Ordinul nr. 45/1995

Anexa 1 METODE PENTRU CERCETAREA TRICHINEI

I. Examenul trichineloscopic

a) Aparatura:

- trichineloscop cu lampa cu incandescenta și cu o putere de marire de 50-80 până la 100 de ori;

- compresor, constituit din 2 plăcuțe de sticlă care se pot presa una peste alta, lama inferioară fiind divizata în 24 de cîmpuri egale;

- foarfeci mici curbe;

- o pensa mica;

- un cutit pentru taierea probelor;

- recipiente mici numerotate, destinate colectării probelor;

- pipete;

- o sticlă conținând acid acetic și una conținând soluție de hidroxid de potasiu pentru clarificare în caz de calcificare eventuala sau pentru a inmuia carnea uscata.

b) Recoltarea probelor

Din carcasa întreaga se recolteaza cel puțin o proba de mărimea unei nuci din fiecare pilier diafragmatic din apropierea părții tendinoase.

Dacă nu exista decît un pilier diafragmatic, se recolteaza din acesta o proba de mărimea a 2 nuci.

În absenta pilierilor diafragmatici, se recolteaza 2 probe, de mărimea unei nuci, din partea musculara a diafragmei situata în apropierea coastelor sau a sternului, din musculatura limbii, din muschii maseteri și din muschii abdominali.

Pentru piesele din carne: din fiecare piesa se recolteaza, din locuri diferite, din apropierea oaselor sau a tendoanelor, 3 probe de muschi scheletici fără grasime și, pe cît posibil, de dimensiunea unei nuci.

Din preparatele crude se recolteaza, din 3 puncte diferite, cîte o proba de dimensiunea unei nuci.

c) Examenul trichineloscopic al carnurilor de vinat (urs, mistret)

Examinarea trichineloscopica a carnurilor de vinat se executa astfel:

- după identificarea prin numerotare a carcasei, se recolteaza, de la fiecare dintre muschii diafragmei, muschii intercostali sau abdominali, cîte 2 probe, în total 4 probe a cîte 20 grame pentru fiecare carcasa;

- din fiecare proba se executa cîte un compresor a 28 secțiuni, în total 4 compresoare pentru fiecare carcasa;

- secțiunile se clarifica, de preferinta, cu acid acetic 10% sau oțet alimentar de 9 grade la mistret, și cu hidroxid de sodiu 3%, la urs. Când chisturile sunt calcificate, la ambele specii, clarificarea se face cu acid acetic 10% .

Norma de lucru pentru examenul trichineloscopic al vinatului este: un mistret sau un urs este echivalent cu 8 carcase.

d) Modul de lucru

Din fiecare dintre cele 2 probe recoltate de la carcasele întregi, examinatorul trebuie să taie cîte 7 fragmente (secțiuni) de mărimea unui bob de ovaz, deci 14 fragmente în total, iar în cazul în care este prezent un singur pilier diafragmatic, 14 fragmente din puncte aflate în apropierea tendoanelor, pe care le depune individual pe cimpurile lamei inferioare a compresorului și le preseaza după montarea lamei superioare.

Dacă proba de examinat este uscata și veche, înainte de a fi presata, ea trebuie ținuta timp de 10-20 de minute în soluție de hidroxid de potasiu, diluata cu doua părți de apa.

Dacă, în cazul carcaselor întregi, probele provin din partea musculara a diafragmei, din musculatura limbii sau numai din musculatura abdominala, se taie 14 fragmente de mărimea unui bob de ovaz din fiecare proba, deci 28 fragmente în total.

Din fiecare proba recoltata din piese de carne sau preparate crude din carne se taie 4 fragmente de mărimea unui bob de ovaz, deci 12 fragmente în total.

Examenul trichineloscopic trebuie efectuat astfel încât fiecare preparat să fie examinat incet și cu atenție.

Dacă în cursul examenului trichineloscopic se deceleaza formațiuni suspecte a căror natura nu poate fi determinata cu certitudine chiar și cu ajutorul unui trichineloscop cu grosisment mai puternic, va trebui să se procedeze la un examen de control cu ajutorul microscopului.

Examenul microscopic se va efectua în asa fel, încât fiecare preparat să fie examinat incet și cu atenție, cu un grosisment de 30-40 de ori.

În caz de dubii, examenul trebuie repetat pe alte probe și preparate, dacă este necesar cu un grosisment superior, până la obținerea rezultatului precis. Examenul trichineloscopic trebuie să dureze cel puțin 3 minute pentru o proba.

În cazul utilizării probelor recoltate din partea musculara a diafragmei, din musculatura limbii din muschii maseteri sau din muschii abdominali, examenul trichineloscopic trebuie să dureze cel puțin 6 minute.

Timpul fixat pentru examinare nu cuprinde timpul necesar pentru recoltarea probelor și pentru pregătirea preparatelor.

În mod obișnuit, un operator nu trebuie să examineze la trichineloscop mai mult de 840 secțiuni/zi și numai în mod excepțional 1.050 secțiuni (fragmente).

II. Metoda digestiei artificiale

a) Aparatura și materiale:

- cutite pentru recoltarea probelor;

- recipiente mici numerotate, care să poată fi închise pentru conservarea probelor, eventual până la o noua examinare;

- etuva;

- pâlnie din sticlă de 2 până la 3 litri, cu suport și tub din cauciuc de racordare, pense sau cleme pentru închiderea sau deschiderea tubului din cauciuc;

- sita metalică sau din plastic (diametrul sitei 18 cm, cu ochiuri de 1 mm);

- etamina (pinza fina sau tifon);

- eprubeta subtiata la partea inferioară (conica);

- chiuveta;

- masina de tocat carne;

- stereomicroscop cu o putere de marire de 15-40 ori, dispunind de o luminozitate adecvată;

- lichidul de digestie, compus din 10 g pepsina (80 U/g FIP), 5 ml HCI 37%, aduse la 1 litru cu apa curenta.

b) Prelevarea probelor

Din carcasa întreaga se recolteaza cîte o proba de cel puțin 20 g din fiecare pilier diafragmatic din apropierea părții tendinoase.

Dacă pilierii diafragmatici nu sunt prezenți, se recolteaza aceeași cantitate din partea musculara a diafragmei sau din musculatura limbii, din muschii maseteri sau din musculatura abdominala.

Din piesele de carne se preleveaza o proba de 20 g cel puțin, din muschii scheletici, fără grasime și, pe cît posibil, din apropierea oaselor sau tendoanelor.

c) Modul de lucru

Pentru examenul unei probe colective, provenind de la 10 carcase, se recolteaza cîte 10 g din fiecare proba individuală de 20 g. Celelalte 10 g rămase se păstrează pentru examen individual, dacă acesta va fi necesar.

Cele 10 probe a cîte 10 g fiecare sunt reunite într-o proba colectivă, care se marunteste cu ajutorul unei mașini de tocat cu diametrul sitei de 2 mm și se aseaza fără a fi presate în sita acoperită la exterior cu etamina (tifon).

Sita este suspendată în pâlnia racordata printr-un tub din cauciuc la o eprubeta conica la partea inferioară. Pâlnia este umpluta cu lichidul de digestie până la nivelul care acoperă proba de analizat.

Raportul dintre carne și lichidul de digestie trebuie să fie de aproximativ 1/20 - 1/30.

După incubare de 18-20 de ore la 37-39 grade Celsius, eprubeta conica se debranseaza de la pâlnie. Lichidul se elimina cu atenție într-o placa Petri sau capsula de sticlă. Se clateste atent eprubeta, iar lichidul rezultat se toarna, de asemenea, în aceeași placa Petri sau capsula.

Se cercetează prezenta trichinelor cu ajutorul stereomicroscopului cu o putere de marire de 20-140 ori.

În cazul rezultatului pozitiv sau dubios al analizei probei colective, se procedează la analizarea individuală a probelor de cîte 10 g rămase din cele 20 g recoltate de la fiecare carcasa sau piesa de carne, conform celor prevăzute la lit. b).

III. Metoda digestiei artificiale pe probe colective

a) Aparatura și reactivi

- un cutit și pense pentru recoltarea probelor;

- o masina de tocat carne cu sita cu ochiurile având diametrul între 2-3 mm;

- balon Erlenmeyer de 3 litri cu dop din cauciuc sau vata;

- o pâlnie conica de separare cu capacitatea de 2.000 ml, cu robinet la partea inferioară;

- un stativ suport obișnuit cu picior în A de 29 cm lungime, prevăzut cu o tija de 80 cm;

- un inel metalic cu diametrul de 10-11 cm, ce se poate fixa pe tija suportului;

- o pensa prevăzută cu brate fără zimti (23-40 mm) care să poată fi atașată unui suport cu manson dublu;

- o sita din plastic sau oțel inoxidabil, cu un diametru exterior de 11 cm și cu ochiuri fine (0,177 mm);

- o pâlnie cu un diametru interior de cel puțin 12 cm;

- eprubete gradate de 100 ml;

- un stereomicroscop cu putere de marire de 15-40 ori, care să dispună de o iluminare corespunzătoare, sau un trichineloscop cu masa orizontala pentru compresor și cu iluminare adecvată. În cazul utilizării stereomicroscopului, o serie de plăci Petri cu diametrul de 9 mm al căror fund a fost divizat în patrate de examinare de 10 x 10 mm cu ajutorul unui instrument ascutit;

- în cazul utilizării trichineloscopului, este necesară o cuva acrilica pentru numărarea larvelor, cu următoarele caracteristici:

1. fundul cuvei trebuie să aibă grosimea de 3 cm și dimensiunile de 180 x 40 mm și este împărțit în patrate;

2. pereții laterali: 230 x 30 mm;

3. pereții frontali: 40 x 20 mm.

Fundul și pereții frontali se fixează între cei 2 pereți laterali, astfel încât sa formeze o cuva prevăzută cu 2 mici minere la cele 2 extremitati. Partea superioară a fundului trebuie să fie ridicată cu 7 până la 9 mm în raport cu baza cadrului format de pereții laterali și frontali. Pereții trebuie să fie lipiti cu un material adeziv adecvat;

- mai multe pubele de 10 litri pentru decontaminare printr-un tratament cu formol al aparaturii și pentru sucul digestiv care rămâne, în cazul rezultatului pozitiv;

- acid clorhidric concentrat (37%);

- pepsina cu concentrația de 1:10.000 NF (Farmacopeea Naționala a S.U.A.) care corespunde cu 1:12.500 BP (British Pharmacopea) sau cu 2.000 FIP (Federația Internationala de Farmacie);

- un număr de tavi care să poată cuprinde 50 probe a cîte 2 g fiecare;

- o balanța cu precizie de 0,1 g.

b) Recoltarea probelor

Din carcasa întreaga se recolteaza o proba de aproximativ 2 g din unul dintre pilierii diafragmei din apropierea părții tendinoase; dacă pilierii nu sunt prezenți, se recolteaza aceeași cantitate din partea musculara a diafragmei sau din musculatura limbii din muschii maseteri sau din musculatura abdominala.

Din piesele de carne se recolteaza o proba de circa 2 g din muschii scheletici, fără grasime și, dacă este posibil, cît mai aproape de os sau de tendon.

c) Metoda

1. a) Grupe complete de probe (100 o dată)

Se recolteaza o cantitate de aproximativ 1 g din fiecare din cele 100 de probe individuale. Proba colectivă se trece o dată prin masina de tocat carne.

Carnea tocata se introduce într-un balon Erlenmeyer de 3 litri și se adauga 7 g pepsina, se acoperă cu 2 litri apa curenta preincalzita la 40-41 grade Celsius și cu 25 ml HCI concentrat. Se agita amestecul pentru dizolvarea pepsinei. Soluția are un pH în jur de 1,5-2,0:

- pentru digestie, balonul Erlenmeyer se introduce într-o etuva la temperatura de 40-41 grade Celsius timp de circa 4 ore; se agita manual de cel puțin 2 ori/ora;

- soluția digerata se filtreaza printr-o sita pusă deasupra unei pâlnii conice de separare de 2 litri și se lasă în repaus pe stativul-suport cel puțin o ora;

- se recolteaza 45 ml din conținutul pâlniei de separare prin deschiderea robinetului, într-o eprubeta gradata de 100 ml care apoi se repartizează în trei plăci Petri, cu fundul divizat în patrate, cîte 15 ml pentru fiecare placa;

- fiecare placa Petri este minutios examinata la stereomicroscop pentru decelarea larvelor.

În cazul folosirii cuvelor pentru numărarea larvelor, cei 45 ml sunt repartizați în 2 cuve și se examinează la trichineloscop.

Larvele apar pe fundul cuvei ca organisme cu forme caracteristice și, dacă apa este calduta, se observa frecvent infasurarea și desfășurarea spiralelor:

- lichidul de digestie trebuie să fie examinat cît mai repede posibil. În nici un caz examenul nu trebuie aminat pentru a doua zi.

Dacă lichidele de digestie nu sunt suficient de transparente sau nu sunt examinate în primele 30 de minute de la preparare, ele se supun unui procedeu de clarificare după cum urmează: se trece proba finala de 45 ml într-o eprubeta gradata și se lasă sa sedimenteze 10 minute; la sfârșitul intervalului se iau 30 ml din lichidul supernatant prin aspirare, iar la cei 15 ml rămași se adauga apa curenta până la obținerea unui volum total de 45 ml; după o noua perioada de repaus de 10 minute, se iau 30 ml din lichidul supernatant prin aspirare; cei 15 ml rămași în eprubeta se trec într-o placa Petri sau cuva pentru numărarea larvelor și se examinează. Se spala eprubeta gradata cu 10 ml apa de robinet și se toarna în placa Petri sau în cuva pentru numărarea larvelor și se examinează.

1. b) Grupele de cel puțin 100 de probe

La un grup complet de 100 de probe se pot adauga maximum 15 probe individuale pentru a fi examinate în același timp cu acestea. Dacă numărul probelor este superior lui 15 și inferior lui 100, lichidul de digestie trebuie redus proporțional.

2. În cazul rezultatului pozitiv sau dubios la examenul unei probe colective, se recolteaza o proba de 20 g de la fiecare carcasa, conform indicațiilor vizate la lit. b) de mai sus.

Probele de 20 g provenind de la 5 carcase trebuie reunite și examinate după metoda descrisă mai sus.

Rezultă deci ca probele celor 100 de carcase examinate colectiv se vor împărți în 20 de grupe, fiecare grupa reprezentind 5 carcase. Fiecare grupa de probe se va examina asa cum s-a descris mai sus.

Dacă se deceleaza trichina într-un grup de probe de la 5 carcase, de la fiecare carcasa aparținând acelei grupe se vor recolta probe de 20 g și se va examina după metoda descrisă

IV. Metoda digestiei pe probe colective cu agitatie mecanică/tehnica sedimentarii

a) Aparatura și reactivi:

- un cutit sau foarfeci pentru taierea probelor;

- tavi compartimentate în 50 de careuri care să poată cuprinde fiecare cîte o proba de carne de circa 2 g;

- un stomacher Lab-blender 3500-Thermo model;

- pungi de plastic adaptate la stomacher Lab-blender;

- pâlnii de separare de forma conica pentru decantare, cu o capacitate de 2 litri, prevăzute cu robinete de siguranță din teflon;

- suporturi cu inele și dispozitiv de fixare;

- site fine, cu ochiuri de 0,177 mm de un diametru exterior de 11 cm cu structura din material inoxidabil;

- pâlnii cu diametru interior de cel puțin 12 cm pe care se pot aplica sitele;

- eprubete gradate de 100 ml;

- un dozator de 25 ml (eprubeta gradata prevăzută cu para de cauciuc);

- pahare cu o capacitate de 3 litri;

- o lingura sau o tija de sticlă pentru agitarea lichidului de digestie din borcan;

- o seringa de plastic cu un tub pentru aspirare;

- o lingura gradata de 6 g;

- un termometru cu o precizie +,- 0,5 grade Celsius însemnat de la 1 grad la 100 grade;

- un vibrator (agitator) electric;

- un releu care se aprinde și se stinge la fiecare minut;

- un trineloscop prevăzut cu o masa orizontala sau un stereomicroscop cu luminozitate adecvată;

- cuva pentru numărarea larvelor (în cazul utilizării trichineloscopului). Cuva trebuie să fie formată din pereți acrilici cu o grosime de 3 mm și care trebuie să aibă următoarele caracteristici:

- fundul cuvei: 180 x 40 mm, divizat în patrate;

- pereți laterali: 230 x 20 mm;

- pereți frontali: 40 x 20 mm;

Fundul și pereții frontali se fixează între plăcile laterale, astfel încât sa formeze 2 minere la cele 2 extremitati. Partea superioară a fundului trebuie să se găsească ridicată la 7-9 mm în raport cu baza cadrului format de pereții laterali și frontali. Pereții se fixează cu ajutorul unui adeziv corespunzător.

În cazul utilizării stereomicroscopului, un număr de plăci Petri cu diametru de 9 mm, al căror fond trebuie să fie divizat în patrate cu latura de 10 mm:

- soluție de acid clorhidric 17,5%;

- pepsina cu concentrația de 1:10.000 NF corespunzător la 1:12.500 BP, corespunzător la 2.000 FIP;

- mai multe pubele de 10 litri pentru decontaminarea printr-un tratament cu formol al aparaturii și sucului digestiv, în caz de rezultat pozitiv.

b) Recoltarea probelor

Din carcasa întreaga se recolteaza o proba de circa 2 g din unul dintre pilierii diafragmatici din apropierea părții tendinoase; dacă pilierii lipsesc, se recolteaza aceeași cantitate din partea musculara a diafragmei, din muschii maseteri sau din musculatura abdominala.

Din piesele din carne se recolteaza o proba de aproximativ 2 g din muschii scheletici fără grasime și, pe cît posibil, cît mai aproape de os sau tendon.

c) Metoda

1. Procesul de diagnostic

1.1. Grupe complete de probe (100 probe o dată):

- se fixează la stomacherul 3500 o punga dubla din plastic și se

regleaza la temperatura de 40-41 grade Celsius;

- se introduce un litru și jumătate de apa calda la 33-35 grade

Celsius în punga interioară și se aduce la 40-41 grade Celsius;

- se transfera în sac 25 ml de soluție de acid clorhidric 17,5;

- se adauga apoi 100 de probe de circa 1 g fiecare (la 25-30 grade

Celsius) recoltate de la fiecare din probele individuale după

procesul vizat la lit. b);

- se adauga apoi 6 g de pepsina. Trebuie respectata riguros ordinea

operațiilor pentru a evita descompunerea pepsinei;

- se digera în stomacher timp de 25 de minute;

- se ia punga de plastic din stomacher, se filtreaza lichidul de

digestie cu ajutorul sitei și se lasă să curgă într-un pahar de 3

litri;

- se spala sacul de plastic cu 100 ml apa care se folosește apoi la

clatirea sitei și se adauga la filtrul din pahar.

La un grup complet de 100 de probe se pot adauga maximum 15 probe individuale pentru a fi examinate în același timp cu acestea.

1.2. Grupe cu mai puțin de 100 de probe:

- se fixează la stomacherul 3500 o punga dubla din plastic și se

regleaza la temperatura de 40-41 grade Celsius;

- se prepara un lichid de digestie amestecând un litru și jumătate

de apa și 25 ml acid clorhidric de concentrație 17,5% . Se adauga

6 g pepsina și se aduc la temperatura de 40-41 grade Celsius. Se

va respecta riguros ordinea operațiunilor pentru a evita

descompunerea pepsinei;

- se determina un volum de lichid de digestie corespunzind la 15

ml/g de proba (astfel, pentru 30 de probe luate 30 x 15 ml = 450

ml) și se transfera în sacul de plastic interior o dată cu

probele de carne de aproximativ 1 g ( la 25-30 grade Celsius) din

fiecare din probele individuale, după procedeul descris la lit.

b);

- se vărsa apa de 41 grade Celsius în sacul exterior până la

obținerea unui volum total de 1 litru și jumătate în cei 2 saci;

- se digera în stomacher timp de 25 de minute;

- se ridica punga de plastic din stomacher, se filtreaza lichidul de

digestie prin sita în paharul de 3 litri;

- se spala punga de plastic cu 100 ml apa care se va folosi la

clatirea sitei și se adauga la lichidul din pahar.

2. Izolarea larvelor prin sedimentare:

- la lichidul de digestie din pahar se adauga 300-400 g de fulgi de

gheața pentru a obține un volum de 2 litri. Se agita până se

topeste gheața. În cazul grupurilor mai mici de probe, cantitatea

de gheața se reduce;

- se transfera lichidul de digestie racit într-un recipient pentru

decantare de 2 litri, prevăzut cu un vibrator fixat cu o pensa

suplimentară;

- pentru sedimentare se lasă lichidul în recipientul pentru

decantare timp de 30 de minute, alternând cîte un minut de

vibrare și unul de oprire;

- după 30 de minute, se introduc rapid 60 ml de sediment într-o

eprubeta gradata de 100 ml;

- se lasă proba în repaus în eprubeta, se inlatura lichidul

supernatant prin aspirare până rămâne în eprubeta un volum de 15

ml care se va examina pentru decelarea prezentei larvelor; pentru

aspirare se folosește o seringa din plastic prevăzută cu un tub

de plastic. Lungimea acestuia trebuie să fie astfel încât 15 ml

de lichid sa ramina în eprubeta gradata atunci când capatul

seringii se afla la nivelul marginii cilindrului;

- se introduc cei 15 ml rămași într-o cuva pentru numărarea

larvelor sau în 2 plăci Petri și se examinează cu

trichineloscopul sau stereomicroscopul;

- lichidele de digestie trebuie examinate cît mai repede posibil.

În nici un caz examenul nu se lasă pentru a doua zi.

Dacă lichidele de digestie nu sunt suficient de transparente sau dacă nu se examinează în primele 30 de minute de la preparare, ele trebuie supuse unui procedeu de clarificare după cum urmează: se vărsa proba finala de 60 ml într-o eprubeta gradata și se lasă sa sedimenteze timp de 10 minute. La sfârșitul intervalului se extrag prin aspirare 45 ml din lichidul supernatant și se adauga apa curenta celor 15 ml rămași până se obține un volum total de 45 ml. După o noua perioada de repaus de 10 minute se extrag prin aspirare 30 ml lichid supernatant, se trec cei 15 ml rămași într-o placa Petri sau într-o cuva pentru numărarea larvelor.

Se spala eprubeta gradata cu 10 ml de apa curenta; se adauga lichidul obținut la proba din placa Petri sau în cuva pentru numărarea larvelor și se procedează la examinare.

3. În cazul rezultatului pozitiv sau dubios la examenul probei colective, se recolteaza cîte o proba de 20 g de la fiecare carcasa conform prescripțiilor de la lit. b) de mai sus.

Probele de 20 g provenind de la 5 carcase se reunesc și se examinează după metoda descrisă mai sus.

În același mod se examinează probele de 20 g de la 5 carcase. Dacă se deceleaza trichina într-un grup de probe de la 5 porci, probele de 20 g se recolteaza de la fiecare carcasa aparținând acelui grup și se examinează după metoda descrisă.

V. Metoda de digestie pe probe colective cu agitatie mecanică/tehnica de izolare prin filtrare

a) Aparatura și reactivi

Aceleași de la lit. a) de la Metoda IV plus:

- o pâlnie Gelmar de un litru cu suport pentru filtru (diametrul suportului de 45 mm);

- discuri filtrante compuse din:

- un gratar din material inoxidabil, rotund, cu ochiuri fine de

0,35 mm, diametrul discului 45 mm;

- 2 inele din cauciuc de o grosime de 1 mm, diametrul exterior 34

mm, diametrul interior 32 mm.

Gratarul trebuie să fie fixat între cele 2 inele cu ajutorul unui adeziv cu o compoziție adecvată celor 2 materiale;

- un balon Erlenmeyer de 3 litri dotat cu un tub lateral pentru aspirare;

- o trompa de apa (de vid);

- pungi de plastic cu capacitate de cel puțin 80 ml;

- material adeziv, plastic;

- renilaza, 1:50.000 unități Soxlet/g.

b) Recoltarea probelor

A se vedea lit. b) de la Metoda IV.

c) Metoda

1. Procesul de digestie:

- grupe complete de probe (100 de probe o dată) - a se vedea lit. c) pct. 1 de la Metoda IV;

- grupe de cel puțin 100 de probe - a se vedea lit. c) pct. 1 de la Metoda IV.

2. Izolarea larvelor prin filtrare:

- se adauga la lichidul de digestie 300-400 g de fulgi de gheața, pentru a obține un volum de 2 litri. În cazul grupurilor mai mici, cantitatea de gheața se reduce proporțional;

- se agita lichidul de digestie până se topeste gheața. Se lasă lichidul de digestie racit timp de 3 minute cel puțin pentru ca larvele să se spiraleze;

- se monteaza pâlnia Gelmar prevăzută cu un suport pentru filtru, în care se găsește un disc filtrant pe un balon Erlenmeyer legat la o trompa de apa;

- se introduce lichidul de digestie în pâlnia Gelmar și se filtreaza. Spre sfârșit trecerea lichidului prin filtru poate fi accelerata prin aspirare cu ajutorul trompei de apa (vid). Se termina aspirarea înainte ca filtrul să se usuce, adică atunci când rămân 2 până la 5 ml lichid în pâlnie;

- după filtrarea totală a lichidului de digestie, se ia discul filtrant și se pune într-o punga de plastic de 80 ml, adaugind 15-20 ml soluție de renilaza. Pentru obținerea soluției de renilaza se introduc 2 g de renilaza în 100 ml apa curenta.

Se practica o dubla sudura a pungii de plastic și se pune la stomacher timp de 3 minute, timp în care aparatul este utilizat pentru analiza unui grup complet sau incomplet de probe.

După 3 minute se scoate din stomacher sacul de plastic conținând discul filtrant și soluția de renilaza și se deschide cu ajutorul unei foarfeci. Se introduce conținutul într-o cuva pentru numărarea larvelor sau într-o placa Petri. Se spala sacul cu 5-10 ml apa care se introduce în cuva în scopul trichineloscopiei sau într-o placa Petri pentru examen la stereomicroscop.

Lichidele de digestie se examinează repede. În nici un caz examenul nu se amina pentru a doua zi.

NOTĂ:

Niciodată nu se utilizează discurile filtrante care nu sunt foarte curate. Nu se usucă discurile filtrante, dacă ele nu sunt curate.

Pentru curățire discurile trebuie lăsate într-o soluție de renilaza pe timpul nopții. Înainte de a fi utilizate, ele trebuie spalate în stomacher cu ajutorul unei soluții de renilaza.

3. În cazul rezultatului pozitiv sau dubios la examenul unei probe colective, se recolteaza cîte o proba de 20 g de la fiecare carcasa, conform indicațiilor precizate la lit. b) de mai sus. Probele de 20 g provenind de la 5 carcase se reunesc și se examinează după metoda descrisă.

În același mod se examinează probele de 20 g de la 5 carcase. Dacă se deceleaza trichina la un grup de probe de la 5 porci, alte probe de 20 g se recolteaza de la fiecare carcasa, aparținând acelui grup și se examinează după metoda descrisă.

VI. Metoda digestiei pe probe colective utilizînd un agitator magnetic

a) Aparatura și reactivi:

- un cutit și pense pentru recoltarea probelor;

- tavi compartimentate în 50 de careuri care să poată conține fiecare cîte o proba de carne de circa 2 g;

- o mulineta (un dispozitiv electric de tocare fina);

- agitator magnetic prevăzut cu o placa sofanta (incalzitoare) la temperatura controlată și un bastonas magnetic (acoperit cu teflon) de circa 5 mm;

- baloane conice pentru decantare cu o capacitate de 2 litri;

- suporturi cu inele și dispozitive de fixare;

- site cu ochiuri fine de 0,177 mm, cu diametrul exterior de 11 cm, prevăzute cu o structura (cadru) din material inoxidabil;

- pâlnii cu un diametru interior de cel puțin 12 cm pe care se aseaza sita;

- un pahar Berzelius de 3 litri;

- pâlnii de separare de 2-3 litri cu robinet de teflon la partea inferioară;

- eprubete gradate cu o capacitate de circa 50 ml sau cupe de centrifugare;

- un trichineloscop prevăzut cu o masa orizontala sau un stereomicroscop care să dispună de o iluminare adecvată;

- o cuva pentru numărarea larvelor (în cazul utilizării trichineloscopului). Cuva trebuie să fie formată din plăci acrilice cu o grosime de 3 mm, cu următoarele caracteristici:

- fundul recipientului 180 x 40 mm împărțit în patratele;

- pereți laterali 230 x 20 mm;

- pereți frontali 40 x 20 mm;

- fundul și pereții frontali trebuie fixati în pereții laterali

în asa fel încât sa formeze 2 minere mici la cele 2

extremitati. Partea superioară a fundului trebuie să se

găsească la 7-9 mm deasupra bazei cadrului format de pereții

laterali și frontali. Plăcile se fixează cu un adeziv

corespunzător materialului cuvei;

- mai multe plăci Petri (în cazul utilizării stereomicroscopului) al căror fund este împărțit în patratele de 10 x 10 mm;

- o folie de aluminiu;

- acid clorhidric de concentrație 20%;

- pepsina cu concentrație de 1:10.000 NF (conform Formularului Național S.U.A.) care corespunde la 1:12.500 BF (British Pharmacopea) și la 2.000 FIP (Federația Internationala de Farmacie);

- apa curenta incalzita la 46-48 grade Celsius;

- mai multe pubele de 10 litri pentru decontaminarea cu formol a aparaturii și sucului digestiv care rămâne, în caz de rezultat pozitiv;

- o balanța cu precizie de 0,1 g.

b) Prelevarea probelor

Din carcasa întreaga se va preleva cîte o proba de circa 2 g dintr-unul din pilierii diafragmatici din apropierea părții tendinoase; dacă nu exista un pilier diafragmatic, se va preleva aceeași cantitate din porțiunea musculara a diafragmei, din muschii maseteri sau din musculatura abdominala.

Din piesele de carne se recolteaza cîte o proba de circa 2 g din muschii scheletici fără grasime și, dacă este posibil, aproape de os sau de tendon.

c) Metoda

1. Grupe complete de probe (100 o dată):

- se vor toca în mulineta 100 de probe de cîte 1 g luate din fiecare proba individuală, conform indicațiilor de la lit. b);

- aparatul se pune în funcțiune de 3 sau 4 ori cît o secunda;

- se va transfera carnea tocata într-un pahar Berzelius de 3 litri și se va pudra cu 10 g de pepsina. Se adauga 2 litri de apa curenta preincalzita la 46-48 grade Celsius și 16 ml de acid clorhidric de concentrație 20%;

- se va clati de mai multe ori dispozitivul de tocat cu lichidul de digestie din pahar, pentru a se desprinde și particulele care sunt aderente;

- se introduce magnetul în paharul care se acoperă cu o folie de aluminiu;

- se aseaza paharul pe o placa preincalzita a agitatorului magnetic și se pornește agitarea. Înainte de a începe procesul de agitare, agitatorul magnetic trebuie astfel reglat, încât să poată fi menținută temperatura constanta 44-46 grade Celsius pe parcursul funcționarii. În decursul procesului de agitare lichidul de digestie trebuie să se învârtească cu o viteză suficient de mare pentru ca să se formeze un virtej central, profund, fără să se producă spuma și stropi;

- se agita lichidul de digestie timp de 30 de minute, se oprește aparatul, se filtreaza lichidul de digestie printr-o sita amplasata pe gaura unei pâlnii și se recolteaza filtratul într-un vas pentru decantare (pâlnie de separare cu robinet la partea inferioară);

- se lasă lichidul de digestie în recipientul pentru decantare timp de 30 de minute;

- după 30 de minute se recolteaza rapid 40 ml de lichid de digestie în eprubeta gradata sau în cuva de centrifugare;

- se lasă în repaus cei 40 ml timp de 10 minute și se aspira apoi 30 ml de lichid supernatant raminind astfel un volum de 10 ml;

- proba de 10 ml de sediment care a rămas se vărsa într-o cuva pentru numărarea larvelor sau într-o placa Petri;

- se clateste eprubeta gradata sau cuva de centrifugare cu circa 10 ml apa curenta care va fi adăugată probei în cuva de numărat larve sau în placa Petri. Urmează apoi examenul la trichineloscop sau la stereomicroscop, după caz.

Lichidele de digestie se examinează rapid. În nici un caz examenul nu trebuie aminat pentru ziua următoare.

Dacă lichidele de digestie nu sunt examinate în primele 30 de minute după preparare, ele trebui supuse unui procedeu de clarificare după cum urmează: se vărsa proba finala de circa 40 ml într-o eprubeta gradata și se lasă să se sedimenteze timp de 10 minute, apoi se inlatura 30 ml lichid supernatant. Cei 10 ml rămași la fundul eprubetei sau cuvei se aduc la 40 ml prin adăugarea de apa curenta. După o noua perioada de repaus de 10 minute se inlatura 30 ml de lichid supernatant, prin aspirare, raminind un volum de 10 ml pentru a fi examinat într-o placa Petri sau o cuva destinată numararii larvelor. Se spala eprubeta gradata cu 10 ml apa curenta și se adauga lichidul obținut la proba din placa Petri sau din cuva pentru numaratul larvelor în vederea examinării.

Dacă la examinare apare ca sedimentul nu este limpede, proba se trece într-o eprubeta gradata și se adauga apa curenta pentru a obține 40 ml. Apoi se aplică metoda descrisă mai sus.

2. Grupe mai mici de 100 probe:

- 15 probe de 1 g fiecare pot, dacă este cazul, să fie adăugate la metoda descrisă mai sus la lit. c). Mai mult de 15 probe trebuie să fie examinate ca grupe complete. În cazul grupelor de până la 50 probe, lichidele de digestie pot fi reduse până la 1 litru.

3. În cazul unui rezultat pozitiv sau dubios, la o examinare a unei probe colective se va preleva cîte o proba de 20 g de la fiecare carcasa, conform indicațiilor prevăzute la lit. b). Probele de cîte 20 g provenite de la 5 carcase trebuie reunite și examinate conform metodei descrise mai sus. Astfel vor fi examinate probele de la 20 de grupe de cîte 5 carcase. Dacă se descoperă Trichinella într-o grupa de probe provenite de la 5 carcase, vor fi prelevate probe de cîte 20 g de la fiecare carcasa care aparține acestei grupe și vor fi examinate conform metodei descrise anterior.

VII. Metoda de digestie automatica pe probe colective de până la 35 g

a) Aparatura și reactivi:

- un cutit sau foarfeci pentru decuparea probelor;

- tavi compartimentate în 50 de patratele care să conțină fiecare cîte 1 proba de carne de circa 2 g;

- un aparat blender "Trichinomatic 35" cu dispozitiv de filtrare;

- soluție de acid clorhidric de concentrație 8,5 plus/minus 0,5%;

- filtre cu membrana de policarbonat transparent cu un diametru de 50 mm, ai căror pori sunt de 1,4 microni;

- pepsina cu o concentrație de 1:10.000 NF care corespunde la 1:12.500 BF care corespunde la 2.000 FIP;

- pense cu capete netede;

- o balanța cu o precizie de 0,1 g;

- mai multe lamele portobiect cu o latime de cel puțin 5 cm sau mai multe plăci Petri cu un diametru de cel puțin 6 cm al căror fund a fost împărțit în patratele de 10 x 10 mm;

- un (stereo) microscop cu lumina transmisă (grosisment de la 15 până la 60 ori) sau un trichineloscop cu masa orizontala;

- un recipient pentru recoltarea lichidelor reziduale;

- mai multe pubele de cîte 10 litri, pentru decontaminarea cu formol a aparaturii și sucului digestiv care rămâne, în cazul unui rezultat pozitiv.

b) Recoltarea probelor

Din carcasa întreaga se va preleva o proba de circa 2 g dintr-unul din pilierii diafragmatici din apropierea părții tendinoase; în lipsa pilierilor diafragmatici, se va preleva aceeași cantitate din partea musculara a diafragmei, din muschii maseteri sau din musculatura abdominala.

Din piesele de carne se va preleva o proba de circa 2 g din muschii scheletici fără grasime și, dacă este posibil, din apropierea oaselor sau tendoanelor.

c) Metoda

1. Procedeu de digestie:

- se monteaza la blender dispozitivul de filtrare și se adapteaza tubul de descărcare care se introduce în pubela;

- când blenderul este aprins începe încălzirea;

- înainte de a începe, se deschide butonul situat sub camera de rotație și apoi se închide;

- când temperatura blenderului a ajuns la 25-30 grade Celsius, se introduce un număr de până la 35 de probe de circa 1 g fiecare, provenite din fiecare proba individuală, conform lit. b);

- se va asigura că nu mai exista bucăți mari de tendoane ce ar putea adera la filtrul membranei;

- se toarna apa în recipientul atasat la blender (circa 400 ml);

- se toarna 30 ml acid clorhidric de concentrație 0,5% în recipientul care conține lichidul de digestie;

- se monteaza un filtru cu membrana sub filtrul grosier din dispozitivul de filtrare;

- se adauga 7 g pepsina. Trebuie să se respecte ordinea operațiunilor pentru a se evita descompunerea pepsinei;

- se închide capacul camerei de reactie a recipientului care conține lichidul de digestie;

- se va stabili timpul de digestie: o durată scurta de digestie [5 minute pentru probele provenite de la animale cu vârsta normală de tăiere și o durată mai lungă de digestie (8 minute) pentru celelalte probe];

- apasarea pe butonul "ad-hoc" al blenderului declanseaza automat funcționarea, digestia și filtrarea;

- după 10-13 minute procesul este terminat, iar aparatul se oprește

automat;

- se deschide capacul camerei, dacă se constată că recipientul este gol. Dacă rămâne spuma sau resturi din lichidul de digestie în recipient, se aplică procedeul de lucru conform lit. c)5.

2. Izolarea larvelor:

- se demonteaza suportul filtrului și se transfera filtrul cu membrana pe o lamela portobiect sau pe o placa Petri;

- se vor examina filtrele cu membrana cu ajutorul unui microscop sau al unui trichineloscop.

3. Curatarea aparaturii:

- în cazul rezultatului pozitiv se completează cu apa clocotita camera de reactie a blenderului până la 2/3. Se vărsa apa de la distribuire într-un recipient până ce nivelul captatorului inferior este acoperit. Se va acționa programul de curatare automată. Se decontamineaza portfiltrul, precum și restul aparaturii prin tratare cu formol;

- la sfârșitul zilei de lucru se va umple cu apa recipientul ce conține lichidul din blender și se acționează un program normal.

4. Utilizarea filtrelor cu membrana:

- filtrele cu membrana din policarbonat pot fi utilizate de maximum 5 ori. După fiecare utilizare filtrul trebuie întors. Mai mult, după fiecare utilizare filtrul trebuie verificat pentru a determina dacă nu a suferit vreo deteriorare care l-ar face impropriu pentru alta utilizare.

5. Metoda se folosește când digestia este incompleta și filtrarea nu poate avea loc.

Dacă la deschiderea capacului camerei de reactie a blenderului se constată că a rămas spuma sau resturi din lichidul de digestie, se aplică procedeul următor:

- se închide valva situata deasupra camerei de reactie;

- se demonteaza portfiltrul și se transfera filtrul cu membrana pe o lama portobiect sau pe o placa Petri;

- se monteaza un nou filtru cu membrana pe un suport de filtru și se fixează la aparat;

- se toarna apa în recipientul blenderului ce conține lichidul de digestie până când nivelul captatorului interior este acoperit;

- se acționează programul de spalare automată;

- când programul de spalare automată s-a terminat, se deschide capacul camerei de reactie și se verifica dacă a rămas lichid;

- dacă camera este goala, se demonteaza portfiltrul și cu ajutorul unei pense se muta filtrul cu membrana pe o lamela portobiect sau pe o placa Petri;

- cele doua filtre cu membrana se examinează conform lit. c)2.

Dacă filtrele nu pot fi examinate, se repeta procesul de digestie un timp prelungit, conform lit. c)1.

6. În cazul rezultatului pozitiv sau dubios la o proba colectivă, trebuie prelevata o noua proba de 20 g de la fiecare carcasa, conform lit. b) de mai sus. Aceste probe sunt analizate individual conform metodei de la lit. c).

Anexa 2 I. Condiții pentru autorizarea laboratoarelor care efectuează examenul pentru decelarea trichinei

1. Laboratoarele pentru decelarea trichinei trebuie să dispună cel puțin de:

a) un spațiu suficient de mare, închis cu cheie, pentru pregătirea probelor; pereții trebuie să fie netezi, placati cu faianta până la înălțimea de minimum 2 metri sau vopsiti în culoare deschisă, lavabila;

Va fi asigurat spațiul pentru fiecare din metodele de examinare utilizate.

b) un spațiu pentru examinare, suficient de mare, închis cu cheie, obscur în cazul utilizării trichineloscopului;

c) sistem de aerisire suficient, dacă este necesară o instalatie de climatizare care să permită obținerea unei temperaturi ambiante care să nu depășească 25 grade Celsius;

d) lumina naturala sau artificiala, care să nu modifice culorile; se va evita lumina solara;

e) echipamente suficiente pentru curatarea și dezinfectia miinilor în spațiul pentru pregătirea probelor;

f) frigider pentru conservarea probelor de carne;

g) un spațiu pentru curatarea și dezinfectia materialelor de examinare (recipiente pentru probe, compresoare, cutite, foarfeci), prevăzut cu:

- paviment impermeabil, ușor de curatat și dezinfectat;

- pereți netezi, placati cu faianta până la înălțimea de minimum 2

metri sau vopsiti cu o culoare deschisă;

h) vestiare-filtru cu lavoare, cabine cu dușuri, toalete și spațiu pentru odihna;

i) lavoare alimentate cu apa potabilă curenta rece și calda, prevăzute cu substanțe pentru curatat și dezinfectat și prosoape cu o singura folosință;

j) recipiente etanse, rezistente la coroziune, prevăzute cu un sistem de închidere ermetica, destinate colectării resturilor din probele examinate;

k) instalații care să furnizeze o cantitate suficienta de apa potabilă rece și calda;

l) un dispozitiv pentru evacuarea apelor reziduale conform cerințelor pentru funcționarea unităților de tăiere;

m) dispozitive de protecție contra insectelor și rozatoarelor.

II. Condiții pentru personalul, spațiile, materialul și instrumentarul din laboratoarele pentru decelarea trichinei

1. Personalul care examinează trebuie să fie sanatos, calificat și atestat oficial. Atestarea lui se efectuează anual. Nu este permisă folosirea acestui personal la alte locuri de muncă.

2. Controlul stării de sănătate a personalului se efectuează în conformitate cu normele în vigoare ale Ministerului Sănătății.

3. Personalul trebuie să poarte echipament de protecție curat și să se spele pe mâini de mai multe ori în cursul programului de lucru.

4. Pentru a preveni oboseala și consecințele sale, trebuie asigurat personal calificat, în număr suficient.

5. În unitățile în care personalul executa toți timpii operatori ai examenului (recoltare, etalare, examinare și marcare), numărul de carcase ce poate fi examinat zilnic este:

- pentru trichineloscopul proiector cu ecran interior (tip Row), până la 75 carcase în stare proaspăta, până la 50 carcase în stare refrigerata sau congelata, până la 60 bucăți carne conservată, până la 120 bucăți slanina și până la 40 probe cirnati, carne tocata sau carne de vinat.

În unitățile în care examenul se executa de personal specializat pe faze operatorii și în care se folosesc aparate cu proiectie, se va avea în vedere:

- un recoltator poate recolta și identifica în 8 ore de lucru/zi maximum 480 probe;

- un etalator poate etala în 8 ore lucru/zi un număr maxim de 150 probe;

- un examinator poate examina în 8 ore lucru/zi un număr maxim de 200 probe;

- un examinator marcator poate marca până la 800-1000 carcase în 8 ore de lucru/zi.

În afară de acest personal, se va asigura personalul necesar pentru numerotarea carcaselor, capetelor și organelor, transportul și evidenta probelor, pentru transportul și spalatul compresoarelor și pentru alte operațiuni accesorii.

Pentru executarea unui examen corespunzător, este necesar ca examinatorul sa lucreze numai 4 ore/zi la aparat, în doua reprize a 2 ore, iar celelalte 4 ore sa lucreze ca etalator.

6. În toate unitățile de tăiere autorizate pentru export, laboratorul pentru decelarea trichinei este obligatoriu sa funcționeze în incinta acestora.

Probele de carne necesare pentru examen se recolteaza și se examinează imediat după tăiere; nici o parte componenta a carcasei nu părăsește sala de tăiere până la primirea rezultatului examenului.

7. Pentru alte unități de tăiere la care laboratorul autorizat pentru examinarea trichinei funcționează în afară acestora, probele de carne trebuie să ajungă în stare proaspăta, refrigerata, imediat, la laboratorul autorizat.

8. Fiecare proba de carne trebuie să poarte un număr de identificare identic cu cel al carcasei de la care s-a recoltat. Carcasa și părțile ei nu pot fi înstrăinate din unitate înainte de primirea rezultatului examenului pentru decelarea trichinei.

9. Materialele și instrumentele folosite trebuie să fie păstrate într-o stare buna de întreținere și curățenie, ele trebuie riguros curatate și dezinfectate de mai multe ori în cursul zilei de lucru, ca și la sfârșitul zilei.

10. Este permisă numai utilizarea apei potabile.

11. Este interzisă pătrunderea animalelor de orice fel în laboratorul pentru examenul trichinei.

III. Condiții privind aparatura de examinare (trichineloscoapele)

Conceptia și tipul de trichineloscop trebuie să satisfacă următoarele cerințe minime:

1. usurinta utilizării;

2. luminozitate suficienta;

- trebuie ca rezultatele să fie aceleași și în cazul ca spațiul de lucru nu este complet intunecat;

- sursa de lumina trebuie să fie o lampa de proiectie de 100 W (12V);

3. marire suficienta:

- mărirea normală de lucru: de 50 ori;

- mărirea de 80-100 ori pentru identificarea anumitor formațiuni nu prea clare la marire normală de lucru.

4. puterea de separare:

- fiecare marire trebuie să dea o imagine clara, precisa de culoare neta;

5. dispozitiv de comutare:

- fiecare schimbare a puterii de marire trebuie să fie însoțită de o corectare automată a luminozitatii imaginii.

6. creșterea contrastului:

- condensatorul trebuie să fie echipat cu diafragma care să permită întărirea contrastelor pentru un examen aprofundat.

- diafragma trebuie să fie ușor de reglat (ex. levierul de comanda fixat pe tabla trichineloscopului).

7. usurinta punerii în funcțiune:

- punerea în funcțiune rapida prin maneta de reglare;

- punerea în funcțiune ușoară prin levierul de comanda.

8. reglarea tensiunii:

- obținerea cu usurinta a luminozitatii dorite, în funcție de situația existenta.

9. deplasarea compresorului în sens unic:

- un sistem de blocaj automat trebuie să asigure deplasarea compresorului într-un singur sens, pentru a împiedica scăparea de la examinare a unor secțiuni.

10. privirea ușoară spre ecran (suprafața de proiectie).

11. suprafața de proiectie:

- diametrul de minimum 54 cm; putere mare de reflectare; rezistenta; demontabila; ușor de curatat.

Anexa 3 Marcarea carnurilor care au fost supuse examenului pentru decelarea

trichinei

1. Marcarea carnurilor se efectuează sub responsabilitatea unui veterinar oficial. În acest scop, acesta trebuie să dețină și sa păstreze:

- instrumentele destinate marcarii; veterinarul oficial da aceste instrumente personalului auxiliar numai în momentul marcarii și pentru timpul necesar efectuării acestei operațiuni;

- stampilele sunt precizate la pct. 2. Aceste ștampile sunt date personalului auxiliar în momentul când trebuie utilizate și într-un număr corespunzător necesităților.

2. Ștampila trebuie să fie de forma rotunda, având diametrul de 2,5 cm. Pe ștampila trebuie să figureze următoarele indicații, cu caractere perfect lizibile:

a) pentru carnea destinată consumului în țara:

- în centru litera T cu majuscule, cu barele de 1 cm lungime și 0,2 cm latime.

b) la carnea destinată exportului:

- în centru litera T cu majuscule, cu barele de 1 cm lungime și 0,2 cm latime;

- sub litera T se menționează sigla EEC. Literele trebuie să aibă o înălțime de 0,4 cm.

3. Carcasele se marcheaza cu tus sau cu foc, pe fața interna a coapsei, conform paragrafului 2.

4. Capetele se marcheaza cu tus sau cu foc cu o marca conform precizărilor de la pct. 2.

5. Piesele de carne cu o greutate individuală sub 3 kg nu se marcheaza cu ștampila pentru trichina precizată la pct. 2, condiționat de aplicarea acestei ștampile pe eticheta de pe ambalajul individual, respectiv pe eticheta cu rol de sigiliu al ambalajului exterior.

Anexa 4 Metode pentru distrugerea trichinei din carnea proaspăta și produsele din carne proaspăta de porcine, vinat (urs, mistret) și cabaline

Carnea proaspăta, de la speciile menționate și produsele din carne care conțin musculatura sau la care musculatura participa ca ingredient, se poate trata prin fierbere sau congelare pentru distrugerea trichinei.

TRATAMENTUL PRIN FRIG

Metoda 1

1. Carnurile prezentate în stare congelata sunt conservate în aceasta stare.

2. Instalatia tehnica și alimentarea cu energie a camerei frigorifice trebuie să fie astfel încât temperatura menționată la pct. 6 să poată fi atinsa în toată încăperea și menținută în interiorul spațiului cît și în carne.

3. Încăperea trebuie să aibă deja temperatura menționată la pct. 6, în momentul introducerii carnii.

4. Loturile trebuie conservate separat în camera frigorifica și păstrate sub cheie.

5. Pentru fiecare lot, ziua și ora introducerii în camera frigorifica se noteaza separat.

6. Temperatura trebuie să atinga minimum -25 grade Celsius; ea se verifica prin aparatura de măsura etalonata și se înregistrează constant. Aparatele de măsura trebuie păstrate sub cheie.

Graficele (termogramele) trebuie să poarte indicarea numărului corespunzător din registrul de inspecție a carnurilor, ziua și ora pornirii la sfârșitul congelarii; acestea se păstrează timp de un an.

7. Carnurile cu diametrul sau grosimea până la 25 cm, trebuie să fie congelate fără întrerupere 240 de ore cel puțin; cele cu diametrul sau grosimea între 25 și 50 cm, 480 de ore cel puțin; cele al căror diametru sau grosime sunt superioare acestor dimensiuni nu se supun acestui procedeu de congelare. Durata congelarii se calculează începând cu momentul atingerii temperaturii menționate la pct. 6, care să fie în toată camera frigorifica.

Metoda 2

Se aplica prevederile pct. 1-5 ale Metodei 1 cu realizarea următoarelor combinatii de timp și de temperatura:

1. Bucățile de carne cu un diametru de cel mult 15 cm;

- 20 de zile la -15 grade Celsius;

- 10 zile la -23 grade Celsius;

- 6 zile la -29 grade Celsius.

2. Bucățile de carne cu diametrul sau grosimea de la 15 la 50 cm:

- 30 de zile la -15 grade Celsius;

- 20 de zile la -25 grade Celsius;

- 12 zile la -29 grade Celsius.

Temperatura în spațiul frigorific nu trebuie să depășească temperatura de inactivare aleasă. Temperatura spațiului se măsoară cu aparate termoelectrice etalonate, dotate cu sistem de înregistrare permanenta. Temperatura nu se măsoară la nivelul curentului de aer. Aparatele de măsurat trebuie păstrate sub cheie. Graficele (termogramele) trebuie să evidențieze numărul care corespunde în registrele pentru examinarea carnii, ziua și ora începerii și încheierii congelarii; ele se păstrează timp de un an.

Metoda 3

Controlul temperaturii în centrul bucatilor de carne.

1. Se vor aplica următoarele combinatii de timp și temperatura, în centrul bucatii de carne:

106 ore la -18 grade Celsius 35 ore la -29 grade Celsius

82 ore la -21 grade Celsius 22 ore la -32 grade Celsius

63 ore la -23 grade Celsius 8 ore la -35 grade Celsius

48 ore la -26 grade Celsius 1/2 ora la -37 grade Celsius

2. Carnurile intrate în stare congelata trebuie menținute în aceeași stare.

3. Loturile trebuie păstrate separat sub cheie în spațiul frigorific.

4. Se va inregistra data și ora sosirii fiecărui lot în spațiul frigorific.

5. Utilajul tehnic și sursa de energie trebuie să permită garantarea ca temperatura menționată la pct. 1 este atinsa foarte rapid și menținută în orice punct al bucatii de carne.

6. Temperatura se măsoară cu aparate termoelectrice etalonate și dotate cu înregistrare permanenta. Sonda termometrului trebuie plasata în centrul unei bucăți de carne calibrata, care nu trebuie să fie mai mica decît cea mai groasa bucata de carne congelata. Aceasta bucata de carne calibrata trebuie să fie amplasata în locul cel mai puțin favorabil în spațiul frigorific, sa nu fie nici în apropierea imediata a agregatelor de răcire, nici în direcția curentului de aer rece. Aparatura de înregistrare se păstrează sub cheie. Graficele (termogramele) trebuie să evidențieze numărul corespunzător din registrul pentru examinarea carnii, ziua și ora începerii și încheierii congelarii; ele se păstrează înregistrate 1 an.

Anexa 5 Examenul și congelarea carnii de cabaline pentru distrugerea trichinei

1. Examinarea

Examenul carnii de cabaline se efectuează conform uneia dintre metodele de digestie menționate în anexa nr. 1, modificată astfel:

- se recolteaza probe de cel puțin 10 g din muschii limbii sau din muschii maseteri. În absenta lor, se recolteaza o proba din pilierii diafragmatici, la punctul de trecere cu partea tendinoasa. Muschiul trebuie să fie lipit de tesutul conjunctiv și de grasime;

- dacă se aplică metoda de digestie artificiala pe probe colective, conform anexei nr. 1 pct. III și VII, se digera o proba de 5 g de la fiecare carcasa. Pentru fiecare metoda de digestie, greutatea totală a probei examinate nu trebuie să depășească 100 g, pentru metodele menționate la pct. III, IV, V și VI din anexa nr. 1, sau 35 g pentru metoda menționată la pct. VII din anexa nr. 1;

- în cazul rezultatului pozitiv, se recolteaza alta proba de 10 g pentru fiecare carcasa, pentru o analiza ulterioară separată.

2. Congelarea carnurilor de cabaline

Pentru ca trichina să fie omorâtă prin congelare, carnurile de cabaline trebuie supuse unui tratament frigorific de congelare conform uneia dintre metodele descrise în anexa nr. 4.

LABORATORUL AUTORIZAT EMITENT

.............................

Nr. .... data ...............

BULETIN DE EXAMINARE PENTRU DECELAREA TRICHINEI

Produsul examinat .................. specia ........................... număr

carcase examinate ........ proprietar .................. domiciliul ............

număr probe examinate ..................

Metoda de examinare .........................................................

Rezultatul examenului .......................................................

Recomandări privind modul de utilizare ......................................

................................................................................

MEDIC VETERINAR,

EXAMINATOR,

(semnătura și parafa)

.....................

............

Am primit buletinul de analiză și am luat cunoștință de rezulat și de

recomandări.

(Semnătura proprietarului, seria și nr. B.I.)

.............................................

REGISTRUL EXAMENULUI PENTRU DECELAREA TRICHINEI

1. Nr. crt.

2. Data

3. Numele și prenumele proprietarului

4. Natura probei

5. Număr probe examinate

6. Metoda de examinare

7. Rezultatul examenului

8. Numărul și data buletinului de examinare

9. Recomandări privind utilizarea carnii

10. Semnatura proprietarului, seria și nr. buletinului de identitate.

Anexa 1 GRUPAREA SUBSTANȚELOR ȘI REZIDUURILOR, SPECIILE DE ANIMALE ȘI SUBSTRATURILE ÎN CARE SE CERCETEAZĂ

Grupa - Cod -

Denumirea grupei și a compușilor

Substraturile în care se cercetează

Specia de animale la care se cercetează

0

1

2

3

A I a

Stilbene, derivați de stilbene, sărurile și esterii lor:

- urină

- bovine, ovine, caprine, ecvine, porcine, iepuri de casă, păsări

- furaje

- DES

- ouă și produse din ouă

- hexoestrol

- dienoestrol

A I b

Substanțe tireostatice:

- glanda tiroidă

idem

- metiltiouracil

- mușchi

- 2-tiouracil

- ouă și produse din ouă

A I c

Alte substanțe cu efect:

- sânge

idem

- oestrogen: - zeranol

- urină

- oestradiol

- țesut gras

- androgen: - nortestosteron

- ouă și produse din ouă

- trenbolon

- testosteron

- gestagen: - progesteron

- melengestrol

A III a

Substanțe inhibitoare:

- mușchi

- bovine, ovine, caprine, porcine, iepuri de casă, păsări

- antibiotice

- ficat

- sulfamide

- rinichi

- alte substanțe inhibitoare

- lapte, produse lactate

- ouă și produse din ouă

A III b

Cloramfenicol:

- mușchi

- bovine, ovine, caprine, porcine, iepuri de casă, păsări, albine

- ficat

- rinichi

- lapte, produse lactate

- ouă, produse din ouă

- miere

B I a

Substanțe endo- și ectoparazitare:

- țesut gras

- bovine, ovine, caprine, porcine, ecvine, iepuri de casă, păsări, albine

- ivermectin

- mușchi

- dimetridazol

- ficat

- netobimine

- rinichi

- ouă, produse din ouă

- miere

B I b

Substanțe:

- mușchi

- bovine, ovine, caprine, porcine, ecvine, păsări

- tranchilizante: - azaperon

- ficat

- propiopromazina

- rinichi

- betablocante: - carazolol

- ouă, produse din ouă

B I c

Alte medicamente veterinare:

- carcasă

- păsări

- coccidiostatice

- furaje

B II a+b

Metale + micotoxine grele

- mușchi

- bovine, ovine, caprine, porcine, ecvine, iepuri de casă, păsări, albine, pește, vânat

- ficat

- rinichi

- produse din carne

- miere

- pește, produse din pește

- lapte, produse lactate

- ouă, produse din ouă

- furaje

- apă

B II a+b

Substanțe organoclorurate + + PCB

- țesut gras

- bovine, ovine, caprine, porcine, ecvine, iepuri de casă, păsări, albine, pește, vânat

- miere

- furaje

- apă

- produse din carne

- lactate, produse lactate

- pește, produse din pește

- ouă, produse din ouă

B II a+b

Substanțe organofosforice

- țesut gras

idem

- ficat

- pește, produse din pește

- produse din carne

- lapte, produse lactate

- ouă, produse din ouă

- miere

- furaje

- apă

B II c

Substanțe betaagoniste:

- ficat

- bovine, ovine, porcine, caprine

- clembuterol

- urină

Anexa 2 RECOLTAREA PROBELOR

Reguli generale și principii, exigente minimale, plan cifric, mod de recoltare și trimitere, identificarea probelor, proces-verbal de recoltare

1. Recoltarea probelor

a) Probele oficiale se recolteaza după sistemul cel mai adecvat de recoltare cu respectarea următoarelor principii:

- din ferma, abator sau din circuitul produsului spre consumator, recoltarea se efectuează în mod imprevizibil, inopinat, la ore și zile din saptamina necunoscute de proprietar. Se va lua măsurile necesare pentru a se păstra în permanenta aspectul neasteptat al controlului;

- în privinta substanțelor din grupa A I, la recoltarea probelor se respecta criteriile precizate la lit. b) de mai jos, mai ales în privinta sexului, virstei, sistemului de ingrasare a animalelor și de ansamblul informațiilor pe care le deține autoritatea competentă;

- probele oficiale se recolteaza prin randomizare. Controalele se concentreaza pe regiunile producătoare de specii susceptibile de a fi contaminate de aceste substanțe.

b) La recoltarea probelor se respecta criteriile valabile în raport de proba în cauza:

- legislația în vigoare referitoare la utilizarea substanțelor menționate în grupele de reziduuri;

- factorii care permit (încurajează) fraudele sau abuzurile;

- populația de animale interesată cu privire la:

- mărimea populației

- omogenitatea grupelor de populație;

- vârsta animalelor;

- sexul animalelor;

- mediul ambiant al fermelor:

- diferențele regionale;

- legătură (influența) cu activitatea industriala;

- legătură cu agricultura;

- sistemele de producție agricolă, incluzind:

- unitățile cu agricultura intensiva;

- sistemul de ingrasare;

- sistemul de creștere, regimul de furajare și tratamentele

aplicate;

- antecedente și alte informații;

- gradul necesar de protecție a consumatorilor după natura și

toxicitatea substanței în cauza;

- în cazul în care se recolteaza probe de la un singur animal pe ferma, se recolteaza probe complementare din furaje și apa de baut.

2. Exigente minimale

bovine, porcine, caprine și cabaline

Pentru reziduurile și substantele din grupele A I:

A. La bovinele la ingrasat: vaci, taurasi, boi, junici, viței:

- controlul se efectuează pe un număr de probe egal cu 0,5% din numărul bovinelor tăiate în anul precedent;

- repartizarea numărului de probe respecta regula următoare:

a) 3/5 din numărul de probe se recolteaza direct din ferma de la animalele vii. Cel puțin 1/3 din aceste probe se cercetează pentru substanțe betaagoniste. Se recolteaza probe complementare din furaje și apa de baut.

b) 2/5 din numărul probelor se recolteaza din abator.

B. La ovine, caprine și porcine la ingrasat se recolteaza un număr de probe egal cu 0,05% din numărul total de animale tăiate în anul precedent pentru fiecare specie.

Pentru reziduurile și substantele din grupa A III:

A. Pentru cele din grupa A III a se recolteaza un număr egal cu 0,1% din numărul de animale tăiate în anul precedent.

B. Pentru cele din grupa A III b (cloramfenicol), se recolteaza un număr de probe egal cu 0,02% din numărul de animale tăiate în anul precedent.

Pentru reziduurile din grupele BI și BII:

- se recolteaza un număr de 700 de probe.

Dacă, în cursul a doi ani consecutivi, nu s-a înregistrat nici un rezultat pozitiv la controalele pentru reziduuri sau substanțe din grupele A I și A III lit. b) (cloramifenicol) la o specie de animale sau un tip de produs de la o specie de animale, numărul de probe se poate reduce la jumătate.

PUI DE GAINA, GAINI OUATOARE ȘI DE REPRODUCȚIE, CURCI, BIBILICI, RATE ȘI GÂȘTE

Probele se recolteaza de la animale, furaje și apa lor de baut.

A. Pentru reziduurile din grupele A I, B I și B II, fără anticoccidiene, se recolteaza probe de la cel puțin 0,1% din loturile de tăiere. De la fiecare lot se recolteaza minimum 5 probe de la păsări, cîte o proba de furaje și de apa de baut din ferma, pentru fiecare lot introdus în control.

B. Pentru reziduurile din grupa A III a se recolteaza probe de la cel puțin 1% din loturile de tăiere. De la fiecare lot se vor recolta minimum 5 probe de la păsările tăiate.

C. Pentru substantele anticoccidiene din grupa B I a probele se recolteaza de la cel puțin 1% din loturile de tăiere. De la fiecare lot se recolteaza cîte 5 probe de la păsările tăiate.

MIERE

Pentru substantele și reziduurile din grupele A III a și b, B I a, b, c, B II a și b, se recolteaza cîte o proba din fiecare lot de producție și producător.

PESTE ȘI PRODUSE DIN PESTE

Pentru substantele și reziduurile din grupele B II a și b se recolteaza cîte o proba din fiecare lot de producție și producător.

VINAT

Pentru substantele și reziduurile din grupele B II a și b se recolteaza cîte o proba din fiecare fond de vinatoare, sezon și specie.

Dacă în cursul a doi ani consecutivi nu s-a înregistrat nici un caz pozitiv pentru substantele și reziduurile din grupele B II a și b la nici una din speciile de vinat și la nici unul din fondurile de vinatoare de pe raza unui județ, se va recolta o singura proba pe sezon și județ de la fiecare specie.

PRODUSE IMPORTATE

Se recolteaza direct din depozit cîte o proba din fiecare lot de produs pentru toate substantele și reziduurile menționate în anexa nr. 1.

În cazul produselor importate de la același furnizor, cu o frecventa ritmica, recoltarea de probe se efectuează numai la primul transport în cadrul aceluiași trimestru.

3. Planul cifric de probe

Laboratorul Central pentru Controlul Produselor de Origine Animala și al Furajelor stabilește planul cifric anual de probe pe țara și îl repartizează pe județe. Direcțiile sanitare veterinare județene repartizează planul cifric pe obiective.

4. Modul de recoltare și de trimitere a probelor la laborator

Probele se recolteaza și se trimit la laborator cu respectarea următoarelor condiții:

a) Singe: de la animalele vii din ferme, single se recolteaza prin punctia venei jugulare sau, în cazul porcilor, a venei auriculare. De la animalele din abator single se poate recolta și în timpul sângerării. Se recolteaza 100-150 ml singe în flacoane de sticlă sterilizate sau, când nu este posibil, în flacoane bine spalate, clatite cu apa distilata și complet uscate. Se va evita formarea spumei în timpul recoltarii. În acest scop jetul de singe se va dirija pe peretele flaconului. Flaconul de singe se aseaza imediat în poziție inclinata la 45 grade, la temperatura ambianta în timpul verii sau, în anotimpurile reci, într-o încăpere incalzita până a doua zi, pentru coagularea și exprimarea serului, în locuri ferite de lumina. Serul exprimat se decanteaza în flacoane brune, bine închise (cu dop rodat sau dopuri din cauciuc) și se introduce imediat la temperatura de refrigerare. Fiecare proba etichetata corespunzător trebuie să conțină 40-50 ml ser. Probele astfel pregătite se trimit la laborator în maximum 48 de ore, în condiții de refrigerare. În cazul flacoanelor transparente, acestea se protejeaza de lumina prin ambalarea lor în hirtie sau în folie de plastic de culoare neagra.

b) Urina: de la animalele vii se recolteaza direct, cu ajutorul sondelor, sau în timpul mictiunii, minim 100 ml în flacoane de sticlă bruna, de capacitate corespunzătoare. Recoltarea se poate efectua și în flacoane de sticlă transparente, protejate de lumina prin ambalare în hirtie sau folie de culoare neagra. După recoltare se inchid bine, se eticheteaza și se introduc imediat la temperatura de refrigerare. Se expediază la laborator în maximum 48 de ore, în condiții de refrigerare.

c) Glanda tiroida: se recolteaza la abatoare, după sacrificarea animalelor. Glanda se recolteaza în întregime, fără sectionari. Se introduce în punga de polietilena, bine legată, se eticheteaza și se congeleaza imediat. Se trimite la laborator în maximum 48 de ore de la recoltare, în stare congelata.

d) Tesut gras: pentru toate analizele prevăzute în anexa nr. 3 se recolteaza de la același animal minimum 500 grame tesut perirenal și mezenteric (pe cît posibil 1/1). Proba se introduce în punga de polietilena, care, după legarea la gura se introduce în a doua punga. Între cele doua pungi se introduce eticheta cu identificarea probei. Proba se congeleaza imediat și în maximum 48 de ore se trimite în aceasta stare la laborator. În cazul animalelor mici, proba se constituie din grasime de la mai multe animale din același lot. De la păsări se trimite o carcasa întreaga.

e) Ficat: pentru toate analizele prevăzute în anexa nr. 3, cu excepția celor din grupa A III a, se recolteaza de la același animal 1000 grame ficat. În cazul pasarilor și animalelor mici proba se constituie din ficatii mai multor animale (păsări) din același lot. Se ambaleaza, se eticheteaza, se păstrează și se trimite la laborator ca proba de la lit. d).

f) Tesut muscular (muschi): pentru toate analizele, cu excepția celor din grupa A III a, se recolteaza o bucata de tesut muscular compact în greutate de 2000 grame. Se ambaleaza, se păstrează și se trimite la laborator ca proba de la lit. d).

g) Tesut muscular, ficat, rinichi: pentru analizele din grupa A III a, probele se recolteaza pe cît posibil în condiții aseptice. Probele pe tesut muscular și de ficat se constituie din bucăți unitare, de forma cubica, în greutate de 800 grame; cea de rinichi, dintr-un rinichi întreg, de la animalele mici și mijlocii sau 1/2 rinichi de la animalele mari, nesectionat și nedecapsulat. Fiecare proba de tesut se introduce separat în punga de polietilena la prima folosire, care, după legarea la gura, se introduce într-o punga comuna împreună cu eticheta de identificare a probelor. Probele se congeleaza imediat și se trimit la laborator în aceasta stare în maximum 48 de ore de la recoltare. Pentru analizele din grupa A III b, probele se recolteaza separat în aceleași condiții.

h) Preparate din carne: pentru toate analizele, din fiecare lot supus controlului se recolteaza 1000 grame produs. După ambalare și etichetare se trimit în condiții de refrigerare la laborator în ziua recoltarii.

i) Conserve alimentare în recipiente închise ermetic: pentru fiecare grupa de analize, din fiecare lot se recolteaza și se trimit la laborator cîte doua recipiente de 200-400 grame.

j) Semiconserve de carne în cutii: pentru toate analizele se recolteaza și se trimit la laborator în condiții de refrigerare 1000 grame de produs.

k) Produse lichide congelate și deshidratate din oua: probele se recolteaza la nivelul fabricilor producătoare. Pentru toate analizele, din lotul supus controlului se recolteaza 300 de grame care se introduc în punga de polietilena. Pungile cu probe se leagă la gura, se identifica prin etichete și se trimit la laborator în maximum 48 de ore de la recoltare.

l) Oua în coaja (întregi): pentru toate analizele, din fiecare lot se recolteaza cîte 20 de oua și se trimit la laborator în maximum 48 de ore de la recoltare.

m) Lapte crud: probele se recolteaza de la bovine și ovine la nivelul fermelor supuse controlului, în vase din sticlă de capacitate adecvată. Mărimea probei va fi de minimum 1000 ml. Din aceasta cantitate se vor executa toate analizele prevăzute în anexa nr. 3. De la bovine, o proba se recolteaza de la un singur animal; de la oi, proba se constituie din laptele mai multor animale din aceeași ferma. Probele, ferite de lumina, se identifica și se trimit în laborator în condiții de refrigerare, în ziua recoltarii.

n) Brânzeturi: proba se recolteaza din loturile de produse fabricate de un singur producător, din laptele provenit dintr-o singura ferma sau dintr-o singura localitate. Pentru toate analizele prevăzute în anexa nr. 3 se recolteaza o proba de 1000 grame. Proba se introduce în punga de polietilena, se identifica și se trimite la laborator în condiții de refrigerare, în ziua recoltarii.

o) Miere: proba se recolteaza pe loturi de producție sau pe producător, în borcane cu capac. Proba, în cantitate de 500 grame, se identifica și se trimite la laborator în ziua recoltarii.

p) Peste și produse din peste: proba se recolteaza pe lot de producție și producător. Proba de peste și produse din peste se constituie din 1 kg produs, se introduce în punga de polietilena și se trimite la laborator la temperatura de depozitare; cea de conserve sau semiconserve este formată din 2 recipiente a 200-400 grame.

r) Furaje (care se administrează la speciile respective): probele se recolteaza din fermele supuse controlului. Proba, în cantitate de 500 grame, omogenizata prin metoda sferturilor, se constituie din vrac, din mai multe ambalaje sau din jgheaburile de furaje. Se introduce în punga de polietilena, se identifica și se trimite la laborator în ziua recoltarii. Din fermele care își prepara singure nutrețul combinat, se recolteaza probe și din materiile prime, în aceleași condiții.

s) Apa de baut: proba se recolteaza din fermele supuse controlului, în cantitate de un litru, în sticle curate și se trimite la laborator în ziua recoltarii în condiții de refrigerare.

t) Apa potabilă din unitățile care prelucreaza produse de origine animala: proba se recolteaza în condițiile de la lit. s).

5. Identificarea probelor

Fiecare proba se identifica prin eticheta autoadeziva cu următoarele specificații:

- pentru probele recoltate de la animalele vii: substratul, numele și adresa fermei sau proprietarului, specia de animal, numărul matricol, vârsta și sexul animalului, data recoltarii;

- pentru probele recoltate de la animalele tăiate: substratul, numele și adresa fermei sau proprietarului, numărul lotului de tăiere, specia, numărul matricol, vârsta, sexul animalului, data recoltarii;

- pentru probele de produse: numele și adresa fabricii producătoare, denumirea produsului, lotul de fabricație (numărul de ordine), data de fabricație și data recoltarii.

6. Procesul-verbal de recoltare

Pentru probele recoltate, medicul veterinar oficial întocmește procesul-verbal de recoltare, cu precizarea analizelor solicitate și unele date suplimentare care ar putea fi utile laboratorului ce executa analizele (ca de exemplu: destinația produsului, condițiile de păstrare a produsului până la primirea buletinului de analiza).

Anexa 3 LABORATOARE AUTORIZATE

Arondarea județelor, metode de analiza admise, limite de detectie, limite maxime acceptate

1. Laboratoare autorizate

- Laboratorul Central pentru Controlul Produselor de Origine Animala și al Furajelor, București;

- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Direcției Sanitare Veterinare, județul Galați;

- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Direcției Sanitare Veterinare, județul Iași:

- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Direcției Sanitare Veterinare, județul Suceava:

- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Direcției Sanitare Veterinare, județul Constanta:

- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Direcției Sanitare Veterinare, județul Dolj:

- Laboratorul sanitar veterinar zonal din cadrul Direcției Sanitare Veterinare, județul Timiș:

2. Arondarea județelor la laboratoarele autorizate

a) Pentru analiza reziduurilor de pesticide organoclorurate + PCB, organofosforice, dimetridazol, antibiotice, sulfamide, DES, tireostatice, cloramfenicol:

- L.C.C.P.O.A.F.: Municipiul București, Alba, Arges, Brașov, Buzau, Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Harghita, Ialomita, Mures, Prahova, Sibiu, Teleorman, Maramures, Calarasi.

- Galați: Galați, Brăila, Vrancea.

- Iași: Iași, Bacau, Neamt, Vaslui.

- Suceava: Suceava, Bistrita-Nasaud, Botosani.

- Constanta: Constanta, Tulcea,

- Dolj: Dolj, Gorj, Mehedinti, Vilcea, Olt.

- Timiș: Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Satu Mare, Salaj, Cluj;

b) Determinarea reziduurilor de substanțe betaagoniste:

- L.C.C.P.O.A.F.: toate județele;

c) Determinarea reziduurilor de DES, hexoestrol, dienoestrol, substanțe estrogene, androgene, gestagene, betablocante, tranchilizante:

- L.C.C.P.O.A.F.: toate județele, cu excepția celor arondate laboratorului Iași și Timiș.

- Iași: Iași, Bacau, Botosani, Brăila, Galați, Neamt, Suceava, Vaslui, Vrancea.

- Timiș: Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Satu Mare, Cluj, Salaj, Bihor, Mehedinti.

d) Determinarea reziduurilor de metale grele și arsen:

- L.C.C.P.O.A.F.: Municipiul București, Arges, Bistrita-Nasaud, Brașov, Buzau, Covasna, Dolj, Dâmbovița, Giurgiu, Harghita, Ialomita, Mures, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Vilcea, Calarasi, Maramures, Alba, Gorj.

- Constanta: Constanta, Tulcea.

- Galați: Galați, Bacau, Botosani, Brăila, Iași, Neamt, Suceava, Vaslui, Vrancea.

- Timiș: Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mehedinti, Satu Mare, Salaj;

e) Determinarea micotoxinelor:

- L.C.C.P.O.A.F.: Municipiul București, Arges, Bistrita-Nasaud, Brașov, Buzau, Caraș-Severin, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomita, Mehedinti, Mures, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Vilcea, Calarasi, Maramures, Alba.

- Constanta: Constanta, Tulcea.

- Iași: Iași, Bacau, Botosani, Brăila, Galați, Neamt, Suceava, Vaslui, Vrancea.

- Timiș: Timiș, Cluj, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Satu Mare, Salaj.

3. Metode de analiza admise, limite de detectie, limite maxime

acceptate, laboratoare care le executa

Grupa de substanțe

Compuși

Substratul

Metode de laborator

Limite de detecție

Limite maxime acceptate

Laboratoare care le execută

0

1

2

3

4

5

6

A I a

DES

urina la animalele vii și animalele tăiate

HPLC

-

Toate laboratoarele pentru DES L.C.C.P.O.A.F. + laboratorul Iași pentru Hexoestrol și Dienoestrol

Stilbene, derivați de stilbene, sărurile și esterii lor

Hexoestrol

GLC

1 ppb

-

Dienoestrol

GC-MS

-

ELISA

A I b

Metiltiouracil 2-tiouracil

glanda tiroidă mușchi

gravimetrie

-

Toate laboratoarele L.C.C.P.O.A.F. + laboratoarele Iași

Tireostatice

TLC

50 ppb

-

A I c

Zeranol

urina la animalele vii și tăiate

HPLC, GLC

1 ppb

-

Alte substanțe cu efect estrogen, androgen, gestagen

GC-MS, ELISA

Oestradiol

sânge la animalele vii și tăiate

HPLC, GLC

1 ppb

-

idem

GC-MS,ELISA

Nortestosteron

urina la animalele vii și tăiate

HPLC, GLC

1 ppb

-

idem

GC-MS,ELISA

Trenbolon

urina la animalele vii și tăiate

HPLC, GLC

1 ppb

-

idem

GC-MS, ELISA

Testosteron

sânge la animalele vii și tăiate

HPLC, GLC

1 ppb

-

idem

GC-MS, ELISA

Progesteron

sânge la animalele vii

RIA, ELISA

1 ppb

-

L.C.C.P.O.A.F.

Melengestrol

grăsime

HPLC, GLC

1 ppb

-

L.C.C.P.O.A.F. + laboratorul Iași

ELISA

A III a

Antibiotice

Test microbiologic

0,0125 ppm

Bov.

Ov.

Porc.

Cab.

Păsări

Toate laboratoarele

Substanțe inhibitoare (fără cloramfenicol)

Penicilina G

mușchi

a.

0,001)

0,05

0,05

0,05

0,05

0,04

ficat

screen test

0,05

0,05

0,04

0,05

0,04

rinichi

(metoda CEE)

0,05

0,05

0,04

0,05

0,04

lapte cant. (met. FSIS-USDA)

Identif.+determ.

0,04

0,03

-

-

-

Streptomicină

mușchi

idem

0,25 ppm

0,50

-

0,50

-

0,50

Toate laboratoarele

ficat

(0,1)

1,00

-

1,00

-

1,00

rinichi

2,00

-

2,00

-

2,00

Dihidro- streptomicină

mușchi

idem

0,25 ppm

0,50

-

-

-

-

idem

ficat

(0,01)

0,50

-

-

-

-

rinichi

0,50

-

-

-

-

Tetraciclină

mușchi

idem

0,025 ppm

0,10

0,10

0,10

0,10

-

idem

ficat

0,30

0,30

0,30

0,30

-

rinichi

0,60

0,60

0,60

0,60

-

lapte

0,10

-

-

-

-

ouă

-

-

-

-

0,20

Clortetraciclină

mușchi

idem

0,01 ppm

0,10

0,10

0,10

0,10

-

idem

ficat

0,30

0,30

0,30

0,30

-

rinichi

0,60

0,60

0,60

0,60

-

lapte

0,10

-

-

-

-

ouă

-

-

-

-

0,20

Oxitetraciclină

mușchi

idem

0,025 ppm

0,10

0,10

0,10

0,10

1,00

idem

ficat

0,30

0,30

0,30

0,30

1,00

rinichi

0,30

0,30

0,30

0,60

3,00

lapte

0,10

-

-

-

-

ouă

-

-

-

-

0,20

Tilosină

mușchi

idem

0,10 ppm

0,10

-

0,10

-

-

idem

ficat

0,10

-

0,10

-

-

rinichi

0,10

-

0,10

-

-

Neomicinăsulfat

mușchi

idem

0,10 ppm

0,25

-

-

-

-

idem

ficat

0,25

-

-

-

-

rinichi

0,25

-

-

-

-

Eritromicină

mușchi

idem

0,025 ppm

0,30

-

0,10

-

0,125

idem

ficat

0,30

-

0,10

-

0,125

rinichi

0,30

-

0,10

-

0,125

Tilmicozină

mușchi

HPLC

0,03 ppm

-

-

0,05

-

-

L.C.C.P.O.A.F.

ficat

-

1,00

-

-

-

rinichi

-

1,00

-

-

-

Tilmicozină

grăsime

HPLC

0,03 ppm

-

-

0,05

-

-

idem

lapte

-

0,05

-

-

-

Sulfamide:

Sulfametazină

mușchi

TLC

0,05 ppm

0,1 ppm

idem

ficat

Sulfametină

rinichi

Sulfatiazol

Sulfaquinoxalină

Sulfametoxină

Furazolidonă

mușchi

HPLC, GLC

1 ppb

5 ppb

L.C.C.P.O.A.F.

Nitrofurazonă

ficat

Nitrofurantoină

rinichi

A III b

Toate laboratoarele

Cloramfenicol

Cloramfenicol

mușchi

GLC

5 ppb

10 ppb

ficat

rinichi

B I a

L.C.C.P.O.A.F. + laboratoarele Iași + Timiș

Substanțe antiecto- și endo- parazitare

Ivermectin

grăsime

GLC

10 ppb

20 ppb

ficat

15 ppb

Dimetridazol

mușchi

Spectrofotometrie

10 ppb

10 ppb

Toate laboratoarele

ficat

UV 310 nm,

rinichi

AOAC 1980

Netobimine

mușchi

HPLC, TLC

0,05 ppm

0,10 ppm

idem

ficat

1,00 ppm

rinichi

0,50 ppm

grăsime

0,10 ppm

lapte

0,10 ppm

B I b

L.C.C.P.O.A.F. + laboratoarele Iași + Timiș

Tranchilizante și beta- blocante

Tranchilizante și

mușchi

HPLC, TLC

50 ppb

50 ppb

ficat

50 ppb

100 ppb

Azaperon

rinichi

Propiopromazină

mușchi

HPLC, TLC

100 ppb

100 ppb

idem

ficat

rinichi

Beta- blocante

mușchi

HPLC, TLC

5 ppb

5 ppb

L.C.C.P.O.A.F. + laboratoarele Iași + Timiș

ficat

30 ppb

rinichi

30 ppb

B II a

L.C.C.P.O.A.F. + laboratoarele Constanța + Iași + Timiș

Micotoxine

Aflatoxine

mușchi

TLC

5 ppb

5 ppb

Ochratoxină

ficat

rinichi

B II a+b

Metale grele

m

f

r

L.C.C.P.O.A.F. + Constanța + Timiș + Galați

Contaminanți

Pb

mușchi (m)

Spectrometrie cu absorbție atomică

0,20 ppm

0,50

0,50

0,50 ppm

Cd

ficat (f)

0,01

0,05

0,05

0,05

Hg

rinichi (r)

0,02

0,50

0,50

0,50

As

0,30

0,70

2,70

2,70

Organoclorurate PCB:

Toate laboratoarele

Aldrin

grăsime

GLC

0,01 ppm

0,20 ppm

Alfa-HCH

grăsime

GLC

0,055

0,20

Beta-HCH

grăsime

GLC

0,01

0,10

Clordan

grăsime

GLC

0,04

0,05

Dieldrin

grăsime

GLC

0,01

0,20

DDT total

grăsime

GLC

0,04

1,00

Endrin

grăsime

GLC

0,03

0,05

Toate laboratoarele

Heptaclor și heptaclorepoxid

grăsime

GLC

0,04

0,20

HCB

grăsime

GLC

0,04

0,20

Lindan

grăsime

GLC

0,002

2,00 ovine

1,00 celelalte specii

Metoxiclor

grăsime

GLC

0,125

3,00

Mirex

grăsime

GLC

0,04

0,10

Toxafen

grăsime

GLC

0,50

7,00

PCB-uri

grăsime

GLC

0,50

3,00

Organofosforice:

idem

Cumafos

grăsime

GLC

0,05 ppm

1,00 ppm

ficat

1,00

Diclorfos

grăsime

GLC

0,01

0,02

ficat

0,02

Diazinon

grăsime

GLC

0,01

0,75

ficat

0,75

Disiston

grăsime

GLC

0,01

0,01

ficat

0,01

Etion

grăsime

GLC

0,01

2,50 bovine

0,20 celelalte specii

ficat

0,75 bovine

0,20 celelalte specii

Malation

grăsime

GLC

0,01

4,00

ficat

4,00

Metilparation

grăsime

GLC

0,01

0,01

ficat

0,01

Paration

grăsime

GLC

0,01

0,01

ficat

0,01

Ronnel

grăsime

GLC

0,01

10,00 bovine, ovine

3,00 porcine

ficat

4,00 bovine, ovine

3,00 porcine

B II c

L.C.C.P.O.A.F.

Betaagoniste

Clembuterol

ficat

HPLC, TLC

1 ppb

1 ppb

urină

ELISA, GC-MS

Anexa 4 MĂSURI PENTRU EVITAREA INTRODUCERII ÎN CONSUMUL PUBLIC A PRODUSELOR CONTAMINATE

1. Pentru orice lot de animale aduse la tăiere, conducătorul abatorului va cere proprietarului sau deținătorului de animale o declarație scrisă care să certifice că nu s-a folosit în terapia și creșterea acestora substanțe cu efect hormonal, tireostatic sau substanțe betaagoniste și care să-și asume răspunderea în caz de punere în evidenta a substanțelor interzise la animalele tăiate.

2. Dacă la examinarea unei probe se deceleaza prezenta reziduurilor de substanțe interzise sau cantități de substanțe folosite ilegal sau care depășesc nivelurile stabilite, se aplică următoarele măsuri:

a) Autoritatea competența trebuie să obțină detalii cu privire la:

- identificarea animalelor și a fermelor de origine;

- examenul efectuat și rezultatul acestuia.

b) Autoritatea competența efectuează:

- ancheta în ferma de origine pentru a stabili cauzele prezentei reziduului în proba examinata și sursa de proveniență a substanțelor în cauza;

- verificarea modului de marcare (identificare) a animalelor din ferma din care a provenit proba pozitiva. În cazul ca aceasta marcare nu exista sau nu oferă garanții asupra identificarii animalelor, dispune marcarea adecvată.

c) Din ferma sau lotul de la care a provenit proba pozitiva se recolteaza probe de la toate animalele, în cazul bovinelor și cabalinelor, sau de la un număr semnificativ, în cazul animalelor mici, mijlocii și păsări (minimum 10 probe). Probele se trimit la laboratorul autorizat și se supun examenului pentru decelarea reziduului sau substanței în cauza; de asemenea, se recolteaza cîte doua probe de furaje și de apa de baut.

d) Dacă 10% sau mai multe din probele recoltate conform lit. c), de mai sus, prezintă reziduuri de substanțe interzise sau de substanțe autorizate folosite ilegal, toate animalele pozitive se sacrifica imediat, pe loc sau la abatorul cel mai apropiat și se distrug. În următoarele 12 luni, orice animal provenit din asemenea ferme sau de la același proprietar sau furnizor se supune controlului sistematic pentru decelarea reziduului în cauza.

În cazul reziduurilor sau al substanțelor care dispar sau scad sub limita admisă în perioada de asteptare până la tăiere sau într-o perioadă de timp stabilită, animalele se mențin în ferma în perioada respectiva. După expirarea acestei perioade, animalele se supun unui nou examen de laborator. Animalele se accepta la tăiere numai dacă la acest examen nu se constata rezultate pozitive.

e) În perioada de examinare a loturilor de animale cu cazuri pozitive, animalele rămân în ferma și nu pot fi înstrăinate.

f) Animalele a căror tăiere este interzisă datorită prezentei reziduurilor, se pot abatoriza în caz de urgenta, înainte de expirarea perioadei de interdicție, numai cu aprobarea autorității competente. Aceste animale identificate prin crotalie galbena cu numărul de serie trebuie să ajungă la abator însoțite de certificat sanitar veterinar oficial care să cuprindă toate informațiile privind rezultatul examenului de laborator anterior și sa declare ca sunt suspecte de prezenta respectivei substanțe. De la fiecare animal, după tăiere, se recolteaza probe pentru cercetarea reziduului în cauza, iar carnea se sechestreaza până la cunoașterea rezultatului examenului de laborator. Carnea în care s-a constatat depășirea limitei acceptate la reziduul cercetat se confisca și, în funcție de reziduul găsit, se dirijeaza pentru prelucrarea tehnica sau ardere.

g) Ferma din care provin cazurile pozitive se supune unor controale suplimentare pentru decelarea reziduului în cauza. Aceluiași regim se supun toate fermele care folosesc aceleași surse de animale, furaje sau apa.

h) Costurile anchetelor, controalelor și examenelor de laborator se suporta de către proprietarii sau deținătorii de animale sau produse.

Anexa 5 CONDIȚII MINIMALE DE FUNCȚIONARE, SARCINILE, RĂSPUNDERILE ȘI COMPETENTELE

LABORATOARELOR AUTORIZATE

1. Condiții minimale de funcționare

a) sa dispună de personal calificat cu cunoștințe teoretice și tehnice aplicabile pentru analizele specifice;

b) sa dispună de dotarea necesară (aparatura, sticlarie, substanțe) pentru efectuarea analizelor;

c) sa dispună de o infrastructura administrativă adecvată;

d) sa dispună de lista la zi a substanțelor de referința, precum și a substanțelor aprobate pentru utilizare în practica veterinara, zootehnica și agricolă din România și pe plan internațional, ca și a fabricantilor și comercianților acestor substanțe, sa cunoască reglementările actuale privind folosirea lor;

e) sa cunoască normele și practicile internaționale în domeniu.

Pentru cunoașterea și aplicarea corecta a metodelor și tehnicilor de lucru și pentru asigurarea acuratetei rezultatelor analizelor, personalul de specialitate și laboratoarele autorizate se supun periodic testarilor intra- și interlaboratoare, conform metodologiei elaborate de autoritatea competentă.

2. Sarcini, raspunderi și competente

2.1. Laboratorul Central pentru Controlul Produselor de Origine Animala și al Furajelor București

Este laboratorul de referința pentru cercetarea substanțelor și reziduurilor acestora și are următoarele competente:

a) întocmește programul anual de supraveghere și control al substanțelor și reziduurilor acestora, îl supune aprobării Agenției Naționale Sanitare Veterinare, urmărește și informează periodic asupra realizării acestuia;

b) executa toată gama de analize pentru decelarea reziduurilor și substanțelor prevăzute în reglementările oficiale;

c) asimilează și promovează metode și tehnici noi de analiza;

d) instruieste și atesta personalul din laboratoarele zonale autorizate pentru însușirea și aplicarea corecta a metodelor de analiza;

e) efectuează controale trimestriale și ori de cîte ori este necesar în laboratoarele zonale autorizate privind organizarea, încadrarea lor cu personal, aplicarea corecta a metodelor și acuratetea rezultatelor;

f) organizează și controlează testele intra- și interlaboratoare;

g) dispune, organizează și participa la anchetele pentru stabilirea surselor de contaminare cu substanțe și reziduuri interzise la animale și produsele acestora, iar în cazul decelarii probelor pozitive, dispune măsuri pentru corectare;

h) coordonează aprovizionarea laboratoarelor zonale cu aparatura și materiale necesare acestei activități;

i) colaborează cu laboratoarele internaționale de profil în domeniul specific de activitate.

2.2. Direcțiile sanitare veterinare județene care dispun de laboratoare zonale autorizate pentru decelarea substanțelor și reziduurilor:

a) executa gama de analize din prezenta norma, conform competentei stabilite;

b) organizează testele intralaborator pentru verificarea aplicării corecte a metodelor de analiza;

c) efectuează anchete în fermele de animale la care s-au constatat probe pozitive și informează L.C.C.P.O.A.F. asupra constatărilor și măsurilor dispuse;

d) urmăresc executarea analizelor la timp și emiterea buletinelor de analiza fără întârziere;

e) întocmesc și transmit periodic la L.C.C.P.O.A.F. situațiile privind decelarea substanțelor și reziduurilor acestora la animale și produse;

f) colaborează cu direcțiile sanitare veterinare din județele arondate în activitatea de decelare a substanțelor și reziduurilor;

g) executa orice alte activități în aplicarea prezentei norme.

2.3. Direcțiile sanitare veterinare județene care nu dispun de laboratoare autorizate pentru decelarea substanțelor și reziduurilor lor:

a) repartizează pe obiective numărul de probe din planul cifric al județului;

b) urmăresc recoltarea și trimiterea probelor către laboratoarele autorizate;

c) efectuează anchete la obiectivele la care s-au constatat probe pozitive și informează laboratorul autorizat asupra constatărilor și măsurilor dispuse;

d) executa orice alte activități în aplicarea prezentei norme.

------------------