Ordinul nr. 713/2004

Articolul 1

Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, care desfășoară activitate de asistența spitaliceasca și sanatoriala.

Articolul 2

Indiferent de forma de proprietate, spitalul trebuie să solicite, obțină și să dețină autorizație sanitară de funcționare.

Articolul 3

Autorizarea sanitară de funcționare a spitalelor se efectuează de către autorități competente desemnate și în conformitate cu proceduri prevăzute în Normele Ministerului Sănătății.

Articolul 4

În sensul prezentelor norme următoarele notiuni se definesc după cum urmează:

(a) Autorizarea sanitară a spitalului reprezintă procesul de analiza și investigatie sanitară care condiționeaza, din punct de vedere tehnic și juridic, punerea în funcțiune și desfășurarea activității de asistența spitaliceasca și sanatoriala, de conformare la prezentele norme;

(b) Autorizația sanitară este un act tehnic și juridic, eliberat în scris de către autoritatea locală de sănătate publică, prin care sunt stabilite condițiile și/sau parametrii de funcționare ori de punere în funcțiune a activității de asistența spitaliceasca și sanatoriala;

(c) Viza anuală reprezintă actul de constatare, eliberat în scris de către autoritatea locală de sănătate publică, privind respectarea conformitatii cu autorizația sanitară, eliberata anterior spitalului;

(d) Programul de conformare reprezintă un plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate, prin prevederile autorizației sanitare, de către spital, sub controlul autorității de sănătate publică, în scopul respectării prezentelor norme.

Articolul 5

Documentele necesare pentru solicitarea autorizației sanitare sunt:

● Cerere

● Dosar tehnic, care va cuprinde: planul dimensionat cu structura interioară, dotările necesare desfășurării activității supuse autorizării, prezentarea circuitelor functionale, modul de asigurare a iluminatului, ventilatiei, temperaturii ambiante, schita rețelelor de utilități sau modul de asigurare a acestora (apa potabilă, apa calda menajera, evacuarea apelor uzate menajere și tehnologice, evacuarea deșeurilor solide și a deșeurilor periculoase rezultate din activitatea desfășurată);

● Dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitară.

Articolul 6

(a) Cererea de autorizare și dosarul tehnic se depun la biroul pentru avize și autorizații sanitare al autorității locale de sănătate publică;

(B) În termen de 20 de zile de la înregistrarea cererii autoritatea de sănătate publică locală are obligația să soluționeze solicitarea în baza referatului de evaluare întocmit de către specialiști proprii.

Articolul 7

Variantele legale de soluționare a solicitării de autorizare sanitară a spitalului sunt următoarele:

a) se eliberează necondiționat autorizația sanitară de funcționare;

b) se eliberează autorizația sanitară de funcționare, condiționat de realizarea programului și calendarului de conformare stabilit în autorizație;

c) nu se eliberează autorizația sanitară de funcționare, iar solicitantul este informat în scris privind neconformitățile cu prescripțiile actelor legale pe care se întemeiază refuzul de autorizare sanitară de funcționare.

Articolul 8

(a) Autorizația sanitară are valabilitate atâta timp cat sunt respectate condițiile igienico-sanitare, sunt menținute condițiile de structura funcțională și cele care se referă la obiectul de activitate din solicitarea inițială pentru care a fost emisă autorizația;

(b) Autorizația sanitară de funcționare a spitalului se vizează anual;

(c) Între doua vize anuale spitalul autorizat va informa în scris direcția de sănătate publică locală privind intenția de a întreprinde orice modificări în structura spatial-funcțională și sau activitatea autorizata;

(d) Inspecția sanitară din cadrul direcției de sănătate publică poate proceda la retragerea temporară sau definitivă a autorizației sanitare de funcționare în cazul oricărei modificări a obiectului de activitate și a structurii functionale a spitalului față de ceea ce este prevăzut în autorizația sanitară de funcționare sau în cazul nerespectării programului de conformare.

Articolul 9

(a) Din momentul retragerii temporare sau definitive a autorizației sanitare de funcționare activitatea pentru care a fost eliberata autorizația sanitară de funcționare se suspenda.

(b) Pentru reluarea activității se reia procedura de autorizare prin biroul pentru avize și autorizații sanitare din cadrul direcției de sănătate publică teritorială.

Articolul 1

Conform normativelor pentru spitalele generale neclinice, lista principalelor grupe și funcțiuni (sectoare) și a unităților functionale componente (compartimente), este următoarea:

A. Sector spitalizare:

A1. Secțiile medicale cu paturi compuse din unități de îngrijire

A2. Unitate de spitalizare de o zi (după caz)

A3. Serviciu de primire și externare a bolnavilor

B. Sector ambulator (pentru pacienti neinternati)

B1. Cabinete de consultații și tratamente

B2. Compartiment de evidenta medicală, programare, informare

C. Servicii tehnico-medicale de diagnostic și tratament

C1. Sector de intervenții - tratamente aferente bolnavilor spitalizati

C1a. Bloc operator

C1b. Serviciu anestezie și terapie intensiva (AȚI)

C1c. Bloc de nașteri

C2. Sector de investigații - explorari functionale (comun pentru pacienti internati și ambulatorii)

C2a. Laborator de analize medicale

C2b. Laborator de radiodiagnostic

C2c. Laborator de explorari functionale

C2d. Laborator de anatomie patologica

C2e. Laborator de medicina nucleara (după caz)

C3. Sector de terapie (pentru bolnavi spitalizati și ambulatorii)

C3a. Serviciu de urgente

C3b. Serviciu de recuperare medicală și fizioterapie

C3c. Compartiment de epurare renala

C3d. Compartiment de radioterapie (după caz)

C3e. Compartiment de psihoterapie și ergonomie (după caz)

C3f. Alte compartimente de terapie specială în funcție de structura medicală a spitalului

C4. Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adresează direct pacientilor)

C4a. Serviciu de sterilizare centrala

C4b. Farmacie

C4c. Banca (punct) de sânge, bănci de tesuturi (după caz)

C4d. Prosectura (morga)

D. Servicii gospodărești

D1. Bucatarie, oficii alimentare și depozite alimente

D2. Spalatorie și depozite lenjerie

D3. Statie de dezinfecție (centrala de paturi)

E. Conducerea medicală și administrație

E1. Conducere medicală

E2. Birouri administrative

E3. Serviciu evidenta medicală și arhive

E4. Compartiment prelucrare informații și documente

E5. Sala de întruniri

F. Servicii anexe pentru personal

F1. Vestiare pentru personal medical și tehnic

F2. Punct de documentare medicală (biblioteca)

G. Spații sociale și anexe pentru pacienti, apartinatori, vizitatori

G1. Garderoba

G2. Serviciu de informații și relații

G3. Bufet și puncte de vânzare (florarie, cadouri, ziare)

G4. Diverse prestații - frizerie, coafura, posta (după caz)

G5. Capela (după caz)

H. Servicii tehnico-utilitare

H1. Centrale și stații tehnice

H1a. Centrala termica

H1b. Uzina de apa și hidrofor

H1c. Post de transformare și grup electrogen

H1d. Centrale de ventilație și tratare a aerului

H1e. Centrala frigorifica (după caz)

H1f. Stații pentru oxigen, aer comprimat, alte fluide medicinale

H1g. Centrala telefonica

H1h. Stații pentru comunicare interna (TV cu circuit închis, căutare de persoane, radioficare)

H1i. Stații de pompare și tratare efluenti

H1j. Stații tehnice pentru mașini ascensoare

H1k. Stații tehnice aferente unor echipamente medicale

H1l. Alte stații tehnice aferente instalațiilor (puncte de distribuție, camere tablouri electrice, galerii de vizitare etc.)

H2. Dispecerate pentru supraveghere, control și avertizare asupra funcționarii echipamentelor și instalațiilor (după caz)

H3. Serviciu de întreținere și service aparatura (ateliere)

H4. Depozite diverse

H5. Statie colectare și tratare deșeuri solide

H6. Garaje

H7. Control poarta

Articolul 2

(a) Organizarea spatial-funcțională a spitalelor în ansamblu, ca și cea a fiecăruia din sectoarele și compartimentele componente, se face ținând seama de: (a) categoriile de utilizatori, (b) specificul activităților, (c) condiționari tehnologice impuse de aparatura medicală și echipamentele (instalațiile) utilizate și (d) criterii de igiena și asepsie.

(b) Atât la proiectarea cat și la amenajarea spitalului, se recomanda aplicarea simultană a criteriilor de organizare spatial-funcțională, ceea ce conduce la un model general de zonare, model valid atât la spitalele generale, cat și la unele spitale de specialitate, după cum urmează:

Zona "curata": cu compartimente adresate numai pacientilor spitalizati, cu cerințe severe privind igiena și asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulația principala a spitalului, include:

● blocul operator, serviciul AȚI, blocul de nașteri, sterilizarea centralizata;

● secțiile medicale cu paturi.

Zona "murdara" (sau cu subzone "murdare"): este încadrată astfel întrucât constituie zona de interfata a spitalului în relația cu serviciile tehnice și de prestații ale localității, cu unitățile furnizoare de materiale și produse, cu diverse rețele edilitare și accesului direct dinspre zona de serviciu a incintei spitalicești. Aceasta zona cuprinde compartimente strict separate de zonele cu cerințe de asepsie, închise accesului pacientilor și altor categorii de personal în afară celui propriu, amplasate uzual la demisolul (parterul) clădirilor spitalicești, precum și în construcții anexe izolate, include:

● unele servicii tehnico-medicale (prosectura, farmacia)

● zona gospodareasca

● servicii tehnice.

Zona "neutra" din punct de vedere al condițiilor igienico-sanitare, încadrată astfel întrucât reprezintă interfata spitalului, pe componenta medicală, în relația cu pacientii, apartinatorii și vizitatorii, deschisă direct spre căile de circulație auto și pietonale din zona publică a incintei spitalicești. Compartimentele încadrate în aceasta zona, se recomanda a fi amplasate la parter sau mezanin și includ:

● serviciul de urgenta

● secția de spitalizare de o zi

● ambulatoriul spitalului

● serviciul de primire - internari și externari

Zona "intermediara" - compartimentele grupate în acesta zona ocupa poziții intermediare în ierarhia bazată pe condiții igienico-sanitare, cu precizarea ca zona laboratoarelor și zona administrației sunt segregate accesului pacientilor sau apartinatorilor cu excepția spațiilor de relații (punctul de recoltare și respectiv secretariatul) și se vor amplasa periferic față de circulatiile principale ale acestor utilizatori. Zona neutra include următoarele compartimente și servicii:

● laboratoarele

● serviciul centralizat și unitățile de explorari functionale

● serviciul centralizat și unitățile de roentgendiagnostic

● administrația și serviciile anexe pentru personal.

Articolul 1

Secțiile medicale de spitalizare asigura cazarea și îngrijirea curenta a bolnavilor pe perioada internării în spital. Indiferent de profilul medical, secțiile de spitalizare au o structura funcțională asemănătoare, cu excepția celei de pediatrie (compartimentele pentru prematuri, sugari și copii mici) și celei de obstetrica - ginecologie (compartimentul obstetrica fiziologica și nou-născuți).

Articolul 2

Secția medicală de spitalizare va fi amplasata de preferinta pe un singur nivel. Se accepta amplasarea pe doua niveluri a secțiilor mari, care au în componenta compartimente relativ autonome.

Articolul 3

În componenta unei secții medicale de spitalizare intra următoarele categorii de spații: saloanele pacientilor și dotările sanitare aferente;

● încăperi pentru asistența medicală;

● încăperi pentru deservirea pacientilor;

● camera de garda cu grup sanitar și dus;

● diverse spații pentru activitățile gospodărești ale secției;

Articolul 4

În spitalele clinice pot fi amenajate spații suplimentare, destinate activităților didactice (studenților și cursanților ce își desfășoară practica medicală sau specializarea la patul bolnavului) conform normelor.

Articolul 5

Salonul pentru pacienti adulti se va conformă următoarelor cerințe:

● capacitate maxima de 6 paturi în saloane curente și maxim 2 paturi în rezerve;

● arie utila minima de 7 mp/pat în saloane curente, 8 mp/pat în rezerva

● cubaj de 20 mc/pat de aer în caz de ventilație naturala.

Articolul 6

(a) Dotarea minima sanitară aferentă salonului va include:

● la saloane cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (dus, WC, lavoar)

● la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu/comun la 2 saloane (dus, WC, lavoar)

● la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar)

● un dus la 15 asistați când saloanele nu sunt prevăzute cu dușuri; sălile de dușuri pot fi grupate pe unități de îngrijire;

(b) pentru grupa de vârsta 3-6 ani pediatrie, se prevăd grupuri sanitare comune.

Articolul 7

Alte dotări minime obligatorii în salon sunt:

● o priza de oxigen la doua paturi

● corp de iluminat, priza și sonerie la fiecare pat

● pat și noptiera cu dulap/bolnav

● o masa cu scaune/salon.

Articolul 8

(a) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi după cum urmează:

● favorabilă sau acceptabilă: sud-est, sud, nord-vest

● se va evita orientarea ferestrelor spre nord și nord-est (vanturi dominante reci)

● se poate accepta orientarea spre vest și sud-vest, în cazul asigurării unei protecții corespunzătoare a ferestrelor față de excesul de insorire;

(b) Condiționarile privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secțiile de spitalizare de bolnavi acuti (durata mica de spitalizare: 10-12 zile) și la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).

Articolul 9

(a) Alte prescripții privind salonul:

● paturile vor fi așezate paralel cu frontul ferestrei și vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;

● distanta între doua paturi nu va fi mai mica de 0,70 m;

● distanta între pat și peretele exterior va fi de cel puțin 0,80 m;

● distanta între pat și peretele paralel pe care se afla lavoarul va fi de minim 1,30 m;

(b) Pentru cel puțin un pat dintr-un salon, circulația libera aferentă va permite staționarea și deplasarea în carucior de handicapat.

Articolul 10

În mod curent pentru activități medicale din secție se vor prevedea următoarele spații:

(a) sali pentru tratamente - pansamente, fiecare cu suprafața de 16-18 mp;

(b) cabinete de consultații, fiecare cabinet cu suprafața de 12-14 mp amplasate numai la intrarea în secție;

(c) spații de lucru pentru asistenți medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare dacă este cazul), cu anexe pentru depozitare instrumentar și medicamente;

(d) încăperi pentru conducerea medicală a secției: medic-șef, asistent-șef, raport de garda, secretariat;

(e) grupuri sanitare și vestiare pentru personal.

(f) pentru unele din profilurile medicale, în cadrul secției se mai pot prevedea și alte spații pentru activități medicale: camere pentru investigații, tratamente speciale, sali de intervenție chirurgicala cu anexele respective și dotări conform normelor.

Articolul 11

Încăperile necesare pentru deservirea pacientilor din componenta secției:

(a) oficiul alimentar cu anexele sale și sala de mese;

(b) camera pentru activități de zi și primire vizitatori, în funcție de spațiile disponibile;

(c) camera de baie (după caz și grupul de dușuri, dacă sunt soluționate centralizat).

Articolul 12

Obligatoriu în componenta secției vor intra următoarele spații pentru activitățile gospodărești:

(a) camera de spalare-sterilizare plosti și alte recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 paturi;

(b) spațiu de colectare rufe murdare și boxa de curățenie;

(c) depozit de lenjerie curata.

Articolul 13

(a) În fiecare secție de spitalizare se desemnează o subzona "septica" care la nevoie să permită izolarea și cohortarea pacientilor contagiosi și dependenti de echipamentele secției sau imunodeficienti, conform normelor Ministerului Sănătății.

(b) La spitalele clinice se recomanda diferentierea pe circulație separată a zonei spațiilor destinate învățământului și conducerii medicale a secției, de zona saloanelor pentru bolnavi.

Articolul 14

(a) Secțiile medicale pot fi organizate în sistemul "unităților de îngrijire".

(b) O secție de spital poate cuprinde 2-4 unități de îngrijire, din care cel puțin una va fi destinată izolarii pacientilor cu risc septic.

(c) Unitatea de îngrijire include o grupare de saloane și/sau rezerve de bolnavi, cu un număr constant de paturi, pentru care asistența medicală este acordată de o echipa compusa din 5-6 asistenți medicali, 2-3 ingrijitoare, repartizate pe ture, echipa fiind coordonata de un medic. În funcție de profilul medical al spitalului, capacitatea unei unități de îngrijire poate varia între 20 și 35 de paturi.

Articolul 15

În sistemul de organizare a secțiilor pe "unități de îngrijire", anexele medicale și gospodărești ale secției vor fi repartizate pe unități de îngrijire (câte un cabinet medical, o sala de tratamente - pansamente, un post asistenți medicali, un spațiu de igienizare, o camera de zi s.a.m.d.), rămânând comune spațiile conducerii secției, oficiul alimentar, una-doua încăperi destinate investigatiilor și tratamentelor speciale.

Organizarea secției de pediatrie

Articolul 16

(A) Îngrijirea pacientilor copii se face obligatoriu în compartimente distincte în funcție de vârsta: grupa sugari și copii 1-3 ani, grupa copii preșcolari (3-6 ani) și grupa copii școlari (6-14 ani).

(b) Compartimentul destinat unei grupe de vârsta constituie o unitate de îngrijire relativ autonomă, în cadrul căreia pe lângă spațiile de spitalizare, conformate după specificul vârstei, se mai prevăd:

● o parte din spațiile de asistența medicală (cele de supraveghere și tratament specific),

● o parte din spațiile de deservire ale bolnavilor (individualizate după vârsta pacientilor),

● un spațiu de curățenie.

Articolul 17

Compartimentul pentru copii școlari:

(a) Este asemănător ca organizare cu unitatea de îngrijire pentru bolnavii adulti.

(b) Saloanele, cu grupurile sanitare aferente, (separate pe sexe), sunt identic conformate, dimensionate și mobilate.

(c) Se prevăd aceleași anexe medicale și gospodărești.

(d) În cadrul compartimentului va fi desemnat un sector "septic" incluzând 1-2 saloane sau rezerve (fiecare cu grup sanitar propriu) care să permită izolarea și cohortarea pacientilor conform normelor Ministerului Sănătății.

(e) O camera de zi care se va amenaja și pentru activități școlare.

Articolul 18

Pentru compartimentul de copii preșcolari (3-6 ani):

(a) Sistemul de cazare va fi adaptat vârstei, în grupări de 3-4 saloane de 2-4 copii, prevăzute cu grup sanitar comun sau separat pe sexe, cărora li se afectează un post de supraveghere pentru asistenții medicali.

(b) În cadrul compartimentului, 1-2 saloane (cu grupuri sanitare distincte) se vor specializa pentru cazurile care necesita izolare și cohortare epidemiologica;

(c) În amenajarea unui salon pentru aceasta grupa de vârsta se va ține seama de următoarele:

● suprafața utila/pat în salon va fi de minim 6 mp;

● peretele salonului orientat spre postul asistentului medical va fi parțial vitrat;

● dimensiunile mobilierului și a obiectelor sanitare vor fi adaptate vârstei;

(d) În cadrul compartimentului se vor mai prevedea o camera de tratamente-pansamente proprie, un spațiu de lucru pentru personalul mediu (oficiu) și un număr de rezerve pentru copii care se interneaza cu mamele.

(e) Dacă mărimea compartimentului o justifica, se poate amenaja unui spațiu de joaca pentru copiii necontagiosi.

Articolul 19

Compartimentul pentru sugari și copii de 1-3 ani:

(a) se va organiza în sistemul nucleelor cu 2-3 camere (boxate) de 4-6 paturi, prevăzute cu un grup sanitar de igienizare și grupate la un post de supraveghere al asistentilor medicali.

(b) Unul din nuclee va fi destinat cazurilor care necesita izolare și cohortare epidemiologica.

(c) Suprafața utila/pat în camera va fi de 4-5 mp.

(d) Toți pereții vor fi vitrati în partea superioară, pentru control vizual

(e) În fiecare cameră se va prevedea o cada cu dus de mana pentru imbaiere.

(f) Pentru copiii care se interneaza cu mamele se prevăd rezerve având dotări sanitare specializate pentru mama și pentru copil.

(g) Se accepta amplasarea în afară compartimentului, dar în cadrul secției a unor saloane pentru mamele care își alapteaza copiii.

Articolul 20

Compartimentul pentru sugari și copii mici (0-3 ani) va fi izolat pe un circuit distinct de restul grupelor de vârsta, va avea anexe medicale și gospodărești proprii, iar accesul dinspre exterior va fi soluționat în sistem filtru.

Articolul 21

În cadrul secției de pediatrie se mai amplaseaza următoarele categorii de spații pentru asistența medicală:

(a) Unitate specializată (nucleu) de terapie intensiva, cu configurația prevăzută la cap. 2.7 din prezentele norme;

(b) Unitate specializată pentru îngrijire prematuri (după caz), având configurația prevăzută în norme;

(c) Încăperi pentru consultații, investigații și tratamente speciale;

(d) Cabinete pentru medici și anexe pentru personalul medical auxiliar;

(e) Spații pentru conducerea secției, (după caz).

Articolul 22

Pentru hranirea sugarilor și a copiilor de 1-3 ani:

(a) În secțiile de pediatrie se amenajeaza o bucatarie specializată, ("biberonerie" sau "bucatarie de lapte"), organizată și conformata adecvat capacității secției.

(b) Spațiile componente ale bucatariei de lapte se dimensioneaza ținând seama de echipamente; alcătuirea lor urmărește fluxul tehnologic:

● Primirea, spalarea și sterilizarea biberoanelor, canitelor, linguritelor;

● Prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide dietetice, lapte;

● Umplerea biberoanelor, racirea, distribuția;

● Anexe pentru depozitare;

● Camera asistența dieteticiana.

(c) Biberoneria va avea dotările sanitare specializate prevăzute în norme.

Secția (subsectia) de obstetrica fiziologica și nou născuți (maternitate)

Articolul 23

(a) Secțiile de obstetrica-ginecologie din spitalele generale mici și mijlocii se organizează pe subsectii complet separate, de obstetrica și respectiv de ginecologie, pentru care se prevăd anexe medicale, de deservire pacienti și gospodărești distincte.

(b) În spitalele mari, sau în cele de specialitate, pentru cele doua profiluri se constituie secții diferite.

Articolul 24

Se accepta trei moduri de organizare funcțională a secției:

(a) compartimente medicale distincte pentru mame și nou-născuți, în care asistența pentru mame se face similar cu cea pentru celelalte categorii de pacienti adulti, iar pentru nou-născuți se soluționează în sistemul de pediatrie la compartimentul sugari. Cele doua compartimente vor avea propriile anexe medicale, de deservire și gospodărești specializate. Între cele doua compartimente se amplaseaza spațiile pentru alaptare, utilizate în comun.

(b) sistemul nucleelor (respectiv al unităților de îngrijire) mixte pentru mame și nou-nascutii acestora: un nucleu este compus din două saloane pentru mame (cu câte 3-5 paturi) cu dotările sanitare aferente, care flancheaza doua saloane (dotate corespunzător) pentru nou-născuți și un spațiu de lucru pentru asistenți medicali (care, dimensionat ca atare, este utilizat în unele variante de organizare ca spațiu de alaptare).

(c) sistemul "rooming-în" sau de cazare al mamei și nou-nascutului în același salon, (fie în rezerve individuale, fie în saloane pentru doua mame cu copiii lor), cu spații corespunzător dimensionate și dotări sanitare specializate.

(d) în sistemele b) și c) de mai sus, anexele medicale și de deservire, specializate pentru cele două categorii de pacienti, se amplaseaza grupat în cadrul unității de îngrijire.

Articolul 25

(a) Indiferent de sistemul de cazare adoptat, pentru cazurile cu risc se vor diferentia compartimente (nuclee) distincte, atât pentru mame cat și pentru nou-născuți;

(b) Pentru cazurile de obstetrica patologica se amenajeaza saloane distincte, grupate, atât în compartimentul aseptic, cat și în cel septic.

(c) Uneori cazurile de obstetrica patologica se pot amplasa în secția/subsectia de ginecologie.

Articolul 26

(a) Secția de obstetrica va fi amplasata la același nivel și în legătură directa cu blocul de nașteri și sala de operații pentru cezariene, recomandat fiind ca circuitul respectiv să fie distinct de circulatiile comune ale spitalului.

(b) La spitalele generale mici și mijlocii, blocul de nașteri se poate amplasa chiar în secția (subsectia) de obstetrica.

Serviciul de primire - internare a bolnavilor

Articolul 27

Acest serviciu se organizează ca serviciu unic pe spital și are rolul de a asigura:

(a) efectuarea formelor de internare,

(b) examinarea medicală și trierea epidemiologica a bolnavilor pentru internare,

(c) prelucrarea sanitară a acestora în funcție de starea lor fizica și,

(d) echiparea în îmbrăcămintea de spital.

Articolul 28

Amplasarea serviciului de primire - internare se face în legătură directa cu accesul principal în spital, serviciul de urgenta și (după caz) serviciile de spitalizare de o zi, spitalizare de zi, epurare renala, chimioterapie, întreruperi de sarcina.

Articolul 29

Componentele functionale ale serviciului de primire - internari sunt:

● unitatea de întocmire a documentelor medicale

● compartimentul de examinari medicale care include cabinete de consultatie specializate

● unitatea de igienizare sanitară

● unitate de gestiune haine și efecte de spital

● unitatea de externare

Articolul 30

Unitatea de întocmire a documentelor medicale de internare cuprinde în structura:

(a) spațiul de asteptare prevăzut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacienti adulti și pacienti copii

(b) 2-3 birouri conexate între ele și prevăzute cu amenajări pentru relația cu publicul (ghisee sau tejghea cu boxe).

Articolul 31

Compartimentul examinari medicale:

(a) cuprinde cabinetele de consultatie, specializate după profiluri medicale, cu spațiile de asteptare și grupurile sanitare aferente;

(b) în spitalele generale sunt obligatorii cel puțin câte un cabinet medical pentru următoarele profiluri medicale: pediatrie, obstetrica-ginecologie și adulti.

Articolul 32

Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari și spitalele de specialitate se determina în funcție de capacitatea secțiilor cărora li se adresează și nu va fi mai mic decât:

(a) pediatrie

● până la 150 de paturi: 1 cabinet

● peste 150 de paturi: 2 cabinete

● peste 300 de paturi: 3 cabinete

(b) obstetrica-ginecologie:

● până la 50 de paturi: 1 cabinet cu doua boxe

● până 200 de paturi: 2 cabinete

● peste 200 de paturi: 3 cabinete

(c) secții de adulti:

● până la 200 de paturi: 1 cabinet

● până la 400 de paturi: 2 cabinete

● peste 400 de paturi: 3 cabinete

Articolul 33

Spațiul de asteptare pentru pediatrie:

(a) va fi separat de spațiul de asteptare pentru adulti

(b) va fi prevăzut cu următoarele amenajări:

- filtru de triaj epidemiologic

- boxa de izolare destinată pacientilor copii depistati cu afecțiuni contagioase - fiecare boxa de izolare va avea grup sanitar propriu și acces direct în exteriorul spitalului.

(c) la spitalele mari de pediatrie se vor amenaja doua-trei boxe de izolare.

Articolul 34

Unitatea de igienizare sanitară:

(a) va cuprinde filtre de prelucrare sanitară (cu dotările prevăzute în norme) și grupurile sanitare aferente (prevăzute cu dus sau baie - după caz), separate pe sexe și pe cele trei categorii de pacienti: copii, parturiente/ginecopate, adulti;

(b) la pediatrie spațiul de igienizare se compartimenteaza: pentru grupa 0-2 ani și pentru grupa 2-14 ani, accesul făcându-se direct din cabinetele de consultații.

(c) în filtrele de igienizare se prevăd boxe pentru lenjerie și efecte curate de spital.

Articolul 35

(a) Păstrarea hainelor bolnavilor pe perioada internării se face într-un depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, legat direct de spațiile de igienizare, dar și de unitatea de externare.

(b) Depozitul de efecte va avea dotările prevăzute în normele Ministerului Sănătății.

Articolul 36

Unitatea de externare

(a) se compune dintr-un spațiu prevăzut cu boxe de imbracare, separate pe sexe și distincte pentru copii și nou-născuți.

(b) Dacă externarea se face centralizat, unitatea se amplaseaza în afară circuitului de internare, dar în legătură cu depozitul de haine de oraș și cu biroul de întocmire a documentelor de spitalizare.

Serviciul de urgenta

Articolul 37

Serviciul de urgenta:

(a) În varianta minima, curenta la spitalele mici și mijlocii, compartimentul poate să cuprindă următoarele spații:

● acces acoperit și închis lateral pentru autosalvari

● 1-2 cabinete de consultatie și tratament cu 2 (4) posturi de lucru

● sala de intervenții chirurgicale, cu anexe pentru spalare medici și instrumente

● sala cu anexe pentru aparate gipsate, echipata cu aparat roentgen

● camera de spitalizare provizorie compartimentata pe sexe, de 2-6 paturi (1% din capacitatea spitalului)

● filtre igienizare cu boxe pentru depozitarea hainelor pacientilor, a efectelor și lenjeriei de spital

● post de lucru pentru asistenți medicali și anexe personal mediu

● sala de asteptare cu anexe pentru apartinatori

● cabinet medici de garda cu grup sanitar

● depozit targi, brancarde, carucioare.

(b) La spitalele generale mari sau la spitalele cu specific de urgenta, serviciul se amplifica ca număr de sali de intervenție, se diversifica pe profiluri medicale (chirurgie, cardiologie, pediatrie) și poate capata și alte funcțiuni medicale:

- sala de reanimare,

- cabinete de investigații și explorari,

- laborator de teste de urgenta etc.

Articolul 38

Amplasarea serviciului în cadrul spitalului va permite colaborarea directa cu serviciul de internari, precum și legături rapide cu blocul operator, serviciul de terapie intensiva, serviciile de roentgendiagnostic și explorari functionale, laboratorul de analize medicale.

Compartiment de spitalizare de o zi

Articolul 39

Compartimentul de spitalizare de o zi:

(a) se organizează în spitale mijlocii și mari, pentru o capacitate de 2-3% din numărul de paturi al spitalului, dar minim pentru 12 paturi;

(b) în cadrul compartimentului, după caz, se pot amplasa distinct și unități de epurare renala, de întreruperi de sarcina, chimioterapie.

(c) compartimentul se amplaseaza în apropierea accesului principal, în legătură cu serviciul ambulator, cu serviciul de urgenta și cu circuitele principale care fac legătură cu serviciile tehnico-medicale.

Articolul 40

În compartimentul de spitalizare de o zi:

(a) cazarea pacientilor în compartiment se face în saloane de 2-3 paturi și rezerve;

(b) aferent acestor saloane se prevăd:

● cabinet de consultații și tratamente (eventual sala de mici intervenții),

● post de lucru pentru asistenți medicali,

● mic oficiu alimentar,

● grupuri sanitare,

● boxe de lenjerie și de curățenie etc.

Sectorul ambulator

Articolul 41

Sectorul ambulator propriu spitalului acorda servicii medicale, în specialitatile pe care este profilat, pentru pacienti a căror condiție nu impune sau nu mai impune internarea.

Articolul 42

În structura funcțională a ambulatorului de spital se amenajeaza:

● Cabinete de consultatie (în specialități din profilul spitalului și în specialități conexe cu acestea);

● Camere pentru pansamente și tratamente curente;

● Spații de asteptare aferente cabinetelor;

● Birou de programare și evidenta pacientilor;

● Punct farmaceutic pentru medicamente specifice (după caz);

● Anexe pentru personalul medical;

● Grupuri sanitare și boxa pentru curățenie.

Articolul 43

(a) Dimensiunea pentru cabinetele de consultatie sau camerele de tratamente curente, este cuprinsă între 16 mp și 24 mp, și va fi diferențiată după activitățile specifice.

(b) Numărul de cabinete și anexele acestora sunt determinate de numărul de consultații ce se preconizeaza a se acordă pentru fiecare specialitate.

(c) Pentru dimensionarea spațiilor de asteptare se ia în calcul încărcarea la orele de vârf, considerând o arie utila de 1,00-1,50 mp/pacient adult și respectiv 1,50-2,00 mp/pacient copil cu un însoțitor.

(d) Spațiile de asteptare și grupurile sanitare pentru copii se izoleaza de cele ale adulților.

Articolul 44

Sectorul ambulator poate fi accesibil după cum urmează:

(a) direct din exterior, situație în care va fi dotat cu anexe specifice (garderoba, punct de informații și control acces, cabine telefonice),

(b) din holul intrării principale a spitalului, caz în care pacientii vor beneficia de toate serviciile și anexele prevăzute pentru vizitatori și insotitori.

Articolul 45

Amplasarea sectorului ambulator în cadrul spitalului va permite legături ușor accesibile cu serviciile de investigații-explorari și tratamente, precum și cu compartimentul de spitalizare de o zi.

Blocul operator

Articolul 46

Blocul operator grupează toate sălile de operații necesare diverselor specialități (profiluri) medicale. În spitalele generale, profilurile medicale care utilizează blocul operator sunt: chirurgia generală, ortopedia, traumatologia și arsii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia, și serviciul de urgenta.

Articolul 47

În funcție de numărul de paturi chirurgicale și ținând seama de specificul activităților medicale, pentru unele secții (compartimente) se pot prevedea sali de operații proprii în afară blocului operator centralizat, cum este cazul pentru: secția obstetrica-ginecologie, secția de oftalmologie, secția ORL, compartimentul de arsi, serviciul de urgenta.

Articolul 48

Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numărului necesar de sali de operație, se face prin raportare la numărul de paturi din secțiile și compartimentele cu profil chirurgical care îl utilizează.

● O sala de operație pentru 30-35 de paturi chirurgicale

● O sala de operație pentru 25 de paturi pentru specialități chirurgicale (transplant, arsi).

Articolul 49

În funcție de mărimea și structura medicală a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa 2-10 sali de operație.

Articolul 50

În proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua în considerație următoarele:

(a) Pentru spitalele mici și mijlocii se recomanda gruparea salilor de operație într-un singur bloc operator;

(b) În spitalele mari și foarte mari, mai ales în cele multiprofilate, se recomanda amenajarea de doua-trei blocuri operatorii distincte și specializate, amplasate mai aproape de secțiile respective de spitalizare.

Articolul 51

(a) Un mod uzual de sectorizare a blocului operator, aplicat adesea chiar și în spitalele de mărime mijlocie, este cel de separare în bloc septic și bloc aseptic, cu tratare diferențiată a salilor de operație și a anexelor medicale, în ce privește măsurile de asepsie.

(b) În cazul blocurilor operatorii cu o singura sala de operație, se vor aplica prescripțiile normelor Ministerului Sănătății privind ordinea de efectuare a operațiilor septice și respectiv aseptice.

Articolul 52

Soluționarea spatial-funcțională pentru blocurile operatorii diferă după mărimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 sali de operație, iar blocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 sali de operație.

Articolul 53

Un bloc operator mic se compune din următoarele categorii de spații:

(a) Spații medicale: 2-4 sali de operație cu anexele aferente:

● spalator-filtru pentru chirurgi,

● spalator pentru instrumente, prevăzut cu ghiseu pentru transferul instrumentelor murdare,

● spațiu de pregătire a bolnavului,

● spațiu pregătire materiale (după caz),

● spațiu pentru trezirea pacientilor (comun sau boxat),

● camera de odihnă pentru medici,

● camera de lucru pentru asistenți medicali,

● laborator pentru determinări de urgenta,

● sala aplicare proteze gipsate cu anexe pentru pregătirea feselor (după caz),

● camera protocol operator

● camera medici anestezisti.

(b) Spații gospodărești:

- boxa pentru depozitare materiale sterile și farmaceutice,

- depozit aparate,

- spațiu depozitare targi, carucioare,

- boxa pentru curățenie și colectare - evacuare obiecte murdare (rufe, deșeuri).

(c) Spații control și filtrare accese:

- filtru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare targa),

- filtru personal medical (separat pe sexe) cuprinzând vestiar și grup sanitar cu dus,

- dispecerat - programare (după caz).

Articolul 54

(a) Anexele vor fi individualizate pentru fiecare sala de operație.

(b) Se accepta amenajarea de anexe comune la doua sali de operație numai în cazul în care cel puțin o sala a blocului operator dispune de anexe individualizate.

Articolul 55

Spațiile tehnice pentru instalațiile aferente blocului operator:

(a) vor fi amplasate în afară blocului, dar în imediata vecinătate a acestuia,

(b) vor cuprinde următoarele:

● statie preparare apa sterila pentru spalare chirurgicala,

● statie preparare gaz de narcoza,

● statie de acumulatori și camera tablou electric,

● centrala de ventilație și tratare a aerului (după caz).

Articolul 56

Dispunerea spațiilor și organizarea circuitelor în interiorul blocului operator se va face pe principiul zonarii după cerințele de asepsie, trecerea făcându-se gradat dinspre spațiile neutre (condiții igienico-sanitare obișnuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu condiționari igienice speciale), la cele aseptice:

- zona filtre de acces și zona funcțiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator determinări de urgenta, etc.), fac parte din zona neutra.

- zona curata cuprinde camera de pregătire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spațiul de lucru al asistentilor medicali, camera de odihnă medici, camera de gipsare, etc.,

- zona aseptica cuprinde sala de operație și spațiul de spalare și echipare sterila a echipei operatorii.

Articolul 57

În blocurile operatorii mari se accepta cuprinderea unei stații de sterilizare proprii, distinctă de statia centrala de sterilizare care deservește restul serviciilor din spital. Descrierea modului de conformare și organizare a unei stații de sterilizare se face la punctul 2.8.

Articolul 58

În blocurile operatorii mari se mai pot prevedea și alte spații după cum urmează:

● camera dezinfecție aparatura medicală mobila,

● punct farmaceutic,

● bănci de tesuturi,

● post de lucru pentru medici și personal mediu anestezie,

● mic oficiu pentru ceai, cafea, legat de zona de odihnă a personalului medical etc.

Articolul 59

Dimensionarea diverselor spații specifice este determinata de tipul de intervenții chirurgicale, mărimea echipelor operatorii, mărimea blocului operator, nivel de echipare cu aparatura, soluția generală de conformare a blocului operator după cum urmează:

● pentru sala de operație dimensiunile minime variaza de la 30 mp la 40 mp arie utila,

● pentru celelalte spații medicale, aria utila nu va fi mai mica decât:

- 12 mp - sala spalare și imbracare chirurgi pentru o sala,

- 18 mp - sala spalare și imbracare chirurgi comuna la doua sali,

- 10 mp - sala spalare instrumente,

- 12 mp - un post de pregătire preoperatorie,

- 10 mp - un post de trezire postoperatorie,

- 25 mp - sala de gipsare.

● Înălțimea libera a sălii de operație va fi de 3,2 mp

● Ușile salilor de operații se prevăd cu lățimea de min. 1,20 m.

Articolul 60

Blocul operator va avea:

(a) legătură directa cu serviciul anestezie - terapie intensiva și sterilizare centrala (dacă nu are sterilizare proprie);

(b) asigurate legături ușoare cu: blocul de nașteri (când acesta nu are sala proprie de operații cezariene), serviciul de roentgendiagnostic, serviciul de urgenta, laboratorul de anatomie patologica (pentru examene extemporanee) și secțiile de spitalizare.

Serviciul de anestezie - terapie intensiva (AȚI)

Articolul 61

Serviciul AȚI centralizează toate cazurile medicale grave, care necesita supraveghere continua și îngrijire intensiva 24 de ore din 24. Asistența medicală se asigura de un personal înalt calificat, cu ajutorul unei aparaturi medicale specializate (pentru compensarea și monitorizarea funcțiilor vitale ale organismului bolnavilor)

Articolul 62

Mărimea serviciului (număr de paturi) variaza în funcție de capacitatea și profilul spitalului.

(a) Serviciile AȚI mici (sub 15 paturi) precum și cele pentru spitalele de specialitate, se zoneaza în sector septic și respectiv sector aseptic.

(b) Serviciile AȚI mari, în spitalele multiprofilate, se organizează pe sectoare (unități) distincte, după profilul medical sau după gravitatea cazurilor, prevăzându-se și un compartiment amenajat corespunzător destinat cazurilor septice.

Articolul 63

Pentru unele profiluri medicale, dacă particularitățile procedurilor medicale și/sau numărul de paturi aferent o justifica, se pot organiza compartimente de terapie intensiva specializate, distincte de unitatea centrala, amplasate în secțiile medicale respective; este cazul mai ales pentru următoarele specialități: cardiologie și boli vasculare, pediatrie, arsi și traumatologie, transplant de organe.

Articolul 64

Spațiile componente ale serviciului AȚI sunt următoarele:

● unitățile de îngrijire - saloane sau nuclee cu spații aferente pentru: postul de supraveghere (directa și/sau monitorizata), grupul de igienizare, depozite diverse;

● camera de lucru pentru asistente, cuplata cu statia centrala de monitorizare și semnalizare;

● cabinete medici anestezisti cu grup sanitar;

● sala de mici intervenții și tratamente speciale, cu anexele ei (la serviciile mari);

● depozite pentru aparatura, instrumentar, produse farmaceutice;

● mic laborator pentru determinări de urgenta (se poate utiliza în comun cu blocul operator);

● boxa pentru lenjerie curata;

● spațiu sanitar pentru prelucrare și igienizare obiecte de inventar, cu boxa pentru colectare obiecte murdare (rufe, deșeuri);

● vestiar-filtru pentru personalul medical, prevăzut cu grup sanitar și dus;

● filtru de acces pentru pacienti și materiale, cuplat cu un spațiu (vestiar) pentru echiparea în vestimentatie de protecție a persoanelor străine serviciului (apartinatori sau alt personal) medical decât al secției.

Articolul 65

Circuitul interior al persoanelor este de tip închis pe considerente de asepsie, dar și pentru izolare față de perturbari externe (agitatie, zgomot, vizite inoportune).

Articolul 66

Unitatea (nucleul) de îngrijire intensiva se conformează și dimensioneaza în raport de cazuistica proprie spitalului, respectiv de numărul de paturi afectat unei echipe de îngrijire.

● Capacitate optima:

- 5-6 paturi aferente unui post de supraveghere;

● Capacitate maxima:

- 8 paturi (la mai multe paturi aferente unui post de supraveghere, îngrijirea nu se mai considera intensiva)

● arie utila minima/pat: 12 mp

● arie utila minima /post supraveghere: 12 mp (recomandat 15 mp)

● dotare sanitară aferentă: grup sanitar cu closet, lavoar și "ploscar".

Articolul 67

(a) Modul optim de alcătuire a unei unități de îngrijire este de tip nucleu cu camere (compartimente) de 1-2 paturi, grupate în jurul postului de supraveghere al echipei de îngrijire, prevăzut cu pereți vitrati și goluri de trecere spre acesta.

(b) Sistemul de spitalizare în saloane mari de 5-7 paturi, cu paturile izolabile prin perdele sau panouri ușoare este nerecomandat, fiind mai puțin igienic.

(c) Indiferent de soluția tipologica aplicată, fiecare unitate de îngrijire din AȚI va avea cel puțin o rezervă de un pat cu grup sanitar pentru cazurile care necesita izolare epidemiologica severă.

Articolul 68

(a) În mod curent, mai ales la spitalele mici și mijlocii, serviciul AȚI se amplaseaza în imediata vecinătate a blocului operator, pe același nivel cu acesta;

(b) Serviciul AȚI se poate amplasa și la nivel superior sau inferior față de blocul operator (la spitalele mari și foarte mari), cu condiția realizării unei legături directe, prin scara și ascensor.

Serviciul de sterilizare centrala

Articolul 69

În spitale activitățile de sterilizare se centralizează cu precădere în cadrul serviciului de sterilizare centrala, cu următoarele excepții obligatorii:

(a) Sticlaria și materialele de laborator se sterilizeaza în interiorul laboratorului;

(b) Produsele farmaceutice injectabile, se sterilizeaza în cadrul farmaciei;

(c) Biberoanele și alt inventar marunt legat de alimentația sugarului se sterilizeaza în compartimentul "biberonerie" al secției pediatrie.

Articolul 70

(a) Serviciul central de sterilizare va avea circuit închis pentru persoane, cu acces unic dinspre circulatiile generale ale spitalului;

(b) În cazul în care se alipeste blocului operator, mai poate avea o comunicare interioară cu circulatiile acestuia (prin usa în zona "murdara" și prin ghiseu în zona "curata" a blocului, descrise la art. 6 din prezentele norme).

Articolul 71

În cadrul serviciului de sterilizare, spațiile se împart și se aseaza în flux astfel încât să se asigure circuite separate pentru instrumentarul și materialele nesterile de cele sterile după cum urmează:

(a) zona de activitate cu materiale nesterile, cuprinzând spațiile pentru primire, depozitare temporară, sortare, prelucrare primara, introducerea în aparatele sau camera de sterilizare;

(b) zona de sterilizare propriu-zisa sau "zona fierbinte";

(c) zona de activitate cu materiale sterile, cuprinzând spațiile pentru scoatere din "zona fierbinte" și răcire, sortare, inscriptionare, depozitare, predare;

(d) sector anexe comune: birou evidenta, depozit detergenti și talc (după caz), vestiar și grup sanitar cu dus pentru personal.

Articolul 72

(a) Prelucrarea primara a materialelor nesterile este diferențiată ca proceduri pentru diferite categorii de materiale (instrumentar metalic, cauciucarie, material moale) și se desfășoară în spații distincte (boxe, alveole, nise).

(b) Spațiile vor fi echipate cu fronturi de lucru adecvate pentru spalare, pregătire (confectionare) material moale, pudrare cu talc, ambalarea, așezare pe rastele sau în casolete, conform cu tehnologia impusa de tipul de aparatura de sterilizare utilizat.

Articolul 73

"Zona fierbinte" poate fi alcătuită în doua moduri:

(a) fie dintr-o camera de sterilizare (eventual doua, separand sterilizarea umeda de sterilizarea uscata), asezata pe linia fluxului între zona nesterila și cea sterila, în care se amplaseaza aparatele de sterilizare și mesele pentru descărcarea casoletelor;

(b) fie din chiar frontul alcătuit din aparatura de sterilizare inseriata, dacă se utilizează autoclave și echipamente cu deschidere dubla, sistem recomandat la spitalele mijlocii și mari, pentru a asigura separarea completa a circuitului nesteril de cel steril.

Articolul 74

Sterilizarea materialelor se poate face conform

Ordinului Ministerului Sănătății nr. 185/2003 , aparatura fiind diferențiată în funcție de agentul sterilizant.

Articolul 75

(a) Dimensionarea și organizarea statiei de sterilizare se va face în funcție de:

● numărul de paturi (capacitatea spitalului), și numărul salilor de operație,

● cantitatea materialului de sterilizat, pe categorii, determinata în dmc/pat/zi, corespunzător profilului spitalului,

● tipul și capacitatea aparatelor de sterilizare,

● durata unui ciclu de sterilizare pe fiecare tip de aparat.

(b) Se recomanda prevederea pentru fiecare categorie de aparate a câte unuia suplimentar care să preia efectuarea operațiunilor în caz de avariere a aparatelor aflate în serviciu.

Articolul 76

(a) Serviciul de sterilizare centrala se amplaseaza cat mai aproape de blocul operator și trebuie să aibă legături cat mai directe cu serviciul AȚI, blocul de nașteri, serviciul de urgente, laboratoarele de explorari functionale, secțiile medicale cu paturi.

(b) La spitalele cu profil chirurgical sau la cele generale cu procent mare de paturi de chirurgie, se recomanda alipirea statiei de sterilizare la blocul operator, cu crearea unui circuit specializat pentru relația cu acesta.

(c) La spitalele generale mari și foarte mari, dacă mărimea blocului operator o justifica, se poate amenaja o statie de sterilizare proprie blocului operator, separand activitățile de sterilizare pentru restul spitalului.

Blocul de nașteri

Articolul 77

În blocul de nașteri se efectuează centralizat activitatea de asistența medicală calificată a parturientelor pe parcursul nașterii.

Articolul 78

Modul de conformare al blocului de nașteri și locul cel mai potrivit de amplasare în cadrul spitalului este dependent de:

● felul cum se organizează în cadrul spitalului, respectiv al secției de profil, asistența parturientelor de la primirea în spital și până la terminarea nașterii;

● capacitatea acestuia (număr de nașteri/zi, rezultată din capacitatea secției de obstetrica prevăzută în structura spitalului);

● sistemul adoptat pentru asistarea parturientei în timpul celor trei faze ale nașterii: travaliu, expulzie, postpartum.

Articolul 79

În principiu un bloc de nașteri este constituit din următoarele componente spatio-functionale:

(a) compartiment de primire și prelucrare sanitară specifică (dacă activitățile nu au fost preluate de serviciul de primire - internare descris la art. 29);

(b) Unități pentru naștere (o suita de spații pentru triada de activități specifice: travaliu, expulzie, postpartum);

(c) Eventual sala de operație descris la art. 56 și 59 din prezentele norme;

(d) Camera resuscitare nou-născut;

(e) Spații de lucru pentru personal (cabinet medici, camera de lucru moase, boxe depozitare instrumentar și materiale sterile);

(f) Spații gospodărești (mic oficiu alimentar, boxe depozitare lenjerie și efecte, spațiu colectare - evacuare rufe murdare și deșeuri);

(g) Filtru de acces și dotări sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar și dus, compartimentat pe sexe, grup sanitar paciente).

Articolul 80

(a) În blocurile de nașteri mici (2-3 unități de naștere), nu se recomanda prevederea unei sali de operație - pentru cezariene și alte urgente - acestea urmând a se efectua în blocul operator centralizat sau în sala de operații a secției de obstetrica-ginecologie.

(b) La blocurile de nașteri mari (peste 10 nașteri/zi) este indicată prevederea sălii de operație în cadrul blocului, precum și a spațiului de pregătire-trezire aferent.

Articolul 81

Blocul de nașteri va are un circuit închis, controlat prin filtre de acces.

Articolul 82

(a) Blocuri de nașteri va fi compartiment în sector septic și aseptic.

(b) Pentru spitalele mici și mijlocii, cu mai mult de 50 de paturi de obstetrica, una din unitățile de nașteri se va individualiza ca septica, va primi anexe sanitare proprii și se va izola în circuitul general al blocului de nașteri.

(c) În cadrul spitalelor de specialitate, cu secții de obstetrica care insumeaza mai mult de 150 de paturi, se vor crea doua blocuri de nașteri separate, dintre care unul septic.

Articolul 83

Unitatea de naștere se poate alcătui în mai multe moduri:

(a) camera de travaliu tip salon cu 2-3 paturi (14-20 mp), conectata la o sala de nașteri, prevăzută cu o nisa (boxa) pentru prelucrarea primara a nou-nascutului (minim 25 mp), urmată de o camera cu 2-3 paturi pentru terapia postpartum, cele trei încăperi având uși între ele. O astfel de unitate se prevede pentru cca. 20 de paturi de obstetrica;

(b) sala unica pentru travaliu și expulzie, destinată unei singure parturiente, dotată cu pat, masa ginecologica și punct pentru toaleta nou-nascutului (arie utila 22-25 mp); paturile pentru terapia postpartum se grupează la un loc pentru mai multe astfel de sali, în saloane de 2-3 paturi. Soluționată în acest fel, unitatea corespunde la cca. 15 paturi de obstetrica fiziologica pentru o sala de travaliu-expulzie.

Articolul 84

Amplasarea blocului de nașteri, se poate face conform următoarelor doua modele:

(a) Amplasarea în cadrul secției sau compartimentului de obstetrica (justificată la spitalele mici, dar și la spitalele generale mari, cu puține paturi de obstetrica);

(b) Amplasarea în apropierea blocului operator și a celorlalte servicii tehnico-medicale, avantajoasă pentru cooperarea cu acestea, necesară dacă spitalul are mai mult de doua secții de obstetrica. Aceasta soluție se aplică în mod curent la spitalele de specialitate (maternitati sau blocuri materno-infantile).

Laboratorul de analize medicale

Articolul 85

În acest compartiment se centralizează activitățile de laborator necesare examinării produselor biologice umane pentru o mai corecta apreciere a stării de sănătate sau a stadiului de imbolnavire a pacientilor. Laboratorul poate deservi atât pacientii internati în spital cat și pe cei ambulatori.

Articolul 86

Laboratorul va fi dimensionat și structurat funcțional în concordanta cu mărimea și profilul spitalului, respectiv cu capacitatea sectorului ambulator, dar și cu rangul spitalului în ierarhia unităților de asistența medicală.

Articolul 87

Laboratorul de analize medicale se va organiza conform

Ordinului Ministerului Sănătății nr. 119/2004 .

Articolul 88

(a) La spitalele clinice universitare, la unele spitale de specialitate cu programe asociate de cercetare (institute medicale), pe lângă laboratorul de analize curente se dezvolta și un sector mai mic sau mai mare de laboratoare specializate de cercetare clinica și/sau paraclinica, în care caz apare și un sector mare de creștere și întreținere de animale, numit biobaza.

(b) Biobaza va fi amplasata izolat, în afară clădirilor spitalului.

Articolul 89

(a) Conform normelor se vor separa încăperile cu activități periculoase și se vor delimita locurile de muncă în care operațiunile presupun degajari de noxe, prin crearea de boxe speciale sau nise de laborator;

(b) Asemănător se protejeaza și activitățile sau operațiunile care necesita condiții speciale de desfășurare în ceea ce privește mediul aseptic sau steril, ecranarea luminii, protecția față de vibratii etc.

Articolul 90

(a) Încăperile laboratorului de analize vor fi ferite de insolare și vor avea condiții de iluminare uniforma a zonelor de lucru. Orientarea favorabilă pentru fronturile cu ferestre este nord, nord-est și nord-vest.

(b) În cazul în care nu se pot evita orientările nefavorabile, se vor lua măsuri speciale de protecție și ecranare a suprafețelor vitrate (geamuri termoabsorbante, "brise-soleil").

Articolul 91

(a) Întregul laborator de analize medicale va fi amenajat în circuit închis pentru alți utilizatori decât personalul propriu;

(b) Accesul pacientilor sau al personalului medical din spital este permis numai în spațiile amenajate ca atare din compartimentul de recoltare directa a produselor biologice și camera sau ghiseu pentru primire probe respectiv ghiseul pentru eliberare rezultate.

(c) Fiecare încăpere a laboratorului de bacteriologie, virusologie, microbiologie, biochimie va fi asigurata cu sursa de apa potabilă rece și calda, iluminat electric, gaze.

Articolul 92

Amplasarea laboratorului va permite legături directe cu serviciul de explorari functionale și legături ușoare cu secțiile de spitalizare, sectorul ambulator, serviciul de urgenta și compartimentul de spitalizare de o zi.

Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic

Articolul 93

Serviciul grupează centralizat toate investigațiile bazate pe utilizarea radiatiei Roentgen pentru aducerea în domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigații, cel al tehnicilor de examinare imagistica.

Articolul 94

(a) Serviciul de roentgendiagnostic este una din unitățile nucleare ce se pot constitui în cadrul spitalelor, pentru care este obligatorie solicitarea și obținerea de avize speciale, de amplasare și funcționare, din partea autorităților responsabile cu controlul activităților ce folosesc radiatii nucleare.

(b) Modul de utilizare a radiatiei Roentgen pentru diagnosticul medical, condițiile ce trebuie să le îndeplinească aparatura, precum și modul de alcătuire, dimensionare și ecranare la radiatii a încăperilor, sunt strict condiționate de normele de securitate nucleara - regimul de lucru cu surse de radiatii nucleare.

Articolul 95

La proiectare sau reamenajare, dimensionarea și structurarea serviciului este dependenta de numărul și tipul de aparate radiologice ce urmează a se instala, de cerințele fluxului medical specific, de considerente de optimizare a măsurilor de radioprotectie. Pentru fiecare aparat sunt precis determinate necesarul de încăperi și condiții tehnologice de montaj.

Articolul 96

(a) Tipurile de aparate radiologice utilizate în mod curent în serviciul de roentgendiagnostic sunt:

● aparate de Rx-scopie și Rx-grafie, independente sau cuplate la un post comun de comanda;

● aparate de Rx-grafie specializată (angiografie, mamografie, limfografie, radiografie dentara);

● aparate pentru microradiofotografie (MRF);

● aparate pentru tomografie computerizata (CT).

(b) Pentru fiecare aparat sau pentru un cuplaj de aparate se constituie o unitate funcțională de examinare.

Articolul 97

În structura serviciului de roentgendiagnostic intra următoarele categorii de spații:

(a) Unitățile functionale de examinare (compuse din camera de investigatie, posturile de comanda și control, boxele de dezbracare pentru pacienti, spațiile sanitare și tehnice aferente);

(b) Spații de asteptare pentru pacienti cu grupuri sanitare aferente;

(c) Spații medicale pentru relația cu pacientul (secretariat, cabinete de consultații);

(d) Spații pentru personal în afară relatiei cu pacientul (cabinete de lucru ale medicilor, camere de odihnă personal, vestiare cu dus și grupuri sanitare);

(e) Spații pentru prelucrare și stocare filme radiologice (developare, triere, uscare, citire, depozitare);

(f) Spații pentru întreținere și activități gospodărești (camera pentru tehnician de întreținere, depozit piese de schimb, boxe pentru întreținere și curățenie etc.).

Articolul 98

Unitatea Rx-scopie și Rx-grafie clasica, intalnita la toate spitalele, este constituită din următoarele încăperi:

(a) Cele doua camere de investigatie, fiecare de minim 20 mp (cu raportul laturilor de minim 2/3), ecranate corespunzător la radiatii conform cu puterea aparatului,

(b) Camera de comanda (comuna pentru cele doua aparate) cu suprafața de minim 8 mp, prevăzută cu vizoare de sticlă plumbata spre camerele de investigare, sau vizionare directa pe monitor TV,

(c) Boxe de imbracare - dezbracare pentru pacienti, pe fluxul de intrare în camerele de investigare,

(d) Spațiul de lucru pentru asistenți medicali (preparare bariu, preparare seringi și substanțe de control injectabile) cu suprafața de minim 6 mp, în relație directa cu camerele de investigare,

(e) Grup sanitar pentru pacient, în relație cu camera de Rx-scopie.

Articolul 99

Pentru unitatea de angiografie, în care se efectuează cateterism vascular, nu sunt necesare boxele de dezbracare, dar este necesar un spațiu de pregătire a pacientului, un spațiu de spalare pentru medici și o boxa pentru spalarea instrumentarului utilizat. Camera de investigatie va avea minim 25 mp.

Articolul 100

Unitatea de tomografie computerizata se compune din: camera de investigatie (30-35 mp), camera de comanda (minim 15 mp) prevăzută cu vizor mare de vizionare radioprotejat, camera pentru computere (10-12 mp), camera pentru pregătirea bolnavului, boxe de dezbracare, camera pentru evaluare, spațiile tehnice indicate de furnizorul aparatului.

Articolul 101

Unitatea de microradiografie va cuprinde: camera de investigatie (18-20 mp), camera de comanda (care este și spațiul de lucru al persoanei care manipuleaza aparatul) și boxele de dezbracare pentru pacienti.

Articolul 102

Spațiile destinate prelucrării filmelor radiologice.

Articolul 103

(a) Amplasarea serviciului de roentgendiagnostic se face preferențial la nivelurile inferioare ale clădirii (demisol, parter, etaj 1) datorită încărcării structurale mari date de greutatea aparaturii și a elementelor constructive de ecranare (plumb, tencuieli baritate).

(b) Nu exista contraindicatii de amplasare a altor servicii sau compartimente ale spitalului în vecinătatea unităților radiologice (lateral, la nivelul superior sau la nivelul inferior), dacă se aplică măsurile normate de radioprotectie la elementele constructive de separare față de alte spații.

Articolul 104

Serviciul de roentgendiagnostic va avea legături cat mai directe posibil cu blocul operator, serviciul de urgenta, secțiile medicale și serviciul de explorari functionale.

Articolul 105

(a) La spitalele mari și foarte mari, se accepta amplasarea unor unități radiologice distincte de serviciul central, în sectorul de urgente, în blocul operator, în secția de ortopedie.

(b) Aceste unități se vor trata ca activități nucleare distincte și se vor supune, ca și serviciul central, reglementărilor normative privind utilizarea radiatiilor Roentgen.

Serviciul (laboratorul) de explorari functionale și alte investigații anatomo-fiziologice complexe

Articolul 106

În cadrul acestui serviciu se grupează, centralizat pe spital, o mare varietate de tehnici de investigare, bazate pe utilizarea unor aparaturi specializate de înaltă tehnologie și care permit obținerea de date referitoare la potențialul funcțional al diferitelor organe și sisteme ale corpului uman.

Articolul 107

La proiectarea sau amenajarea serviciului:

(a) se va preciza tipul și numărul de laboratoare de explorari functionale necesare (în funcție de mărimea și profilul spitalului),

(b) se va stabili împreună cu proiectantul modul de organizare generală a serviciului (schema de grupare a unităților pe compartimente),

(c) se va indica aparatura medicală cu care se intenționează să se echipeze fiecare laborator în parte (întrucât conformarea și dimensionarea spațiilor este dependenta de prescripțiile și condiționarile furnizorului de echipamente și aparate medicale).

Articolul 108

În mod uzual, în spitalele generale mijlocii și mari, unitățile de explorari functionale vor fi grupate pe compartimente, în funcție de organele și sistemele anatomo-fiziologice investigate, astfel:

(a) Explorari cardio-respiratorii și cardio-vasculare (electrocardiografie (EKG), diagnostic ultrasonic, probe de efort, ventilație pulmonara, bronhoscopie etc.);

(b) Explorari ale funcțiilor digestive (tubaje gastrice și duodenale, colonoscopie, rectoscopie etc.);

(c) Explorari ale sistemului nervos (electroencefalografie (EEG), excitabilitate neuro-musculara, etc.);

(d) Explorari ale funcțiilor metabolice;

(e) Explorari ale funcțiilor renale (citoscopie, cateterism uretral etc.);

(f) Explorari oftalmologice;

(g) Explorari imagistice generale (ecografie, tomografie cu rezonanta magnetica - RMN).

Articolul 109

În cadrul serviciului:

(a) Laboratoarele aparținând aceluiași compartiment se grupează pe un circuit intern care, pe lângă cabinetele destinate examinării propriu-zise, mai cuprinde: încăperi de lucru pentru medici și personal sanitar mediu, camere pentru pregătirea pacientului în vederea examinării (după caz), anexe sanitare și gospodărești, precum și eventualele spații tehnice aferente echipamentului medical.

(b) Pentru fiecare compartiment, sau în comun pentru doua-trei compartimente (în funcție de amploarea acestora și de schema generală de organizare a serviciului), se prevăd spațiile de asteptare pentru pacienti cu grupurile sanitare aferente, ghiseul de relații cu pacientul (informare, programare, eliberare rezultate).

Articolul 110

Evoluția tehnicilor de explorare endoscopica și laparoscopica, combinate cu proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizari, extirpari, suturari), pune problema scoaterii laboratoarelor de endoscopie din cadrul compartimentelor specializate și grupării lor într-un serviciu (compartiment) autonom de endoscopie, prevăzut cu toate anexele medicale, tehnice și gospodărești necesare; în acest caz modelul tipologic de organizare a compartimentului de endoscopie va fi mai apropiat de cel utilizat pentru blocul operator.

Articolul 111

La spitalele mari și foarte mari, unele unități de explorari functionale se pot regasi și în componenta secțiilor medicale cu paturi, distinct de amplasarea lor în serviciul central (de ex: cabinet de ecografie în secția de obstetrica-ginecologie, cabinet EKG în secția de cardiologie).

Articolul 112

(a) Amplasarea serviciului de explorari functionale se va face în apropierea serviciului de roentgendiagnostic și a laboratorului de analize medicale.

(b) Se va asigura o legătură directa cu serviciul de urgenta, cu sectorul ambulator și cu compartimentul de spitalizare de o zi.

Laboratoarele de medicina nucleara

Articolul 113

Procedurile medicale care utilizează pentru diagnostic și/sau terapie substanțe radiofarmaceutice (izotopi) se izoleaza de restul activităților medicale, constituind un serviciu distinct în cadrul spitalului: laboratorul de medicina nucleara. Acest serviciu se organizează în spitalele generale mari și foarte mari, precum și în unele spitale de specialitate, cum ar fi cele de oncologie, endocrinologie, reumatologie etc.

Articolul 114

În componenta serviciului pot intra (după caz) următoarele compartimente:

(a) Izotopodiagnostic (unitate de explorari cu aparatura de tip scaner sau tip scintigraf);

(b) Izotopoterapie (microunitate de spitalizare pentru pacienti tratați cu produse radiofarmaceutice);

(c) Laborator de analize medicale (pentru analiza produselor biologice ale pacientilor tratați sau investigati cu izotopi);

(d) Laborator de preparare și dozare (dilutie) a substanțelor radiofarmaceutice;

(e) Anexe functionale și tehnice comune pentru:

● depozitarea surselor radioactive,

● decontaminarea lenjeriei și obiectelor de inventar,

● decontaminarea personalului,

● dezactivarea deșeurilor radioactive lichide și solide,

● tratarea și filtrarea aerului.

Articolul 115

Laboratorul de medicina nucleara se organizează ca o "unitate nucleara de lucru cu surse deschise" în sensul definit de norme.

Articolul 116

(a) Laboratorul se amenajeaza în circuit închis, protejat prin filtre și ecluze cu control dozimetric, la intrarea în laborator și la trecerea dintr-un compartiment în celălalt.

(b) Operațiunile de transvazare a surselor cu concentrație mare se fac în nise, boxe special amenajate.

(c) Efluentii și deșeurile solide radioactive se colectează și se stocheaza pe o durată de timp necesară dezactivarii.

(d) Aerul viciat din nise, boxe sau alte zone cu posibile concentrari de particule radioactive, se filtreaza și se controlează înainte de evacuarea în exterior.

Articolul 117

(a) Laboratorul de medicina nucleara se amplaseaza la parterul sau demisolul construcției, sub acesta urmând a fi soluționat un spațiu tehnic propriu, delimitat față de alte spații comune sau de alte funcțiuni ale clădirii.

(b) În afară accesului dinspre circulatiile interioare ale spitalului, laboratorul de medicina nucleara va beneficia de un acces propriu direct din exterior, pentru aprovizionarea cu produse radiofarmaceutice și pentru expedierea deșeurilor nedezactivate.

(c) Nu sunt contraindicatii în ceea ce privește amplasarea altor funcțiuni spitalicești în spațiile aflate alături sau deasupra încăperilor laboratorului.

Serviciul fizioterapie și recuperare medicală

Articolul 118

Procedurile de fizioterapie și recuperare medicală, mai amplu sau mai puțin dezvoltate, sunt nelipsite în structura spitalelor moderne, fie ca tratament asociat, fie ca tratament principal în cazul spitalelor de specialitate. Amploarea și structura serviciului sunt în funcție de capacitatea spitalului, de profilul acestuia și, după caz, de asocierea dispensarului policlinic.

Articolul 119

Serviciul de fizioterapie și recuperare medicală poate cuprinde în structura sa următoarele compartimente:

(a) Cultura fizica medicală (kinetoterapie)

(b) Electro-fototerapie

(c) Hidro-termoterapie

(d) Masoterapie

(e) Pneumoterapie

(f) Psihoterapie și terapie ocupationala

Articolul 120

Pentru compartimentul de kinetoterapie (cultura fizica medicală) sunt necesare următoarele spații:

(a) Sala de gimnastica în grup (dimensionata pentru 10-12 persoane).

(b) Sala de gimnastica analitica (pentru 2-3 persoane),

(c) Sala de elongatii,

(d) Sala de terapie pe aparate,

(e) Anexe: camere instructori, depozit materiale, vestiare pentru pacienti separate pe sexe, grupuri sanitare.

Articolul 121

Compartimentul de electro-fototerapie:

(a) se subimparte pe unități după tipurile de proceduri utilizate:

● terapie cu curenți de joasa frecventa sau ultrasunete;

● terapie cu curenți de frecventa medie;

● terapie cu curenți de înaltă frecventa;

● terapie cu câmpuri electromagnetice;

● fototerapie.

(b) În general aplicarea procedurilor de electroterapie se face în boxe de câte un pat cuplate mai multe în cadrul unui cabinet, care va avea prevăzut și un spațiu de lucru pentru personalul medical.

(c) Procedurile cu curenți de înaltă frecventa se izoleaza în încăperi distincte de celelalte proceduri; de asemeni procedurile bazate pe câmpuri electromagnetice vor avea aparatele instalate în camere individualizate protejate corespunzător.

(d) Încăperea pentru ultraviolete va fi închisă și controlată în ceea ce privește ozonarea aerului.

(e) Compartimentul va mai cuprinde: camera de odihnă pentru personal, boxe de dezbracare pentru pacienti, grupuri sanitare.

Articolul 122

(a) În compartimentul de hidroterapie se grupează următoarele unități:

● hidrotermoterapie

● hidroelectroterapie

● hidrokinetoterapie

(b) Unitățile de hidrokinetoterapie se amplaseaza împreună într-o sala mare, incalzita și ventilata corespunzător, prevăzută la intrare cu filtre-vestiar, closete și dușuri pentru pacienti precum și o camera cu grup sanitar pentru instructori. Bazinele mari vor avea scări și rampe comode pentru acces, balustrade de protecție la exterior, balustrade de sustinere la interior.

(c) Celelalte unități de hidroterapie se amplaseaza în spații boxate și inseriate, accesibile pe o parte pentru pacienti (prin intermediul boxelor de dezbracare) și deservite pe cealaltă parte de personalul specializat.

(d) În cadrul compartimentului se mai prevăd: camera de lucru și odihnă pentru personal, depozit pentru lenjerie umeda dotat cu aparate de uscare, depozit pentru lenjerie curata, boxa curățenie.

Articolul 123

Compartimentul de masoterapie:

(a) se subimparte în unitate pentru proceduri uscate și unitate pentru proceduri umede (dus-masaj, masaj subacval).

(b) Unitatea pentru proceduri umede se poate cupla cu celelalte unități de hidroterapie, unitatea pentru masaj uscat amplasandu-se de regula între compartimentul de hidroterapie și cel de cultura fizica medicală.

(c) Masajul uscat se executa în boxe individuale inseriate, pe lângă care se prevede o camera de odihnă pentru maseuri cu grup sanitar și dus.

Articolul 124

Compartimentul de pneumoterapie

(a) poate avea în componenta o unitate de aerosoli, o unitate de inhalatii, barocamera, o unitate de gimnastica respiratorie la aparate.

(b) Unitatea de aerosoli se organizează fie într-o încăpere boxata pentru proceduri individuale, fie într-o sala comuna pentru mai mulți pacienti dacă se fac tratamente cu ultrasonoaerosoli.

(c) Unitatea de inhalatii este asemănătoare celei pentru aerosoli.

(d) Barocamera va fi dimensionata corespunzător pentru un grup de 18-20 pacienti, asezati pe scaune.

(e) În cadrul compartimentului se mai prevăd stații de lucru și de odihnă pentru personalul medical, grupuri sanitare, boxe pentru lenjerie curata și murdara, eventuale anexe tehnice pentru echipamente.

Articolul 125

Compartimentul de psihoterapie și ergoterapie (terapie operationala):

(a) se adresează special pacientilor ce efectuează tratamente dificile și/sau de lungă durata, fiind prezent la spitale de boli cronice, spitale pentru handicapati sau la spitale generale mari și foarte mari care au secții de acest fel;

(b) Unitatea de psihoterapie are în componenta cabinete pentru tratament individual, sala pentru psihoterapie de grup și grupuri sanitare pentru personal și pacienti;

(c) Unitatea de terapie ocupationala cuprinde un număr de sali-atelier specializate pentru diferite activități (lucru manual, desen-pictura, tâmplărie), camere pentru personal, depozite de materiale, grupuri sanitare.

Articolul 126

(a) În zona accesului în serviciul de fizioterapie și recuperare medicală se amplaseaza secretariatul de programare și luare în evidenta, cabinete pentru medici de specialitate și pentru asistența sefa, garderoba pentru pacientii ambulatorii, vestiare pentru personal medical, depozite de lenjerie și cele pentru diferite produse farmaceutice necesare procedurilor.

(b) Spațiile de odihnă post tratament pentru pacienti se pot amplasa centralizat (în zona intrării), pentru serviciile mici, sau pe grupe de compartimente, în cazul serviciilor amplu dezvoltate.

Articolul 127

(a) Amplasarea serviciului în cadrul spitalului va asigura legăturile directe cu secțiile medicale de spitalizare (prin intermediul nodului de circulație verticala) și cu zona de acces în sectorul ambulator.

(b) Nu se permite ca serviciul să fie traversat de circulația generală a spitalului.

(c) Dacă serviciul are în componenta un compartiment de hidroterapie este recomandabila amplasarea lui la nivelul inferior (demisol sau parter) respectiv peste subsolul tehnic prin care se face distribuirea instalațiilor și vizitarea lor.

(d) Se poate adopta și amplasarea serviciului pe doua niveluri, caz în care la nivelul superior se amplaseaza compartimentele "uscate" (electroterapie, pneumoterapie, cultura fizica medicală, psihoterapie), asigurându-se o circulație verticala proprie (scara) între cele doua niveluri.

Laboratorul de anatomie patologica și prosectura

Articolul 128

Serviciul este destinat efectuării de examene anatomo-patologice ale pacientilor decedati (autopsie, analize de organe, tesuturi și produse biologice), dar și pentru examinari ale unor tesuturi prelevate de la pacienti vii (biopsii, punctii, extirpari chirurgicale).

Articolul 129

Cele doua componente ce intră în structura serviciului, urmând a avea circuite interne relativ autonome sunt:

(a) Prosectura (prelucrare cadavre și autopsie) și

(b) Laboratoare (histopatologie, histochimie, citologie).

Articolul 130

(a) Compartimentul de prosectura se prevede la toate tipurile de spital.

(b) Laboratorul de anatomie patologica nu se organizează distinct la spitalele mici; în cazul acestora, sălii de autopsie i se alătură o încăpere anexa pentru lucrări de laborator.

(c) La spitalele teritoriale județene, de regula, pentru utilizarea mai eficienta a personalului și aparaturii din dotare, laboratorului de anatomie patologica i se asociaza "Laboratorul județean de medicina legală".

(d) La spitalele clinice serviciul se poate amplifica cu spațiile necesare pentru învățământul medical de specialitate, cu respectarea normelor.

Articolul 131

Compartimentul de prosectura cuprinde următoarele spații:

(a) Camera frigorifica boxata pentru depozitarea cadavrelor;

(b) Sala de autopsie (cu unul sau doua posturi de autopsie, în funcție de mărimea spitalului);

(c) Sala pt. pregătirea cadavrelor pentru predarea cadavrelor către apartinator;

(d) Spațiu pentru predarea cadavrelor către apartinator, cu acces propriu spre exterior;

(e) Hol asteptare apartinatori, prevăzut cu grup sanitar;

(f) Birou întocmire documente decese;

(g) Spațiu de odihnă și grup sanitar cu dus, pentru personal;

(h) Laborator aferent autopsie (după caz).

Articolul 132

Compartimentul laboratoare de anatomie patologica cuprinde:

(a) Spații pentru prepararea probelor și pieselor anatomice;

(b) Spații pentru diverse determinări histochimice, citologice etc.

(c) Camera microscopie și histoteca;

(d) Depozit sau spațiu de expunere piese anatomice;

(e) Boxe de depozitare reactivi, chimicale;

(f) Camera medicului șef;

(g) Anexe pentru personal.

Articolul 133

Operațiunile de autopsie și cele de determinări de laborator sunt generatoare de noxe (mirosuri, degajari de vapori toxici) și implica pericol de infectare. Prevederea de nise de laborator pentru localizarea acestora și ventilarea mecanică a încăperilor sunt obligatorii. Pereții camerelor vor fi faiantati (până la h = 2 m), restul în ulei. Podeaua prevăzută cu sifon în pardoseala, panta de scurgere racordata la rețeaua de canalizare. Reziduurile se dezinfecteaza înainte de deversare. Încăperile vor fi prevăzute cu instalații de apa calda și rece, instalații electrice și dușuri pt. personal.

Articolul 134

Amplasarea serviciului se face:

(a) În asa fel încât să se asigure un acces direct din exterior pentru apartinatori și preluarea cadavrelor. În zona acestui acces se va prevedea un spațiu pentru staționarea masinii mortuare, ferit vederii dinspre saloanele bolnavilor.

(b) Accesul dinspre spital va fi amenajat cu un filtru igienico-sanitar, care să asigure izolarea circuitului intern al serviciului de restul circulatiilor din spital. Dinspre acest acces se vor asigura legături directe cu blocul operator și nodul de circulație verticala al sectorului de spitalizare.

Farmacia

Articolul 135

(a) Serviciul asigura primirea, depozitarea și controlul produselor farmaceutice fabricate industrial, prepararea unor medicamente, portionarea și reambalarea medicamentelor conform prescripțiilor medicale din spital, etc.

(b) În funcție de mărimea și profilul spitalului, farmacia poate avea și laborator de preparare a soluțiilor sterile injectabile.

Articolul 136

Farmacia cuprinde următoarele compartimente:

● primire și depozitare medicamente,

● preparare și prelucrare medicamente,

● laborator de produse sterile injectabile (după caz),

● eliberare medicamente,

● anexe comune pentru personal.

Articolul 137

(a) Primirea produselor farmaceutice se face în camera de recepție, unde se face și depozitarea lor provizorie în vederea trierii și controlului.

(b) Accesul se asigura direct din exterior și se prevede cu rampa de descărcare.

(c) Camerele de depozitare se separa pe tipuri de produse farmaceutice:

● specialități (medicamente, plante, ceaiuri),

● chimicale grele (produse livrate în ambalaje mari, bidoane, damigene),

● chimicale ușoare (produse livrate în flacoane, sticle, pachete),

● produse inflamabile (alcool, eter, acetona),

● materiale aseptice (pansamente, vata).

(d) Medicamentele și produsele farmaceutice termolabile se păstrează în frigidere.

(e) Într-o încăpere distinctă se va asigura depozitarea ambalajelor returnabile și a altor materiale necesare prelucrarilor în farmacie (flaconase, pungute, dopuri, etichete), prevăzută cu spațiu de spalare a acestora.

(f) În funcție de mărimea spitalului, respectiv a farmaciei, unele din depozite se pot cupla (cele pentru chimicale grele și ușoare și cele pentru specialități și materiale aseptice).

Articolul 138

Dacă farmacia are laborator de produse sterile injectabile, se va prevedea un depozit distinct pentru substantele și materialele necesare acestui laborator.

Articolul 139

(a) Prepararea și prelucrarea medicamentelor conform retetelor, respectiv prepararea formulelor magistrale, divizarea și reambalarea medicamentelor condiționate, precum și controlul produselor farmaceutice recepționate se face în camera denumita receptura-oficina și în laboratorul anexat acesteia.

(b) Pentru spalarea, uscarea și depozitarea veselei și ustensilelor se prevede o boxa (încăpere) specializată, accesibila din oficina și laborator.

Articolul 140

(a) Laboratorul pentru produse sterile injectabile se proiectează conform normelor în vigoare. El se compune dintr-o suita de camere, ordonate tehnologic, ce alcătuiesc un circuit închis față de restul farmaciei.

(b) Accesul personalului în camera de preparare a soluțiilor sterile se face numai prin filtru, iar comunicarea dintre aceasta camera și celelalte spații din fluxul de producție se asigura prin ghisee.

Articolul 141

Spațiul pentru eliberare medicamente este interfata farmaciei cu spitalul, locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu retete medicale prescrise și de unde se eliberează medicamentele și celelalte produse farmaceutice. Restul farmaciei este accesibil numai personalului propriu (circuit închis).

Articolul 142

În cadrul farmaciei se mai pot organiza următoarele spații anexe:

● biroul dirigintelui (amplasat în apropierea zonei de eliberare a medicamentelor),

● camera de odihnă și vestiarul personalului cu grup sanitar și dus,

● boxa pentru arhivarea documentelor.

● boxa pentru curățenie și dezinfecție.

Articolul 143

(a) Farmacia trebuie să aibă o buna legătură cu toate serviciile medicale ale spitalului, de aceea va fi cat mai ușor accesibila dinspre nodul de circulație verticala.

(b) Pentru a permite accesul direct din exterior, amplasarea favorabilă este la parter sau al demisol (cu asigurarea luminarii convenabile a spațiilor de lucru).

(c) În cazul amplasarii farmaciei la etajul 1, între spațiul de recepție accesibil din exterior și restul farmaciei se va asigura o legătură directa, proprie, prin ascensor de materiale și scara.

Blocul alimentar (bucatarie)

Articolul 144

Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacientii și insotitorii internati, precum și pentru personalul care servește masa la spital, bucataria dimensionandu-se în funcție de numărul de portii.

Articolul 145

În cadrul blocului alimentar se vor amenaja următoarele sectoare:

(a) Recepție și depozitare produse alimentare neprelucrate;

(b) Spații prelucrari primare;

(c) Spații pentru prelucrari finale;

(d) Spațiu pt. depozitarea alimentelor pentru o zi (depozit de zi);

(e) Oficiu de distribuție;

(f) Control dietetic;

(g) Anexe pentru personal.

Articolul 146

(a) Bucataria are circuit închis, cu acces direct din exterior pentru aprovizionare și evacuare deșeuri menajere;

(b) Interfata spre spital o constituie oficiul de distribuție în care are acces personalul de îngrijire din secțiile medicale, precum și cel de deservire al cantinei (restaurantului cu autoservire).

Articolul 147

Condițiile de recepție și depozitare, prelucrare și preparare a alimentelor, modul de organizare a circuitelor bucatariei și măsurile de protecție igienico-sanitare sunt cele prevăzute în normele și prescripțiile referitoare la unitățile de alimentație publică.

Articolul 148

Spațiile pentru depozitarea produselor alimentare neprelucrate se vor dimensiona în funcție de stocul necesar pentru fiecare categorie, ținând seama ca la unele produse de baza se face aprovizionarea pentru durate de timp mai lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezerva pentru cazuri de dificultăți de aprovizionare sau dezastre.

Articolul 149

Camerele pentru prelucrari primare:

(a) vor fi în număr de minim doua, recomandabil trei (separat pentru legume, carne, peste, păsări).

(b) se vor conecta direct cu spațiile bucatariei propriu-zise sau prin intermediul unui coridor intern "curat", neinterferat de circuitele de aprovizionare "murdare".

Articolul 150

(a) În bucataria propriu-zisa se vor organiza distinct următoarele zone de preparare (eventual separate prin pereți de compartimentare parțială, la blocurile alimentare de mare capacitate):

● prelucrari termice pentru mesele principale (bucataria calda),

● prelucrari dietetice,

● prelucrari pentru micul dejun (bucatarie lapte-ceai),

● bucatarie rece.

(b) Preparatele de patiserie-cofetarie se vor prelucra într-o încăpere distinctă.

(c) Anexat direct bucatariei se amplaseaza camera pentru spălat vase.

Articolul 151

Modul de amenajare a oficiului de distribuție a mancarii depinde de sistemul adoptat pentru livrarea acestora la secțiile de spitalizare, astfel:

(a) livrarea alimentelor preparate se face pentru întreaga cantitate necesară unei secții (în recipiente mari); în acest caz încălzirea și portionarea mancarii se face în oficiile alimentare ale secțiilor și tot aici se spala și se păstrează vesela pentru pacienti și carturile (carucioarele) de transport. Oficiile alimentare se vor dimensiona și echipa corespunzător acestor activități;

(b) din blocul alimentar, alimentele preparate se livreaza gata portionate pentru fiecare pacient, situație în care oficiul de distribuție (sau bucataria) va fi dotată cu o linie specială de portionare și catering. În acest caz, adiacent oficiului de distribuție se vor prevedea spații, echipate cu linii mecanizate, pentru spalarea veselei întregului spital și igienizarea carturilor; carturile pentru transportul mancarii portionate vor fi izolate termic; oficiile alimentare din secții se vor dimensiona minimal.

Se recomanda ca hrana bolnavilor să fie servita la aproximativ 30 min. de la preparare. În caz contrar ele trebuie menținute la o temperatura > 60°C sau la max. 8°C. Alimentele preparate în afară blocului alimentar vor fi transportate la rece și incalzite la min. 60°C înainte de a fi servite bolnavilor.

Este interzisă păstrarea alimentelor preparate de la o masa la alta.

Articolul 152

Dacă se adoptă sistemul de livrare pe partide, transportul alimentelor preparate de la oficiul blocului alimentar la oficiile alimentare ale secțiilor de spitalizare se poate face fie în carucioare ÎNCHISE prin intermediul ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip mont-carge), dacă oficiile secțiilor se afla pe aceeași verticala cu oficiul central de distribuție.

Articolul 153

Pentru stabilirea meniurilor și controlul dietelor, în apropierea bucatariei și a oficiului de distribuție se vor plasa laboratorul de dietetica, prevăzut cu un frigider pentru probe alimentare și biroul dieteticianului.

Personalul bucătăriilor sau oficiilor va fi supus controlului medical la angajare și controalelor medicale periodice. Periodicitatea controalelor și tipurile de examene care trebuie efectuate vor fi realizate conform normelor în vigoare.

Asistența dieteticiana va supraveghea zilnic starea de sănătate și de igiena individuală a personalului din blocul alimentar. Ea va investiga activ pe toți lucrătorii înainte de a începe munca și dacă prezintă semne de boala îi va trimite la medic. De asemenea, orice lucrator din blocul alimentar va raporta asistenței dieteticiene apariția în timpul lucrului a unor semne de boala care pot pune în pericol starea de sănătate a consumatorilor.

Articolul 154

Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde următoarele amenajări:

● vestiar cu grup sanitar și dus, separate pe sexe, amplasate lângă accesul personalului

● sala de mese, amplasat în relație cu oficiul de distribuție.

Articolul 155

Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea, depozitarea și îndepărtarea reziduurilor menajere conform normelor.

Articolul 156

(a) Blocul alimentar se va amplasa în asa fel încât legăturile acestuia cu secțiile de spitalizare sau cu cantina personalului sa nu traverseze alte zone gospodărești pentru care cerințele de igiena sunt mai puțin severe.

(b) Blocul alimentar se poate amplasa atât în clădirea principala a spitalului (la parter sau demisol), cu luarea măsurilor corespunzătoare privind protecția spațiilor spitalicești față de degajarile de abur și mirosuri (ventilație, sas-ecluza la accesul în spital), fie într-o clădire separată, în care caz legătură cu spitalul se va asigura printr-un coridor închis.

Spălătoria

Articolul 157

De regula spălătoria se organizează ca un serviciu unic pe spital pentru următoarele activități: primire, dezinfecție, spalare, calcare, reparare, depozitare rufe. La organizarea spatial-funcțională a spalatoriei se vor respecta următoarele cerințe:

● separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare și rufe curate;

● separarea sarjelor de rufe pe categorii de proveniență;

● diferentierea, pe întregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru rufele pacientilor copii față de cele pentru rufele pacientilor adulti.

Articolul 158

(a) Pentru secțiile de boli transmisibile și TBC în spalatorie se va organiza, obligatoriu, un circuit complet distinct de al celorlalte secții ale spitalului, cu compartimentarea corespunzătoare a spațiilor pe întregul traseu de procesare al rufelor;

(b) În cazul când secția de boli transmisibile este plasata în pavilion separat, se va organiza o spalatorie proprie în cadrul pavilionului.

Articolul 159

(a) Dimensionarea spațiilor și echiparea cu utilaje a spalatoriei se face în funcție de capacitatea secțiilor de spitalizare, ținându-se seama și de amploarea celorlalte servicii tehnico-medicale.

(b) Pentru spitalele generale se considera un minim de 2,5 kg rufe pe zi și pe pat.

(c) La spitalele cu profil chirurgical sau de obstetrica-ginecologie se va lua în calcul o cantitate mai mare de rufe pe zi și pat respectiv între 3 și 4 kg.

Articolul 160

Organizarea spațiilor se face în flux continuu, după cum urmează:

(a) Camera pentru primirea și trierea rufelor murdare (în care rufele murdare, ambalate în saci, sunt aduse de personalul secțiilor și predate spalatoriei);

(b) Spațiu pentru dezinfectia rufelor, amenajat cu cazi de baie pentru inmuiere în dezinfectant, în număr suficient pentru a putea separa rufele provenind de la diversele secții. Dezinfectia se poate face și direct în utilajul mecanizat de spalare, numai dacă acest utilaj are un program special de dezinfecție, corespunzător cerințelor de igiena pentru spitale ( Ordinul nr. 1025/2000 )

(c) Spălătoria propriu-zisa, în care se amplaseaza utilajele mecanizate pentru spalare și stoarcere prin centrifugare;

(d) Spații pentru uscatorie și calcatorie (sala comuna sau compartimentata pentru cele doua operații, separată însă de sala spalatoriei pentru a asigura menținerea condițiilor de igiena); uscarea și călcarea rufelor se face mecanizat sau manual ( Ordinul nr. 1025/2000 );

(e) Încăpere pentru repararea rufelor, amplasata între calcatorie și depozitul de rufe curate;

(f) Depozit de rufe curate, în care se face și sortarea, respectiv ambalarea rufelor pentru secțiile și serviciile de destinație;

(g) Camera de eliberare rufe curate, în care are acces personalul din secțiile medicale;

(h) Anexe pentru personalul propriu care vor include:

● vestiar cu grup sanitar și dus,

● camera de odihnă,

● biroul responsabilului, cu controlul vizual asigurat spre camerele de primire și eliberare rufe.

Articolul 161

Circuitul interior al spalatoriei nu va fi traversat de alte circuite ale spitalului.

Modul de amplasare a utilajelor și instalațiilor aferente se va avea în vedere asigurarea condițiilor pentru întreținere ușoară și rapida (reparații, curățire).

Articolul 162

Spălătoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul clădirii principale a spitalului (la primul nivel peste subsolul tehnic), în care caz se vor asigura toate măsurile pentru a nu permite pătrunderea în spațiile medicale a aburului și mirosurilor, fie în pavilion separat (eventual cu alte funcțiuni gospodărești), în care caz comunicarea cu clădirea spitalului se va face printr-un coridor de legătură.

Depozitele centrale

Articolul 163

În cadrul unității sanitare trebuie să existe un spațiu central de depozitare a materialelor.

Articolul 164

Depozitul central de materiale trebuie să fie conceput și amenajat corespunzător.

(a) Depozitul central de materiale se recomanda să fie o construcție separată de clădirea unității sanitare.

(b) Dacă se apelează la spațiile existente, încăperile se vor amenaja astfel încât sa răspundă cerințelor de mai jos.

(c) Pentru încăperile amenajate ca depozit în subsoluri tehnice se va asigura o buna hidroizolatie și termoizolatie conductelor care traverseaza încăperile.

(d) Pentru o depozitare adecvată a materialelor de diferite tipuri se poate opta pentru o singura încăpere suficient de mare sau mai multe încăperi dotate cu mobilier corespunzător necesităților.

Articolul 165

Materialele sanitare se depozitează separat de cele nesanitare.

Articolul 166

(a) Spațiile de depozitare vor fi prevăzute utilaje frigorifice pentru păstrarea materialelor care necesita refrigerarea.

(b) Se va asigura protecția împotriva radiatiilor solare a materialelor sensibile.

(c) Se va păstra o temperatura și un nivel de umiditate adecvate tipului de materiale depozitate.

(d) Se va asigura ventilatia naturala și/sau artificiala astfel încât să se păstreze calitatea aerului interior conform normelor în vigoare.

(e) Finisajele vor fi făcute cu vopsea lavabila.

(f) Pavimentul depozitului va fi neted, fără crapaturi, din materiale antiderapante, rezistente la compresiune, socuri și uzura, înclinat și cu o hidroizolatie buna.

Articolul 167

(a) Accesul în spațiul de depozitare trebuie să fie suficient de larg, astfel încât să fie posibila folosirea mijloacelor mecanice de transport și manipulare; se recomanda ca accesul să se facă direct din exterior.

(b) În depozitul central se vor folosi mijloace mecanice adecvate de manipulare, cantarire, ridicare și distribuire a materialelor, pentru a evita ca lucrătorii sa poarte greutăți mai mari decât cele prevăzute în Normele de Protecția Muncii în vigoare.

Articolul 168

(a) Receptionarea materialelor, verificarea și distribuirea către localizari se face în ziua primirii, într-o zona special destinată, numita zona de primire. În aceeași încăpere se predau materialele către compartimentele unității sanitare.

(b) Materialele care sosesc la sfârșitul programului de lucru și care nu pot fi distribuite către localizari se vor păstra în zona de primire împreună cu documentele insotitoare. Excepție fac materialele care necesita refrigerare și care se vor pune în frigidere imediat după primirea lor.

(c) Materialele primite către localizari și sub localizari se vor aseza pe rafturi, în spatele celor deja existente în depozit pentru ca materialele să fie folosite în ordinea intrării în depozit. Materialele cu termen de valabilitate depășit nu se păstrează în depozit. Ele se scot din depozit și vor urma filiera de eliminare finala a deșeurilor, după reglementările în vigoare.

(d) Incarcaturile de pe carucioare vor fi asigurate în timpul deplasarii împotriva rasturnarii sau caderii. În timpul transportului, materialele distribuite către secțiile unității sanitare vor fi protejate împotriva oricărei contaminari sau deteriorări, pentru a se păstra integritatea ambalajului și a produsului.

Articolul 169

Evidenta materialelor sanitare se tine pe baza catalogului materialelor folosite în unitățile sanitare.

Articolul 170

(a) Se vor respecta Normele de Prevenire și Stingere a Incendiilor (PSI) pentru depozitarea substanțelor inflamabile.

(b) Se interzice fumatul în încăperile în care sunt depozitate substanțe sau materiale ușor inflamabile. Acest tip de materiale vor fi depozitate într-un spațiu special amenajat, cu acces separat. Substantele toxice vor fi ținute în recipiente etanse, etichetate și depozitate în condiții sigure, conform normelor în vigoare.

(c) Măsuri de precautie se vor lua pentru evitarea accidentelor de muncă la manipularea substanțelor periculoase.

(d) Orice accident sau incident produs în spațiile de depozitare a materialelor va fi comunicat, de îndată, supervizorului depozitului, care va anunta responsabilul cu protecția muncii din unitatea sanitară.

Articolul 171

Personalul de distribuție din depozit (lucrătorii) trebuie să folosească echipament de protecție (manusi, sorturi, etc.) atunci când manipuleaza substanțe potențial toxice. Suprafața depozitului central trebuie să corespundă cu necesitățile de depozitare.

Articolul 172

Trebuie să se realizeze depozitarea separată a materialelor medicale de cele nemedicale.

Articolul 173

Trebuie să se realizeze depozitarea separată a materialelor sterile de cele nesterile.

Articolul 174

Spațiile de depozitare trebuie să fie prevăzute cu instalații frigorifice pentru materialele care necesita refrigerarea.

Articolul 175

Trebuie sa existe un spațiu special destinat pentru primirea/distribuirea materialelor către compartimentele/laboratoarele/secțiile unității sanitare.

Articolul 176

În depozitul central trebuie să se folosească mijloace adecvate de manipulare, cantarire, ridicare, transport și distribuire a materialelor.

Articolul 177

În depozitul central trebuie să existe un spațiu special amenajat pentru depozitarea substanțelor toxice.

Articolul 178

Trebuie sa existe un catalog al materialelor folosite în unitatea sanitară.

Articolul 179

Spațiile de depozitare a materialelor din cadrul secțiilor unității sanitare (sublocalizari) trebuie să fie amenajate corespunzător.

Articolul 180

Personalul de distribuție din depozit (lucrătorii) trebuie să folosească echipament de protecție (manusi, sorturi, etc.) atunci când manipuleaza substanțe potențial toxice.

Articolul 1

Incinta spitalului (toate clădirile și anexele care asigura desfășurarea activității) trebuie să fie:

● delimitata de zonele din jur astfel încât accesul în incinta să fie controlat;

● zonată astfel încât sectoarele în care se desfășoară activitățile medicale să fie separate de cele tehnice și gospodărești;

● prevăzută cu cai de acces pietonal și pentru autovehicule;

● prevăzută cu o zona verde cu o suprafața de minim 20 mp/pat.

Articolul 2

Distanțele minime față de alte clădiri sau surse de nocivitati din mediu vor asigura un perimetru de protecție sanitară care să evite depășirea valorilor normate privind calitatea aerului și nivelul de zgomot exterior.

Articolul 3

(a) Finisajele încăperilor de spital în care stationeaza sau se deplaseaza bolnavii sau în care se desfășoară activități medicale vor fi:

● lavabile

● rezistente la dezinfectante

● rezistente la decontaminari radioactive (după caz)

● fără asperitati care să retina praful

● bactericide (în spațiile aseptice)

● negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne suspendate în aer

● rezistente la acțiunea acizilor (în laboratoare și sali de tratamente)

(b) Nu se admit materiale de finisaj care prin alcătuirea lor, sau prin modul de punere în opera, pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite (artropode, acarieni, mucegaiuri) sau substanțe nocive ce pot periclita sănătatea omului.

(c) Nu se admite amenajarea de tavane false în spațiile frecventate de bolnavii.

(d) Unghiurile dintre pardosea și perei trebuie să fie concave.

(e) Nu se admite mochetarea pardoselilor.

Articolul 4

(a) Se recomanda ca toate încăperile din spital în care au acces bolnavii sa beneficieze de lumina naturala.

(b) La proiectarea sau reamenajarea spitalului dimensionarea ferestrelor în încăperile unde au acces bolnavii va asigura următoarele rapoarte specifice între aria ferestrelor și suprafața pardoselii:

● 1/3-1/4 în sali de operație, naștere, tratamente, laboratoare;

● 1/4-1/5 în saloane pentru alaptare, nou născuți, sugari, farmacii;

● 1/4-1/6 în cabinete de consultații, saloane bolnavi;

● 1/5-1/8 în spații de lucru, bucatarii, sterilizare;

● 1/6-1/7 în sali de asteptare, fizioterapie.

Articolul 5

(a) Iluminatul artificial este obligatoriu în toate încăperile din spital unde au acces utilizatorii.

(b) Spitalul va fi dotat cu grup electrogen propriu pentru a asigura continuarea activității în cazul întreruperii distribuției energiei electrice.

Articolul 6

În încăperile pentru bolnavi (saloane cu paturi, rezerve) se vor asigura instalațiile și corpurile de iluminat necesare pentru funcționarea corespunzătoare a următoarelor sisteme de iluminat normal:

● iluminat general;

● iluminat local la pat pentru lectura;

● iluminat local la pat pentru examinarea și îngrijirea bolnavilor;

● iluminat pentru supraveghere în timpul nopții.

Articolul 7

(a) În cazul în care nu exista sisteme mecanice autorizate de ventilație, în toate încăperile spitalului accesate de utilizatori se vor asigura condiții pentru ventilatia prin aerisire;

(b) Pentru aerisirea permanenta pe timpul verii ferestrele vor fi astfel construite încât să permită deschiderea parțială a treimii sau jumătății superioare a acestora.

Articolul 8

(a) Ventilatia mecanică se va asigura cu predilectie în: sălile de tratament al pacientilor, în unitățile de tratament intensiv, în spațiile de izolare, în blocurile de operație și în grupurile igienico-sanitare.

(b) Este obligatorie asigurarea ventilatiei mecanice prin exhaustare în spațiile prevăzute în normele de protecție a muncii.

(c) Pentru protecția mediului este obligatorie dotarea echipamentelor de ventilație mecanică prin exhaustare cu dispozitivele de filtrare prevăzute de norme.

Articolul 9

(a) Se recomanda dotarea blocurilor operatorii (cu precădere pentru transplant, mari arsi, chirurgie pe cord deschis, imunodepresati), serviciilor de terapie intensiva și a unităților de prematuri din spitalele existente la data intrării în vigoare a prezentelor norme, cu instalații de tratare specială a aerului (în cazul în care spitalul nu este încă dotat cu astfel de instalații),

(b) Instalatia specială de tratare a aerului din dotarea compartimentelor de la alineatul precedent va trebui sa funcționeze cu 100% aer exterior și trei trepte de filtrare, din care ultima treapta prin filtru de tip HEPA sau superior.

Articolul 10

Spitalul trebuie să aibă asigurat accesul la apa potabilă prin cel puțin una din variantele următoare:

● racord la sistem public;

● sistem individual din sursa proprie;

● fântâna;

● cisterna (rezervor mobil);

● altele.

Articolul 11

(a) Indiferent de sursa, calitatea apei va trebui sa corespundă normelor în vigoare.

(b) Indiferent de scop, se interzice racordarea spitalului la rețele de ape industriale.

Articolul 12

Se recomanda ca pentru spitalele cu 400 de paturi și mai mult, să se prevadă o sursa proprie de apa (put), calitatea apei urmând a corespunde normelor în vigoare.

Articolul 13

Pentru siguranța în consum a spitalelor alimentate cu apa potabilă din rețeaua publică, racordarea se va face prin doua bransamente. Pe aceste bransamente, în căminele de apometru se vor monta ventile de reținere pentru a permite circulația apei într-un singur sens (de la rețeaua publică către spital).

Articolul 14

(a) Pentru asigurarea continua a necesarului de apa, spitalele vor fi dotate cu rezervoare de acumulare dimensionate să asigure o rezervă de consum de 1-3 zile.

(b) Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei, astfel încât aceasta să fie în permanenta proaspăta.

(c) În afară rezervei de consum se va asigura o rezervă de apa de incendiu care să permită funcționarea hidrantilor interiori timp de 10 minute și a celor exteriori timp de 3 ore.

Articolul 15

(a) Pentru a asigura în permanenta debitele și presiunile necesare funcționarii optime a instalațiilor de alimentare cu apa și de combatere a incendiilor se vor prevedea stații de ridicare a presiunii (de pompare), racordate la rezervoarele de acumulare.

(b) Instalațiile vor fi astfel alcătuite încât sa nu permită stagnarea apei și impurificarea ei cu rugina sau microorganisme.

Articolul 16

Fiecare salon și rezerva de bolnavi, cabinet de consultatie, sala de tratamente va fi prevăzută cu lavoar amplasat cat mai aproape de intrarea în încăpere; lavoarul va fi suficient de mare pentru a preveni stropirea, și prevăzut cu următoarele:

● baterie de amestecare apa calda cu rece prevăzută cu robinet manevrabil cu cotul,

● dispenser de sapun lichid,

● suport/dispenser de hârtie prosop,

● dispenser de lotiune pentru îngrijirea mainilor personalului (dacă nu este distribuita în flacoane individuale).

Articolul 17

Materialele folosite pentru construcția instalațiilor interioare de apa potabilă rece și calda, pentru construcția rezervoarelor de stocare sau transport, a recipientelor de stocare sau transport trebuie să corespundă cerințelor legale privind utilizarea în contact cu apa potabilă.

Articolul 18

Alimentarea cu apa calda menajera a spitalului se face centralizat, de la centrala termica sau punctul termic propriu.

Pentru menținerea unei temperaturi constante a apei calde menajere, precum și pentru evitarea risipei de apa, punctul termic va fi prevăzut cu pompe pentru recircularea apei calde menajere.

Articolul 19

Apa calda se va distribui în program continuu la toate punctele de distribuție prevăzute cu lavoare, cazi/cadite de baie, dușuri.

Articolul 20

Instalatia de apa calda va fi astfel construită încât să permită accesul ușor pentru dezinfectia rezervoarelor, turnurilor de răcire și condensatoarele.

Articolul 21

(a) Apele uzate evacuate din spital sunt: menajere obișnuite (de la grupurile sanitare), menajere cu nisip, pământ și grăsimi (de la bucatarie și spalatorie), acide (de la laboratoare), radioactive (laboratoare de medicina nucleara), contaminate cu agenți patogeni (secții de boli infectioase și laboratoare de bacteriologie), pluviale.

(b) Apele uzate din spital, se colectează prin rețele interioare separate, și evacueaza în rețeaua de canalizare a incintei după tratarea celor care nu corespund normativelor în vigoare după cum urmează:

● apele uzate cu nisip, pământ și grăsimi vor fi trecute mai întâi prin separatoare;

● apele uzate de la secțiile de gipsare vor fi decantate în decantoare locale;

● apele uzate radioactive vor fi decontaminate în instalații de tratare și rezervoare de stocare, alcătuite conform prescripțiilor din norme;

● apele uzate suspect radioactive vor fi dirijate spre rezervoare de retenție și după un control al radioactivitatii, evacuate la canalizarea publică sau tratate;

● apele uzate de la secțiile de boli infectioase și/sau laboratoarele care lucrează cu produse patologice sau care prin specificul lor contamineaza apele reziduale cu agenți patogeni, se vor dirija spre o statie de dezinfecție locală, în care se vor neutraliza agenții nocivi, conform normelor MS.

Articolul 22

Absenta în zona a unor sisteme publice de canalizare se accepta numai pentru spitale mici rurale și unele așezăminte de postcura, caz în care unitățile sanitare respective vor fi prevăzute cu instalații proprii pentru colectarea, tratarea și evacuarea apelor uzate, executate și exploatate astfel încât sa nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.

Articolul 23

Pentru evacuarea apelor pluviale spitalul va dispune de instalațiile necesare care exploatate corect sa prevină baltirile favorabile dezvoltării tantarilor.

Articolul 24

Compartimentele spitalului se doteaza obligatoriu cu echipamente frigorifice după cum urmează:

Camere reci:

● bucataria

● prosectura

Frigidere tip domestic

● maternitatea (produse imunobiologice - vaccinuri, imunoglobuline)

● punctul de transfuzii (sânge și derivate de sânge, teste de laborator)

● laboratorul de analize medicale (teste)

● farmacia (specialități perisabile)

● secția de terapie intensiva

● secțiile de spitalizare - minim 1 frigider de cel puțin 90 litri la 20 de paturi de spital

Congelatoare tip lada

● laboratorul

● banca de tesuturi și organe

Articolul 25

Unitatea sanitară trebuie să aplice planul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală, conform

Ordinului Ministerului Sănătății nr. 219/2003 .

_____________