Decizia nr. 96/2023

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Raluca-Alexandra Buterez-Fășie

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, excepție ridicată de Sindicatul Liber „Educația“ din Galați, în numele membrilor săi Elena Radu și alții, în Dosarul nr. 4.156/121/2020 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.490D/2022.

2.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.494D/2022, nr. 1.495D/2022, nr. 1.496D/2022 și nr. 1.497D/2022, care au același obiect al excepției de neconstituționalitate. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Sindicatul Liber „Educația“ din Galați, în numele membrilor săi Iulia Hotnog și alții în Dosarul nr. 1.823/121/2021, de Sindicatul Liber „Educația“ din Galați în numele membrilor săi Ion Cristian Roman și alții în Dosarul nr. 3.694/121/2020, de același autor în numele membrei sale Iulia Simona Andraș în Dosarul nr. 3.756/121/2020, precum și de sindicatul anterior amintit în numele membrilor săi Daniela Câmpanu și alții în Dosarul nr. 3.803/121/2020, toate aflate pe rolul Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

3.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul Sindicatul Liber „Educația“, domnul Adrian Andrășescu, în calitate de președinte al sindicatului, cu delegație depusă la dosar. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

4.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul autorului excepției de neconstituționalitate și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.494D/2022, nr. 1.495D/2022, nr. 1.496D/2022 și nr. 1.497D/2022 la Dosarul nr. 1.490D/2022, care a fost primul înregistrat.

5.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care precizează, în prealabil, că excepția de neconstituționalitate nu se limitează doar la prevederile

art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 , așa cum în mod eronat a reținut Curtea de Apel Galați, ci aceasta are ca obiect prevederile

art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Autorul excepției susține că din motivarea excepției rezultă că aceasta vizează și prevederile

art. 38 alin. (2)-(4)

din legea menționată și apreciază că, având în vedere conținutul acestora, nu se poate face o disociere între prevederile alin. (1) și cele ale alin. (2)-(4) ale

art. 38 , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

6.

Pe fondul excepției se arată că prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii dă o interpretare rigidă prevederilor

art. 38 alin. (1)-(4) , ceea ce conduce la o încălcare a prevederilor

Legii-cadru nr. 153/2017 . Reprezentantul autorului excepției susține, în esență, că la data de 1 iulie 2017, când a intrat în vigoare

Legea-cadru nr. 153/2017 , au fost abrogate prevederile legale care stabileau modul de acordare și de calculare a drepturilor salariale pentru gradația de merit și activitatea de dirigenție, rămânând astfel un vid legislativ în ceea ce privește acordarea drepturilor salariale anterior menționate. Prin urmare, în opinia sa, interpretând corelat prevederile

Legii-cadru nr. 153/2017 , se ajunge la concluzia că prevederile

art. 4, 5 ,

7 și 8 cuprinse în anexa nr. I, capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017

au intrat în vigoare la data de 1 iulie 2017, iar prevederile

art. 38 alin. (2) lit. a)

și ale

art. 38 alin. (3) lit. a)

și d) se referă doar la prevederile legale care nu au fost abrogate prin legea menționată anterior.

7.

Reprezentantul autorului excepției învederează faptul că prin dispoziția cuprinsă în

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin care s-a reținut că prevederile anexei nr. I intră în vigoare de la data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022, se adaugă la lege și se modifică nepermis prevederile

Legii-cadru nr. 153/2017 . În susținerea argumentelor prezentate, depune note scrise privind excepția de neconstituționalitate formulată.

8.

Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că nu poate fi extins obiectul excepției de neconstituționalitate și nici nu pot fi aduse alte critici de neconstituționalitate în afară de cele cu care a fost deja sesizată Curtea Constituțională și precizează că, în excepția formulată de autor, la pct. 12 din cerere, sunt indicate doar dispozițiile

art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 . Prin urmare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie exclusiv prevederile

art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 . Referitor la criticile de neconstituționalitate, reprezentantul Ministerului Public arată că prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii și-a exercitat rolul prevăzut de

art. 126 alin. (3) din Constituție

și a asigurat interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele de judecată. Prin această interpretare, Înalta Curte a stabilit că doar la momentul la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022 personalul didactic va putea beneficia de toate drepturile prevăzute de

Legea-cadru nr. 153/2017 , inclusiv de sporuri. Așadar, criticile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, motiv pentru care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

9.

Reprezentantul autorului excepției solicită acordarea cuvântului în replică și, având cuvântul, solicită Curții să aibă în vedere la stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate modul în care aceasta a fost formulată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

10.

Prin Încheierea din 17 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.156/121/2020, așa cum a fost aceasta rectificată prin Încheierea din 19 octombrie 2022, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Excepția a fost ridicată de către Sindicatul Liber „Educația“, în numele membrilor săi Elena Radu, Adriana Mardare, Magdalena Loredana Lazăr, Liliana Gherghișan, Rodica Țilea, Carmen Dinu, Camelia Dan, Monica Matache, Margareta Călin, Liliana Dimofte, Felicia Marilena Crăciun, Otilia Gagiu, Mirela Mocanu, Ionica Miron, Mirela Carmen Balaban, Florentina Popa, Rodica Preda, Neguța Gagiu, Mariana Mîndru, Maria Scarlat, Mihaela Hilohe, Sorin Nedelcu, Gabriela Nicoleta Cristea, Talida Costandache, Minodora Silvia Manole, Daniela Parapiru, Silviu Huzum, Denisa Huzum, Nastasia Barbu, Cornel Sava, Ionică Viorel Pîrlea, cu ocazia soluționării apelului formulat de autorul excepției împotriva sentinței prin care a fost respinsă cererea acestuia de acordare de drepturi bănești membrilor săi.

11.

Prin Decizia civilă nr. 421 din 26 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.823/121/2021, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Liber „Educația“, în numele membrilor săi Iulia Hotnog, Liliana Iordache, Iulia Mânza, Viorel-Aurel Mânza, cu ocazia soluționării apelului formulat de autorul excepției împotriva sentinței prin care a fost respinsă cererea acestuia de acordare de drepturi bănești membrilor săi.

12.

Prin Decizia civilă nr. 418 din 26 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.694/121/2020, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către Sindicatul Liber „Educația“, în numele membrilor săi Ion Cristian Roman, Gabriela Talabă, Luminița Bujor, Maricica Coșug, Veronica Frangulea, Marioara Lupu-Neicu, Luminița Lazăr, Nicoleta Gina Perju, Marinela Simionescu, Elena-Laura Tăbăcaru, Ana Chistol, Ionica Adriana Cristea, cu ocazia soluționării apelului formulat de autorul excepției împotriva sentinței prin care a fost respinsă cererea acestuia de acordare de drepturi bănești membrilor săi.

13.

Prin Decizia civilă nr. 419 din 26 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.756/121/2020, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către Sindicatul Liber „Educația“, în numele membrilor săi Iulia Simona Andraș, Mihaela Liliana Birda, Mădălina Nicoleta Caramalău, Liliana Cioacă, Camelia Gabriela Gherbăluță, Constantina Huluțaș, Laura Panait (Vădeanu), Cristina Alina Patriche, Dana Cristina Tașcă, Georgeta Tudor, Mariana Vizinteanu, Andrei Nastasia, Marinela Bercan, Cristina Magdalena Boală, Tatiana Lăbuș. Excepția a fost invocată cu ocazia soluționării apelului formulat de autorul excepției împotriva sentinței prin care a fost respinsă cererea acestuia de acordare de drepturi bănești membrilor săi.

14.

Prin Decizia civilă nr. 420 din 26 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.803/121/2020, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către Sindicatul Liber „Educația“, în numele membrilor săi Daniela Câmpanu, Cristina Decianu, Adela-Cezarina Găbăuceanu, Lenuța Matei, Cezarina-Paula Niță, Gabriela Radu, Dumitra-Daniela Zaharov, Viorica Antohi, Anca Barbu, Georgeta Drăguș, cu ocazia soluționării apelului formulat de autorul excepției împotriva sentinței prin care a fost respinsă cererea acestuia de acordare de drepturi bănești membrilor săi.

15.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că, prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit ea însăși un termen de intrare în vigoare a prevederilor

art. 5

și

8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017

și a eliminat posibilitatea acordării drepturilor salariale pentru gradația de merit și pentru activitatea de dirigenție pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2018. De asemenea, se arată că prin aceeași decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a completat

Legea-cadru nr. 153/2017

cu o formulă de calcul pentru gradația de merit și dirigenție, încălcând astfel dispozițiile constituționale ale

art. 1 alin. (5) , ale

art. 61 alin. (1)

privind rolul și structura Parlamentului și ale

art. 126 alin. (3)

privind instanțele judecătorești. Nu în ultimul rând, autorul arată Curții Constituționale modalitatea în care ar trebui interpretate și aplicate dispozițiile din

Legea-cadru nr. 153/2017

în ceea ce privește drepturile salariale pentru gradația de merit, precum și pentru activitatea de dirigenție, în speța dedusă controlului.

16.

Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția invocată este neîntemeiată. Instanța de judecată reține, în esență, că prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, nu s-au încălcat dispozițiile constituționale invocate, ci instanța supremă și-a exercitat una dintre competențele sale, în limitele conferite de Constituție, fără a adăuga la lege.

17.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

18.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile autorului excepției de neconstituționalitate și ale reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

19.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

20.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 38 alin. (1) , respectiv ale

art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 26 ianuarie 2022.

21.

Referitor la stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține cele statuate cu valoare de principiu în jurisprudența sa, în sensul că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006;

Decizia nr. 297 din 27 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție ( Decizia nr. 297 din 27 martie 2012 , precitată).

22.

Așadar, analizând motivarea excepțiilor de neconstituționalitate în cauzele conexate, Curtea observă că autorul critică doar alin. (1) al

art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, urmând să se rețină ca obiect al excepției de neconstituționalitate aceste dispoziții legale. Textul criticat are următorul conținut: „Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017“.

23.

Prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București, iar Înalta Curte a stabilit că „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor

art. 5 alin. (1)

și

art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, personalul didactic beneficiază de gradația de merit sau de majorarea de dirigenție începând cu data la care salariul de bază este stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022. Până la acel moment, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste drepturi vor fi luate în considerare în conformitate cu dispozițiile

art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 , prin aplicarea acestora la salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022, din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018 pentru determinarea tranșelor de majorare“.

24.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

privind principiul legalității, ale

art. 61 alin. (1)

privind rolul și structura Parlamentului, ale

art. 78

privind intrarea în vigoare a legii și ale

art. 126 alin. (3 ) privind instanțele judecătorești.

25.

În ceea ce privește solicitarea reprezentantului autorului excepției de a extinde obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că această solicitare nu poate fi primită. Astfel, potrivit

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (...)“, iar conform alin. (4) al aceluiași articol „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți (...)“. Cadrul procesual specific al excepției de neconstituționalitate este, așadar, cel fixat prin actul de sesizare a Curții Constituționale de către instanța de judecată în fața căreia a fost invocată excepția. O extindere a acestuia ca urmare a admiterii cererii făcute în fața Curții de către o parte excedează cadrului stabilit prin

Legea nr. 47/1992 . Curtea s-a pronunțat în acest sens, de exemplu, prin

Decizia nr. 272 din 23 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013.

26.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, referitor la controlul de neconstituționalitate al unei dispoziții dintr-o lege interpretate printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pot fi identificate două situații distincte, în funcție de obiectul criticii de neconstituționalitate, respectiv: aceea în care autorul excepției critică însăși decizia pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii și ipoteza în care autorul critică textul de lege în interpretarea obligatorie conferită de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia care soluționează recursul în interesul legii.

27.

Analizând argumentația autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că acesta este nemulțumit de modul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat recursul în interesul legii cu care aceasta a fost sesizată, criticând însăși decizia pronunțată de Înalta Curte, iar nu textul de lege în interpretarea dată de instanța supremă. Din analiza aspectelor invocate în susținerea excepției rezultă că autorul acesteia dorește ca instanța constituțională să realizeze un control asupra modului în care Înalta Curte de Casație și Justiție a înțeles să soluționeze recursul în interesul legii cu care a fost sesizată și nu aduce veritabile critici de constituționalitate textului, așa cum a fost acesta interpretat. Această concluzie este susținută și de faptul că, deși invocă mai multe prevederi din Constituție în susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia nu motivează în ce fel interpretarea instanței supreme contravine acestor prevederi.

28.

Referitor la aceste aspecte, prin

Decizia nr. 397 din 18 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 14 august 2020, paragraful 18, Curtea a reținut că, în cadrul controlului de constituționalitate pe care îl realizează asupra dispozițiilor unei legi sau ordonanțe, potrivit prevederilor

art. 146 lit. d) din Constituție

și ale

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , poate analiza interpretarea dată unor texte de lege de instanța supremă în temeiul

art. 514-518 , respectiv al

art. 519-521 din Codul de procedură civilă , referitoare la recursul în interesul legii și sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În cadrul acestui control, instanța de contencios constituțional trebuie să se circumscrie însă aspectelor ce vizează respectarea prevederilor Legii fundamentale, astfel că poate analiza atât conformitatea constituțională a dispozițiilor de lege, așa cum au fost interpretate de instanța supremă, cât și modul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a respectat prevederile constituționale în exercitarea atribuțiilor sale ce vizează asigurarea unei practici judiciare unitare (a se vedea, în acest sens, spre exemplu,

Decizia nr. 51 din 4 februarie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 13 martie 2020). Însă controlul exercitat de Curtea Constituțională nu se poate extinde, fără a încălca prevederile constituționale ale

art. 1 alin. (4)

privind separația puterilor în stat și pe cele ale

art. 126 alin. (1) , potrivit cărora „justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“, și asupra modului în care Înalta Curte de Casație și Justiție înțelege să aplice unele reguli sau principii de drept. Cu acest prilej, Curtea a reținut că aspectele invocate de autorul excepției vizează modul de aplicare și interpretare a legii, iar aceste verificări sunt de competența exclusivă a instanței de judecată și, prin urmare, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate.

29.

Așadar, luând în considerare că în speța dedusă controlului autorul excepției nu aduce veritabile critici de neconstituționalitate a textului în interpretarea dată de Înalta Curte, Curtea Constituțională, având în vedere

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

30.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, excepție ridicată de Sindicatul Liber „Educația“ din Galați în numele membrilor săi Elena Radu, Adriana Mardare, Magdalena Loredana Lazăr, Liliana Gherghișan, Rodica Țilea, Carmen Dinu, Camelia Dan, Monica Matache, Margareta Călin, Liliana Dimofte, Felicia Marilena Crăciun, Otilia Gagiu, Mirela Mocanu, Ionica Miron, Mirela Carmen Balaban, Florentina Popa, Rodica Preda, Neguța Gagiu, Mariana Mîndru, Maria Scarlat, Mihaela Hilohe, Sorin Nedelcu, Gabriela Nicoleta Cristea, Talida Costandache, Minodora Silvia Manole, Daniela Parapiru, Silviu Huzum, Denisa Huzum, Nastasia Barbu, Cornel Sava, Ionică Viorel Pîrlea în Dosarul nr. 4.156/121/2020, de același autor în numele membrilor săi Iulia Hotnog, Liliana Iordache, Iulia Mânza, Viorel-Aurel Mânza în Dosarul nr. 1.823/121/2021, de Sindicatul Liber „Educația“ din Galați în numele membrilor săi Ion Cristian Roman, Gabriela Talabă, Luminița Bujor, Maricica Coșug, Veronica Frangulea, Marioara Lupu-Neicu, Luminița Lazăr, Nicoleta Gina Perju, Marinela Simionescu, Elena-Laura Tăbăcaru, Ana Chistol, Ionica Adriana Cristea în Dosarul nr. 3.694/121/2020, de sindicatul anterior menționat în numele membrilor săi Iulia Simona Andraș, Mihaela Liliana Birda, Mădălina Nicoleta Caramalău, Liliana Cioacă, Camelia Gabriela Gherbăluță, Constantina Huluțaș, Laura Panait (Vădeanu), Cristina Alina Patriche, Dana Cristina Tașcă, Georgeta Tudor, Mariana Vizinteanu, Andrei Nastasia, Marinela Bercan, Cristina Magdalena Boală, Tatiana Lăbuș în Dosarul nr. 3.756/121/2020 și de același autor menționat anterior în numele membrilor săi Daniela Câmpanu, Cristina Decianu, Adela-Cezarina Găbăuceanu, Lenuța Matei, Cezarina-Paula Niță, Gabriela Radu, Dumitra-Daniela Zaharov, Viorica Antohi, Anca Barbu, Georgeta Drăguș în Dosarul nr. 3.803/121/2020, toate ale Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2023.