Normele nr. 3/1994

În temeiul prevederilor art. 15 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară,

Banca Naționala a României emite următoarele norme:

1. Societățile bancare sunt obligate ca, în scopul protejării depozitelor persoanelor fizice și juridice, sa limiteze riscul de credit și să depună toate eforturile pentru a-și incasa debitorii.

2. În scopul determinării riscului de credit și limitării acestuia, societățile bancare trebuie să-și clasifice creditele acordate în una din următoarele cinci categorii: standard, în observatie, substandard, indoielnic, pierdere.

3. Clasificarea creditelor se va face ținând cont de evaluarea performantelor financiare ale clientului și de capacitatea acestuia de a-și onora datoria la scadenta.

4. Criteriile ce vor fi avute în vedere în evaluarea performantelor financiare ale clienților vor fi stabilite de fiecare societate bancară.

În urma evaluării performantelor financiare ale clienților, creditele vor fi incluse în una dintre următoarele categorii:

- categoria A - în cazul în care performanțele financiare sunt foarte bune și permit achitarea la scadenta a dobinzii și a ratei. Totodată se prefigureaza menținerea și în perspectiva a performantelor financiare la un nivel ridicat;

- categoria B - în cazul în care performanțele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot menține acest nivel în perspectiva mai îndelungată;

- categoria C - în cazul în care performanțele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o evidenta tendinta de inrautatire;

- categoria D - în cazul în care performanta financiară este scăzută și cu o evidenta ciclicitate la intervale scurte de timp;

- categoria E - în cazul în care performanțele financiare arata pierderi și exista perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele nici dobinzile.

Serviciul datoriei va fi apreciat ca:

- bun - în situația în care ratele și dobinzile sunt plătite la scadenta sau cu o întârziere maxima de 7 zile;

- slab - în situația în care ratele și dobinzile sunt plătite cu o întârziere de până la 30 de zile;

- necorespunzător - în situația în care ratele și dobinzile sunt plătite cu o întârziere de peste 30 de zile.

5. La determinarea provizioanelor, expunerea debitorului poate fi micșorată doar cu valoarea angajamentelor apărute din:

- garanții neconditionate de la Guvernul României sau de la Banca Naționala a României;

- garanții neconditionate de la băncile înregistrate în una dintre țările din categoria A (anexa nr. 1);

- garanții neconditionate de la alta banca din România;

- depozite gajate, plasate la banca însăși;

- colaterale acceptate de conducerea băncii.

6. În urma coroborarii criteriilor sus-menționate, creditul va fi clasificat conform matricei prezentate în anexa nr. 2.

7. Societățile bancare sunt obligate să-și constituie următoarele provizioane specifice, după cum urmează:

Nivelul provizionului specific

- credit "standard"

0%;

- credit "în observație"

5%;

- credit "substandard"

20%;

- credit "îndoielnic"

50%;

- credit "pierdere"

100%.

Sumele aferente provizioanelor specifice de risc se vor include în cheltuieli.

8. Societățile bancare vor clasifica portofoliul lor de credite, conform metodologiei de mai sus, de doua ori pe an, respectiv la sfârșitul lunilor iunie și decembrie.

9. Societățile bancare vor raporta Băncii Naționale a României - Direcția autorizare și supraveghere prudentiala a societăților bancare - clasificarea creditelor acordate prin intermediul unui formular prezentat în anexa nr. 3.

Înaintarea acestuia la Banca Naționala a României - Direcția autorizare și supraveghere prudentiala a societăților bancare - se va face în termen de 30 de zile de la data pentru care se întocmește raportarea.

10. Încălcarea prevederilor prezentelor norme atrage sancțiunile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.

11. Prezentele norme intră în vigoare la data de 1 martie 1994.