

Esettanulmány

(ajánlott): Nagy erdélyi könyvtárak

Az 1848-1849-es forradalom

■

A forradalom okai és kitörése, a közös harc lehetőségei

■

A magyar forradalom megvalósításai

■

A magyar forradalom és nemzetiségi kérdés

■

Társadalmi és nemzetiségi feszültségek

■

Kapcsolatok a román forradalommal

■

A forradalom leverése

■

A forradalom helyi vonatkozásai

Esettanulmány

(ajánlott): Batthyány Lajos, Bem József, Gábor Áron, Gál Sándor; Petőfi Sándor és a magyar forradalom, Az agyagfalvi székely nemzetgyűlés, A 13 aradi vértanú.

A forradalomtól a kiegyezésig (1849-1867)

■

A magyar emigráció

■

Az önkényuralommal szembeni ellenállás

■

Az osztrák-magyar kiegyezés

IV.

Erdély az Osztrák-Magyar Monarchiában (1867-1914)

Fogalmak:

emigráció,

politikai

párt,

parlamentarizmus,

nemzetiségi

politika,

nacionalizmus, nemzetállam, szuveranitás, nemzeti szinház és opera, művészeti akadémia.

Tartalom:

Társadalmi és politikai élet

■

Erdély önállóságának felszámolása

■

Parlamentarizmus

■

Életmód a századfordulón

A magyar kultúra

■

A magyar kultúra és európai kultúra

■

Helyi vonatkozások

Esettanulmány

(ajánlott): Brassai Sámuel, Kriza János; irodalom : Kemény Zsigmond, Jósika Miklós, Arany János, Szigligeti Ede, Ady Endre, Csíky Gergely; művészet: Barabás Miklós, Szatmáry Papp Károly, Hollósy Simon

Esettanulmány

(ajánlott): Orbán Balázs: Székelyföld leírása. Magyar nyelvű oktatás.

Az első világháború és következményei (1914-1918)

Fogalmak: világháború, hadszíntér, hadjárat, nemzeti önrendelkezés, modern nemzetállam Tartalom:

■

A háború kitörése, frontvonalak, erdélyiek a világháborúban

■

Románia belépése a háborúba, az 1918-as egyesülés

■

A háború következményei, forradalmi helyzet kialakulása Erdélyben

■

Feszültségek a nemzetiségi kérdésben

■

Trianoni békeszerződés és következményei

Esettanulmány

(ajánlott): Első világháborús emlékművek

VI.

Az erdélyi magyarok a két világháború között (1919-1939)

Fogalmak:

1923-as

Alkotmány,

demokratikus

rendszer,

nemzeti

kisebbség,

revízió, transszilvanizmus.

Tartalom:

■

Gazdasági-társadalmi viszonyok, magyar politikai pártok tevékenysége

■

Kulturális és társadalmi szervezetek. Magyar nyelvű sajtó.

Esettanulmány

(ajánlott): Bartók Béla, Kós Károly, Bánffy Miklós, Kemény János

VII.

A második világháború (1939-1945)

Fogalmak: antiszemitizmus, szélsőbaloldal, szélsőjobboldal, holokauszt, koncentrációs táborok, deportálás, internálás, háborús bűnök

Tartalom:

■

Az 1940-es év; a bécsi döntés és következményei

■

A háborús részvétel és a békekötések

Esettanulmány

(ajánlott):

Világháború és helytörténet. Találkozó egy háborús veteránnal. Holokauszt Erdélyben. Márton Áron személyisége.

VIII.

Az erdélyi magyarok 1945-1989 között

Fogalmak: kommunista diktatúra, kollektivizálás, szocialista iparosítás, deportálás, személyi kultusz, sztálinista modell

Tartalom:

■

Gazdasági, társadalmi és politikai átalakulások

■

Magyar Autonóm Tartomány

■

Az 1956-os magyar forradalom és hatása a romániai társadalomra

■

Művelődési és oktatási intézmények

■

Helyi vonatkozások

Esettanulmány

(ajánlott): Kollektivizálás. Erőltetett városiasítás. Falurombolás.

IX.

A romániai magyarság a kommunizmus bukása után.

Fogalmak: kommunista ellenes forradalom, integráció, piacgazdaság, helyi autonómia, szenátor, képviselő, szabad választások, választási kampány, politikai pluralizmus, magyar nyelvű oktatás Tartalom :

■

1989 december.

■

Etnikai és társadalmi feszültségek. 1990-es márciusi események.

■

A magyarság főbb szervezetei, a romániai közéletben való részvétel.

■

Politikai, gazdasági, társadalmi és kulturális célkitűzések.

Esettanulmány

(ajánlott): A helyi önkormányzatok működése

Personalități

Nicolaus Olahus (1493-1568)

Cleric romano-catolic, primul reprezentant al contrareformei în Ungaria, regent al Ungariei, istoriograf umanist, poet.

Szamosközi István (1565-1612)

Istoriograf umanist transilvănean.

Heltai Gáspár(1490?,1510?-1574)

Predicator protestant, scriitor, tipograf.

Dávid Ferenc (1510-1579)

Predicator protestant, Transilvania.

fondator

bisericii

unitariene

din

Borsos Tamás (1566-1633)

Memorialist, primarul orașului Târgu-Mureș, în timpul lui a devenit localitatea oraș regesc.

Szenczi Molnár Albert (1574-1639)

Lingvist, filozof, traducător, creator de psalmi.

Apáczai Csere János (1625-1659)

Cel mai de seamă reprezentant al filozofiei carteziene în

Transilvania, adept al raționalismului cartezian și al sistemului lui Nicolaus Copernic.

Bethlen Miklós (1642-1716)

Memorialist maghiar, cancelar al Transilvaniei.

Kájoni János (1629-1687)

Muzician, folclorist, constructor și reparator de orgi, umanist,

„o adevărată minune a epocii sale”, renascentist și precursor al iluminismului în Transilvania.

Bolyai Farkas (1775-1856)

Matematician, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în geometrie.

Bolyai János (1802-1860)

Matematician clujean, fiul matematicianului Bolyai Farkas. A scris lucrări fundamentale în geometria neeuclidiană.

Mikes Kelemen (1690-1761)

Scriitor maghiar, autorul operei “Törökországi levelek”.

Aranka György (1737-1817)

Iluminist, organizatorul primei societăți științifice maghiare.

Bölöni Farkas Sándor (1795-1842)

Memorialist maghiar, autorul operei ”Călătorii în America”.

Benkő József (1740-1814)

Scriitor, autorul operei “Transsilvania, sive Magnus Transsilvaniae Principatus".

Gyarmathi Sámuel (1751-1830)

Medic, lingvist, primul reprezentant maghiar al lingvisticii comparate.

Kőrösi Csoma Sándor (1784-1842)

Orientalist transilvănean, a căutat țara de origine a maghiarilor.

Kővári László (1819-1907)

Istoric din secolul al XIX-lea.

Jakab Elek (1820-1897)

Istoric, autorul operei “Istoria Clujului”.

Wesselényi Miklós (1796-1850)

Baron, liderul liberalilor transilvăneni din prima jumătate a sec. al XIX-lea.

Mikó Imre (1805-1876)

Om de cultură, ministru al transporturilor în guvernul Andrássy.

Árva Bethlen Kata (1700-1759)

Personalitate carismatica, caritabila construia si renova biserici si sponsoriza copii si studenți.

Batthyány Lajos (1807-1849)

Prim-ministrul Ungariei în guvernul alcătuit în aprilie 1848.

Bem József (1794-1850)

Comandantul general al armatei maghiare din Transilvania în timpul revoluției din anul 1848.

Gábor Áron (1814-1849)

Maior în lupta pentru libertate a maghiarilor împotriva Habsburgilor, a organizat fabrica de armament în Transilvania, a turnat 13 tunuri.

Gál Sándor (1817-1871)

Comandant maghiar în timpul revoluției din anul 1848.

Brassai Sámuel (1800-1897)

Filolog, filosof, om de știință.

Kriza János (1811-1875)

Etnograf, poet, traducător, episcop unitarian.

Kemény Zsigmond (1814-1875)

Scriitor maghiar, autorul romanului

Văduva și fiica ei.

Jósika Miklós (1794-1865)

Scriitor maghiar, autorul romanului

Abafi.

Arany János (1817-1882)

Poet, scriitor din secolul al XIX-lea, autorul poemului

Toldi.

Szigligeti Ede (1814-1878)

Scriitor maghiar din secolul XIX, a scris piese de teatru, cea

mai cunoscută fiind comedia

Liliomfi

(1849).

Ady Endre (1877-1919)

Poet maghiar, nu doar unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX, ci și al literaturii maghiare în general.

Csiky Gergely (1842-1891)

Scriitor maghiar, membru al „Societății Kisfaludy”.

Barabás Miklós (1810-1898)

Pictor de origine transilvăneană, a devenit celebru portretelor (ex. „Széchenyi István”, „Liszt Ferenc”).

Szatmáry Papp Károly (1812-1887)

Fotograf, litograf.

Hollósy Simon (1857-1918)

Pictor maghiar, fondatorul coloniei artistice de la Baia-Mare.

Bartók Béla (1881-1945)

Compozitor și pianist maghiar, unul din reprezentanții de seamă ai muzicii moderne.

Kós Károly (1883-1977)

Arhitect maghiar, scriitor, grafician, etnograf și politician.

Bánffy Miklós (1873-1950)

Politician maghiar, scriitor, grafician și scenograf. Între 14 aprilie 1921 și 19 decembrie 1922 a fost ministru de externe al Ungariei, în guvernul condus de István Bethlen. A fost ultimul proprietar al Castelului de la Bonțida.

ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC

— Prețuri pentru anul 2009 —

Nr. crt.

Denumirea publicației

Număr de apariții

anuale

Zile de apariție/ săptămână

Greutate medie/apariție (grame)

Valoare

(TVA 9% inclus)/lei

12 luni

3 luni

1 lună

Monitorul Oficial, Partea I

750

800

210

Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară

1.500

140

Monitorul Oficial, Partea a II-a

200

2.250

200

Monitorul Oficial, Partea a III-a

800

430

Monitorul Oficial, Partea a IV-a

7.200

1.720

160

Monitorul Oficial, Partea a VI-a

400

1.600

150

Monitorul Oficial, Partea a VII-a

540

Colecția Legislația României

—

2.500

450

120

Colecția Hotărâri ale Guvernului României

—

3.500

750

NOTĂ:

Monitorul Oficial Partea I bis se multiplică pe bază de comandă.

Începând cu anul 2009 se sistează apariția publicației Repertoriul legislației României.

Abonamente la publicațiile oficiale și comenzi către „Monitorul Oficial” R.A. se pot efectua prin următoarele societăți de distribuție:

♦

COMPANIA NAȚIONALĂ „POȘTA ROMÂNĂ“ — S.A.

— prin oficiile sale poștale

♦

ACTA LEGIS — S.R.L.

— București, Str. Lirei nr. 11, parter, ap. 1, (telefon/fax: 021.411.91.79; 021.411.54.08)

♦

INFO EUROTRADING — S.A.

— București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon: 021.316.30.57, fax: 021.316.30.58)

♦

INTERPRESS SPORT — S.R.L.

— București, Piața Presei Libere nr. 1, corp B, et. 2, camerele 256—259, OP 33

(telefon/fax: 021.313.85.07; 021.313.85.08; 021.313.85.09)

♦

MEDIA PRESS ABONAMENTE — S.R.L.

— București, str. Izvor nr. 78, et. 2

(telefon: 021.311.97.84, fax: 021.311.97.85)

♦

M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.

— București, bd. Basarabia nr. 256

(telefon/fax: 021.255.48.15; 021.255.48.16; 021.255.48.17)

♦

PRESS EXPRES — S.R.L.

— Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 021.221.42.83; 0745.133.712)

♦

ZIRKON MEDIA — S.R.L.

— București, str. Pictor Dimitrie Hârlescu nr. 6, sector 2 (telefon: 021.255.18.00, fax: 021.255.18.66; 021.255.19.18)

♦

ART ADVERTISING — S.R.L.

— Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II (fax: 0250/73.54.75, telefon: 0350.40.59.87; 0350.40.59.88)

♦

CALLIOPE — S.R.L.

— Ploiești, str. Elena Doamna nr. 62—64 (telefon/fax: 0244/51.40.52; 0244/51.48.01)

♦

DIFSTARPRESS — S.R.L.

— Slobozia, bd. Matei Basarab, bl. I60, sc. A, ap. 15 (telefon/fax: 0243/23.23.68)

♦

CURIER PRESS — S.A.

— Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/51.08.57; 0268/51.08.58)

♦

ROESTA — S.R.L.

— Curtea de Argeș, str. Valea Iașului, bl. P10, sc. B, ap. 18 (telefon/fax: 0248/72.11.43)

♦

VIAȚA LIBERĂ — S.A.

— Galați, Str. Domnească nr. 68

(telefon: 0236/46.06.20, fax: 0236/47.10.28)

♦

UNITATEA — S.R.L.

— Alba Iulia, str. Traian nr. 26

(telefon: 0258/81.16.31, fax: 0258/81.28.43)

♦

MANPRES DISTRIBUTION — S.R.L.

— București, Piața Presei Libere nr. 1 (OP 33 — CP 24)

(telefon/fax: 021.314.63.39)

♦

CUGET LIBER — S.A.

— Constanța, bd. I.C. Brătianu nr. 5

(telefon: 0241/58.21.20, fax: 0241/61.95.24)

♦

SIMPEX LOGISTIC — S.R.L.

— Călărași, Str. Progresul nr. 21, bl. B1, sc. B, ap. 5 (telefon/fax: 0242/31.89.29)

♦

CIPSOFT DESIGN — S.R.L.

— Ploiești, str. Eroilor nr. 2 bis

(tel. 0722.36.54.65 sau 0724.20.31.43)

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.