Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 363/2003

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25^1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, , cu modificările ulterioare

prezumat în vigoare republicat

Data actului
30 septembrie 2003
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 746 din 24 octombrie 2003 (republicare)
Citează
5 acte
Structură
1 articol · 11.216 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 50/1991 29 iulie 1991 (prevederi anume) privind autorizarea executării lucrărilor de construcții

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25^1 din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Art Group Int" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 640/C.V./2003 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă.

La apelul nominal răspunde partea Inspectoratul de Stat în Construcții, prin consilier juridic, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul părții prezente arata ca

Legea nr. 50/1991 , republicată, cu modificările ulterioare, este o reglementare specială, iar Inspectoratul de Stat în Construcții reprezintă, potrivit voinței legiuitorului, instituția specializată care are atributia de a controla activitățile în acest domeniu, fără a încalcă principiul autonomiei locale. Solicita, pe cale de consecința, respingerea excepției ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune, de asemenea, concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, arătând ca autorizarea executării lucrărilor în construcții este o activitate care implica realizarea interesului național, iar principiul autonomiei locale nu exclude posibilitatea statului de a lua măsuri în domenii care țin de interesul național.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 21 februarie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 640/C.V./2003, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25^1 din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Art Group Int" - S.R.L. din București într-o cauza având ca obiect o plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute la art. 23 lit. a) din actul normativ criticat.

În motivarea excepției, autorul acesteia susține ca dispozițiile

art. 25^1 din Legea nr. 50/1991 , republicată, cu modificările ulterioare, contravin prevederilor art. 119 și 120 din Constituție, referitoare la autonomia locală, deoarece acorda dreptul inspectoratelor teritoriale în construcții să constate și sa sanctioneze contravenții în domeniul construcțiilor. În opinia autorului excepției, "singurele organe competente să constate contravenții în construcții și să aplice sancțiuni sunt organele de control ale Consiliului Municipiului București și ale Primăriei Municipiului București", iar imixtiunea Inspectoratului de Stat în Construcții încalcă principiul autonomiei locale, având în vedere ca, potrivit acestui principiu, "nici un organ de stat nu poate exercita asupra autorității locale un control al activității - altfel decât pe calea acțiunilor în justiție - și nici nu poate să interfereze cu activitatea acesteia."

Tribunalul București apreciază ca dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale și nici legislației aplicabile în materia autorizării construcțiilor. Stabilirea modalitatii de control și abilitarea mai multor organe competente în acest sens urmăresc realizarea unei discipline în construcții și nu reprezintă o suprapunere de competente sau o ierarhizare exclusiva a competentelor de control.

În conformitate cu dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată.

Guvernul considera ca dispozițiile legale criticate sunt conforme prevederilor constituționale, iar excepția ridicată este neîntemeiată. Arata, în acest sens, ca prin

art. 25^1 din Legea nr. 50/1991 , republicată, cu modificările ulterioare, se instituie un control al statului în activitatea de amenajare a teritoriului, urbanism și autorizare a executării lucrărilor de construcții, exercitat de Inspectoratul de Stat în Construcții, direct și prin inspectoratele sale teritoriale, pe întreg teritoriul tarii. Reglementarea prin lege a posibilității "exercitării unui control de stricta specialitate, în domenii expres prevăzute de lege, de către o alta autoritate a administrației publice centrale, [...] nu constituie o încălcare a principiului autonomiei locale instituit de art. 119 și 120 din Constituție".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile

art. 25^1 din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 25

^1 a fost introdus prin Legea nr. 453/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 1 august 2001, și are următorul conținut: "(1) Controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și autorizarea executării lucrărilor de construcții se exercită de Inspectoratul de Stat în Construcții, pe întregul teritoriu al tarii, și de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun măsurile și sancțiunile prevăzute de prezenta lege.

(2) Inspectoratul de Stat în Construcții și inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executării lucrărilor de construire sau de desființare, după caz, atunci când constata ca acestea se realizează cu încălcarea dispozițiilor legale, a cerințelor privind asigurarea calității în construcții, fără proiect tehnic ori pe baza unor autorizații nelegal emise.

(3) Inspectoratul de Stat în Construcții și inspectoratele teritoriale încunoștințează autoritatea administrației publice pe teritoriul căreia s-a efectuat controlul asupra constatărilor și măsurilor dispuse. În aceasta situație organele de control ale consiliilor județene sau locale, după caz, au obligația sa urmărească modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcții.

În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituționale:

- Art. 119: "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice.";

- Art. 120: "(1) Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe, sunt consiliile locale alese și primării aleși, în condițiile legii.

(2) Consiliile locale și primării funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolva treburile publice din comune și din orașe.

(3) Autoritățile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor."

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată și conținutul dispozițiilor legale criticate, cu raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea retine următoarele:

Potrivit prevederilor art. 120 alin. (2) din Constituție, consiliile locale și primării, ca autorități administrative autonome, rezolva treburile publice din comune și din orașe, în condițiile legii. Rezolvarea treburilor publice din comune și orașe nu înseamnă însă exclusivitate în sensul neaplicarii ori nerespectării dispozițiilor legale general obligatorii pe întreg teritoriul tarii. Prin Decizia nr. 136 din 3 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001, Curtea Constituțională a statuat ca art. 119 și art. 120 alin. (2) din Constituție "se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie în afară cadrului legal, care este general obligatoriu".

Printr-o alta

decizie, respectiv prin Decizia nr. 219 din 14 noiembrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 22 februarie 2001, Curtea Constituțională a statuat ca "statul este îndreptățit sa intervină în situații care reclama un interes național". Amenajarea teritoriului, urbanismul, autorizarea și executarea lucrărilor de construcții reprezintă, în mod evident, un domeniu de interes național, iar în asemenea situații autoritatea legiuitoare elaborează reglementări general obligatorii pe întreg teritoriul tarii. Autoritățile administrației publice centrale de specialitate, organizate conform prevederilor art. 115 din Constituție, au atributia să asigure și sa controleze, în domeniul lor de activitate și conform atribuțiilor lor prevăzute de lege, aplicarea și respectarea reglementărilor legale general obligatorii și sa ia măsuri corespunzătoare pentru prevenirea ori sancționarea abaterilor constatate, fără ca, prin acestea, sa aducă atingere principiului autonomiei administrației publice locale.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și (3) și al

art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 25^1 din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Art Group Int" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 640/C.V./2003 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 septembrie 2003.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Madalina Stefania Diaconu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.