Decizia nr. 917/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, ale

Ordonanței Guvernului nr. 11/1998

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997 , ale

Ordonanței Guvernului nr. 30/1999

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997

și a

Ordonanței Guvernului nr. 12/1998 , ale

Ordonanței Guvernului nr. 34/2001

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997 , ale

Legii nr. 203/2002

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 64/1991

privind brevetele de invenție, ale

Ordonanței Guvernului nr. 36/2002

privind impozitele și taxele locale, ale Normelor metodologice pentru aplicarea

Ordonanței Guvernului nr. 36/2002 , ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003

privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, ale Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal, ale

Legii nr. 195/2004

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003

privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, ale

Ordonanței Guvernului nr. 12/2005

pentru completarea

art. 15 din Legea nr. 146/1997 , excepție ridicată de Nica Leon în Dosarul nr. 1.415/3/2008 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială.

La apelul nominal răspunde Societatea Comercială "Prodplast" - S.A. din București, prin reprezentant, avocat Lucia Voicu, lipsă fiind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul Societății Comerciale "Prodplast" - S.A. solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în sensul jurisprudenței Curții Constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public, de asemenea, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 1 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.415/3/2008, Tribunalul București - Secția a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, ale

Ordonanței Guvernului nr. 11/1998

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997 , ale

Ordonanței Guvernului nr. 30/1999

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997

și a

Ordonanței Guvernului nr. 12/1998 , ale

Ordonanței Guvernului nr. 34/2001

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997 , ale

Legii nr. 203/2002

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 64/1991

privind brevetele de invenție, ale

Ordonanței Guvernului nr. 36/2002

privind impozitele și taxele locale, ale Normelor metodologice pentru aplicarea

Ordonanței Guvernului nr. 36/2002 , ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003

privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, ale Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal, ale

Legii nr. 195/2004

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003

privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, ale

Ordonanței Guvernului nr. 12/2005

pentru completarea

art. 15 din Legea nr. 146/1997 , excepție ridicată de Nica Leon într-o cauză având ca obiect o acțiune în anulare a unei hotărâri a adunării generale a acționarilor.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile actelor normative criticate sunt contrare dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) și (2), art. 20, art. 21 alin. (1), (2) și (3), art. 52, art. 53, art. 54, art. 56, art. 57, art. 61, art. 82, art. 101, art. 102, art. 115, art. 131, art. 135, art. 138 alin. (2) și (4) și art. 154 alin. (1), deoarece condiționarea actului de justiție de plată unor taxe încalcă principiul constituțional al liberului acces la justiție și instituie inegalitatea cetățenilor în fața legii, în funcție de posibilitățile de plată ale acestora.

Tribunalul București - Secția a VI-a comercială apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

Legii nr. 146/1997 , astfel cum a fost modificată și completată, sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Autorul excepției critică dispozițiile

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, ale

Ordonanței Guvernului nr. 11/1998

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 30 ianuarie 1998, ale

Ordonanței Guvernului nr. 30/1999

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru și a

Ordonanței Guvernului nr. 12/1998

privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, ale

Ordonanței Guvernului nr. 34/2001

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 28 august 2001, ale

Legii nr. 203/2002

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 64/1991

privind brevetele de invenție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 22 mai 2002,

Ordonanța Guvernului nr. 36/2002

privind impozitele și taxele locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, ale Normelor metodologice din 13 noiembrie 2002 pentru aplicarea

Ordonanței Guvernului nr. 36/2002

privind impozitele și taxele locale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 4 decembrie 2002, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003

privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003, ale Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, ale

Legii nr. 195/2004

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003

privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004, ale

Ordonanței Guvernului nr. 12/2005

pentru completarea

art. 15 din Legea nr. 146/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 28 ianuarie 2005.

Deși autorul excepției critică pentru neconstituționalitate

Ordonanța Guvernului nr. 36/2002

privind impozitele și taxele locale, Curtea reține că aceasta a fost abrogată prin

Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, dispozițiile ordonanței fiind preluate în titlul IX al legii "Impozite și taxe locale". Așadar, Curtea urmează să se pronunțe asupra acestor dispoziții ale

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

I. Curtea reține că nu se poate pronunța asupra constituționalității Normelor metodologice pentru aplicarea

Ordonanței Guvernului nr. 36/2002

privind impozitele și taxele locale, precum și a celor de aplicare a

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal, deoarece, potrivit

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , este competentă să decidă asupra excepțiilor privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

II. În ceea ce privește dispozițiile

Legii nr. 146/1997

și ale actelor normative care au modificat și completat această lege, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Asupra constituționalității acelorași acte normative, Curtea s-a mai pronunțat în numeroase cazuri, respingând excepția de neconstituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 845/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2007, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 146/1997 , excepție ridicată de același autor și prin raportare la aceleași texte din Constituție. De asemenea, prin

Decizia nr. 453 din 20 septembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 21 octombrie 2005, Curtea a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit și în acest sens a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și echitabil ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile

Legii nr. 146/1997

nu aduc atingere statului de drept, democratic și social, demnității omului, drepturilor și libertăților cetățenilor sau altor valori supreme garantate prin Legea fundamentală.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea reține că acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Curtea constată că dispozițiile criticate nu încalcă prevederile constituționale ale art. 56 privind contribuții financiare, ci, dimpotrivă, instituirea de către legiuitor a plății taxei de timbru pentru valorificarea unor drepturi pe calea justiției este în concordanță cu aceste prevederi.

Întrucât critica prin raportarea prevederilor legale la dispozițiile constituționale ale art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) și (2), art. 20, 52, 54, 57, 82, 101, 102, 131, 135, 148 alin. (2) și (4) și ale art. 154 alin. (1) nu este motivată, Curtea nu o poate examina, deoarece aceasta ar avea semnificația unui control din oficiu, ceea ce este inadmisibil, ținând seama de dispozițiile

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate".

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, ale

Ordonanței Guvernului nr. 11/1998

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997 , ale

Ordonanței Guvernului nr. 30/1999

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997

și a

Ordonanței Guvernului nr. 12/1998 , ale

Ordonanței Guvernului nr. 34/2001

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997 , ale

Legii nr. 203/2002

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 64/1991

privind brevetele de invenție, ale Normelor metodologice pentru aplicarea

Ordonanței Guvernului nr. 36/2002 , ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003

privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, ale Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal, a dispozițiilor cuprinse în

Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, la titlul IX "Impozite și taxe locale", care a preluat dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 36/2002

privind impozitele și taxele locale, ale

Legii nr. 195/2004

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003

privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă și ale

Ordonanței Guvernului nr. 12/2005

pentru completarea

art. 15 din Legea nr. 146/1997 , excepție ridicată de Nica Leon în Dosarul nr. 1.415/3/2008 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2008.