Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 176/2026

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii

prezumat în vigoare

Data actului
26 februarie 2026
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 933 din 9 noiembrie 2026
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 15.961 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 4

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Decizia nr. 24/2021 19 ianuarie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Co…
  • Decizia nr. 96/2023 16 martie 2023 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Leg…

Interpretează 2

  • Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
  • Decizia nr. 24/2021 19 ianuarie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Co…

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Cosmin-Marian Văduva

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Liber „Educația“ Galați, în numele membrei Violeta Măzăroaie, în Dosarul nr. 1.821/121/2021 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.447D/2022.

2.

La apelul nominal se prezintă Adrian Andrășescu, președintele Sindicatului Liber „Educația“ Galați, cu delegație depusă la dosar. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.448D/2022 și nr. 1.449D/2022, având un obiect similar, excepție ridicată către Sindicatul Liber „Educația“ Galați, în numele membrilor săi Maria Buruiană și alții, precum și Anca Răureanu și Daniela Chelaru, în dosarele nr. 3.899/121/2020 și nr. 4.007/121/2020 ale Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

4.

La apelul nominal se prezintă Adrian Andrășescu, președintele Sindicatului Liber „Educația“ Galați, cu delegație depusă la dosar. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Sindicatului Liber „Educația“ Galați și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.

6.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.448D/2022 și nr. 1.449D/2022 la Dosarul nr. 1.447D/2022, care a fost primul înregistrat.

7.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Sindicatului Liber „Educația“ Galați, care, în esență, susține excepția așa cum a fost formulată.

8.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu

Decizia nr. 96/2023 .

9.

Reprezentantul sindicatului, în replică, susține că drepturile în discuție sunt drepturi salariale fundamentale, care fac parte din salariul de bază. Arată, de asemenea, că în deciziile Curții Constituționale invocate de reprezentantul Ministerului Public au fost vizate situații distincte de cea la care se referă prezenta excepție de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

10.

Prin încheierile din 12 mai 2022, pronunțate în dosarele nr. 1.821/121/2021, nr. 3.899/121/2020 și nr. 4.007/121/2020, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Liber „Educația“ Galați, în numele membrilor săi Violeta Măzăroaie, Maria Buruiană și alții, precum și Anca Cătălina Răureanu și Daniela Chelaru, cu ocazia soluționării unor acțiuni privind acordarea de drepturi salariale.

11.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că, prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, instanța supremă a stabilit ea însăși un termen de intrare în vigoare a prevederilor

art. 5

și

8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017

și a eliminat posibilitatea acordării drepturilor salariale pentru gradația de merit și pentru activitatea de dirigenție pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2018. De asemenea, se arată că, prin aceeași decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a completat

Legea-cadru nr. 153/2017

cu o formulă de calcul pentru gradația de merit și dirigenție, încălcând astfel dispozițiile constituționale ale

art. 1 alin. (5) , ale

art. 61 alin. (1)

privind rolul și structura Parlamentului și ale

art. 126 alin. (3)

privind instanțele judecătorești. Nu în ultimul rând, autorul excepției arată Curții Constituționale modalitatea în care ar trebui interpretate și aplicate dispozițiile din

Legea-cadru nr. 153/2017

în ceea ce privește drepturile salariale pentru gradația de merit, precum și pentru activitatea de dirigenție, în speța dedusă controlului.

12.

Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția invocată este neîntemeiată, având în vedere că intrarea în vigoare a legii nu presupune, în mod automat, pentru toate categoriile bugetare, aplicarea algoritmilor de calcul salarial prevăzute în anexele acesteia. Astfel, legiuitorul, prin

art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 , prevede o aplicare etapizată a acesteia, începând cu data de 1 iulie 2017 și până în anul 2022, sau până la momentul la care salariile de bază ajung sau depășesc grilele prevăzute în anexele la lege. Autoarele confundă momentul intrării în vigoare a legii, care a fost 1 iulie 2017, cu momentul în care prevederile acesteia privind modul de calcul al salariului le vor fi aplicate integral, față de dispozițiile acesteia de aplicare etapizată. Decizia instanței supreme criticate nu face altceva decât să explice modul de calcul al drepturilor salariale pentru personalul care face parte din familia ocupațională Învățământ, în perioada de aplicare etapizată a legii.

13.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

14.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

15.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierilor de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 26 ianuarie 2022.

17.

Referitor la stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul critică doar

alin. (1)

al

art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, urmând să fie reținute ca obiect al excepției de neconstituționalitate aceste dispoziții legale. Textul criticat are următorul conținut: „Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.“

18.

Prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București, iar instanța supremă a stabilit că „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor

art. 5 alin. (1)

și

art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, personalul didactic beneficiază de gradația de merit sau de majorarea de dirigenție începând cu data la care salariul de bază este stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022. Până la acel moment, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste drepturi vor fi luate în considerare în conformitate cu dispozițiile

art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 , prin aplicarea acestora la salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022, din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018 pentru determinarea tranșelor de majorare.“

19.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

privind principiul legalității, ale

art. 61 alin. (1)

privind rolul și structura Parlamentului, ale

art. 78

privind intrarea în vigoare a legii și ale

art. 126 alin. (3)

privind instanțele judecătorești.

20.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai examinat critici identice cu cele formulate în prezenta cauză prin

Decizia nr. 96 din 16 martie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 7 august 2023, prin care a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de instanța supremă.

21.

Astfel, Curtea Constituțională a reținut că, referitor la controlul de neconstituționalitate a unei dispoziții dintr-o lege interpretate printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pot fi identificate două situații distincte, în funcție de obiectul criticii de neconstituționalitate, respectiv: aceea în care autorul excepției critică însăși decizia pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii și aceea în care autorul critică textul de lege în interpretarea obligatorie conferită de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia care soluționează recursul în interesul legii.

22.

Curtea a constatat că autorul excepției din respectiva cauză era nemulțumit de modul în care instanța supremă a soluționat recursul în interesul legii în

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021

cu care aceasta a fost sesizată, criticând însăși decizia pronunțată de Înalta Curte, iar nu textul de lege în interpretarea dată de instanța supremă. Autorul dorea ca instanța constituțională să realizeze un control asupra modului în care Înalta Curte de Casație și Justiție a înțeles să soluționeze recursul în interesul legii cu care a fost sesizată și nu aducea veritabile critici de constituționalitate textului, așa cum a fost acesta interpretat.

23.

Curtea Constituțională a reținut că, în cadrul controlului de constituționalitate pe care îl realizează asupra dispozițiilor unei legi sau ordonanțe, potrivit prevederilor

art. 146 lit. d) din Constituție

și ale

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , poate analiza interpretarea dată unor texte de lege de instanța supremă în temeiul

art. 514 - 521 din Codul de procedură civilă , referitoare la recursul în interesul legii și sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În cadrul acestui control, instanța de contencios constituțional trebuie să se circumscrie însă aspectelor ce vizează respectarea prevederilor

Legii fundamentale , astfel că poate analiza atât conformitatea constituțională a dispozițiilor de lege, așa cum au fost interpretate de instanța supremă, cât și modul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a respectat prevederile constituționale în exercitarea atribuțiilor sale ce vizează asigurarea unei practici judiciare unitare. Însă, a arătat Curtea Constituțională, controlul pe care îl exercită nu se poate extinde, fără a încălca prevederile constituționale ale

art. 1 alin. (4)

privind separația puterilor în stat și pe cele ale

art. 126 alin. (1) , potrivit cărora „justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“, și asupra modului în care instanța supremă aplică unele reguli sau principii de drept.

24.

În prezenta cauză sunt invocate aceleași critici de neconstituționalitate ca în cauza soluționată prin

Decizia Curții Constituționale nr. 96 din 16 martie 2023 , anterior invocată. Având în vedere această împrejurare, atât soluția, cât și considerentele acestei decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Prin urmare, prezenta excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă.

25.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, excepție ridicată de Sindicatul Liber „Educația“ Galați, în numele membrilor săi Violeta Măzăroaie, Maria Buruiană și alții, precum și Anca Cătălina Răureanu și Daniela Chelaru, în dosarele nr. 1.821/121/2021, nr. 3.899/121/2020 și nr. 4.007/121/2020 ale Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 februarie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.