Decizia nr. 111/2001
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 302 din Codul penal
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 3
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
- Decizia nr. 19/1993 8 aprilie 1993 excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 302 Cod penal și ale art. 50 alin. …
- Legea nr. 141/1997 24 iulie 1997 privind Codul vamal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 302 din Codul penal, excepție ridicată de Alexandru Luca în Dosarul nr. 6.788/1999 al Judecătoriei Tulcea.
La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, ca fiind neîntemeiată, arătând ca jurisprudenta Curții Constituționale este în acest sens, iar în cauza nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea acestei practici.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 8 ianuarie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 6.788/1999, Judecătoria Tulcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 302 din Codul penal, excepție ridicată de Alexandru Luca într-un dosar penal.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca prevederile art. 302 din Codul penal, care reglementează infracțiunea de nerespectare a dispozițiilor privind operațiuni de import sau export, sunt contrare prevederilor Constituției și ale Codului vamal, fără să se indice însă dispozițiile constituționale considerate a fi incalcate prin prevederile legale criticate.
Judecătoria Tulcea, exprimandu-și opinia, considera ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, dispozițiile legale criticate fiind în deplina concordanta cu Constituția. Aceste dispoziții sancționează efectuarea de acte de import-export fără autorizație, astfel încât, potrivit art. 16 alin. (2) din Constituție, toate persoanele care îndeplinesc acte sau fapte care sunt considerate de lege ca operațiuni de import, export sau tranzit trebuie să obțină autorizațiile prevăzute de lege. Prin aceasta nu se încalcă însă nici unul dintre drepturile sau libertățile constituționale.
Potrivit prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, arata ca dispozițiile art. 302 din Codul penal sunt constituționale și considera ca se impune respingerea excepției de neconstituționalitate. Se arata ca art. 302 din Codul penal cuprinde dispoziții-cadru, care se individualizează în mod diferit, într-un moment sau altul, în funcție de legea specială care reglementează în acel moment operațiunile de import sau export. Totodată se menționează Decizia Curții Constituționale nr. 19 din 8 aprilie 1993 care a statuat ca activitatea economică se realizează de către agenți economici cu capital de stat privat sau mixt, pe baza autonomiei lor juridice și în condițiile de egalitate juridică, dar în limitele legii.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este nefondata. Dispozițiile art. 302 din Codul penal nu contravin nici unei prevederi din Constituție, ele fiind actuale, deoarece exportul sau importul anumitor mărfuri nu a fost liberalizat. Exista situații în care licentele sunt obligatorii, iar comerțul cu unele mărfuri, cum sunt, de exemplu, armele, munitiile, echipamentele militare, materiile explozive, substantele stupefiante sau psihotrope, este supus controlului statului. Pentru apărarea și promovarea unor interese generale statul trebuie să intervină în activitatea economică, între altele și prin astfel de mijloace specifice de influentare, cum sunt licentele de import-export. Se arata ca în acest sens Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, a reținut ca aceasta constituie o practica obișnuită în toate țările și nu poate fi interpretată ca o încălcare a principiului libertății comerțului.
Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 302 din Codul penal, referitoare la nerespectarea dispozițiilor privind operațiuni de import sau export, text având următorul conținut: "Efectuarea, fără autorizație, a oricăror acte sau fapte care potrivit dispozițiilor legale sunt considerate operațiuni de import, export sau tranzit, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani."
Autorul excepției considera ca aceste prevederi legale contravin dispozițiilor Constituției și ale Codului vamal.
Examinând concluziile scrise depuse în susținerea excepției de neconstituționalitate, concluzii aflate la dosarul cauzei, Curtea constata ca autorul acesteia, deși face referire în general la prevederile Constituției, are în vedere în realitate libertatea comerțului, respectiv art. 134 alin. (2) lit. a), text al cărui conținut este următorul: "(2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerțului, protecția concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;"
Analizând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea Constituțională constata ca acestea sunt neintemeiate, urmând să fie respinse. Incriminarea și sancționarea acelor fapte ce constituie activități economice, cu nerespectarea dispozițiilor privind operațiuni de import sau export, sunt determinate de necesitatea apărării unor interese naționale care stau la baza creării "cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție", cerința prevăzută de însuși art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție. De aceea societatea nu poate îngădui practicarea activităților economice fără respectarea unui regim stabilit pentru astfel de fapte. Intervenția statului în activitatea economică prin măsuri de influentare cum sunt licentele de import-export este facuta în scopul apărării unor interese generale ale societății, iar comerțul efectuat în anumite condiții ori cu anumite mărfuri, cum sunt armele, munitiile sau substantele stupefiante ori toxice, trebuie să se efectueze, în mod necesar, sub controlul statului. De asemenea, aceleași interese economice de ordin general impun ca operațiunile de import și export de mărfuri să se facă numai cu autorizație.
Asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, și anume prin Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, rămasă definitivă prin nerecurare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993. Prin aceasta decizie Curtea a constatat ca dispozițiile art. 302 din Codul penal sunt constituționale și nu contravin în nici un fel prevederilor referitoare la dreptul de proprietate. Totodată s-a precizat ca intervenția statului în economie prin licențe de import-export constituie o practica obișnuită în toate țările și nu poate fi interpretată ca o încălcare a principiului libertății comerțului, consacrat la art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție.
Neintervenind elemente noi care să determine modificarea acestei jurisprudente, soluția adoptată în aceasta decizie, precum și considerentele acesteia cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 302 din Codul penal sunt valabile și în cauza de fața, în cadrul căreia excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă.
Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 302 din Codul penal, excepție ridicată de Alexandru Luca în Dosarul nr. 6.788/1999 al Judecătoriei Tulcea.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 aprilie 2001.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.