Decizia nr. 98/1995

Un număr de 51 de deputați, și anume: Octavian Bot, Ion Dobrescu, Romulus Ioan Joca, Constantin-Șerban Rădulescu Zonner, Teodor Vintilescu, Ion Bold, Tudor Gavril Dunca, George Crin Laurentiu Antonescu, Doru Mihai Dobrescu, Horia Radu Pascu, Varujan Vosganian, Ion Diaconescu, Vasile Lupu, Mircea Ioan Popa, Ion Berciu, Emilian Bratu, Ion Hui, Vasile Gheorghe Victor Pop, Barbu Pitigoi, Remus Constantin Opris, Gabriel Țepelea, Mircea Popescu, Ervin Zoltan Szekely, Grigore Raban, Cornel Brahas (Ionel Vitu), Vasile Mandroviceanu, Akos Birtalan, Attila Varga, Zoltan Szilagyi, Iuliu Vida, Ioan Nemeth, Matei Barna Elek, Mircea Mihai Munteanu, Sorin Pantis, Constantin Ionescu, Ion Dinu, Radu Livezeanu, Liviu Neculai Marcu, Costel Paunescu, Emil Teodor Popescu, Ioan Ghise, Mircea Ciumara, Dorel Coc, Gheorghe Cristea, Gavril Dejeu, Ferenc Asztalos, Ion Hristu, Petru Burca, Laurentiu Priceputu, Florian Ion-Angelo, Karoly Kerekes, au sesizat Curtea Constituțională, la data de 26 septembrie 1995, pentru ca aceasta să se pronunțe asupra constituționalității refuzului Biroului permanent al Camerei Deputaților de a da curs solicitării adresate acesteia privind înființarea unui grup parlamentar, cu denumirea "Grupul parlamentar independent".

Din examinarea listei rezultă ca domnul deputat Barbu Pitigoi figurează de doua ori, la pozițiile 19 și 24.

Biroul permanent al Camerei Deputaților a considerat ca solicitarea facuta de a se constitui respectivul grup parlamentar nu se încadrează în prevederile art. 13 din Regulamentul Camerei Deputaților. Art. 13 alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților precizează ca: "Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaților. Ele se pot constitui din cel puțin 10 deputați care au candidat în alegeri pe listele aceluiași partid sau ale aceleiași formațiuni politice." Alin. 4 al aceluiași articol prevede că deputații unor partide sau formațiuni politice care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum și deputații independenți se pot reuni în grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare.

În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-a solicitat punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților. Acesta a considerat ca sesizarea adresată Curții Constituționale este inadmisibila și ilegala. Ea este inadmisibila întrucît "excede competentei Curții Constituționale", sesizarea neavînd în vedere "controlul constituționalității unor prevederi ale Regulamentului Camerei Deputaților, ci un act de aplicare a dispozițiilor regulamentare". Din aceleași motive, sesizarea a fost considerată și "nelegală".

Din cuprinsul punctului de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților rezultă, de asemenea, ca solicitarea facuta în sensul constituirii unui grup parlamentar al independentilor contravine prevederilor art. 18 din Regulamentul Camerei Deputaților, prevederi prin care s-a interzis "formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obținut mandate în urma alegerilor."

CURTEA,

examinînd sesizarea, punctul de vedere comunicat de Biroul permanent al Camerei Deputaților, raportul întocmit, dispozițiile art. 13 și ale art. 18 din Regulamentul Camerei Deputaților, precum și prevederile art. 144 lit. b) din Constituție și ale art. 21 și 22 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, retine următoarele:

Din cuprinsul sesizării adresate Curții Constituționale nu rezultă formularea unei obiecții de neconstituționalitate, solicitindu-se pronunțarea Curții Constituționale "asupra constituționalității refuzului de a forma un grup parlamentar alcătuit din deputați independenți", refuz transmis domnului deputat Octavian Bot de către președintele Camerei Deputaților, în numele Biroului permanent al acesteia.

În raport cu aceste împrejurări, față de prevederile art. 144 lit. b) din Constituție și ale art. 21 din Legea nr. 47/1992, rezultă cu evidenta necompetentă Curții Constituționale de a rezolva un asemenea incident. Curtea Constituțională, potrivit competentei sale, soluționează "obiecții de neconstituționalitate". Rezolvind însă asemenea "obiecții", Curtea Constituțională se poate pronunța asupra lor numai dacă, prin referire la cazul examinat, ele au ca obiect "constituționalitatea regulamentelor Parlamentului", nu a actelor de aplicare a acestor regulamente. Dacă, ignorind prevederile art. 144 lit. b) din Constituție și pe cele ale art. 21 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională și-ar extinde competența și asupra actelor de aplicare a regulamentelor, ea nu numai ca ar pronunța soluții fără fundament constituțional, dar ar încalcă astfel și principiul autonomiei regulamentare a Parlamentului, respectiv, prin referire la aceasta sesizare, autonomia regulamentara a Camerei Deputaților. În acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat deja prin Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, prin Decizia nr. 68 din 23 noiembrie 1993, precum și prin Decizia nr. 22 din 27 februarie 1995. În cuprinsul acestor decizii, Curtea Constituțională a precizat explicit ca ea nu este competența sa realizeze controlul constituționalității actelor de aplicare a regulamentelor Parlamentului. Pentru rezolvarea contestațiilor senatorilor, deputaților sau ale grupurilor parlamentare în legătură cu măsurile concrete de aplicare a regulamentelor Parlamentului, urmează să se recurgă la folosirea căilor și procedurilor exclusiv parlamentare.

Fața de cele arătate, potrivit prevederilor art. 144 lit. b) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. A. b), art. 21 și art. 22 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Constata ca soluționarea sesizării formulate de un grup de 51 de deputați, cu privire la constituționalitatea refuzului Biroului permanent al Camerei Deputaților de a aproba înființarea unui grup parlamentar, nu este de competența Curții Constituționale.

2. Prezenta decizie se comunică Camerei Deputaților și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deliberarea a avut loc la data de 24 octombrie 1995 și la ea au participat Ioan Muraru, președinte, Costica Bulai, Mihai Constantinescu, Ioan Deleanu, Antonie Iorgovan, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu și Victor Dan Zlatescu, judecători.