Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 212/1997

privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
5 iunie 1997
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 340 din 4 decembrie 1997
Citat de
1 act
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 4.963 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 2

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 17/1997 17 februarie 1997 pentru modificarea articolului 330^1 din Codul de procedură civilă

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

--------------

Romul Petru Vonica - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 4 aprilie 1997, pronunțată în Dosarul nr. 4.000/1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330 din Codul de procedură civilă, invocată de intimata-reclamanta Rădulescu Stefania Doina Ioana.

În motivarea excepției se susține ca dispozițiile acestui text de lege contravin prevederilor art. 11, art. 16, art. 20, art. 21, art. 41 și ale art. 128 din Constituție. Totodată art. 330 din Codul de procedură civilă este criticat sub doua aspecte:

- inegalitatea, pe care o promovează, dintre părțile aflate în litigiu civil, în contradictie cu textele constituționale (cu referire specială la art. 41 alin. (2) din Constituție), precum și cu întregul sistem promovat de Codul de procedură civilă;

- inexistenta unui termen limita în vechea redactare, pentru declararea recursului în anulare, încalcă principiul stabilitatii raporturilor juridice și principiul autorității lucrului judecat.

Textul este considerat ca neconstitutional și față de art. 11 din Constituție, întrucât contravine dispozițiilor art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul la un proces echitabil.

Exprimandu-și opinia, Curtea Suprema de Justiție a apreciat ca excepția de neconstituționalitate nu este intemeiata.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile art. 330 din Codul de procedură civilă, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția cu care a fost sesizată.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 și, respectiv, nr. 255 din 22 octombrie 1996, s-a pronunțat asupra constituționalității art. 330 din Codul de procedură civilă, constatând ca prevederile acestui text sunt constituționale.

Cu privire la egalitatea părților, Decizia nr. 96/1996 a Curții Constituționale a reținut ca, în condițiile art. 125, art. 128 și ale art. 130 din Constituție, nu exista nici o interdicție ca, printr-o anumită cale de atac - recursul în anulare -, vizând situații prevăzute de lege, Ministerul Public să poată interveni, fiind în cauza chestiuni de interes public majore pentru societate și ordinea de drept (art. 330 pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă).

Cat privește stabilitatea raporturilor juridice și autoritatea de lucru judecat, acestea nu sunt principii constituționale. În conformitate cu dispozițiile art. 128 din Constituție, căile de atac se pot exercita în condițiile legii, încât posibilitatea folosirii unei cai extraordinare de atac, inclusiv a recursului în anulare, nu este de natura sa conducă la concluzia ca exercitarea lor ar fi contrară Constituției.

Referitor la inexistenta unui termen limita pentru declararea recursului în anulare de către procurorul general, se constată că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 17 din 17 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă, pentru motivul prevăzut de art. 330 pct. 1 din Codul de procedură civilă, sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, pentru motivul prevăzut de art. 330 pct. 2 din același cod. Rezultă ca și acest motiv de neconstituționalitate este neîntemeiat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) și al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330 din Codul de procedură civilă, invocată de Rădulescu Stefania Doina Ioana în Dosarul nr. 4.000/1996 al Curții Supreme de Justiție - Secția civilă.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la data de 5 iunie 1997.

*) Definitivă prin nerecurare.

Lucian Stangu - președinte

PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. Lucian Stangu
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.