Decizia nr. 811/2003

Constituie creanțe bugetare ale ANRC:

a) tariful de monitorizare anual datorat de furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice în temeiul prevederilor

art. 47 și 48 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002

privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 591/2002 , denumită în continuare Ordonanța-cadru;

b) tariful de monitorizare anual datorat de furnizorii de servicii poștale în temeiul prevederilor

art. 51 din Ordonanța Guvernului nr. 31/2002

privind serviciile poștale, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 642/2002 ;

c) tariful de utilizare a resurselor de numerotație, datorat de titularii licențelor de utilizare a resurselor de numerotație în temeiul dispozițiilor art. 19 alin. (2) din Ordonanța-cadru;

d) cota de 25% din sumele reprezentând amenzi contravenționale, aplicate în temeiul dispozițiilor

art. 17 alin. (2) din Legea nr. 676/2001

privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul telecomunicațiilor, ale

art. 59 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 31/2002 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 642/2002 , ale

art. 18 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 34/2002

privind accesul la rețelele publice de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 527/2002 , ale art. 55 alin. (2) din Ordonanța-cadru, precum și ale

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2003

pentru serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice, coroborate cu cele ale

art. 8 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare;

e) amenzile administrative aplicate în temeiul dispozițiilor

art. 60 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 31/2002 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 642/2002 , ale

art. 19 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 34/2002 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 527/2002 , precum și ale art. 56 alin. (1) din Ordonanța-cadru;

f) dobânzi și penalități de întârziere datorate ANRC în temeiul art. 12-16 din Ordonanța privind colectarea creanțelor bugetare;

g) alte venituri bugetare datorate ANRC în temeiul unor dispoziții legale.

Contribuțiile datorate de către furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice pentru compensarea costului net al furnizării serviciilor din sfera serviciului universal constituie, potrivit dispozițiilor

art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2003 , creanțe bugetare, aplicându-li-se prevederile Ordonanței privind colectarea creanțelor bugetare și ale prezentei decizii.

Plata obligațiilor bugetare către ANRC se efectuează de către debitori distinct, pe fiecare tip de tarif, amendă ori alt venit bugetar, inclusiv dobânzi și penalități de întârziere, în următoarea ordine:

a) obligații bugetare cu termene de plată în anul curent;

b) obligații bugetare datorate și neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora;

c) dobânzi și penalități de întârziere aferente obligațiilor bugetare prevăzute la lit. b);

d) obligații bugetare cu termene de plată viitoare.

Plata obligațiilor bugetare către ANRC se face prin decontare bancară, mandat poștal sau în numerar.

În cazul în care plata se efectuează în numerar, obligația bugetară se consideră plătită la data înscrisă în chitanța fiscală eliberată de casieria ANRC.

Chitanța se întocmește de către organul de încasare în două exemplare, din care un exemplar se înmânează debitorului, iar un exemplar rămâne în carnet la emitent.

După utilizarea completă carnetul se arhivează.

În cazul în care plata se efectuează prin decontare bancară sau prin mandat poștal, obligația bugetară se consideră plătită la data la care băncile debitează contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin ștampila și semnătura autorizată ale acestora.

În cazul în care unitățile bancare nu decontează sumele cuvenite bugetului ANRC, în termen de 48 de ore de la data debitării contului debitorului, acesta nu este exonerat de obligația de plată atât a sumelor respective, cât și a dobânzilor și penalităților de întârziere la nivelul celor prevăzute la art. 14 alin. (1), art. 16 și art. 17 alin. (1) din Ordonanța privind colectarea creanțelor bugetare, urmând ca pentru recuperarea acestor sume să se îndrepte împotriva unității bancare respective.

Prin compensare se sting creanțele bugetare ale ANRC cu creanțele debitorului reprezentând sume de restituit de la bugetul ANRC, indiferent de natura lor, până la concurența celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și cea de debitor.

Compensarea se efectuează după cum urmează:

a) cu obligații bugetare cu termene de plată în anul curent;

b) cu obligații bugetare reprezentând venituri bugetare datorate și neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora;

c) cu dobânzi și penalități de întârziere aferente obligațiilor bugetare prevăzute la lit. b);

d) cu obligații bugetare cu termene de plată viitoare, numai la cererea plătitorului.

Compensarea obligațiilor bugetare datorate ANRC de către debitori cu creanțele acestora se face la cererea debitorilor sau din oficiu, de către Serviciul financiar-contabil al ANRC.

Cererea de compensare depusă de către debitor va cuprinde elementele de identificare a acestuia, suma și natura creanțelor pentru care se solicită stingerea prin compensare și va fi însoțită de copii ale documentelor din care să rezulte că suma ce urmează a fi compensată nu este datorată bugetului ANRC.

Cererea de compensare va fi soluționată numai dacă este depusă înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a cere compensarea.

După primirea cererii de compensare, Serviciul financiar-contabil al ANRC va efectua verificarea acesteia, a documentelor anexate și a datelor existente în evidențele proprii. În cazul în care se va considera că este nevoie de documente suplimentare, acestea vor fi solicitate în scris.

Persoana din cadrul Serviciului financiar-contabil al ANRC, însărcinată cu efectuarea compensării, după primirea documentației complete înaintate de debitor și verificarea realității datelor din evidențele contabile, va face copii ale documentelor relevante și va întocmi un referat privind operațiunea de compensare, care va fi aprobat de directorul Direcției economice a ANRC.

Pe baza referatului aprobat Serviciul financiar-contabil al ANRC întocmește o notă privind compensarea tarifelor, amenzilor sau a altor obligații de plată către bugetul ANRC, în formatul prevăzut în anexa nr. I.1 la prezenta decizie.

Nota privind compensarea tarifelor, amenzilor sau a altor obligații de plată către bugetul ANRC se întocmește într-un exemplar și se arhivează de către Serviciul financiar-contabil al ANRC.

Nota privind compensarea se avizează de către directorul Direcției economice a ANRC și se aprobă de către președintele ANRC.

Creanțele bugetare ale ANRC se execută prin organe de executare proprii, centrale și teritoriale.

Persoanele din cadrul organelor de executare ale ANRC, denumite în continuare executori bugetari ai ANRC, sunt abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii și să efectueze procedura de executare silită în vederea recuperării sumelor de bani datorate ANRC de către debitorii persoane fizice sau juridice, în temeiul dispozițiilor legale care reglementează activitatea ANRC.

Organul central de executare al ANRC este Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC, iar organele teritoriale de executare sunt oficiile teritoriale ale ANRC.

Lista salariaților ANRC care vor îndeplini atribuții de executor bugetar se aprobă prin decizie a președintelui ANRC, la propunerea Direcției operative a ANRC și a Direcției juridice a ANRC.

Procedura de executare silită este efectuată de oficiul teritorial al ANRC în a cărui rază se găsesc bunurile urmăribile, coordonarea întregii executări revenind oficiului teritorial al ANRC în a cărui rază își are sediul sau domiciliul debitorul.

Organul de executare coordonator va sesiza în scris oficiul teritorial al ANRC în a cărui rază se găsesc bunurile urmăribile, comunicându-i titlul executoriu în copie certificată, situația debitorului, contul în care se vor vira sumele încasate, precum și orice alte date utile pentru identificarea debitorului și a bunurilor ori veniturilor urmăribile.

Oficiul teritorial al ANRC în a cărui rază se găsesc bunurile urmăribile va comunică în termen de 30 de zile organului de executare coordonator aplicarea măsurilor de executare silită sau, după caz, motivele pentru care acestea nu pot fi aplicate, anexând documentele justificative.

În cazul executării silite prin poprire, competența aparține oficiului teritorial al ANRC în a cărui rază își are sediul sau domiciliul debitorul.

Atunci când se constată că există pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor și veniturilor urmăribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la indisponibilizarea și executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.

În cazul debitorilor solidari, procedura de executare silită este coordonată de oficiul teritorial al ANRC în a cărui rază își are domiciliul sau sediul debitorul despre care există indicii că deține mai multe venituri sau bunuri urmăribile.

Organul de executare coordonator înscrie în întregime debitul în evidențele sale și ia măsuri de executare silită, comunicând întregul debit fiecărui oficiu teritorial al ANRC în a cărui rază domiciliază sau își au sediul ceilalți codebitori.

Oficiile teritoriale ale ANRC sesizate, cărora li s-a comunicat debitul, după înscrierea acestuia într-o evidență nominală, vor lua măsuri de executare silită și vor comunică organului de executare coordonator sumele realizate în contul debitorului, în termen de 10 zile de la realizarea acestora.

Dacă organul de executare coordonator, care ține evidența întregului debit, constată că acesta a fost realizat prin actele de executare silită făcute de el însuși și de celelalte organe sesizate potrivit alin. (2), va cere în scris acestora din urmă să înceteze de îndată executarea silită.

Organul central de executare al ANRC are competență generală, indiferent de raza teritorială în care își are sediul sau domiciliul debitorul ori se găsesc bunurile urmăribile.

Oficiul teritorial al ANRC în a cărui rază își are sediul sau domiciliul debitorul și oficiul teritorial al ANRC în a cărui rază se găsesc bunurile urmăribile vor furniza la solicitarea Serviciului executări bugetare și contencios al ANRC toate informațiile necesare și sprijin efectiv în desfășurarea operațiunilor de executare silită.

Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC poate prelua, pe bază de proces-verbal de predare-primire, orice dosar de executare silită, indiferent de stadiul de executare în care se află.

Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC poate preda oficiului teritorial al ANRC competent, pe bază de proces-verbal de predare-primire, orice dosar de executare silită, indiferent de stadiul de executare în care se află.

Oficiile teritoriale ale ANRC vor transmite, trimestrial, către Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC, prin intermediul Direcției operative a ANRC, o informare asupra situației dosarelor de executare silită, care va cuprinde datele de identificare a debitorilor, sumele datorate, temeiul creanțelor, actele de procedură îndeplinite, sumele recuperate și alte mențiuni speciale, dacă este cazul.

Informările vor fi transmise în scris, având formă tabelară și semnăturile executorilor bugetari ai ANRC din cadrul oficiilor teritoriale.

La solicitarea Serviciului executări bugetare și contencios al ANRC, oficiile teritoriale ale ANRC vor transmite informații detaliate asupra anumitor dosare de executare silită.

2.3.2. Activitatea de executare silită

Executarea silită a creanțelor bugetare ale ANRC se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis conform prevederilor art. 47 din Ordonanța privind colectarea creanțelor bugetare, în formatul prevăzut în anexa nr. I.2 la prezenta decizie.

Titlul executoriu se întocmește de către Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC, în două exemplare, din care un exemplar se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

În cazul în care debitorii ANRC nu au achitat obligațiile bugetare datorate ori acestea nu au fost stinse în alt mod, potrivit dispozițiilor legale, organul de executare al ANRC le va transmite o înștiințare de plată în formatul prevăzut în anexa nr. I.3 la prezenta decizie.

Prin înștiințarea de plată se notifică debitorilor sumele datorate, care trebuie plătite în termen de 15 zile de la data comunicării.

Înștiințarea de plată se întocmește de către Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC în două exemplare, dintre care un exemplar se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

Înștiințarea de plată se aprobă de către președintele ANRC și constituie act premergător executării silite.

În cazul neachitării de către debitori a obligațiilor bugetare, se va întocmi un proces-verbal privind calculul accesoriilor pentru neplata la termen a obligațiilor față de bugetul ANRC din anul curent și/sau un proces-verbal privind calculul accesoriilor pentru neplata la termen a obligațiilor față de bugetul ANRC din anii precedenți.

Procesele-verbale prevăzute la alin. (1) se întocmesc de către Serviciul financiar-contabil al ANRC, în formatul prevăzut în anexa nr. I.4, respectiv nr. I.5 la prezenta decizie, în două exemplare, dintre care un exemplar se comunică debitorului de către organele de executare ale ANRC, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare, în baza acestora urmând a se emite titlurile executorii.

În situația în care prin titlul executoriu au fost prevăzute dobânzi, penalități de întârziere sau alte sume, iar cuantumul acestora nu a fost determinat, ele vor fi calculate printr-un proces-verbal privind calculul sumelor prevăzute în titlul executoriu, având formatul din anexa nr. I.6 la prezenta decizie, care constituie titlu executoriu.

Procesul-verbal prevăzut la alin. (3) se întocmește în două exemplare de către Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC, dintre care un exemplar se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

Procesele-verbale prevăzute la alin. (1) se aprobă de către președintele ANRC.

În situația în care persoanele cu atribuții de control din cadrul ANRC constată în sarcina debitorilor diferențe de obligații bugetare, vor încheia un proces-verbal de constatare, având formatul din anexa nr. I.7 la prezenta decizie, în baza căruia va fi emis titlul executoriu.

Procesul-verbal de constatare se încheie în două exemplare, dintre care un exemplar se comunică debitorului, iar un exemplar se comunică organelor de executare ale ANRC în vederea arhivării la dosarul de executare.

Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) constituie și înștiințare de plată de la data semnării lui de către debitor ori de la data comunicării, după caz.

Președintele ANRC poate dispune motivat, prin decizie privind luarea măsurilor asigurătorii, având formatul prevăzut în anexa nr. I.8 la prezenta decizie, luarea de măsuri asigurătorii, înaintea începerii procedurii de executare silită, atunci când există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească averea/patrimoniul.

Decizia privind luarea măsurilor asigurătorii va fi emisă pe baza procesului-verbal de constatare întocmit de persoanele cu atribuții de control din cadrul ANRC, prin care se stabilește existența situațiilor prevăzute la alin. (1), în formatul din anexa nr. I.7 la prezenta decizie.

Decizia privind luarea măsurilor asigurătorii se întocmește în trei exemplare, dintre care un exemplar se arhivează la dosarul de control, celelalte exemplare comunicându-se organului de executare al ANRC care, o dată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii, va arhiva un exemplar în registrul de decizii al ANRC și va comunică celălalt exemplar debitorului.

Pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii, organele de executare ale ANRC vor întocmi, după caz, adresă de înființare a popririi asigurătorii, adresă de înființare a popririi asigurătorii asupra disponibilităților din conturi bancare sau proces-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile ori proces-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri imobile, în formatele prevăzute în anexele nr. I.9, I.10, I.11, respectiv nr. I.12 la prezenta decizie.

Adresa de înființare a popririi asigurătorii și adresa de înființare a popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești se întocmesc de către Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC în trei exemplare, dintre care un exemplar se comunică terțului poprit, un exemplar se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

Procesul-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile se încheie de către executorul bugetar al ANRC în trei sau patru exemplare, dintre care un exemplar se comunică debitorului, un exemplar se comunică custodelui, dacă este cazul, un exemplar se comunică în vederea înscrierii în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

Procesul-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri imobile se încheie de către executorul bugetar al ANRC în trei sau patru exemplare, dintre care un exemplar se comunică debitorului, un exemplar se comunică administratorului-sechestru, dacă este cazul, un exemplar se arhivează la dosarul de executare, iar un exemplar se comunică, în vederea înscrierii, biroului de carte funciară.

În cazul încetării motivelor pentru care au fost dispuse măsurile asigurătorii, președintele ANRC va dispune ridicarea acestora prin decizie privind ridicarea măsurilor asigurătorii, în formatul prevăzut în anexa nr. I.13 la prezenta decizie, iar organele de executare ale ANRC vor proceda la ridicarea lor.

Decizia privind ridicarea măsurilor asigurătorii va fi emisă pe baza procesului-verbal de constatare întocmit în formatul din anexa nr. I.7 la prezenta decizie, de către persoanele cu atribuții de control din cadrul ANRC, prin care se stabilește încetarea situațiilor care au impus luarea acestor măsuri.

Decizia privind ridicarea măsurilor asigurătorii se întocmește în mai multe exemplare, dintre care un exemplar se arhivează la dosarul de control, celelalte exemplare comunicându-se organului de executare al ANRC care, o dată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii, va arhiva un exemplar în registrul de decizii al ANRC și va comunică câte un exemplar debitorului și, după caz, terțului poprit, biroului de carte funciară sau Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare.

Dacă nu au fost desființate în condițiile legii, măsurile asigurătorii rămân valabile și după data emiterii titlului executoriu, pe toată perioada aplicării procedurii de executare silită, fără îndeplinirea altor formalități, urmând ca sumele indisponibilizate să se vireze în contul indicat de organul de executare al ANRC, iar bunurile sechestrate să fie valorificate, după caz.

În cazul în care debitorul nu a achitat sumele datorate în termen de 15 zile de la data comunicării înștiințării de plată, Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC va emite o somație prin care i se notifică debitorului faptul că are obligația ca în termen de 15 zile să efectueze plata sumelor datorate sau să facă dovada stingerii obligației bugetare către ANRC, în condițiile stabilite de lege.

Somația este obligatorie, indiferent de modalitatea de executare silită care va fi aplicată, și va fi realizată în formatul prevăzut în anexa nr. I.14 la prezenta decizie.

Somația se întocmește în două exemplare, dintre care un exemplar se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

Somația se comunică prin poștă, prin executorii bugetari ai ANRC sau prin prezentarea celui somat și primirea acesteia sub semnătură.

În cazul comunicării somației prin executorii bugetari ai ANRC, înmânarea acesteia se face, pentru persoanele juridice, la sediul acestora, persoanei însărcinate cu primirea corespondenței, care va semna o adeverință de primire a somației, având formatul prevăzut în anexa nr. I.15 la prezenta decizie, indicând numele, prenumele și calitatea și aplicând ștampila, iar pentru persoanele fizice, la domiciliul ori reședința acestora, debitorul semnând adeverința de primire, iar executorul bugetar al ANRC certificând identitatea, semnătura acestuia, data și ora primirii.

Adeverința de primire a somației se întocmește în două exemplare de către executorul bugetar al ANRC, dintre care un exemplar se comunică persoanei care o semnează, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

Comunicarea somației nu poate fi făcută în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală, cu excepția cazurilor urgente și cu aprobarea președintelui ANRC.

Atunci când debitorul are domiciliul sau sediul într-o clădire compusă din mai multe apartamente sau într-un hotel și nu există indicii asupra apartamentului sau camerei unde locuiește sau își are sediul, somația se va înmâna administratorului sau persoanei cu atribuții similare ori celui care în mod obișnuit îl înlocuiește.

În cazul în care debitorul persoană fizică nu este găsit la domiciliu, executorul bugetar al ANRC va înmâna somația unei persoane din familie sau, în lipsa acesteia, oricărei persoane care locuiește cu debitorul ori persoanei care primește în mod obișnuit corespondența.

În cazul în care persoanele menționate la alin. (1), (4) sau (5) refuză primirea somației sau semnarea adeverinței de primire ori se constată lipsa oricărei persoane la domiciliul sau la sediul declarat al debitorului, executorul bugetar al ANRC va întocmi un proces-verbal privind imposibilitatea comunicării somației, în care va consemna împrejurările de fapt care au împiedicat comunicarea somației.

Procesul-verbal prevăzut la alin. (6) se va întocmi de către executorul bugetar al ANRC, în formatul prevăzut în anexa nr. I.16 la prezenta decizie, într-un singur exemplar, care se arhivează la dosarul de executare.

În situația prevăzută la alin. (6) comunicarea somației se va face prin publicarea unui anunț în cotidienele locale ori centrale sau în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în care se menționează faptul că a fost emisă somația pe numele debitorului și că acesta este invitat să plătească în termen de 15 zile suma datorată. După publicarea anunțului toate actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită sunt opozabile debitorului.

Cheltuielile de orice fel, ocazionate de efectuarea procedurii de executare silită, cu excepția celor generate de comunicarea somației prin poștă, sunt în sarcina debitorului urmărit.

Organele de executare ale ANRC vor stabili prin proces-verbal, pe baza dovezilor privind cheltuielile efectuate, suma ce urmează să fie plătită de către debitor cu titlu de cheltuieli de executare. Cheltuielile de executare care nu au la bază documente care să ateste că au fost efectuate în scopul executării silite nu sunt în sarcina debitorului urmărit.

Procesul-verbal prevăzut la alin. (2) se va întocmi în formatul de proces-verbal privind cheltuielile de executare, prevăzut în anexa nr. I.17 la prezenta decizie, pe baza acestuia urmând a fi emis titlul executoriu.

Procesul-verbal privind cheltuielile de executare se întocmește de către organele de executare ale ANRC în două exemplare, dintre care un exemplar se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

Cheltuielile de executare silită cuprind:

a) sumele reprezentând cheltuieli pentru publicarea somației debitorului;

b) sumele cuvenite persoanelor sau organelor specializate pentru evaluarea bunurilor supuse executării silite;

c) sumele reprezentând cheltuieli efectuate, pentru bunurile mobile sechestrate, cu ridicarea, manipularea, transportul, depozitarea, conservarea, precum și culegerea fructelor etc., după caz, dacă acestea sunt efectuate prin intermediul unor terțe persoane;

d) sumele reprezentând cheltuieli efectuate pentru administrarea bunurilor imobile;

e) indemnizația custodelui;

f) indemnizația administratorului-sechestru;

g) sumele reprezentând cheltuieli efectuate cu ocazia publicării anunțului privind vânzarea în ziare sau prin alte mijloace;

h) sumele reprezentând cheltuieli efectuate cu organizarea licitației;

i) sumele reprezentând cheltuieli privind transmiterea actelor de procedură prin poștă;

j) alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procedurii de executare silită a creanțelor bugetului ANRC.

Cheltuielile de executare silită a creanțelor bugetare ale ANRC se vor avansa din bugetul instituției, urmând a fi recuperate ulterior de la debitor.

În cazul în care executarea silită se realizează prin poprire, aceasta va fi înființată de către Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC printr-o adresă de înființare a popririi sau, după caz, în ipoteza executării silite prin decontare bancară, printr-o adresă de înființare a popririi asupra disponibilităților din conturi bancare, având formatul prevăzut în anexa nr. I.18, respectiv nr. I.19 la prezenta decizie.

Adresa de înființare a popririi sau adresa de înființare a popririi asupra disponibilităților din conturi bancare se întocmește de către Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC în trei exemplare, dintre care un exemplar se comunică terțului poprit, un exemplar se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

Organul de executare al ANRC va comunică terțului poprit, prin serviciul de trimitere recomandată cu confirmare de primire, adresa prevăzută la alin. (1) împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Totodată, organul de executare al ANRC va înștiința și debitorul despre înființarea popririi.

În cazul în care terțul poprit înștiințează organul de executare al ANRC că nu datorează vreo sumă de bani debitorului sau nu face de îndată reținerile prevăzute de lege și nu virează sumele reținute în contul indicat de organul de executare al ANRC, comunicând totodată în scris despre existența altor creditori, precum și în cazul în care invocă alte neregularități în legătură cu drepturile și obligațiile părților privind înființarea popririi, ANRC va solicita instanței judecătorești în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit să se pronunțe asupra menținerii sau desființării popririi.

Pe baza hotărârii de menținere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare al ANRC poate începe executarea silită a terțului poprit în condițiile Ordonanței privind colectarea creanțelor bugetare.

În cazul în care poprirea înființată de organul de executare al ANRC generează imposibilitatea debitorului de a-și continua activitatea economică, cu consecințe sociale deosebite, președintele ANRC poate dispune prin decizie privind suspendarea executării silite prin decontare bancară, având formatul prevăzut în anexa nr. I.20, la cererea debitorului și ținând seama de motivele invocate de acesta, suspendarea temporară, totală sau parțială a executării silite prin decontare bancară.

Decizia privind suspendarea executării silite prin decontare bancară se întocmește în trei exemplare, dintre care un exemplar se arhivează în registrul de decizii al ANRC, un exemplar se comunică debitorului, iar un exemplar se comunică băncii la care sunt deschise conturile poprite, comunicându-i-se totodată acesteia proporția în care sumele indisponibilizate sunt supuse măsurii de suspendare a popririi și termenul de valabilitate a măsurii aprobate.

Cererea debitorului prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă:

a) datele de identificare a debitorului, respectiv denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul de înregistrare fiscală, precum și alte date necesare;

b) solicitarea expresă a suspendării temporare a popririi conturilor bancare;

c) precizarea băncilor și a tuturor conturilor bancare deschise la acestea;

d) indicarea expresă a bunurilor mobile/imobile libere de orice sarcini, aflate în proprietatea debitorului, în vederea sechestrării acestora, precum și orice alte garanții constituite potrivit legii de debitor sau de terțe persoane în favoarea debitorului, după caz;

e) motivele temeinice invocate în susținerea cererii.

Cererea debitorului va fi însoțită de următoarele documente:

a) copie certificată de pe ultima balanță de verificare lunară;

b) situația creanțelor, precum și a obligațiilor bugetare restante ale debitorului;

c) situația privind soldurile conturilor de disponibil și/sau depozit în lei și în valută la data depunerii cererii;

d) copii legalizate de pe actele care atestă dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile oferite de debitor drept garanție în vederea sechestrării;

e) dovada în original că bunurile oferite drept garanție nu sunt grevate de sarcini sau de garanții reale, emisă în condițiile legii;

f) alte documente care să ateste constituirea altor garanții legale de către debitor sau terțe persoane.

Cererea debitorului și documentele anexate se vor transmite de către organul de executare al ANRC competent să aplice procedura de executare silită către președintele ANRC, însoțite și de următoarele documente:

a) copii ale actelor de executare;

b) referatul motivat, întocmit de Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC, cuprinzând propunerile acestuia.

De la data primirii comunicării, băncile vor duce la îndeplinire măsura de suspendare a executării silite prin decontare bancară, reluând procedura după expirarea perioadei de suspendare.

Cu 10 zile înainte de expirarea termenului de suspendare, Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC va comunică băncii reluarea procedurii de executare silită prin decontare bancară în situația în care creanțele bugetului ANRC nu au fost stinse în întregime prin modalitățile prevăzute de lege.

În cazul executării silite a bunurilor mobile ale debitorului, executorul bugetar al ANRC va proceda la sechestrarea acestora, indiferent dacă acestea se află la debitor sau la o terță persoană, cu respectarea dispozițiilor legale privitoare la bunurile exceptate de la executarea silită.

Executorul bugetar al ANRC va aplica sechestrul prin încheierea unui proces-verbal de sechestru pentru bunuri mobile, având formatul prevăzut în anexa nr. I.21 la prezenta decizie.

Procesul-verbal de sechestru pentru bunuri mobile se încheie în două sau trei exemplare, după caz, dintre care un exemplar se comunică debitorului, un exemplar se comunică custodelui, dacă este cazul, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca măsură asiguratorie nu este necesară o nouă sechestrare.

Executorul bugetar al ANRC va desemna persoana în custodia căreia vor fi lăsate bunurile sechestrate, aceasta putând fi debitorul, creditorul sau altă persoană, ori va putea să le ridice și să le depoziteze.

Custodele va semna procesul-verbal de sechestru.

În cazul în care bunurile sunt lăsate în custodia debitorului, acesta le poate folosi dacă, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin întrebuințare.

În situația în care bunurile sunt lăsate în custodia debitorului sau a altei persoane și se constată că există pericolul substituirii sau degradării bunurilor, executorul bugetar al ANRC va proceda la aplicarea sigiliului asupra lor.

În cazul în care custode este o altă persoană decât debitorul sau creditorul, executorul bugetar al ANRC îi va stabili acestuia o remunerație ținând seama de activitatea depusă.

În cazul ridicării bunurilor mobile, custode poate fi executorul bugetar al ANRC sau o altă persoană.

Sechestrul prin ridicarea bunurilor mobile este obligatoriu în cazul în care se sechestrează obiecte din metale rare ori pietre prețioase, mijloace de plată străine, titluri de valoare, sume de bani, obiecte de artă, colecții de valoare sau obiecte de muzeu, care se predau, spre păstrare, de către executorul bugetar al ANRC unităților bancare competente sau altor unități abilitate, de la caz la caz.

Custodele răspunde de orice pagubă cauzată prin neglijența sa.

În îndeplinirea sarcinilor ce îi revin custodele este obligat:

a) să asigure păstrarea bunurilor mobile sechestrate;

b) să asigure întreținerea bunurilor mobile primite în custodie, precum și să mențină calitatea lor;

c) să permită controlul organului de executare al ANRC asupra condițiilor de păstrare și întreținere a bunurilor mobile, în cazul în care custode este o altă persoană decât executorul bugetar al ANRC;

d) să nu folosească sau să nu dispună de bunurile mobile aflate în custodie decât cu acordul organului de executare al ANRC;

e) să restituie bunurile mobile aflate în custodie la solicitarea scrisă a organului de executare al ANRC.

Nerespectarea de către custode a obligațiilor ce îi revin potrivit legii poate atrage, după caz, răspunderea civilă sau penală a acestuia.

În vederea valorificării bunurilor, executorul bugetar al ANRC va ridica sau va primi bunurile mobile de la custode, verificând dacă acestea se găsesc la locul menționat în procesul-verbal de sechestru, precum și dacă nu au fost substituite sau degradate și dând în acest sens custodelui un document de eliberare.

Dacă se constată că bunurile nu se găsesc la locul menționat în procesul-verbal de sechestru asigurător, au fost substituite sau degradate, executorul bugetar al ANRC va încheia un proces-verbal de constatare, în formatul din anexa nr. I.7 la prezenta decizie.

În cazul executării silite a bunurilor imobile ale debitorului, executorul bugetar al ANRC va proceda la sechestrarea acestora.

Debitorul este obligat să prezinte executorului bugetar al ANRC toate bunurile imobile pe care le are în proprietate exclusivă sau în proprietate comună pe cote-părți ori în devălmășie, după caz, să-i dea informații complete asupra tuturor acestor bunuri, asupra bunurilor imobile pe care le deține, dar care sunt proprietatea altor persoane, precizând locul unde se află fiecare, precum și să prezinte orice documente și evidențe referitoare la bunurile menționate.

Sunt supuse executării silite orice bunuri imobile ale debitorului care îi aparțin în proprietate exclusivă sau în proprietate comună, în limita cotei-părți care îi revine, cum ar fi: case de locuit, clădiri cu destinație de sedii, magazii, garaje, depozite ori cu altă destinație, terenuri situate în mediul rural și urban, precum și celelalte bunuri care prin natura sau prin destinația lor sunt bunuri imobile potrivit dispozițiilor art. 462 și următoarele din Codul civil, cu excepțiile prevăzute de lege.

Executorul bugetar al ANRC care aplică sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru pentru bunuri imobile, având formatul prevăzut în anexa nr. I.22 la prezenta decizie.

Procesul-verbal de sechestru pentru bunuri imobile se încheie în trei sau patru exemplare, dintre care un exemplar se comunică debitorului, un exemplar se comunică biroului de carte funciară pentru efectuarea inscripției ipotecare, un exemplar se comunică administratorului-sechestru, dacă este cazul, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

Executorul bugetar al ANRC poate numi un administrator-sechestru, dacă această măsură este necesară pentru administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei și a altor venituri obținute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv; în acest caz executorul bugetar al ANRC va întocmi un proces-verbal de numire administrator-sechestru, având formatul prevăzut în anexa nr. I.23 la prezenta decizie.

Procesul-verbal de numire a administratorului-sechestru se încheie în trei exemplare, dintre care un exemplar se arhivează la dosarul de executare, un exemplar se înmânează debitorului, iar un exemplar se înmânează administratorului-sechestru.

Executorul bugetar al ANRC va numi în calitate de administrator-sechestru fie creditorul, fie debitorul, fie altă persoană fizică sau juridică.

În cazul în care administrator-sechestru este numită o altă persoană decât creditorul sau debitorul, executorul bugetar al ANRC îi va fixa o remunerație lunară, ținând seama de activitatea depusă.

Pe măsura încasării veniturilor generate de bunurile administrate, administratorul-sechestru va fi obligat să le consemneze la o unitate specializată, abilitată să facă astfel de operațiuni, după deducerea cheltuielilor făcute pentru administrarea bunului imobil pentru care s-a pornit executarea silită, la dispoziția organului de executare al ANRC, căruia i se predă recipisa de consemnare în ziua lucrătoare imediat următoare. Veniturile consemnate vor fi considerate încasări în contul debitului pentru realizarea căruia s-a pornit executarea silită.

Ori de câte ori este necesar, administratorul-sechestru este obligat să prezinte organului de executare al ANRC situația veniturilor și a cheltuielilor făcute cu administrarea bunului imobil sechestrat.

Administrarea necorespunzătoare a bunului imobil pentru care s-a pornit procedura de executare silită atrage răspunderea civilă sau penală, după caz, a administratorului-sechestru.

Președintele ANRC poate aproba, la solicitarea debitorului, efectuată în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de sechestru pentru bunuri imobile, ca plata integrală a obligației bugetare, inclusiv cheltuielile de executare, să se facă din veniturile bunului imobil urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni, procedura de executare silită începută asupra bunului suspendându-se de la data aprobării cererii debitorului.

Organele de executare ale ANRC pot relua executarea silită imobiliară înainte de expirarea termenului de 6 luni, pentru motive temeinice, dacă întâmpină dificultăți în încasarea veniturilor sau dacă ulterior se constată că veniturile bunurilor imobile aparținând debitorului nu sunt suficiente pentru acoperirea creanței bugetului ANRC, inclusiv dobânzile, penalitățile de întârziere și cheltuielile de executare aferente.

Organul de executare al ANRC are obligația să procedeze la valorificarea bunurilor sechestrate, dacă obligația bugetară nu este achitată în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru, cu excepția situațiilor în care, potrivit legii, instanța judecătorească a dispus desființarea sechestrului, suspendarea sau amânarea executării.

În cazul în care organul de executare al ANRC nu a putut evalua bunurile la momentul întocmirii procesului-verbal de sechestru, întrucât evaluarea necesita cunoștințe de specialitate, înaintea valorificării acestora va apela la organe și persoane de specialitate, selectarea acestor persoane nefiind supusă reglementărilor privind achizițiile publice.

Organul de executare al ANRC va actualiza prețul de evaluare ținând cont de rata inflației.

Organul de executare al ANRC va proceda la o nouă evaluare dacă constată modificări ale prețurilor de circulație pe piața liberă a bunurilor, dacă valoarea bunului s-a modificat prin deteriorări sau prin amenajări ori în orice alte cazuri în care se consideră necesar.

Documentul prin care s-a efectuat evaluarea se anexează la dosarul de executare, executorul bugetar al ANRC comunicând o copie de pe acest document debitorului.

Organul de executare al ANRC va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, prin cea mai eficientă dintre modalitățile prevăzute de dispozițiile legale, în raport cu circumstanțele concrete ale cazului, ținând seama atât de interesul legitim și imediat al ANRC, cât și de drepturile și obligațiile debitorului urmărit.

Valorificarea bunurilor sau a unui ansamblu de bunuri mobile sau/și imobile se poate face prin înțelegerea părților, prin vânzare directă, prin vânzare la licitație, prin vânzare în regim de consignație, numai în cazul bunurilor mobile, sau prin alte modalități admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitații, agenții imobiliare ori societăți de brokeraj, după caz.

În cazul valorificării bunurilor prin înțelegerea părților, organul de executare al ANRC va analiza propunerile prezentate în scris de către debitor, care vor avea în vedere nivelul de acoperire a creanței bugetare, numele și adresa potențialului cumpărător, precum și termenul în care acesta din urmă va achita prețul propus, și își va da sau nu acordul, după cum se asigură ori nu o recuperare corespunzătoare a creanței.

După analiza propunerilor, în situația în care și-a exprimat acordul, organul de executare al ANRC va întocmi o notă privind aprobarea valorificării bunurilor prin înțelegerea părților, în trei exemplare, dintre care un exemplar se arhivează la dosarul de executare, un exemplar se comunică debitorului, iar un exemplar potențialului cumpărător, indicând totodată termenul și contul în care prețul bunului va fi virat de către acesta.

Nota privind aprobarea valorificării bunurilor prin înțelegerea părților se întocmește în formatul prevăzut în anexa nr. I.24 la prezenta decizie.

După creditarea contului executorul bugetar al ANRC va ridica indisponibilizarea asupra bunurilor sechestrate.

În cazul vânzării directe, executorul bugetar al ANRC va încheia un proces-verbal, care constituie titlu de proprietate, în formatul de proces-verbal privind vânzarea directă de bunuri mobile sau de proces-verbal privind vânzarea directă de bunuri imobile sau de ansamblu de bunuri, prevăzut în anexa nr. I.25, respectiv nr. I.26, la prezenta decizie.

Procesele-verbale prevăzute la alin. (1) se încheie de către Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC în trei exemplare, dintre care un exemplar se comunică cumpărătorului, un exemplar se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

În cazul valorificării prin vânzare la licitație a bunurilor sechestrate, organul de executare al ANRC este obligat să efectueze publicitatea vânzării cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru desfășurarea licitației.

Anunțul va fi realizat în formatul de anunț privind vânzarea de bunuri mobile sau de anunț privind vânzarea de bunuri imobile sau ansamblu de bunuri, prevăzut în anexa nr. I.27, respectiv nr. I.28, la prezenta decizie.

Anunțul privind vânzarea de bunuri mobile sau anunțul privind vânzarea de bunuri imobile sau ansamblu de bunuri se întocmește în mai multe exemplare, dintre care se va afișa câte un exemplar la sediul oficiului teritorial al ANRC în a cărui rază teritorială se află bunurile sechestrate, la sediul primăriei în a cărei rază teritorială se află bunurile sechestrate, la sediul sau domiciliul debitorului, la locul vânzării, dacă acesta este altul decât cel unde se află bunurile sechestrate, și pe imobilul scos la vânzare, în cazul vânzării bunurilor imobile.

Anunțurile prevăzute la alin. (2) se întocmesc de către Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC și vor fi publicate într-un cotidian național de largă circulație, într-un cotidian local, pe pagina de Internet a ANRC și în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Organul de executare al ANRC va înștiința debitorul, custodele, administratorul-sechestru, precum și titularii drepturilor reale și ai sarcinilor care grevează bunul urmărit despre data, ora și locul licitației.

Organul de executare al ANRC stabilește locul unde se va ține licitația, în cazul în care aceasta nu se ține la locul unde se află bunurile, precum și condițiile de numire a comisiei care organizează vânzarea la licitație a bunurilor sechestrate și care va fi formată din trei persoane desemnate de către președintele ANRC prin decizie privind numirea comisiei de organizare a vânzării la licitație, în formatul din anexa nr. I.29 la prezenta decizie.

Decizia privind numirea comisiei de organizare a vânzării la licitație se întocmește într-un exemplar, care se arhivează în registrul de decizii al ANRC.

După licitarea fiecărui bun, executorul bugetar al ANRC va întocmi un proces-verbal privind desfășurarea și rezultatul licitației, în formatul de proces-verbal de licitație pentru bunuri mobile sau de proces-verbal de licitație pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri, prevăzut în anexa nr. I.30, respectiv nr. I.31, la prezenta decizie.

Procesul-verbal de licitație pentru bunuri mobile sau procesul-verbal de licitație pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri se încheie în trei exemplare, dintre care un exemplar rămâne la adjudecatar, un exemplar la debitor, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

După plata prețului se va încheia, după caz, un proces-verbal de adjudecare pentru bunuri mobile sau un proces-verbal de adjudecare pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri, având formatul prevăzut în anexa nr. I.32, respectiv nr. I.33, la prezenta decizie, care constituie titlu de proprietate.

Procesul-verbal de adjudecare pentru bunuri mobile și procesul-verbal de adjudecare pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri se încheie de către Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC în trei exemplare, dintre care un exemplar se comunică cumpărătorului, un exemplar debitorului, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

Pe baza procesului-verbal de adjudecare pentru bunuri imobile, cumpărătorul poate proceda la înscrierea în cartea funciară a dreptului său de proprietate asupra bunului imobil.

Când plata prețului bunului imobil se face în rate, organul de executare al ANRC va transmite un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil biroului de carte funciară pentru a înscrie interdicția de înstrăinare și grevare a bunului până la plata integrală a prețului și a dobânzii stabilite.

Pe baza dovezii plății în întregime a prețului bunului imobil și a dobânzii aferente, cumpărătorul se poate adresa biroului de carte funciară pentru radierea interdicției de înstrăinare și grevare.

În cazul în care cumpărătorul căruia i s-a încuviințat plata prețului în rate nu plătește restul de preț în condițiile și la termenele stabilite de organul de executare al ANRC, procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe baza căruia se emite titlul executoriu în temeiul căruia se începe procedura de executare silită cu privire la bunurile și veniturile cumpărătorului, pentru plata sumei datorate.

În cazul valorificării bunurilor mobile în regim de consignație, executorul bugetar al ANRC va întocmi un proces-verbal de predare-primire, având formatul prevăzut în anexa nr. I.34 la prezenta decizie.

Procesul-verbal de predare-primire se încheie în două exemplare, dintre care un exemplar rămâne la unitatea pentru vânzare în regim de consignație, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

Organul de executare al ANRC va proceda la eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din executarea silită numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data la care cumpărătorul a depus prețul bunurilor valorificate.

Cu ocazia eliberării sau distribuirii sumei rezultate din executarea silită se va întocmi un proces-verbal privind eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită, în formatul prevăzut în anexa nr. I.35 la prezenta decizie, care se va semna de toți cei prezenți la aceasta.

Procesul-verbal privind eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită se întocmește de către Serviciul executări bugetare și contencios al ANRC în două sau mai multe exemplare, dintre care un exemplar se comunică debitorului, câte un exemplar creditorilor care au participat la executare ori care și-au depus titlurile până la data încheierii procesului-verbal, iar un exemplar se arhivează la dosarul de executare.

2.3.4. Contestația la executare

În cazul în care, după efectuarea tuturor demersurilor necesare pentru recuperarea sumelor datorate ANRC, executorul bugetar al ANRC constată că debitorul se găsește în stare de insolvabilitate în conformitate cu dispozițiile art. 131 din Ordonanța privind colectarea creanțelor bugetare, va întocmi un proces-verbal de constatare a stării de insolvabilitate, în formatul prevăzut în anexa nr. I.36 la prezenta decizie, care va consemna atât sumele încasate, cât și pe cele care nu au fost recuperate.

Procesul-verbal de constatare a stării de insolvabilitate va fi însușit de șeful Serviciului executări bugetare și contencios al ANRC, avizat de către directorul Direcției juridice a ANRC și supus spre aprobare președintelui ANRC, însoțit de un dosar care va cuprinde toate documentele și informațiile necesare pentru constatarea insolvabilității debitorului.

Procesul-verbal se încheie în două exemplare, dintre care un exemplar se arhivează la Serviciul financiar-contabil al ANRC, iar altul la dosarul de executare.

Înaintea declarării debitorilor în stare de insolvabilitate, organele de executare ale ANRC au următoarele obligații:

a) să verifice la domiciliul sau la sediul debitorilor, precum și în alte locuri despre care au cunoștință situația materială a acestora, precum și situația bunurilor de orice fel, proprietatea debitorului, și a drepturilor reale, după caz, iar în cazul în care domiciliul sau sediul debitorului nu poate fi identificat, să încheie despre aceasta un proces-verbal întocmit în formatul din anexa nr. I.7 la prezenta decizie;

b) să solicite informații de la organele abilitate, în vederea identificării domiciliului sau sediului debitorului, după caz; dacă din informațiile obținute se constată că debitorul are un alt domiciliu sau sediu decât cel înscris în titlul executoriu, în limita competențelor, executorii bugetari ai ANRC se vor deplasa în acel loc și vor consemna rezultatele verificării într-un proces-verbal;

c) să solicite relații cu privire la situația materială a debitorului persoană fizică de la persoanele fizice sau juridice unde acesta și-a desfășurat activitatea profesională sau lucrativă în ultimii 3 ani, în măsura în care acestea pot fi cunoscute;

d) să solicite relații de la organele Ministerului Finanțelor Publice, unde sunt luate în evidență ca plătitori de impozite și taxe sucursalele sau punctele de lucru ale debitorului persoană juridică;

e) să solicite de la organele și persoanele abilitate informații cu privire la moștenitorii care au acceptat succesiunea debitorului decedat;

f) să verifice documentele de constituire a persoanei juridice și de evidență, respectiv contract de societate, act constitutiv sau statut, după caz, acte adiționale de modificare a acestora, bilanț contabil, balanță lunară și altele asemenea, consemnând rezultatele verificării într-un proces-verbal întocmit în formatul din anexa nr. I.7 la prezenta decizie;

g) să solicite informații societăților bancare la care debitorul a avut sau are conturi deschise;

h) să solicite informații privind bunurile sau veniturile debitorului de la instituții care gestionează registre publice sau de la alte organe abilitate.

Toate actele întocmite sau primite de organul de executare al ANRC conform alin. (1) împreună cu procesul-verbal de constatare a stării de insolvabilitate se arhivează la dosarul de executare.

Pentru creanțele pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate a debitorului, organele de executare ale ANRC sunt obligate să urmărească situația debitorilor pe toată perioada până la împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, inclusiv pe perioada în care cursul acesteia este suspendat sau întrerupt. Acestea vor verifica situația debitorului cel puțin o dată pe an, repetând, când este necesar, investigațiile prevăzute de lege.

În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmăribile după declararea stării de insolvabilitate, organele de executare ale ANRC vor lua măsurile necesare de redebitare a sumelor și de executare silită.

După împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, creanțele bugetului ANRC rămase nerealizate vor fi scăzute definitiv din evidențele organelor de executare ale ANRC.

În situația în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poștă, sunt mai mari decât cuantumul obligațiilor bugetare supuse executării silite, președintele ANRC poate aproba anularea debitelor respective, prin decizie privind anularea obligațiilor bugetare, în formatul din anexa nr. I.37 la prezenta decizie.

Decizia privind anularea obligațiilor bugetare se întocmește într-un exemplar, care se arhivează în registrul de decizii al ANRC.

În vederea anulării debitelor constând atât în obligații datorate bugetului ANRC, cât și în accesoriile acestora, organul de executare al ANRC întocmește un referat prin care se estimează cheltuielile de executare ce ar trebui să fie efectuate pentru recuperarea debitelor și se propune aprobarea anulării debitelor respective.

În cazul în care președintele ANRC aprobă anularea debitelor, se va proceda la scoaterea din evidență a sumelor anulate.

Termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor bugetare ale ANRC este de 5 ani și începe să curgă de la data încheierii anului financiar în care a luat naștere acest drept.

În situația în care intervine împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, organul de executare al ANRC va întocmi un proces-verbal de constatare a împlinirii termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, în formatul prevăzut în anexa nr. I.38 la prezenta decizie, pe baza căruia creanțele bugetare ale ANRC rămase nerealizate vor fi scăzute din evidențe.

Procesul-verbal de constatare a împlinirii termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită se încheie în două exemplare, dintre care un exemplar se arhivează la Serviciul financiar-contabil al ANRC, iar un exemplar la dosarul de executare.

Procesul-verbal prevăzut la alin. (2) va fi însușit de șeful Serviciului executări bugetare și contencios al ANRC, avizat de către directorul Direcției juridice a ANRC și supus spre aprobare președintelui ANRC, însoțit de un dosar care va cuprinde toate documentele și informațiile necesare pentru constatarea împlinirii termenului de prescripție.

Președintele ANRC, pe baza dosarului, va aproba procesul-verbal de constatare a împlinirii termenului de prescripție, iar în cazul în care constată că dosarul este incomplet, va lua măsurile care se impun.

În scopul stabilirii răspunderii altor persoane decât debitorul, în condițiile art. 7 din Ordonanța privind colectarea creanțelor bugetare, organul de executare al ANRC va întocmi un proces-verbal privind stabilirea răspunderii altor persoane decât debitorul, în formatul prevăzut în anexa nr. I.39 la prezenta decizie, în care vor fi arătate motivele de fapt și de drept pentru care este angajată răspunderea persoanei în cauză.

Procesul-verbal va fi întocmit în trei exemplare, dintre care un exemplar se arhivează la dosarul de executare, un exemplar se comunică persoanei a cărei răspundere a fost angajată, iar un exemplar se comunică debitorului principal, dacă este cazul.

Procesul-verbal se va supune spre aprobare președintelui ANRC.

Pe baza procesului-verbal aprobat potrivit alin. (3) se va întocmi titlul de creanță privind obligația la plată a persoanei răspunzătoare, care va cuprinde:

a) antetul ANRC;

b) numele și prenumele sau denumirea persoanei responsabile, obligată la plata obligației bugetare față de ANRC a debitorului principal; codul numeric personal sau codul unic de înregistrare/codul fiscal și numărul de înregistrare la oficiul registrului comerțului; domiciliul sau sediul acestuia, precum și orice alte date de identificare;

c) numele și prenumele sau denumirea debitorului principal; codul numeric personal sau codul unic de înregistrare/codul fiscal și numărul de înregistrare la oficiul registrului comerțului; domiciliul sau sediul acestuia, precum și orice alte date de identificare;

d) cuantumul și natura sumelor datorate;

e) termenul în care persoana responsabilă este obligată la plata obligației bugetare față de ANRC a debitorului principal;

f) temeiul legal și motivarea în fapt a angajării răspunderii;

g) numărul și data procesului-verbal;

h) data întocmirii actului;

i) ștampila și semnătura organului de executare al ANRC.

Titlul de creanță prevăzut la alin. (4) se întocmește în formatul de titlu de creanță privind stabilirea răspunderii altor persoane decât debitorul, prevăzut în anexa nr. I.40 la prezenta decizie.

Titlul de creanță privind stabilirea răspunderii altor persoane decât debitorul se întocmește în două exemplare, dintre care un exemplar se arhivează la dosarul de executare, iar un exemplar se comunică persoanei a cărei răspundere se angajează.

În temeiul titlului de creanță prevăzut la alin. (4), în cazul în care persoana responsabilă nu efectuează plata în termenul indicat, organele de executare ale ANRC vor începe procedura de executare silită împotriva acesteia, fapt care nu va împiedica continuarea, dacă este cazul, a procedurii de executare silită începute asupra debitorului principal.

Restituirea sumelor prevăzute la art. 79 se face la cererea plătitorului, de către Serviciul financiar-contabil al ANRC.

Cererea de restituire va cuprinde elementele de identificare a plătitorului și cuantumul sumei a cărei restituire se solicită și va fi însoțită de copii ale documentelor din care să rezulte că suma ce urmează a fi restituită nu este datorată bugetului ANRC.

Cererea de restituire va fi soluționată numai dacă este depusă înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a cere restituirea.

După primirea cererii de restituire, Serviciul financiar-contabil al ANRC va efectua verificarea acesteia, a documentelor anexate și a datelor existente în evidențele proprii. În cazul în care se va considera că este nevoie de documente suplimentare, acestea vor fi solicitate în scris.

Persoana din cadrul Serviciului financiar-contabil al ANRC, însărcinată cu efectuarea restituirii, după primirea documentației complete înaintate de debitor și verificarea realității datelor din evidențele contabile, va face copii de pe documentele relevante și va întocmi un referat privind operațiunea de restituire, care va fi aprobat de directorul Direcției economice a ANRC.

În situația în care, în urma verificării, se constată că plătitorul are obligații bugetare restante, restituirea se va efectua numai după ce va opera compensarea.

Pe baza referatului aprobat Serviciul financiar-contabil al ANRC întocmește o notă privind restituirea unor sume de la bugetul ANRC, în formatul prevăzut în anexa nr. I.41 la prezenta decizie.

Nota privind restituirea unor sume de la bugetul ANRC se întocmește într-un exemplar și se arhivează de către Serviciul financiar-contabil al ANRC.

Nota privind restituirea unor sume de la bugetul ANRC se avizează de către directorul Direcției economice a ANRC și se aprobă de către președintele ANRC.

În cazul în care, în termen de 30 de zile de la data depunerii la ANRC a cererii de restituire, ANRC nu a dat curs acestei solicitări, plătitorii au dreptul, pentru sumele de restituit de la bugetul ANRC, la o dobândă egală cu nivelul dobânzii prevăzute la art. 16 alin. (1) din Ordonanța privind colectarea creanțelor bugetare.

În situația prevăzută la alin. (1), Serviciul financiar-contabil al ANRC va întocmi un proces-verbal privind calculul dobânzilor pentru nesoluționarea în termenul legal a cererilor de restituire depuse de plătitori, în formatul prevăzut în anexa nr. I.42 la prezenta decizie.

Procesul-verbal privind calculul dobânzilor pentru nesoluționarea în termenul legal a cererilor de restituire depuse de plătitori se întocmește într-un exemplar, se avizează de către directorul Direcției Economice a ANRC, se aprobă de președintele ANRC și se arhivează de către Serviciul financiar-contabil al ANRC.

Dobânda se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare expirării termenului de 30 de zile, până la data plății, inclusiv.

În cazul în care cererea de restituire, precum și documentația anexată care stă la baza acesteia, depuse de plătitor, sunt incomplete și nu îndeplinesc condițiile prevăzute de reglementările legale în materie, termenul de 30 de zile curge de la data prezentării de către acesta a documentației complete.

În îndeplinirea atribuțiilor, executorii bugetari ai ANRC sunt obligați să prezinte în fața debitorului și a terților legitimația de executor bugetar și delegația în cauză, semnate de președintele ANRC.

Modelul legitimației de executor bugetar al ANRC este prevăzut în anexa nr. II la prezenta decizie.

Evidența legitimațiilor se ține la sediul central al ANRC, într-un registru special care va conține numărul de ordine, numele, prenumele și funcția titularului, indicativul județului, seria, data eliberării și semnătura de primire.

La încetarea calității de executor bugetar al ANRC a titularului legitimației, acesta o va depune în vederea anulării, operațiune care va fi consemnată în registrul special.

Executorul bugetar al ANRC are obligația să efectueze actele de procedură cu respectarea termenelor prevăzute de legislația în domeniu.

Actele de procedură întocmite de către executorul bugetar al ANRC vor purta semnătura acestuia și ștampila.

Executorii bugetari ai ANRC au obligația îndosarierii și arhivării tuturor actelor de procedură și a oricăror alte documente întocmite sau primite de la diferite persoane sau organe specializate, în cadrul dosarelor de executare, până în momentul scoaterii definitive din evidență a debitelor.

Obligația prevăzută la alin. (1) are în vedere inclusiv actele emise sau primite în legătură cu debitul înainte de declanșarea procedurii de executare silită.

Executorii bugetari ai ANRC au obligația depozitării și păstrării în condiții corespunzătoare a dosarelor de executare.

În cadrul fiecărui oficiu teritorial al ANRC se va întocmi și ține un registru de evidență a dosarelor de executare, care va cuprinde mențiuni cu privire la toate dosarele de executare soluționate sau în curs de soluționare.

Registrul de evidență a dosarelor de executare va avea rubrici distincte privitoare la: numărul curent al dosarului de executare, datele de identificare a debitorului, titlul executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea silită, modalitatea de executare silită care a fost folosită, actele de procedură care au fost întocmite în cadrul dosarului, sumele recuperate, precum și documentele arhivate la fiecare dosar.

Registrul de evidență a dosarelor de executare va avea o rubrică specială în care vor fi evidențiate dosarele transferate între executorii bugetari din cadrul oficiilor teritoriale ale ANRC sau între aceștia și executorii bugetari din cadrul sediului central al ANRC.

Dosarele transferate conform alin. (3) vor continua să aibă numărul de înregistrare inițial, primind însă și un număr nou în cadrul rubricii pentru dosarele transferate din registrul de evidență a dosarelor de executare de la sediul central al ANRC sau de la sediul oficiului teritorial unde a fost primit dosarul.