Decizia nr. 124/2002

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Virgiliu Cralea în Dosarul nr. 1.281/2001 al Tribunalului Tulcea.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curții Constituționale, solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 14 iunie 2001 Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Virgiliu Cralea în Dosarul nr. 1.281/2001 al acelei instanțe.

În motivarea excepției autorul acesteia considera ca textul criticat încalcă dispozițiile art. 24 alin. (1) din Constituție, întrucât "permite judecarea fără citarea pârâtului", ceea ce în opinia sa contravine principiului contradictorialității.

Instanța de judecată considera ca excepția este neîntemeiată. Se arata ca, ordonanța președințială fiind o procedură specială, atunci când este data fără citarea părților exercitarea efectivă a dreptului constituțional la apărare este asigurata prin folosirea caii de atac a recursului, prevăzut de art. 582 din Codul de procedură civilă.

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul considera excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 din Codul de procedură civilă ca fiind neîntemeiată. În susținerea acestui punct de vedere se arata ca excepția de la regula obligativitatii citarii părților este determinata de caracterul măsurilor dispuse prin ordonanța președințială, aceasta procedura fiind în concordanta cu prevederile art. 125 alin. (3) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea constata ca, deși instanța de judecată a sesizat-o cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a întregului articol 581 din Codul de procedură civilă, din notele scrise depuse în susținerea excepției de către autorul acesteia rezultă ca acesta critica numai alin. 3 al acestui articol. În consecința, controlul de constituționalitate în aceasta cauza se va exercita asupra alin. 3 al art. 581 din Codul de procedură civilă, text a cărui redactare este următoarea:

"Ordonanța va putea fi data și fără citarea părților și chiar atunci când exista judecata asupra fondului. Judecata se face de urgenta și cu precădere. Pronunțarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare."

Textul constituțional invocat în susținerea excepției de neconstituționalitate este cel al art. 24 alin. (1), potrivit căruia "Dreptul la apărare este garantat".

Din examinarea textului de lege criticat pentru neconstituționalitate și a textului din Constituție invocat în motivarea excepției rezultă că nu exista nici o incompatibilitate între acestea.

Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, ca legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedura, precum și modalități corespunzătoare de exercitare a drepturilor procedurale.

Reglementarea prin acest text de lege a unei proceduri speciale prin care instanța de judecată poate ordonă măsuri vremelnice în cazuri grabnice, fără citarea părților, nu contravine prevederilor art. 24 alin. (1) din Constituție.

Aceasta prevedere constituțională trebuie coroborata cu cea a art. 128 și art. 125 alin. (3) din Legea fundamentală, care prevăd:

- Art. 128: "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.";

- Art. 125: "(3) Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege."

Potrivit art. 582 din Codul de procedură civilă ordonanța președințială este supusă apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea părților. Or, exercitarea căilor de atac este o parte componenta a dreptului la apărare.

De altfel, asupra constituționalității art. 581 alin. 1 și alineatul ultim, precum și a art. 582 din Codul de procedură civilă, referitoare la ordonanța președințială, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 199 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 13 februarie 2001, statuand ca aceste dispoziții sunt constituționale.

Curtea constata că nu au intervenit elemente noi de natura sa determine o reconsiderare a jurisprudenței sale, astfel ca excepția urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Virgiliu Cralea în Dosarul nr. 1.281/2001 al Tribunalului Tulcea.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 aprilie 2002.