Anexa din 31 august 2004

____________

ANEXA Nr. 1

B. FILIERA TEHNOLOGICĂ

Marketing , Economia întreprinderii

Administrativ

Matematică

Contabilitate, Economia întreprinderii

Economic

Matematică

Poștă

Matematică

Exploatare poștală , Economia întreprinderii

Resurse naturale

Industrie alimentară

Matematică

Operații unitare și utilaje în industria

și protecția

alimentară, Ecologie și protectia mediului

mediului

Protecția mediului

Matematică

Analiza factorilor de mediu, Ecologie și

rotectia mediului

Chimie industrială

I

Matematică

I

Procese și utilaje, Ecologie și protecția

mediului

Agricol și agromontan

I

Matematică

Agro-pedologie, Ecologie și protecția

mediului

Veterinar

I

Matematică

Anatomia și fiziologia animalelor domestice, Ecologie și 12rotecția mediului

Silvic

I

Matematică

I

Silvicultură, Ecologie și protecția

mediului

Prelucrarea lemnului

I

Matematică

I

Tehnologia mobilei, Ecologie și protecția

mediului

Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Științe socio-umane, Educație antreprenorială (probă scrisă), Educație fizică (probă practică)

Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Științe socio-umane, Educație antreprenorială (probă scrisă), Educație fizică (probă practică)

Tehnic

I

Telecomunicații

Matematică

Măsurări speciale în telecomunicații ,

Fizică, Chimie, Biologie, Istorie,

Solicitări

i măsurări tehnice

Geografie, Științe socio-umane, Electronică și automatizări

I

Matematică

I

Măsurări electrice și electronice, Solicitări

Educație antreprenorială (probă

3

_ș_i măsurări tehnice

Electrotehnică

Matematică

Măsurări electrice și electronice, Solicitări și măsurări tehnice

scrisă), Educație fizică (probă practică)

Mecanică

Matematică

Organe de mașini și mecanisme, Solicitări

și măsurări tehnice

Lucrări publice - construcții

Matematică

Desen de construcții și instalații, Solicitări și măsurări tehnice

Textile

Matematică

Materii prime textile, Solicitări și măsurări tehnice

Pielărie

Matematică

Materii prime pentru industria de pielărie, Solicitări și măsurări tehnice

4

NOTĂ 1) Lista disciplinelor socio-umane conține: Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie

2) In cadrul examenului de bacalaureat, candidații nu pot susține o aceeași disciplină la probe diferite. De exemplu, candidații care au susținut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susține la proba f) Istorie universală.

Arhitectură, arte

Istoria românilor,

Istoria artelor si arhitecturii (probă scrisă),

O limbă modernă (alta decât cea susținută la

ambientale i desi

Geo

afta României

Studiul formelor si desen

robă

ractică

proba b), Matematică, Fizică, Chimie,

Arte plastice și

Istoria românilor,

Istoria artelor si arhitecturii (probă scrisă),

Biologie, Istorie ,

Geografie, Științe socio- decorative

Geografia României

Studiu formelor si desen (probă practică)

umane (probă scrisă), Educație fizică (probă

ractică

Coregrafie

Muzică

Istoria românilor, Geografia României

Istoria românilor, Geografia României

Istoria baletului (probă scrisă), Dans

O limbă modernă (alta decât cea susținută la clasic sau Dans modern (probă practică ,

proba b), Matematică, Fizică, Chimie,

în functie de s ecialitate

Biologie, Istorie, Geografie, Științe socio- Istoria muzicii (probă scrisă), Instrument

umane (probă scrisă), Educație fizică (probă sau Canto sau Teorie - solfegiu - dicteu

practică)

robă practică în funcție de specialitate

Teatru

Istoria românilor,

j

Istoria teatrului (probă scrisă), Arta Geografia României

actorului (probă practică

Pedagogic

Bibliotecar-

Istoria românilor,

Biblioteconomie, Pedagogie (probă

O limbă modernă (alta decât cea susținută la

documentarist

Geografia României

scrisă)

proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Instructor-animator

Istoria românilor,

Pedagogie (probă scrisă)

Biologie, Istorie, Geografie, Științe socio-

Geografia României

umane (probă scrisă), Educație fizică (probă

Instructor pentru activități extrașcolare

Istoria românilor,

Pedagogie (probă scrisă)

practică) Geografia României

Pedagog școlar

Istoria românilor, Geografia României

Pedagogie (probă scrisă)

Educație fizică și sport

Liceu cu program sportiv

Istoria românilor, Geografia României

Pregătire teoretică sportivă (probă scrisă), Măiestrie sportivă (probă practică)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Științe socio­ umane (probă scrisă

5

Militar

Muzici militare

Istoria românilor, Geografia României

Istoria muzicii (probă scrisă), Instrument (probă practică)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Științe socio- umane (probă scrisă), Pregătire militară,

Educatie fizică (probă practică)

Matematică- informatică

Matematică

Fizică, Chimie, Biologie, Informatică (probă scrisă)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Istorie, Geografie, Științe socio-

umane (probă scrisă), Pregătire militară, Educatie fizică (probă practică)

Științe-sociale

Istoria românilor sau Geografia României

Istorie, Geografie, Științe socio-umane (probă scrisă)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Limba latina, Matematică, Fizică, Chimie, Biologie (probă scrisă), Pregătire

militară, Educatie fizică forobă practică)

Teologic

Ortodox

Istoria românilor sau Geografia României

Dogmatică ortodoxă, Istoria Bisericii Ortodoxe Române (probă scrisă)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Limba latină, Limba greacă, Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie,

Geografie, Științe socio-umane (probă scrisă), Educatie fizică (probă practică)

Patrimoniu cultural

Istoria românilor sau Geografia României

Dogmatică ortodoxă, Istoria Bisericii Ortodoxe Române (probă scrisă), Studiul formelor și desen (probă practică)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Limba latină, Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Științe

socio-umane (probă scrisă), Educație fizică (probă practică)

Teologic

Catolic

Istoria românilor sau Geografia României

Studiul Vechiului și Noului Testament, Catehism (probă scrisă)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Limba latină (doar pentru Catolic, Evanghelic luteran, Unitarian, Reformat), Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Științe socio-umane (probă scrisă), Educație fizică (probă practică)

Evanghelic-Luteran

Istoria românilor sau

Geografia României

Cunoștințe biblice, Istoria universală a

bisericilor (probă scrisă)

Baptist

Istoria românilor sau Geografia României

Studiul Bibliei, Doctrine Biblice (probă scrisă)

Penticostal

Istoria românilor sau Geografia României

Doctrine Biblice, Pneumatologie (probă scrisă)

Adventist

Istoria românilor sau Geografia României

Studiul Bibliei, Dogmatică (probă scrisă)

Unitarian

Istoria românilor sau Geografia României

Studii Biblice, Istoria Bisericii Unitariene (probă scrisă)

Reformat

Istoria românilor sau Geografia României

Studii Biblice, Istoria Bisericii Reformate

(probă scrisă)

Musulman

Istoria românilor sau Geografia României

Legislație islamică (probă scrisă)

6

NOTĂ 1) Lista disciplinelor socio-umane conține: Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie.

2)

In cadrul examenului de bacalaureat, candidații nu pot susține o aceeași disciplină la probe diferite. De exemplu, candidații care au susținut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susține la proba f) Istorie universală.

3)

Elevii care studiază în seminarii și licee teologice, la alte profiluri, specializări decât cel teologic, care studiază în cadrul seminariilor și liceelor teologice, vor susține examenul de bacalaureat conform probelor menționate în această anexă pentru profilurile, specializările respective. Pentru acești elevi, la proba f, se adaugă la lista menționată pentru profilurile și specializările respective și disciplinele teologice studiate, ale căror programe de bacalaureat sunt publicate în Anexa 2 a prezentului ordin.

ANEXA Nr. 2

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2005

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

Prin ponderea sa reflectată în prezența celor două probe obligatorii, scrisă și orală, limba și literatura română ocupă un loc important în structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal pune accent pe

latura formativă a învățării,

fiind centrat pe

achiziționarea de competențe,

fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competențelor de evaluat și a conținuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă și comunicare.

Proba scrisă vizează competențele de comunicare în scris, aplicate în

receptarea/ producerea mesajelor

și în redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/ eseuri și texte funcționale).

Proba orală vizează competențele de comunicare orală, fiind centrată pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învățământului liceal.

Conform

Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat

2005,

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează

în

conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

li. COMPETENȚE DE EVALUAT

Prin susținerea examenului de Bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilități și elemente de competență, dobândite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a):

•

1.

Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor, în diferite situații de comunicare

a.

Competențe privind producerea mesajelor

•

Utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării

orale

în diverse situații de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronunțarea corectă; tehnici de comunicare specifice

în

conversație; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale și nonverbale la situația dată)

- pentru proba orală.

•

Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orală, povestire orală, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare și nonliterare - pentru proba orală.

•

Utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării

scrise

în redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite în funcție de situația de comunicare; stilurile funcționale; calitățile generale și particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice).

•

Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiză, sinteză, paralelă, eseu structurat și nestructurat) și a textelor funcționale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori).

b.

Competențe privind receptarea mesajelor

•

Receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor

categorii

morfosintactice; influența elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral).

•

Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon).

•

Aplicarea cunoștințelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere).

•

Identificarea expresivității și a subiectivității în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere.

2.

Folosirea instrumentelor de analiză stilistică și structurală în receptarea diferitelor texte literare și nonliterare

•

Recunoașterea trăsăturilor definitorii ale comunicării ficționale și nonficționale (referent, limbaj, scopul comunicării, modalități de receptare).

•

Recunoașterea și analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (construcția subiectului, compoziția, personajele, modalități de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instanțele comunicării, perspectiva narativă).

•

Identificarea particularităților de limbaj în textele narative studiate. sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, mărci lingvistice ale prezenței naratorului, stilul direct, stilul indirect și stilul indirect liber).

•

Recunoașterea și realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de proză și a particularităților acestora.

•

Recunoașterea și analiza principalelor componente de ordin structural și de limbaj, specifice textului dramatic (construcția subiectului, compoziția, modalități de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului/ indicațiile scenice).

•

Identificarea și analiza elementelor de compoziție și de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență - motiv poetic, laitmotiv; instanțele comunicării în textul poetic).

•

Identificarea instanțelor comunicării în textul poetic .

•

Analiza și realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere.

•

Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităților stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere

.

(figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet și elemente de versificație) .

•

Aplicarea conceptelor operaționale

în

analiza și

în

discutarea textelor narative, dramatice, poetice și de doctrină literară.

•

Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic).

3.

Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar

a.

Receptare

•

Identificarea structurilor lingvistice în diverse situații de comunicare, în vederea sesizării logicii și coerenței mesajului.

b.

Producere

•

Susținerea argumentată a unui punct de vedere într-un monolog

oral

(tehnica argumentării, adecvarea elementelor verbale, nonverbale și paraverbale) - pentru proba orală.

•

Elaborarea unei argumentări scrise/ orale pe o temă dată (construcția discursului argumentativ: structuri, conectori și tehnici argumentative).

•

Încadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii într-o anumită categorie (de exemplu: comedie, dramă; basm cult, roman modern; poezie romantică, simbolistă), pe baza identificării caracteristicilor acestora.

•

Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epocă).

•

Identificarea unor particularități și realizarea de conexiuni între epoci culturale și ideologii literare, în vederea caracterizării acestora

(Dacia literară, Junimea,

tradiționalism, modernism).

•

Compararea și evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural.

•

Compararea unor idei și atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiași teme literare.

•

Relevarea specificității limbajului literar în raport cu limbajul altor arte.

III. CONȚINUTURI

A.

LITERATURA ROMÂNĂ

1.

Textul. Aspecte generale

elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcțiile comunicării;

textul literar/ nonliterar; text și context;

teme și motive literare; literatura și alte arte.

2.

Proza

a.

Proza narativă

- accepții ale termenului; evoluție și tipologie (proză romantică, proză realistă; proză fantastică).

b.

Specii narative

(basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradlțional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial).

c.

Structura textului narativ

instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor);

perspectiva narativă/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator ămartor"); narațiunea la persoana I și a III-a;

construcția subiectului și a discursului narativ: acțiune, secvența narativă, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanță, înlănțuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă;

personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; ,,caractere", personaje ătipice"); modalități de caracterizare a personajului.

d.

Limbajul prozei narative

modalități ale narării: povestire; rezumat, scenă;

mărci ale prezenței naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă și indirectă, stilul indirect liber; registre stilistice (popular și cult, scris și oral etc.).

3.

Poezia

a.

Poezia

- accepții ale termenului; evoluție (poezia pașoptistă; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului

și ale clasicismului; simbolismul;

tradiționalismul; modernismul;

neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirică și epică).

b.

Structura textului poetic

comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric); tipuri de lirism: subiectiv și obiectiv;

elemente de compoziție în textul poetic: titlu, incipit, secvențe poetice, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență (motiv poetic, laitmotiv);

nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic.

c.

Limbajul și expresivitatea textului poetic

caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); imaginarul poetic;

procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorică, exclamația retorică, invocația retorică), figuri semantice (epitetul, comparația, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația);

elemente de prozodie: strofă, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm.

4.

Dramaturgia

a.

Dramaturgia

- accepții ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral.

b.

Specii dramatice

(comedia, drama); forme ale dramatugiei în teatrul modern.

c.

Structura textului dramatic

construcția subiectului dramatic: conflicte dramatice, intrigă, scenă, relații temporale și spațiale; compoziția textului dramatic: act, scenă, tablou, replică; indicații scenice;

personajul dramatic - modalități de caracterizare.

d.

Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic

particularități ale construcției dialogului dramatic; monologul;

limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic.

5.

Epoci și ideologii literare

Texte de doctrină literară privitoare la:

romantism (estetica) -

Dacia literară

(manifest literar; doctrină estetică);

Junimea

și junimismul - Titu Maiorescu;

perioada interbelică - ideologii literare, elemente de estetică: modernism - E. Lovinescu; tradiționalism.

6.

Autori canonici

Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu

Notă.

Textele literare la prima vedere pot aparține atât autorilor canonici, cât și altor autori. Conform programei școlare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici.

8.

LIMBĂ ȘI COMUNICARE

Niveluri de constituire a mesajului Notă.

Conținuturile de mai jos vizează:

aplicarea, în diverse situații de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților

lexico-semantice;

aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare.

Nivelul fonetic

pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei hipercorectitudinea

Nivelul lexico-semantic

variante lexicale câmpuri semantice

derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale

relații semantice (polisemie; sinonimie ,

antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor)

elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții ,

frază); unități frazeologice sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ

pleonasmul, tautologia, atracția paronimică

Nivelul morfosintactic

forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului

elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic

elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) anacolutul; hipercorectitudinea

Nivelul ortografic și de punctuație

norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris

rolul semnelor ortografice și de punctuație ' în înțelegerea mesajelor scrise

Nivelul stilistic

calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.)

stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/ redactarea unor texte) stil direct, stil indirect, stil indirect liber

registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon)

.

CONCEPTE OPERAȚIONALE

- act, acțiune, aliterație, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunjcare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcțiile comunicării, enumerație, episod, epitet, eul liric, exclamație retorică, fantastic, ficțiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicații scenice, interogație retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalități de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectivă narativă, poezie (tipuri), povestire, proză, realism, repetiție, refren, relații temporale și spațiale, romantism, roman (tipuri), secvență narativă, secvență poetică, scenă, sens denotativ/ sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/ indirect/

indirect

liber, stil funcțional, tablou, temă, text literar/ nonliterar, titlu, tradiționalism, tragic, prozodie (strofă, vers, măsură metrică, rimă, ritm), vorbire directă, vorbire indirectă.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

PROGRAMĂ

LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ

MAGYAR NYELV ES IROOALOM ERETTSEGI KOVETELMENYRENDSZER - 2005

1.

A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciâkra, az alkalmazott ismeretekre irânyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegtertileteken.

I. Kommunikacios kepessegek

A tudatos nyelvi viselkedes kepessege

Az anyanyelv vâltozatainak szukebb es tâgabb kommunikâci6s kărben val6 sikeres hasznâlata

Konfliktuskezeles, velemenynyilvânftâs, pârbeszedre val6 kepesseg

11-111. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei

Az irodalmi szăvegnek mint nyelvi alkotâsnak a megragadâsa '

A beszedm6dok, a szovegszervezodes, a nezopontok, az ertekszerkezet felismerese es ertelmezese

A szăveggel val6 viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazâsa, hâtterismeretek mozg6sftâsa, sajât olvasat letrehozâsa. Az erteklâtâs kepessege

A nyelvi, kulturâlis hagyomânyok felismerese az frâsban es az olvasâsban A hatâstărteneti tudat ervenyesîtese az ertelmezesben

Kulturâlis tâjekozottsâg: kapcsolatteremtes az olvasott m(ivek kăzott az eletmu, korszak, stîlusirânyzat alapjân

2.

Reszletezett kimeneti kovetelmenyek

I.

Kommunikacios kepessegek

Kompetenciâk, kepessegek

Tartalmak

1.

A kLilonbozo nyelvvâltozatok felismerese es hasznâlata a kommunik{tci6s helyzetnek megfeleloen; az alapvâltozat, a koz- es

irodalmi

nyelv hasznâlata sz6ban es frâsban

Alapismeretek a magyar nyelv eredeterol, a magyar nyelv vâltozâsâr6l, a nyelvC1jftâsr6l. Retegzettseg es norma a nyelvhasznâlatban .

A magyar nyelv fontosabb belso vâltozatai. A nyelvvâltozatok eltero kifejezesi formai, tartalmi es magatartâsbeli kovetelmenyei.

Nyelvi regiszterek. Stflusretegek.

Stflusâmyalatok.

2. A szoveg, a szovegszeruseg felismerese es alkalmazâsa a szăvegalkotâsban

A szăveg fogalma

A

szoveg

szerkezete,

felepîtese,

a

szovegegysegek, a szovegosszefUgges

A szoveg jelentese: temahăl6zat, tetelmondat, kulcsszavak

A szoveg es a kommunikăci6s folyamat osszefi.iggese

Szovegtfpusok: elbeszel6, lefr6, ervel6, ertekez6 szovegek; hivatalos irasmuvek (pl. pălyăzat, elismerveny, jegyz6konyv,

hivatalos level); publicisztikai szovegek

(pi. hfr, tud6sftâs)

3. Erveles sz6ban es frăsban egy bizonyos ăllăspont mellett megadott ternara; erve16- meggy6z6 es ertekezo szovegtf pusok felismerese

Retorikai alapismeretek: az erveles technikâja (deduktîv es induktfv erveles, a câfolat m6dszerei), a beszed szerkezete, a beszed kidolgozâsa, a meggyozes eljărâsai, ervel6-meggy6z6 szovegtîpusok (intelem, predikăci6, ropirat, sz6noklat)

Ertekezo szovegek: a târgyhoz val6 viszony, sz6kincs/terminol6gia, szovegszervez6 eljârăsok, idezes,

hivatkozăs, ertekezo szovegtf pusok:

ertekezes, tanulmânv, essze

4. A jelentes es stîlus kapcsolatânak felismerese es alkalmazâsa a mindennapi nyelvhasznălatban; a stflustalansăgok/stflustoresek felismerese a mindennapi nyelvhasznâlatban

Jelentestani ismeretek: hangalak es jelentes viszonya, jelhasznâlati szabăly, motivâlt es motivălatlan sz6alak, jelentesmezo, denotatf v es konnotatfv jelentes

Stfluselem, stflushatâs, ălland6 es alkalmi

stfl usertek

5. Helyesfrăsi keszseg

Helyesfrâsi alapelvek

Egybefrâs es klilonfrăs szabălyai

A tulajdonnevek frăsănak a szabălyai A kozpontozâs szabâlyai

II.

, III.

A szovegolvasâs es a iorteneti latâs kepessegei

1. A szoveggel val6 viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazâsa, hâtterismeretek mozg6sîtăsa, sajăt olvasat

letrehozâsa. Az erteklătăs kepessege

Befogad6i nezopont, esztetikai tapasztalat, esztetikai ertek

2. A nyelvi/kulturâlis hagyomânyok felismerese az frăsban es az olvasâsban. Tâjekoz6dâs az irodalmi korszakokban es

stflusokban

Kulturâlis emlekezet, kânon, kanonizâci6 Irodalmi korszakok es stilusok

3. Tăjekoz6dâs nehâny fr6i eletmuben

Pl. Csokonai, Vorosmarty, Petofi, Arany, Adv, J6zsef Attila, Mikszath, Kosztolânyi

4. A naITâci6s eljârâsok megragadăsa a peldâzatos, a torteneti targyu es az en- elbeszelesekben; a peldâzatos, a torteneti

târgy{1 es az en-elbeszelesek torteneti

Elbeszeles, tanftâs. Peldăzat, legenda, tezisregeny.

Az elbeszeles ideje, az elbeszelt ido,

tortenelmi hâtter es eloter. Eposz, torteneti

văltozatainak es kulturâlis hâttertiknek az ăsszekapcsolâsa

târgyu muballada, tărtenelmi regeny. En-elbeszeles. Leve!, napl6, levelregeny

Peldâzatos elbeszeles a kozepkori irodalomban (pl. Margit-legenda)

A barokk eposz (pi. Zrfnyi: Szigeti veszedelem)

19. szăzadi miiballada (pl. Arany: Szondi ket apr6dja)

19. szazadi tărtenelmi regeny (pl. Kemeny: Zord ido)

Szentimentalista en-regeny (pl. Kârmân: Fanni hagyomânyai)

20. szâzadi en-elbeszeles

5. Narrâci6s eljârâsok a regenyben es az elbeszelesben/novellăban: elbeszeles es tărtenet, elbeszeloi es szerepl6i sz6lamok, az elbeszeles idejenek es az elbeszelt idonek a megragadăsa es ertelmezese

Elbeszeles es tărtenet .

Metonimikus es metaforikus tărtenetalakftăs .

A folytonossăg alakzatai: ok-okozatisag, idobeli folytonossăg. A megszakftottsâg alakzatai: elhallgatâs, kihagyas, nezopontvâltâs.

Elbeszeloi es szereploi sz6lamok: mindentud6, korlâtozott tudâsu, szereploi elbeszel6. Ftigg6 beszed, szabad ftigg6 beszed, monolog.

Az elbeszeles ideje, az elbeszelt ido: lineâris-kronologikus ido, mitikus ido, eloreutalâs-visszautalâs ,

ktils6 ido, belso ido, emlekezes

A regeny, az elbeszeles/novella tărteneti vâltozatai. Romantikus regeny es elbeszeles/novella (pl. J6kai, Mikszâth). Realista regeny es elbeszeles/novella (pl. M61icz, Kosztolânyi). Klasszikus modem regeny es elbeszeles/novella (pi.

Kosztolânyi, Krudy, Tamâsi)

6. Az elbeszel6 formâk jatekânak a

felismerese es ertelmezese 20. szâzadi m(ivekben

Elbeszeloi modalitâs, nyelvjâtek, intertextualitâs (pl. Krudy, Kosztolânyi, Ottlik, Esterhâzy m(ivei)

7. A kăzăssegi en beszedhelyzeteinek, a kăz< es a vilâgkep ăsszefliggeseinek a megragadâsa

A kozossegi en. A kozăssegi lfra beszedhelyzetei. Nepdal, romantikus nepies dai (pl. Petofi Sandor)

Zsoltâr es zsoltârfordftâsok (pl. Balassi Bâlint)

A himnusz văltozatai (pi. 6magyar Măria­ siralom, Kolcsey)

A kăzăssegi 6da vâltozatai (pl. Berzsenyi, Vărăsmarty, Petofi, J6zsef Attila)

A politikai kolteszet vâltozatai (pl. Kolcsey, Petofi, Ady)

8. Az imitâci6elv miikodesenek a felismerese. Koltoszerep es imităci6

Imitâci6. Imitâci6elv

Imitâci6 numanista, barokk, rokok6,

ăsszeftiggeseinek a felismerese

klasszicista muvekben (pl. Janus Pannonius, Balassi Bâlint, Csokonai,

Berzsenyi mtivei)

9. Ura es eredetiseg viszonyânak, a lfrai en vâltozatainak a megragadâsa

Lfrai en, vershelyzet, beszedhelyzet. Szemel yesseg, szemel ytelenseg, kăzvetlenseg, kăzvetettseg .

Allegodkussâg, szimbolikussâg, târgyiassâg.

Romantikus lirai en: teremto zseni, lâtnok, hasonmâs.

Lirai en a klasszikus modemsegben: egyenisegkultusz, az en felnăvesztese, az en hâtterbe huz6dâsa.

Lfrai en a keso modemsegben: az en megsokszoroz6dasa, ănertelmezes

(pl. Vărăsmarty, Petofi, Arany, Vajda, Ady, Babits, Kosztolânyi, T6th Ărpâd, Ăprily, J6zsef Attila, Szabo Lorinc, Pilinszky, Kanyădi, Szilagyi Domokos

kăltemenyei)

10. Intertextuâlis viszonyok felismerese es ertelmezese lfrai szăvegekben

Urai formăk/szăvegek emlekezete. Idezes,

răjâtszăs, utalăs (pl. Weăres Sândor, Szila2:vi Domokos kăltemenyei)

11. A drămai mu elemeinek a felismerese, a drămavâltozatok kulturâlis ăsszeftiggesekbe hel yezese

Drâmai cselekmțny, konfliktus, drămai hos, beszedfajtâk. Konfliktusos, kozeppontos, ketszintes drama .

Klasszicista, romantikus drama. (PI.

Katona J6zsef: Bănk ban, Vărăsmarty: Csongor es Tunde)

12. A drămai kăltemeny mufaji sajâtossăgainak es eszmetărteneti ăsszeftiggeseinek a megragadăsa. A drămai funkci6k ătminosiilesenek nyomon kăvetese egy 20. szăzadi drâmâban

Cselekmeny, konfliktus, szerepl6/h6s, beszed a drâmai kăltemenyben. Az eszmek szerepe a drămai kăltemenyben (pl. Madâch: Az ember tragediăja)

A cselekmeny, a konfliktus, a szerepl6/h6s ătertelmezodese a 20. szăzadi drâmăban (pi. Orkeny,

Suto

A., Szekely Janos

drămăi)

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMA PENTRU EXAMENUL

. NAT '

IONAL DE

BACALAUREAT 2005

LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Richtlinie1i. fiir die Abiturpriifung 2005 Deutsche Sprache und Literator

Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schrîftliche und eîne mi.indlîche Pri.ifung abzulegen.

1.

Anforderungen

Dîe Pri.iflînge sollen Făhigkeiten

und Kenntnisse m den folgenden Anforderungsbereîchen nachweîsen kănnen:

•

Wîssen, selbstăndiges Denken, Urteîlsfăhîgkeit und Darstellungsvermăgen;

•

Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und gei.ibter Arbeîtstechniken und Verfahrensweîsen in eînem wiederholenden Zusammenhang;

•

Selbstăndiges

Erklăren,

Bearbeiten

und

Darstellen

bekannter

Sachverhalte,

selbstăndiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleîchbare neue Situationen und Sachverhalte;

•

Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Zîel, zu selbstăndigen Lăsungen, Begri.indungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen;

•

Lebensgefi.ihl der literarischen Epochen und Verstăndnis fi.ir die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen;

•

Făhigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erărtern;

•

Făhigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowîe zum kulturellen Leben Stellung zu bezîehen;

•

Făhigkeit în literarîschen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefi.ihl der Moderne anzustellen;

•

Făhîgkeit eînige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Anzeige, Lebenslaut) zu verfassen;

•

• Făhîgkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und dari.iber hinaus Einblick în dîe Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen;

2.

Inhalte:

a.

Literatur:

•

Aufklărung:

WesenszUge und Menschenbild anhand von literarîschen und nichtliterarischen Texten.

G.E.Lessing als Vertreter der Aufklărung. G.E.Lessing: Nathan der Weise.

•

Sturm und Drang:

LebensgefUhl

und Kunstauffassung anhand

von literarîschen

und nîchtliterarîschen Texten.

•

Klassik:

Lebensgefi.il1l, Kunstauffassung, Menschenbild

anhand

von

literarischen

und nichtlitcrarischcn Tcxtcn. J.W. Goethe: Faust I, li (Ausziigc).

•

Romantik:

Lcbcnsgcfi.ihl, Kunstauffassung und Menschcnbild

anhand von literarischcn

und nîchtliterarischen Texten.

•

Realismus:

Wesenszi.ige und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

•

Modernes Drama:

Problematik und Gestaltungselemente. G. BUchner, B.Brecht, Fr. Diirrenmatt

•

Roman, Novelle und Kurzprosa

des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand von literarischen Texten.

•

Lyrik:

Strukturen, Themen und Motive von der Aufklărung bis zur Gegenwart.

b.

Grammatik/Sprachbetrachtung:

Gesicherte Kenntnisse zur Phonetik, Morphologie, Syntax, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde und zum Wortschatz. (verschîedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse).

3.

Die schriftliche Priifung

Die schriftliche PrUfung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werden melu-ere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener PrUfung bekannt gegeben.

Absolventen des pădagogischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen PrUfung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewăltigen. Absolventen aller anderen Profile haben im zweiten Teii der schriftlichen PrUfung einen funktionalen Text (ein Gesuch, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. Ă) zu verfassen .

Die Aufgabenarten in Literatur werden gemăB dem Lehrplan gestellt, d.h .

dass den PrUflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Făhigkeiten beweisen sollen .

Bewertet wird:

•

angemessene Behandlung des Themas;

•

strukturierte und differenzierte Argumentation;

•

Transfervermogen;

•

zweckmăBige Gliederung der Arbeit;

•

Beachtung der sprachlichen Normen;

•

ggf. Einteilen eines SatzgefUges, Bestimmen der Nebensătze, morpho - syntaktische Analyse ( nur for das piidagogische Profil);

Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betrăgt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.

4.

Die miindliche Priifung

Die mUndliche PrUfung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der PrUfungsordnung.

Anforderungen:

•

zusammenhăngende ĂuBerung zu einem gegebenen Thema;

•

Prilfungsgesprăch i.iber groBere fachliche Zusammenhănge;

•

Textinterpretation;

Bewertet wird

:

•

inhaltliche Qualităt des Pri.ifungsgesprăches;

•

Transfervermăgen;

•

sprachliche Bewăltigung der gestellten Aufgaben;

Die Abiturpriifung in den beiden Spezialabteilungen am ăColegiul German Goethe" in Bukarest undam ăLiceul Teoretic Nikolaus Lenau" wird in allen Priifungsfăchern (aufier dem Fach Rumănisch

fiir welches die Bestimmungen der rumănischen Priifungsordnung gelten) gemăfi der von beiden Seiten genehmigten Priifungsordnung durchgefiihrt.

•

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMA DE BACALAUREAT 2005

LIMBA ȘI LITERATURA BULGARĂ

I

LITERA TURA

1.

CTpaHIIll;I-I oT c1,npeMeHHaTa fr1,nrapcKa JJIITepaTypa (Pagini clin literatura bulgară contemporană);

•

CneTocnan MIIHKOB (Svetoslav Minkov): viața și opera;

•

BanepII I1eTpon (Valeri Petrov): viața și opera;

•

HopJJ;aH PaJJ;wmon (Iordan Radicikov): viața și opera;

2.

E1,nrapc1rn

rroeTII

oT 6JJII3KOTO

MIIHaJJo

(Poeți

bulgari

din trecutul apropiat);

•

Den:o

5IBopoB

(Peio Iavorov): viața și opera;

•

HIIKona Barru,apoB (Nicola Vapțarov): viața și opera;

•

ATairnc ,l],an 1 rnn (Atanas Dalcev): viața și opera;

•

EnIIcaBeTa Earp5IHa (Elisaveta Bagriana): viața și opera;

3.

EnIIH I1eJJIIH (Elin Pelin): viața și opera; "Ifanop1>T";

4.

HopJJ;aI-I HoBKOB (Iordan Iovkov): viața și opera; "HHJJ;)Ke";

5.

AneKo KoHcTaHTIII-IOB (Aleko Konstantinov ): viața și opera; "Ban raH1>0 y Hpe1-1eK";

6.

I1BaH Ba30B

(Ivan

Vazov): viața și opera; "A3 CbM 61,nrap 1

-re"

",l],e e

bbJJrapII5I?"; "qIICTII5IT IIbT";

7.

XpIIcTo EoTeB

(Hristo Botev): viața și opera; "XaJJ;)KII

,l],IIMHTnp", "Mo51Ta MOJU-ITBa";

8.

131,nrapcKII Bn3pmKJJ;eHU,II ( Scriitori Renascentiști bulgari);

•

I1eTKO CnaBeHKOB (Petko Slaveikov): viața și opera;

. •

J1I06en KapaBeJJoB (Liuben Karavelov): viața și opera;

•

,l],o6pH qIIHTyJJoB (Dobri Cintulov): viața și opera;

9.

131,nrapcKII HapoJJ;HII necHII (Cântece populare bulgărești); 10.131,nrapcKII HapoJJ;HII o6w-rnH (Obiceiuri populare bulgărești).

ARII TEMATICE

•

Adolescentul

despre sine:

portret

fizic, trăsături

de caracter; aspirații, aptitudini, interese, pasiuni; timp liber.

•

Adolescentul și mediul social:

îndatoriri, drepturi, conduită; în familie (relații și evenimente), în grupul de prieteni (activități); în școală (spații și activități); în oraș (obiective turistice și culturale, edificii, transport, servicii (la gară/ aeroport, la spectacol).

•

Adolescentul și natura:

în lumea vie (floră, faună), fenomene meteorologice (naturale), spațiul geografic și cosmic.

•

Adolescentul și spațiul de cultură și civilizație bulgară:

Bulgaria (repere istorico-geografice și cultural-științifice); personalități din domeniul literaturii, artei; specific național (religie/ obiceiuri și tradiții,sărbători).

II

GRAMATICA

1

FONETICA:

•

Alfabetul chirilic, apariția și dezvoltarea limbii bulgare. Limbile slave. Limba bulgară, limbă slavă.

•

Sunet, literă, silabă, cuvânt. Clasificarea sunetelor. Accent. Pronunție. Ortografie.

2

LEXICOLOGIA:

•

Cuvânt,

sufixe,

prefixe.

Sensul

cuvintelor:

sinonime, antonime, omonime. Vocabularul fundamental și masa vocabularului - mijloace de îmbogățire a vocabularului. Derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale.

3

MORFOLOGIA:

•

Substantivul:

fel,

gen,

număr,

articol,

caz,

funcția sintactică.

•

Adjectivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcția sintactică, grade de comparații.

•

Numeralul:

cardinal,

ordinal,

ortografie,

funcțiile sintactice. exprimarea datei.

•

Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ . Nehotărât, negativ, reflexiv.

•

Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoană, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile. Funcția sintactică.

•

Adverbul: clasificare, gradele de comparație.

•

Prepoziția

•

Conjuncția

•

Interjecția

•

Particula

4

SINTAXA

•

Propoziția. Feluri.

•

Subie.ctul și predicatul.

•

Atributul. Apoziția.

•

Complementul. Complementul circumstanțial.

•

Fraza. Coordonare și subordonare.

•

Punctuatia

'

Bibliografie:

1.

,,EbJirAPCKH E311K" 1999

-

Poc:au,a IleHKOBa

- EnB:apa KaTylll

2.

" rOBOPHTE JIH EbJirAPCKH?" 1989 - IOmrn AHTOHOBa

- Enra K:ap5IKOBa

3.

" EbJirAPCKH E3l1K - EbJirAPIBI 11 EbfilAPHTE" - 1984

-

IO. AHTOHOBa

-

E. K11p5IKoBa

-

T. HaKoBa

4.

'TP AMATHKA 3A BCJ1qKJ1" 1994 - EopHMHp KpncTeB

5.

,,GRAMATICA LIMBII BULGARE" 2000-Neda Mutafcieva

-

Cătălina Puiu

6.

ANTOLOGII LITERARE - PROZĂ ȘI POEZIE

7.

DICTIONARE

'

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2005

LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ

1.

O usmenoj

i

pisanoj knjizevnosti

( uopce). Knjizevni rodovi ; Lirika ( pojam opcenito). Petar Preradovic -

Rodu o jeziku

( oda - opci plikaz); S.S.Kranjcevic -

lseljenik

( elegija - opci prikaz);

Hasanaginica

( narodna balada - knjizevni komentar). Epika ( pojam opcenito).

Smrt Senjanina Jve

( epska pjesma- knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic -

Regoc

( bajka - opci prikaz); Slavko Kolar -

Breza

( pripovijest - opci prikaz). Drama ( pojam opcenito). Marin Drzic -

Novela ad Stanca

( komedija - opci prikaz).

2.

Diskurzivni knjizcvni oblici

( pojam opcenito). Antun Gustav Matos ( zivot i knjizevni rad). Oko lobora ( putopis - opci prikaz).

3.

Srednjovckovna lmjizcvnost

( najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca ( opci. prikaz).

4.

Rcnesansa

( Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic ( zivot i rad).

Judita

( knjizevni komentar). 1-Ianibal Lucie, Robinja (opci prikaz).Marin Drzic ( zivot i knjizevni rad).

Dundo Maroje

( opci prikaz).

5.

Barok

( 1-Irvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic ( zivot i knjizevni rad).

Osman

( opci prikaz).

6.

Klasicizam

i

prosvetiteljstvo

( Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic,Satir (opci prikaz).Andrija Kacic Miocic,

Razgovor ugodni

( opci prikaz).

7.

Romantizam

i

ilirizam

( Hrvatski romantizam, hrvatski narpdni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz,

Otkud modre oei

( opci prikaz). Petar Preradovic ( zivot i knjizevni rad).

Smrt smail

-

age Cengica

( knjizevni komentar).

8.

Protorealizam

( Senoino doba). August Senoa ( zivot i knjizevni rad).

Zlatarovo zlato(

opci prikaz).

9.

Realizam

( pojam opcenito). Ante Kovacic ( zivot i knjizevni rad), U registraturi ( knjizevni komentar). Josip Kozarac ( zivot i knjizevni rad),

Mrtvi kapitali

( knjizevni komentar).

10.

Moderna

( opcenito). A.G.Matos, 1909,

Utjeha kose

( opci prikaz). Vladimir Nazor ( zivot i knjizevni rad),

Suma spava

( opci prikaz).

11.

Ekspresionizam

( opcenito). Miroslav Krleza ( zivot i knjizevni rad),

Bitka kod Bistrice Lesne

( knjizevni komentar),

Ceinja

( opci prikaz), Ivo Andric,

Ex ponto

( opci prikaz). Tin Ujevic ( zivot i knjizevni rad),

Svakidasnja jadikovka

( opci prikaz). Ivan Goran Kovacic ( zivot i knjizevni rad.)

lama

( knjizevni komentar). Dobrisa Cesaric ( zivot i knjizevni rad).

Oblak; Vocka poslije kise

( opci prikaz). Ranko Marinkovic ( zivot i knjizevni rad).

Ruke; U znaku vage

( pripovijetka - opci prikaz).

Literatura

:

udzbcnici ko_ji se koristc u skolama s nastavnim hrvatskim _jczikom.

Opaske

: nastavni

program je namjenjen apsolventima

gimnazije s nastavnim

hrvatskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2005

LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ

I.

Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti

1.

Narodna lmjizevnost

( Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine).

Lirske pesme.

Podela ( poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive).

Lirsko - epske pesme.

( Hasanaginica).

Epske pesme.

( Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija).

Pripovetke.

( U cara Trojana kozje usi, Ero i Turcin).

2.

Strednjovekovna knjizevnost

: Sveti Sav a ; Zivot

prosvetiteljsko delo ;

Dositej Obradovic; Zivot i prosvetiteljsko delo.

3.

Knjizevnost doba romantizma:

Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo ( Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic ( Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic ( Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj ( Duliei, Duliei uveoci

-

opsti prikaz); Laza Kostic ( Santa Maria della Salute

-

knjizevni komentar);

4.

Realizam:

Laza Lazarevic ( Sve ce narod pozlatiti

-

knjizevni komentar); Vojislav Ilic ( U poznu jesen Grm - knjizevni kornentar) ;

Radoe Dornanovic ( Danga

-

knjizevni kornentar): Aleksa Santic ( Mi znamo sudbu

-

knjizevni kornentar);

5.

Novi realizam:

Borislav Stankovic ( Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic ( Jazavac pred sudorn

-

opsti prikaz ); Branislav Nusic ( Gospoda rninistarka

-

knjizevni komentar).

6.

Moderna

poezija

:

Jovan Ducic ( Morska vrba

-

knjizevni komentar) ;

Milan Rakic ( Dolap, Na Gazi Mestanu

-

knjizevni komentar).

7.

Kniizevnost XX

. -

og veka

: Ivo Andric ( Most na Zepi - knjiz vni komentar, Na Dri,ni cuprija

-

opsti prikaz ); Milos Crnjanski ( Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic ( Strepnja, Krvava bajka

-

knjizevni komentar); Veljko Petrovic ( Ratar - knjizevni komentar); Branko Copie

-

( Basta sljezove boje -

knjizevni komentar); Dobrica Copie ( Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic ( Kamena uspavanka - knjizevni komentar); Vasko Popa ( Patka - knjizevni kornentar).

Napomene

: Kandidati Filolockog smera ce naknadno sprerniti sledeca poglavlja

12

udzbenika za VIII. razred :

Recnik.Sintaksa

.

Morfoloska analiza.

Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti:

•

raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;

•

primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije knjizevnosti;

•

raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca;

•

raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju;

•

poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima;

•

postovanje normi knjizevnogjezika prilikom pismenog izrazavanja;

•

elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca;

•

argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova.

Literatura:

Srpska i hrvatska knji.zevnost, IX. razred - 1990 Srpska i hrvatska knjizevnost, X. razred - 1990 Srpska knjizevnost - XI. razred - 1996

Srpska knjizevnost - XII. razred -1995

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

PROGRAMA EXAMENULUI NAȚIONAL DE BACALAUREAT - 2005

LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

-PENTRU PROFIL REAL ȘI PEDAGOGIC-

I.

nITEPATYPA- LITERATURA

1.

I.

IT. KoTmipeBChKHH - rroeMa

Eneida

i rr'eca

HamaJZKa floJZmaeKa

2.

r.

KBiTKa- OCHOB

1

5IHeHim - npe)].CTaBHHK ceHTHMeHTa.Jii3MY i 0TIHC0B0ro

pea.rri3MY - rroBiCTh

Mapycfl

3.

Po3BHTOK 6aiîKH B I-H IIOJIOBHHi 19 CT.: €BreH fpe6iHKa i

IT.

fyrraK - ApTeMOBCbKHR

-Beâ

.1v

te:>1cui1 cyo, fla1-t ma Co6a,w

4.

T.

r.

IlleBqeHKO - I.

PaHH5I TBopqÎCTh

-

6a.rra,z:i;H

-

noeMa

Kam e puHa

icTOpmrna noeMa

I'aiîâaMaKu

i icTOpn:trni Bipmi nipHqHi Bipmi -

/{yM1w, flepe6euiJR, Ha ei1J11y naM 'flmb KomJZRpeecbKOMY, /{o Oc1-toe'fl1-1e1-tKa.

II-i i

nepio.u TBopqocTi llieBqeHKa:

IIocrraHH5I

I

MepmBUM, i :>1cueuM ..., KaeKa1, Cou,

rroeMH

HauMU'iKa, Coea,

Bipm

3anoeim

III-il: rrepioJl TBopqocTi IlleBqeHKa:

HeeiJlbl-lUIJQ noe3ÎJl .

33aXa.JI5IBHÎ KHmKKH. MOTHBH

noe3ii1 nepio,z:i;y 3acnaHH5I

IV-i i

nepioJl TBopqocTi IlleBqeHKa:

noeMH

Mapifl, Heo<jJimu

•

IlC .

a.JIMH .

. .

mpHqHl Blpllil.

5.

TBopqicTh IT. MHpuoro, poMaH

Xi6a peeymb BORU, flK flCJZa noeui?

6.

TBop1IÎCTh M. BoB1IKa:

IHcmumymKa, Ko1a'1Ka ,

KapMemoK

7.

TBopqÎCTb JI.

f

rri6oBa: 6a.HKH i rripHqHi Biprni

8.

I.

Heqyii

-

JieBHU:hKHiî:

MuKona /{:>,cepfl, Kaiîoaiueea ciM

'5t

9.

I.

5I.

<I>paHKO - noeTHqHa TBOp'IiCTh

-

npo3oBi TB0p11:

Eoa KoucmpiKmop, Eopucnae cMiCmbcJl

,

10.

JI. YKpaîHKa - rroernqua TBopqicTh

-

,11.paMa

Jlicoea nicwt

11.

M .

Kou.106HHChKIIH, rnopqicn:

lr1mepMezp10

12.

B.

CTe<paHHK, rnopqicn:

Hoeuua

13.

O. Ko6mrnHc1Ka, rnopH:

3eM!lJl,

Y

ueâimo pano 1i1tJZJl 1wnaJZa

14.

O. Onech, TBopqicTh

-

nipHKa

15.

M. BopoHHii:, rnopqicTh -

nipHKa

16.

IT .

THqHHa, 36ÎpKa

Co11R'l1-ti KJZap1-1emu

17.

B. Cociopa, iHTHMHa nipHKa

18.

On .

,[(OB)KeHKO, TBopqÎCTh -

3a'lap06Qf/Q J{ecf/a

19.

Onec1, foHqap, poMaH

Co6op

20.

,[(MHTpo ITaBJIHqKo ,

nipIIKa

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMA

PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2005

LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ SLOVENSKY JAZYK A LITERATURA

Pre reâlny, humanitny a pedagogicky smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym:

I.

Slovenska literatura

1.

Text. Vseobecnosti

-

prvky komunikacnej situâcie (vysielatel', prijfmatel', sprâva, k6d, kontext);

-

funkcie komunikâcie

-

literârny / neliterârny text

-

text a kontext

-

temy a literârne motfvy

-

literatura a ine druhy umenia

2.

Proza

a)

epickâ proza

vysvetlenie pojmov; vyvoj a typologia (romantickâ, realistickâ a fantastic,;kâ proza)

b)

epicke zânre (umelâ rozprâvka, povest', novela, historickâ, fantastickâ; psychologickâ; roman klasicky, s(1casny; român do druhej svetovej vojne.

C)

struktura epickeho textu

-

zlozky epickeho textu (autor, rozprâvac, postavy, citatei')

-

druhy rozprâvaca v epickom texte (vseveduci rozpravac, postava - rozprâvac, oko kamery; rozpravanie v 1. a 3. osobe

-

kompozfcia epickeho diela; dej, konflikt, fazy deja, râmcove rozprâvanie,

-

postavy

-

druhy postav (hlavne, vydl'ajsie, epizodicke; charaktery, postavy typ; sp6soby charakterizovania postavy).

d)

jazyk epickeho diela

-

spâsoby rozprâvania: rozprâvanie, dialog, opis

-

rec postav, priama a nepriama rec, polopriama rec.

3.

Poezia

a)

vysvetlenie termf nu; rozvoj (barokovâ, klasicistickâ, romantickâ, realistickâ; symbolizrnus, modernizmus) typol6gia (lyrickâ a epickâ poezia)

b)

struktura

1

yrickeho diela

-

komunikâcia v basnickom texte (lyricky subjekt; vzt'ah autor - lyricky subjekt)

c)

jazyk lyrickeho diela

-

charakteristiky (1meleckeho jazyka (sugestivnost', expresivnost', atd')

-

bâsnickâ obrazotvornost'

-

umelecke prostriedky (enumeracia, antiteza, synkretizrnus, opakovanie, refrenovitost', recnicka otâzka, recnicke zvolanie, epiteton, metafora

-

vers, sloha, vol'ny vers, metricky rozmer, rym, rytmus.

4.

Drama

a)

vysvctlenie pojrnu

b)

zanre (komedia, tragedia, cinohra)

c)

struktura drarnatickeho textu

-

kompozfcia dramatickeho textu: vystup, scena, obraz, replika, scenicke poznâmky, dramatickâ postava, spâsoby charakterizovania

d)

jazyk dramy; expresivnost' v drnmatickom texte, osobitosti, vystavby dialogu v dramatickom texte; monolog.

-

jazyk postâv ako sposob charakterizovania dramatickeho diela

5.

Litcrarne obdobic

-

klasicizmus

-

romantizmus

-

realizmus

-

mcdzi vojnove obdobic

6.

Kanonicki autori:

Hugolin Gavlovic

(Valasskâ skola).

J. I. Bajza

(Rene mlâdenca prîhody a sk.C1senosti).

Jan

Kollar

(Slâvy dcera).

Jan Holly

(Svătopluk, Selanky).

Andrej Slâdkovic

(Marfna, Detvan).

Samo Chalupka

(Mor ho!).

Janko Krâl'

(Zakliata panna).

Jân Botto

(Smrt' Janosikova).

J. M. Hurban

(Olejkâr).

P. O. Hviczdoslav

(Krvave sonety, H{ijnikova zcna).

M. Kukucin

(Neprebudeny).

B. Slancikova Timrava

(Tapâkovci).

J. Gregor Tajovsky

(Do konca, Mamka Pâstkovâ) I.

Krasko

(Otcova rol'a)

J. Jesensky

(Vyhnali ma). I.

N. Jege

(Adain Sangala).

Hronsky

(Jozef Mak).

M. Urban

(Zivy bic). .FrS.vantncr

- (Malka).

M. Figuli

- (Tri gastanove kone).

J.

Kostra

- (Pcniaztek).

M. Rufus

- (Vyjdi z lesa klcuj zcm).

Frantisek Hccko

(Cervene vino)

V.

Sikula

- (S Roz{trkou)_-

Slovcnska litcrat(ira v Rumunsku.

II.

Jazyk a komunikacia

-uplatnenie

pravopisnych,

ortoepickych,

intcrpunkcnych,

1norfologicko­ syntaktickych noriem

-

vhodne pouzivanie lexikalno-sematickych jednotick

-

hlâskoslovie

-

rytmicky zâkon hlâsk:y

-

delenie hlâsok

-

znelostna asimilâcia

III.

Lexikologia

-

nâuka, tvorenie slav, slovo, synonymâ, antonymâ, hornonymâ

-

trieclenie slovncj zâsoby

-

frazeologia a vyznarn slov

IV.

Morfologia

-

slovne druhy

-

ohybne a neohybne

-

plnovyznamove, neplnovyznamove

-

gramaticke kategorie slovesnych druhov

-

skloiiovanie a casovanie

V.

Syntax

-

vetne cleny: hlavne a vedl'ajsie

-

veta a suvctie

-

pravopis a interpunkcia

VI.

Stylistika

-

styly

-

funkcne texty

VII.

Detska litcrat(ira

*

l.

Pojern, vznik a vyvin lîteratury pre deti a mladcz

2.

Vyrazove osobitnosti literarnej tvorby pre deti a mlâdez

3.

Vekovo -- citatel'ske obdobia

4.

Vychovnâ a poznâvacia funkcia v literatCire pre deti a mlâdez

5.

Studovane diela

* Tematika platnâ pre pedagogicky smer .

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

PROGRAMA DE BACALAUREAT 2004 LIMBA ȘI LITERATURA TURCĂ (PROFIL TEOLOGIC ȘI PEDAGOGIC)

I

-

OKUMA

-

ANLAMA

-Bir olay yaz1s1rn anlamll bir șekilde okuyabilme,

-Hikâye turOnOn ozeliklerini kavrayabilme,

-Metin it;;inde cOmleyi tarnyabilme,

-Bir manzurneyi ozeliklerine gore okuyabilme,

-Manzume ile dUzyaz1 arasindaki fark1 kavrayabilme,

-Paragraf ve paragraftaki dOșunceyi kavrayabilme,

-Bir șiiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,

-Bir șiirin șekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme,

-Olay yaz1lannda sebep-sonui;; ilișkisini kavrayabilmek,

-Olay yaz1lanrn meydana getiren unsurlan kavrayabilme(yer,zaman,olay

ve

kișiler)

-Sevilen bir șiiri ezberlemeyebilme,

-Olay yaz1lan ile fikir yaz1lan aras1ndaki fark1 kavrayabilme,

-Bir metnin yard1mc1 fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,

-Plân ve plârnn yararlanrn kavrayabilmek,

-Bir metindeki olaylan karș1lașt1rarak benzer ve farkl1 yanlan

kavrayabilme,

-Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme,okuma,gozlem...)

-Okunan bir yaz1daki se.bep-sonut;; ilișkilerini kavrayabilme,

-Bir metnin dii ve anlat1m(uslup) ozelliklerini kavrayabilme,

-Bir manzumenin ana temasin, kavrayabilme,

-Sozlu ve yaz1l1 ifade aras1ndaki benzer ve farkl11lklan kavrayabilme.

II

-ANLATIM

A)

SOZLO

ANLATIM

B)

YAZILI ANLATIM

-Dogru ve duzgOn konușabilmek,

.

-TOrkc_;e derslerindeki her turlu faaliyetlere kat1labilmek ve vanlan sonuc_;lan

anlatabilmek ve ac_;1klayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,

-Bir tart1șmaya kat1labilmek,

-Gorulen veya yașanan olaylarla ilgili duygu ve dușuncelerini anlat1p,yazabilmek,

. -Atasozlerini,ozdeyișleri ve deyimleri ac_;1klayabilmek,

-c;;:evrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylanrn anlat1p yazabilmek,

-6zel mektup,iș mektubu,dilekc_;e ve telegraf yazabilmek,

-Paragraflardaki dușunceleri ac_;1klayabilmek,

-Olay veya kiși tasvirleri yapabilmek (sozli.i ve yaztll),

-Topluluk karș1stnda ac;1ș konușmas1, kaparnș konușmas1 yapabilmek,

-Yaz1lannt uygun bir plâna gore geliștirebilmek,

-Okuduklanndan notlar alabilmek,

-Konușmalanrn uygun bir plâna gore geliștirebilmek,

-Kompozisyon c;eșitlerini (yaz1ll ve sozli.i kompozisyon) kavrayabilmek,

-Bir fikir yaz1s1 yazabilmek.

III

- DiL BiLGiSi(GRAMER) KONULARI

A)

SES BiLGiSi

-Ti.irkc;e'deki sesii ve sessiz harfleri tan1yabilmek,

-Bi.iyi.ik i.inli.i uyumu kurallrn kavrayabilmek,

-Ki.i<;i.ik i.inli.i uyumu kuraltn1 kavrayabilmek,

-0nsi.izlerin benzeșmesi kural1rn kavrayabilmek,

-0nli.i di.ișmesi kural1rn kavrayabilmek,

-Si.ireksiz sert i.insi.izlerin yumușamas1 kurallnt kavrayabilmek,

-Ti.irkc_;e'de bașta ve sonda bulunmayan i.insi.izleri tarnyabilmek,

-Seslerin birleșmesini,hece ve hece c;eșitlerini kavrayabilmek.

B)

KELiME BiLGiSi

-TUrkc;e'deki kelime tUrlerini kavrayabilmek isimler ve isimlerin yap1lan,

isim tamlamalan, isimlerin c_;eșitleri

s1fatlar ve s1fatlann yap1lan, s1fatlann c;eșitleri

s1fat tamlamalan,

zamirler ve zamirlerin yap1lan, zamirlerin c_;eșitleri,

zarflar ve zarflann yap1lan, zarflann c;eșitleri,

fiiller ve fiillerin yap1lan, fiillerde kip,zaman ve kiși, yap1lanna gore fiiler, edatlar

baglac_;lar, Unlemler.

C)

CUMLE BiLGiSi

-Anlamlanna gore cUmle c;eșitlerini kavrayabilmek olumlu cUmleler,

olumsuz ci.imleler, soru cUmleleri, Unlem cUmleleri, șart cUmleleri.

-Yap1lanna găre cUmle tUrlerini kavrayabilmek basit cUmle,

bileșik ci.imle, s1ralt cumle, bagll cumle,

sirall-baglt cumle.

COmlenin ogelerini kavrayabilmek.

ozne yUklem

zarf tumleci dolaylt tumlec; belirtili nesne belirtisiz nesne

D)

ANLAM BÎLGiSi

-TUrkc;e kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek Kelimelerin gerc;ek anlam1,

Kelimelerin mecaz anlam1, Kelimelerin terim anlam1, Kelimelerin deyim anlam1, Z1t anlamll kelimeler,

Eș anlamlt kelimeler.

E)

YAPI BÎLGiSi

EKLER

Yap1m ekleri

<;ekim ek!eri(Îsim ve fiii c;ekim ek!eri) Basit kelime

TUremiș kelime Bileșik kelime

F)

EDEBÎ BÎLGÎLER

-Yaz1 turlerini kavrayabilmek. Roman ve roman c;eșitleri

Hikâye

Masai

Tiyatro ve c;;eșitleri, Destan,

Șiir ve șiir c;eșitleri, Gezi yaztlan, Nutuk

Makale F1kra, Sohbet

-Edebiyattntn tarnmt ve konusu

-TOrk edebiyat1'rnn devirleri

-Edebiyatta ifade tarzlan(SozlO ifade-Yaz1II ifade)

-Șiirle ilgili bilgiler,

Soz sanatlan(Benzetme,mUbalaga,TenâsUb...)

-Halk edebiyat,

ve

ozellikleri,

-Halk edebiyat, naz,m șekilleri

-Klâsik TUrk edebiyat,

ve

ozellikleri

G)

ÎMLA VE NOKTALAMA

-BUyUk harflerin imlas,

-bzel

isimlerin imlas,,

-Eklerin imlas1,

-Yabanc, kelimelerin imlâs,, Nokta

VirgOI Noktall virgul T1rnak ișareti Îki nokta Soru ișareti Onlem ișareti

NOT

1

Mecidiye Kemal Ataturk Îlahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde TUrkiye Cumhuriyeti Millî Egitim Bakanllg, tarafindan olușturulan komisyon taraf1ndan yaz1lan ders kitaplan okutulmaktad1r.

2 Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayrn mufredat program, uygulanmaktad1r.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA TURCĂ

I

STATUTUL DISCIPLINEI

În baza Legii 84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare și în conformitate cu Metodologia de organizare și desfașurare a examenului de bacalaureat - 2004, art. 5(1), toți absolvenții învațământului liceal vor susține un examen oral la una din limbile modeme studiate, ca proba obligatorie (proba B).

Deci, absolvenții Liceului Internațional de Informatică au dreptul de a susține examenul de bacalaureat la limba turcă, intr-una din situațiile de mai jos:

limba turcă ca limbă modernă - probă orală pentru specilizarea Filologie.

limba turcă ca limbă modernă - probă scrisă, comună pentru ambele specializări.(ca fiind alta decât cea susținută la proba B)

Programa pentru examenele de Bacalaureat 2005 la disciplina limba turcă (ca limbă modernă) este concepută în baza programei școlare, aprobată de conducerea ministerului.

Topologia Programei pentru examenul de Bacalaureat

Atât pentru proba orală, ca probă obligatorie, cât și pentru proba scrisă, candidații vor fi evaluați în baza unor texte necunoscute / nestudiate la clasă.

Accentul se va pune pe abilitățile de comunicare orală sau în scris.

II

COMPETENTE DE EVALUAT

1.

Proba orală

•

Receptarea mesajului transmis oral în diferite situații de comunicare din diferite tipuri de texte (literar, descriptiv,interviu,articol)

•

Selectarea de informații din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcină de lucru.

•

Traducerea de mesaje orale prin:

relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar;

comentarea unor opinii, afirmații și formularea de argumente pro/contra; formularea de răspunsuri cu motivarea opțiunii

•

Transferul mesajelor orale în situații variate de comunicare prin: transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă; reformularea unor replici;

traducerea din/în limba turcă a unui text autentic de dificultate medie.

2.

Proba scrisă

•

Receptarea mesajelor în scris, în diferite situații de comunicare prin: identificare ideilor principale din diferite tipmi de texte; relatarea în scris a unui eveniment.

•

Traducem de mesaje scrise prin:

redactarea de texte funcționale (scrisori , interviuri, telegramă); redactarea unui eseu structurat/nestructurat pe o temă cțată; completarea de texte lacunare, pe o temă dată.

III

CONTINUTURI

A

-

Lingvistice

Pronumele personal, interogativ, demonstrativ; Substantivul :gen , număr,cazuri;

Numeralul :cardinal,ordinal;

Verbul (diate z ele;timpurile de bază, timpurile compuse); Formele verbale : participiile,gerunziile;

Sintaxa propo z iției;

B -Teme pentru comunicare orală și scrisă

•

Viața personală și socială: identitatea/ CV, tinerii și comunitatea ,

familia, ocupații, sanatate:

•

Viața cotidiană: convorbiri telefonice, magazine, mijloace de transport, restaurant, hotel, aaeroport, gară, poștă, bancă;

•

Timp liber: sfârșit de săptămână, vacanță ,

activități (sport, lectură, film, teatru, muzică);

•

Societate: mass-media ,

șomaj ,

muncă;

•

Mediul înconjurător: oraș/sat ,

ocrotirea mediului înconjurător, poluare .

•

Spațiul turcic :Turcia contemporană ;

orașe, provincii, obiceiuri,tradiții ,

sărbători.

Proba orală:

timp de lucru: 15 minute prezentare: 10 minute

Proba scrisă:

timp de lucru : 3 ore

Biletele vor conține texte necunoscute. Selecția acestora se va face ținând cont de temele indicate pentru cele două probe cât și de Programele de Limba turcă pentru clasele a IX - XII-a.

Textele necunoscute folosite nu trebuie să neglijeze studierea textelor din manual.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ENGLEZĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii învățământului ,

în cadrul examenului naț i onal de Bacalaureat ,

absolvenții tuturor claselor de liceu au dreptul de a susține examenul de bacalaureat la limba engleză într-una din situațiile următoare :

•

Limba engleză -

probă orală obligatorie, comună pentru toate filierele, profilurile și specializările (proba b);

•

Limba engleză - probă scrisă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării,

.

pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba e) ;

•

Limba engleză - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare,

alta decât cele susținute anterior - pentru toate filierele ,

profilurile și specializările nefilologice (proba f) .

Conform

Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2005,

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu

Programa pentru examenul de bacalaureat,

avizată prin OMEdC. Manualele școlare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori și elevi pentru parcurgerea programei școlare.

11.

PRECIZĂRI METODOLOGICE

Conform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului național ,

examenul de bacalaureat la Limba engleză, fiind examen național, se organizează pe baza unei programe de examen construită strict pe baza programelor școlare de trunchi comun aflate în uz, publicate în colecția "Curriculum Național - Seria l i ceu - Programe școlare ":

•

Programa

1A,

Limba engleză - prima limbă modernă: licee teoretice (clasele de filologie ,

intensiv și bilingv) și licee militare MApN (specializarea matematică-informatică).

•

Programa

1 A,

Limba engleză - prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări.

•

Programa

18,

Limba engleză - prima limbă modernă: licee din filierele tehnologică și vocațională cu excepția liceelor militare MapN ,

specializarea matemat i că- informatică.

•

Programa

2

,

Limba engleză - a doua limbă modernă :

toate filierele și specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun.

•

Programa

3

,

Limba engleză - a treia limbă modernă :

pentru minorități și pentru absolvenții de liceu care au început studiul limbii engleze în clasa a IX-a.

Programele școlare în vigoare sunt centrate pe competențe. Structura programelor școlare este următoarea:

1.

Competențe generale:

•

Receptarea mesajelor transmise oral sau

î n scris în diferite situații de comunicare .

•

Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte .

•

Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă.

•

Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare (nu se cer în cazul Programei 3).

2.

Competențe specifice, corelate cu unități de conținut.

3.

Valori și atitudini, comune tuturor programelor:

•

Conștientizarea contribuției limbii engleze la îmbogățirea patrimoniului culturii universale și la vehicularea culturii contemporane.

•

Raportarea critică la civilizațiile britanică și americană, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței.

•

Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora.

•

Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba engleză .

•

Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare.

4.

Sugestii metodologice :

recomandări privind ariile tematice, elementele de construcție a comunicării și funcțiile comunicative ale limbii.

în anul 2005, examenul de bacalaureat la limba engleză va fi organizat în conformitate cu Curriculum-ul național, pe baza celor patru programe menționate anterior. Indiferent de programă, examenul va păstra aceeași structură generală în ceea ce

privește probele

(oral,

ca probă obligatorie, sau

scris,

ca probă la alegere), precum și tipurile de subiecte .

Pe parcursul probei orale se va urmări și evalua cu prioritate capacitatea candidaților de a comunica eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic și funcțional) a elementelor de construcție a comunicării și a funcțiilor specifice limbii engleze ,

achiziționate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competențele de interacțiune și transfer, precum și capacitatea candidaților de a construi un discurs convingător, logic și coerent, susținut de opinii proprii, exemple, argumente și asociații cu texte cunoscute, cu realitatea înconjurătoare sau cu propria experiență de viață.

în cadrul probei scrise, se va urmări și evalua cu prioritate capacitatea candidaților de a opera cu codul scris al limbii engleze în situații de comunicare variate, demonstrată prin competențe de receptare a textulu i

scris la diferite niveluri de profunzime și prin competențele de producere a diverselor tipuri de texte ,

adecvate funțional și stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competențele de interacțiune la nivelul textului scris produs ,

precum și cele de transfer.

Urmărind structura programelor școlare în vigoare, examenul de bacalaureat 2005 își propune să evalueze:

-

nivelul competențelor generale ale candidatului;

-

însușirea conținuturilor;

-

valorile și atitudinile formate prin însușirea limbii engleze;

-

competențele funcționale esențiale pentru reușita socială a candidaților într-un nou context european: prelucrarea și utilizarea contextuală de informații complexe, gândirea critică, luarea deciziilor și comunicarea în contexte specifice.

Programa de bacalaureat pentru limba engleză dorește să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât și pentru candidați. Aceștia vor avea în vedere corelarea competențelor și a conținuturilor din programa școlară corespunzătoare numărului de ore de studiu săptămânal cu cele din Programa de bacalaureat.

III.

COMPETENȚE CARE VOR FI EVALUATE

III.1.

Competențe de comunicare orală

Pentru a evalua competențele de comunicare orală, candidații vor fi solicitați :

•

să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă, să răspundă la întrebări și să rezolve sarcinile de lucru primite (doar în cazul Programei 3 și seral);

•

să recunoască elementele de vocabular și structurile gramaticale dintr-un text dat (doar în cazul Programei 3 și seral);

•

să identifice ideile principale din textul dat;

•

să recunoască argumentele și să identifice concluziile dintr-un text;

•

să selecteze informațiile relevante dintr-un text în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru;

•

să comenteze o informație / o părere

I

un citat / un proverb pentru a realiza un discurs oral pe o temă dată;

•

să prezinte un film / o carte prin raportare la experiența personală;

•

să relateze un eveniment/ un fapt divers/ o întâmplare/ o experiență personală;

•

să descrie un obiect, o persoană / un personaj, o activitate, locuri cunoscute/ imaginare;

•

să demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăți de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experiență de viață și să redea conținutul textului cu propriile cuvinte;

•

să identifice sensul cuvintelor și al relațiilor semantice dintre ele;

•

să schimbe perspectiva narativă într-un text și să comenteze implicațiile acestei schimbări;

•

să parafrazeze un citat prin raportare la experiența personală / experiența altor persoane;

•

să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte;

•

să exprime și/ sau să argumenteze o părere personală/ un punct de vedere, pornind de la ·

un text / o temă dată, susținuUă de exemple relevante, asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane;

•

să folosească corect și adecvat structurile gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale.

III.

2. Competențe de comunicare scrisă

Pentru a evalua competențele de comunicare scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidatii trebuie:

•

I

•

să dovedească înțelegerea sensului global al unui text necunoscut/ nestudiat la clasă prin

rezolvarea unor sarcini de lucru;

•

să recunoască/ ordoneze argumente și să identifice concuzii dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute (Programa 3);

•

să identifice și să comenteze informații semnificative / detalii relevante din text (ideile principale, tema, perspectiva narativă , tonul autorului, mesajul, etc);

•

să schimbe perspectiva narativă într-o povestire/ într-un text și să comenteze implicațiile acestei schimbări;

•

să exprime propriile păreri în legătură cu ideile / conținutul textului

respectiv;

•

să analizeze și să interpreteze un aspect / o

idee

din textul dat;

•

să descrie locuri cunoscute/ imaginare, activități;

•

să descrie / caracterizeze o persoană;

•

să relateze un eveniment/ un fapt divers / o întâmplare / o experiență personală;

•

să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;

•

să construiască un text pe baza unei teme date;

•

să redacteze un eseu potrivit tipului de programă corespunzător subiectului primit;

•

să comenteze un subiect;

•

să exprime și / sau să argumenteze o părere personală / un punct de vedere, pornind de la un text / o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, să facă asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane;

•

să traducă un text de dificultate medie (nu se cere în cazul Programei 3);

•

să redacteze o scrisoare;

•

să reformuleze un text prin reducere/ expansiune;

•

să parafrazeze un citat folosind exemple personale / prin raportare la experiența altor persoane;

•

să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte;

•

să folosească corect structurile lexicale și gramaticale studiate.

IV.

CONȚINUTURI CARE VOR FI EVALUATE

Conținuturile evaluate corespund trunchiului comun din programele școlare în vigoare.

IV.1.

Conținuturi lexicale și tematice

Se vor evalua cunoștințele de

vocabular

specific temelor cuprinse în Programa școlară de limba engleză,

teme

inspirate din realitatea

înconjurătoare,

din viața de zi cu zi, din experiența elevilor și experiența umană în general.

Textele necunoscute

și

temele

de examen se vor regăsi în texte de diverse tipuri

:

a)

Tip de text:

literar, non-literar de informare generală, interviuri, articole de presă, scrisori; Textele necunoscute / nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen

nu exclud

studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

să învețe a aborda un text necunoscut;

să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre ale limbii;

să învețe cuvinte și expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; să-și însușească structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechi;

să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale;

să învețe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susținerea opiinilor personale;

să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris.

b)

Sursa:

articole din ziare și reviste, cărți din spațiul britanic și american, literatură cultă și populară, broșuri, internet.

c)

Lungimea:

în funcție de tipul de subiect: 125 - 350 cuvinte

d)

Dificultate:

în funcție de programă / tip de subiect, dar fără să depășească gradul de dificultate a textelor din manuale. Pentru clasele de bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară

1 A

și vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal.

e)

Universul tematic:

domeniile tematice cuprinse în programa școlară:

1.

Domeniul

privat

(viața personală): identitate, idealuri și proiecte, sentimente, modă,

stil de viață,

activități în timpul liber, strategii de studiu, relații interumane, comportament social;

2.

Domeniul

social

(societate) :

tinerii, familia și comunitatea, tinerii și idolii lor,

relații

/ conflicte între tineri / generații, toleranță, sănătate, comunicare pe diverse canale

I

în diverse situații (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;

3.

Domeniul

educație și profesie:

școală, ocupații, profesii, piața muncii;

4.

Domeniul

știință și cultură:

patrimoniul național, britanic și american - personalități, opere, obiceiuri, tradiții, sărbători, evenimente.

IV.2.

Elemente de gramatică

- cele cuprinse în Programa de limba engleză :

SUBSTANTIV

-

pluralul substantivelor

-

substantive defective de număr ADJECTIV

-

comparația intensivă

VERB

-

timpurile verbale

-

subjonctivul

-

verbe modale

I

modalitate

-

infinitivul/ participiul/ gerunziul

-

construcții cu infinitivul și cu participiul ADVERB

- grade de comparație

CUVINTE DE

LEGATURA - prepoziții, conjuncții, locuțiuni

ARTICOLUL - hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului

-

cazuri speciale de utilizare a articolului SINTAXA

- ordinea cuvintelor în propoziție

-

tipuri de propoziții (enunțiative, interogative, etc.)

-

propoziții condiționale

-

condiționale 1,11,111, mixte

-

corespondența timpurilor

-

vorbirea directă / indirectă

IV.3.

Functii comunicative ale limbii:

1.

inițiere . întreținerea și încheierea unui dialog/ conversații

2.

exprimarea opiniei

3.

exprimarea acordului/ dezacordului față de opiniile altora

4.

exprimarea satisfacției/ insatisfacțieie față de un punct de vedere

5.

exprimarea refuzului/ argumentarea refuzului

6.

contrazicerea părerilor altora

7.

comentarea părerilor

8.

solicitarea repetării și reformulării

9.

exprimarea presupunerilor

1O.

solicitarea de informații și de sugestii

11.

oferirea și confirmarea

I

infirmarea de informații

12.

solicitarea confirmării / infirmării unor informații

13.

formularea de propuneri și sugestii

14.

exprimarea de condiții

15.

formularea de sfaturi

16.

exprimarea preferințelor, intențiilor

17.

solicitarea și acordarea /refuzul permisiunii

18.

formularea de invitații

19.

exprimarea de mulțumiri

20.

acceptarea

I

refuzul unei invitații

21.

exprimarea surprizei, curiozității, temerilor, îndoielilor

22.

exprimarea simpatiei

23.

formularea de comparații

24.

formularea de persuasiuni

25.

exprimarea diverselor grade de certitudine

V.

PRECIZĂRI

V.1.

Timpul de lucru:

a)

Proba orală

:

timp de prezentare: 15 minute

b)

Proba

scrisă: timp de lucru: 3 ore

V.2.

Structura și dificultatea subiectelor

vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână.

La alcătuirea itemilor / sarcinilor de lucru se va ține cont de trunchiul comun tuturor profilurilor / filierelor, iar diferențierea se va face din punct de vedere

calitativ și cantitativ.

TOATE SUBIECTELE VOR FI ELABORATE ÎN CONCORDANTĂ CU PROGRAMA ȘCOLARĂ,

FA RA '-'

A REFLECTA

A IN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUA '

L ANUME.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

BACALAUREAT 2005

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA FRANCEZĂ

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În

conformitate cu prevederile Legii învățământului în vigoare, toți absolvenții învățământului liceal vor susține un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opțională (proba

e

sau

f

).

Luând în considerare Planul-cadru pentru învățământul liceal și Programele școlare 1

,

examenul de bacalaureat 2005 menține aceeași structură în ceea ce privește:

-

probele

(orală,

ca probă obligatorie, sau

scrisă,

ca probă la alegere);

-

competențele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte);

-

repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral și scris), în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal :

•

1-2 ore·

2

•

3-4 ore

3

•

bilingv

4

•

Minorități/ L3

5

Atât pentru proba orală, cât și pentru proba scrisă, candidații tuturor profilurilor, inclusiv Minorități /L3 , vor fi evaluați pe baza unor

texte necunoscute /nestudiate la clasă.

Pentru profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară pentru L1 și vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal.

NOTĂ.

Conform

Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2005,

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC.

Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilități de comunicare orală sau în scris și nu pe conținutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. Manualul școlar este doar unul din suporturile didactice utilizate de profesori și elevi care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

1

Prezenta Programă de bacalaureat a fost elaborată pe baza Programei școlare de Limba franceză pentru clasa a IX-a, aprobată prin Ordin al ministrului educației naționale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 și a Programei școlare de Limba franceză, seria liceu, voi. 2, Aria curriculară

Limbă și Comunicare,

Tipogrup press , Buc. 2001: Programa școlară de Limba franceză pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5128 / 21.12.1999 și modificată prin O.M.E.C. nr. 3 15/ 31.05.2001; Programa școlară de Limba franceză pentru clasele a XI-a -a XII-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 și modificată prin O.M.E.C. nr.

3915/31.05.2001

2

Pentru absolvenții care au studiat lb.franceză 1-2 ore pe săptămână (indiferent de nivel , L1 sau L2), inclusiv absolvenții învățământului în limbile minorităților naționale care au început studiul limbii franceze în gimnaziu .

3

Pentru absolvenții care au studiat lb.franceză 3-4 ore pe săptămână (inclusiv profilul intensiv).

4

Numai pentru absolvenții claselor bilingve.

5

Din această categorie fac parte absolvenții învățământului în limbile minorităților naționale care au început studiul limbii franceze în clasa a IX-a/ L3 (anul IV de studiu).

li.

COMPETENȚE DE EVALUAT

Competențele generale sunt aceleași pentru toate filierele, în funcție de probă (oral/scris). Competențele specifice ( și conținuturile) se diferențiază pe două nivele :

1.

1-2 ore , 3-4 ore și clase bilingve;

2.

Minorități / L3.

1.

LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore , 3-4 ore și clase bilingve

1.1.

PROBA ORALĂ

Pentru a evalua

competența de comunicare orală,

9andidații vor fi solicitați :

+

să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut I nestudiat la clasă.

+

să

demonstreze capacitatea de a Înțelege sensul global al unui text necunoscut

- extrăgând și /sau prelucrând informații din text - prin :

•

identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice ;

•

recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;

•

traducere ;

•

identificarea informațiilor semnificative din text (răspt,ms la întrebări / text lacunar etc.) / rezumarea informației pertinente (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante)/ reformularea textului prin contragere/ reducere

6

;

Candidații pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viață.

+

să demonstreze capacitatea de exprimare orală

prin :

•

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale ;

•

rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru ;

•

realizarea unui discurs oral convingător, logic și coerent, pe o temă dată:

-

relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unei întâmplări / unei experiențe personale;

-

prezentarea unui film / unei cărți

7

;

-

descrierea unui obiect, unei persoane/ unui personaj, unei activități, unor locuri cunoscute/ imaginare;

•

•

exprimarea unui punct de vedere în legătură cu un subiect /o situație /ideile textului;

•

prezentarea

I

comentarea unui subiect

,

unui paragraf , unei afirmații, unei idei ideilor textului , integrând un punct de vedere personal și / sau exemple relevante .

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

+

să demonstreze capacitatea de

a

participa activ la

o

conversație

(interacțiune orală) în situație de examen, utilizând limba franceză potrivit contextului comunicațional.

1.2.

PROBA SCRISĂ

Pentru evaluarea

competenței de comunicare ln scris,

candidații vor fi solicitați :

+

să dovedească capacitatea de

a

înțelege sensul global al unui text necunoscut

I

nestudiat la clasă

prin:

•

identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice ;

•

recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate;

•

identificarea informațiilor semnificative din text (exerciții cu alegere duală/ multiplă / răspuns la întrebări/ text lacunar etc.) / rezumarea textului

(desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante) / reformularea textului prin contragere/ reducere

6

;

6

eventual, întru-un număr dat de cuvinte (3-4 ore și bilingv), cf .

Programei pentru clasa a XII-a;

1

3-4 ore și bilingv .

♦

să dovedească capacitatea de exprimare în scris,

valorificând în mod adecvat competențele lingvistice dobândite (lexicale ,

semantice, gramaticale, de ortografiere corectă), prin :

•

rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru

;

•

construirea unui discurs logic și coerent, pe o temă de interes, având sau nu ca suport o afirmație / un text dat

:

-

relatarea unui eveniment/ unui fapt divers / unor întâmplări /unei experiențe personale ;

-

descrierea unor obiecte

I

locuri (cunoscute/ imaginare)/ activități ; descrierea/ caracterizarea unui personaj / unei persoane

I

unei personalități marcante;

-

construirea unui interviu / unui dialog situațional (pornind sau nu de la reperele oferite de text) ;

-

redactarea

_unui

C.V. / unei cărți poștale / felicitări / scrisori (personale /

administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;

-

dezvoltarea unei idei / continuarea unui text ;

-

exprimarea / argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect / o situație / conținutul textului;

-

comentarea unui subiect / unei afirmații / unei idei / ideilor textului

8

,

integrând un punct de vedere personal, argumente și exemple relevante;

-

redactarea unui eseu structurat/ liber

8

.

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

♦

să dovedească capacitatea de

a

realiza un transfer lingvistic adecvat:

prin traducerea în/ din limba franceză a unui text literar (clase bilingve)/ neliterar (1-2, 3-4 ore și Minorități) ;

2.

LIMBA FRANCEZĂ: Minorități / L3

2.1.

PROBA ORALĂ

Pentru a evalua

competența de comunicare orală,

candidații vor fi solicitați :

♦

să citească

corect, fluent și expresiv

un text necunoscuți nestudiat

la clasă .

♦

să

demonstreze capacitatea de

a

înțelege sensul global al unui text necunoscut

prin:

•

recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;

•

răspuns la întrebări (chestionar) ;

•

traducere ;

•

selectarea informației relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text/ a informației specifice din documente curente simple (v.

2.4.,

Texte. Tipuri de texte,

pag.8)

Candidații pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viață.

8

3 - 4 ore și bilingv .

+

să demonstreze capacitatea de exprimare orală

prin :

•

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale ;

•

rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru ;

•

prezentarea unor detalii personale;

•

relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unei întâmplări / unei experiențe personale; povestirea unui film;

•

descrierea/ prezentarea unor persoane/ locuri/ obiecte/ activități;

•

exprimarea unei opinii personale în legătură cu o afirmație / o idee / ideile textului;

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

+

să demonstreze capacitatea de

a

participa activ la

o

conversație

(interacțiune orală) în situație de examen.

2.2.

PROBA SCRISĂ

Pentru evaluarea

competenței de comunicare În scris,

candidații vor fi solicitați :

+

să dovedească capacitatea de

a

înțelege sensul global al unui text necunoscut I nestudiat la clasă

prin:

•

recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate;

•

identificarea informațiilor semnificative din text , prin exerciții diverse (exerciții cu alegere duală/ multiplă/ răspuns la întrebări/ text lacunar etc.) ;

•

selectarea informației relevante (desprinderea ideilor principale)/ a informației specifice din documente curente simple, dintr-un text dat.

♦

să dovedească capacitatea de exprimare în scris

prin :

•

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate;

•

rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru ;

•solicitarea/ prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize);

•

redactarea unui C.V.

I

unei cărți poștale/ felicitări/ scrisori (personale/ oficiale);

•

redactarea unui text scurt despre un eveniment, după un plan dat sau cu ajutorul unor elemente ( întrebări, text) de sprijin;

•

relatarea unui fapt divers/ unor întâmplări/ unei experiențe personale ; povestirea unui film;

•

descrierea unei persoane / unui personaj / unor locuri / obiecte / activități;

•

exprimarea unei opinii personale în legătură cu un subiect / o situație / o afirmație / ideile textului;

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

+

să dovedească capacitatea de

a

realiza un transfer lingvistic adecvat

:

prin traducerea în / din limba franceză a unor propoziții/ fraze/ unui text simplu.

III.

CONȚINUTURI

1.

LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore

9

,

3-4 ore și bilingv

1.1.

ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat , evaluarea acestor elemente vizează varietatea , adecvarea și gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă).

9

conținuturi comune, L1 și L2, conform Programei școlare de Limba franceză citată la pag.1;

1.2.

ACTE DE VORBIRE.

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare

actelor de vorbire

prevăzute de Programa de limba franceză pentru ciclul liceal :

-

a se prezenta

,

a prezenta pe cineva

-

a se prezenta într-un interviu de angajare

IC.V.

-

a vorbi despre sine

-

a vorbi despre starea fizică

-

a face o expunere pe o temă dată

-

a exprima un raționament/ o judecată

10

-

a exprima o opinie personală / stări / sentimente

-

a argumenta o opinie personală

-

a relata evenimente

-

a descrie locuri, persoane, obiecte

-

a da, a cere informații practice cuiva

-

a exprima gusturi și preferințe

-

a sfătui pe cineva

10

/

a cere cuiva sa facă ceva / a interzice

-

a situa în spațiu și timp

-

a exprima cantitatea

I

calitatea; a compara

-

a propune /a invita

,

a accepta / a refuza

-

a-și exprima acordul /dezacordul

-

a face o urare, a felicita

-

a rezuma un text (idei esențiale)

-

a participa la o conversație în situație de examen (interacțiune orală)

1.3.

CONTINUTURI LINGVISTICE.

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal.

Lexic:

Articolul: Substantivul:

Adjectivul:

Numeralul: Pronumele:

Verbul:

Adverbul: Prepoziția:

relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime* , familii de cuvinte), câmp lexical/ semantic*, conotație/ denotație* hotărât, nehotărât, partitiv ;

gen, număr ; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb).

acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte)

cardinal și ordinal

;

personal , reflexiv,

posesiv,

demonstrativ,

relativ,

interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D .

și C.0.1.) în propoziții asertive și imperative; pronumele

en

și

y;

modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect* , mai mult ca perfect *), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu , participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă , reflexivă și pasivă;

folosirea formelor perifrastice ( aller, venir de,...); stil direct/ indirect, construcții impersonale (verbe personale folosite impersonal)*

tipuri, grade de comparație ; folosirea prepozițiilor.

Sintaxa propoziției:

subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale ;

10

3-4 ore și bilingv

;

*

elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore și bilingv.

Sintaxa frazei

:

concordanța la .indicativ; concordanța la conjunctiv (limba vorbită); folosirea conjunctivului: în propoziții relative*, după verbe de voință, îndoială, sentimente , verbe de opinie* la forma interogativă / negativă,

după

conjuncții

,

locuțiuni

conjuncționale ,

expresii impersonale;

exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei

(si

condițional), consecinței, concesiei* , condiției* , comparației* ; propoziția participială*.

Tipuri și forme de fraze:

activă, pasivă, negativă, impersonală ;

imperativă, exclamativă, interogativă , emfaza*.

1.4.

TEXTE și TEME

pentru comunicarea orală și scrisă.

Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a)

Sursa:

pasaje din cărți , articole de presă (din ziare, reviste) în limba franceză;

b)

Tipul de text

:

text autentic literar / neliterar;

c)

Dimensiune

(număr de cuvinte): în funcție de profil (150

:_

350 de cuvinte)

d)

Dificultate

:

în funcție de profil.

Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceză, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorități /L3.

♦

TEXTE

Tipuri de texte:

informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere* , eseu*).

+TEME

Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general:

•

Viața personală și socială:

identitate /CV; tinerii și comunitatea, tinerii și idolii lor, relații între tineri, idealuri și proiecte, sentimente; familia: membri, ocupații; sănătate (droguri

I

SIDA/ tabagismul/ alcoolul ...) etc.;

•

Viața cotidiană:

convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant , hotel, camping; aeroport, gară , poștă, bancă; meteo etc.

•

Timp liber.

week-end

1

vacanță; călătorii, activități (lectură, sport, muzică, dans) etc.

•

Societate:

educație; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri...); mass-media; modă; conflicte între generații; muncă / șomaj ; violență / non-violență etc.

•

Mediul Înconjurător:

oraș/ sat; poluarea și ocrotirea mediului înconjurător etc.

•

Spațiul francofon:

Franța contemporană (evenimente marcante); orașe și provincii ; obiceiuri, tradiții, sărbători; personalități culturale și științifice; francofonia și țările francofone;

•

Comunitatea europeană:

locuri și monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, științific și tehnic european (inclusiv contribuții și personalități româneșți); ecouri ale culturii românești în plan european; instituții europene.

* elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore și bilingv.

2.

LIMBA FRANCEZA: Minorități / L3

11

2.1.

ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICĂ

(v.1.1., pag. 4)

2.2.

ACTE DE VORBIRE

a se prezenta

a angaja, a continua, a termina o conversație

a cere/ a da informații (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,... ) a exprima o opinie personală

a exprima o judecată

a relata activități la prezent, trecut, viitor a situa un eveniment în timp

a descrie locuri

a exprima o stare fizică

a exprima gusturi și preferințe

a exprima o dorință, un sentiment (satisfacție, bucurie, teamă... ) a exprima calități și cantități; a compara calități

a propune/ a invita, a accepta/ a refuza a cere cuiva ceva / să facă ceva

a exprima acordul / dezacordul

a se scuza , a răspunde la scuze a face o urare, a felicita

a participa la o conversație în situație de examen (interacțiune orală)

2.3.

CONȚINUTURI LINGVISTICE

Articolul:

Substantivul: Adjectivul:

Pronumele:

Verbul:

Forme de fraze: Adverbul:

Conjuncții:

hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziția

de).

gen, număr ; exprimarea cazurilor; nume de țări (masculin, feminin). adjective calificative uzuale și de culoare; acordul în gen și număr; gradele de comparație; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotărât (forme frecvente); adjectivul numeral.

personale (subiect, C.O.D. și C.0.1.), interogative (

qui, que,

ou), relative simple ( qui, que, quoi, dont,

ou), demonstrative neutre ( ceci, cela,

9a), nehotărâte (forme frecvente) ; pronumele

on;

pronumele

en

și

y;

modul indicativ: prezent (verbe neregulate:

lire, ecrire, devoir, connaître, croire, voir,... ; verbe pronominale);

perfect

compus cu

avoir

și

etre

: verbe de grupa I , a li-a, verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir, partir, sortir, prendre, mettre, faire, dire... );

imperfect;

viitor

simplu;

viitor

apropiat;

imperativ; condiționalul prezent,

si

condițional (I și li); conjunctivul prezent, folosirea conjunctivului după verbe de voință, sentiment, expresii impersonale;

expresii impersonale( ii fait beau/mauvais, chaud/froid, ii pleut, ii neige);

afirmativă, negativă, interogativă (cu

est-ce que

și prin inversiune); adverbe interogative

( Comment...?

Pourquoi... ? Combien...

?); adverbe de timp

(aujourd'hui, maintenant, hier, demain);.

et, mais, parce que, dane

11

conform Programei de lb. franceză pentru anul IV (L3), citată la pagina 1.

2.4.

TEXTE și TEME

pentru comunicarea orală și scrisă

(v. 1.4., pag. 6 , caracteristici comune)

+TEXTE

Tipuri de texte:

dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viața cotidiană, documente curente ( carte poștală, scrisoare, broșuri, prospecte, instrucțiuni, formulare, ...); texte informative și articole de presă.

+TEME

•

Viața personală și socială:

identitate; tinerii și idolii lor, relații între tineri, sentimente; sănătate; modă și vestimentație;

•

Viața cotidiană:

pe stradă, magazine, poștă, bancă, mijloace de transport; timp liber (sport, jocuri, muzică, dans, cinema, ... ), activități, călătorii (a roport, gară, vamă); profesii, meserii; vremea etc....

•

Spațiul francofon:

orașe și provincii; tradiții și sărbători; francofonia.

•

Spațiul cultural românesc:

monumente, locuri, personalități marcante.

1.

Proba orală

:

IV.

PRECIZĂRI

-

timpul de lucru: 15 minute

-

prezentarea : 1O minute.

Proba scrisă

:

-

timpul de lucru: 3 ore.

2.

Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numărul de ore de studiu săptămânal . Diferențierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere

calitativ

( micșorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru )

și nu

calitativ

(micșorând/ mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

3.

Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze , sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris;

să-și însușească structuri gramaticale noi , să și le consolideze pe cele vechi;

să învețe cuvinte și expresii noi și să _învețe sensuri vari te ale aceluiași cuvânt în

•• contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre;

să învețe a considera și a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale;

să învețe cum să găsească anumite detalii / exemple pentru susținerea opiniilor personale;

să-și îmbogățească cunoștințele legate de cultura și civilizația franceză.

MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În

conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului ,

absolvenții tuturor claselor de liceu vor susține, ca probă obligatorie ,

un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele opționale.

Examenul de l i mba italiană va păstra aceeași structură în ceea ce privește :

•

probele

(orală,

ca probă obligatorie, sau

scrisă,

ca probă la alegere);

•

repartizarea în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal

: 1-2 ore ,

3-4 ore (indiferent de nivel , L1 sau L2), bilingv și Minorități/L3, pentru ambele probe (oral și scris);

•

competențele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte).

Atât pentru proba orală, ca probă obligatorie, cât și pentru proba scrisă ,

candidații tuturor profilurilor, inclusiv Minorități, vor fi evaluați pe baza unor

texte nescunoscute

I

nestudiate la clasă.

Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilități de comunicare orală sau în scris.

li.

COMPETENȚE DE EVALUAT

1.

PROBA ORALĂ

Pentru a evalua competența de comunicare orală ,

candidații vor fi solicitați, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu :

•

să citească

corect, fluent și expresiv

un text necunoscut

I

nestudiat

la clasă .

•

să

demonstreze capacitatea de

a

înțelege un text

prin :

-

identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice ;

-

recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;

-

traducere ;

-

rezumarea informației pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere/ reducere.

Candidații pot face trimiteri la / asociații cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viată.

•

să demonstreze capacitatea de exprimare orală

prin :

-

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale ;

-

răspuns la întrebări ;

-

rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru ;

-

relatarea unui eveniment/ unui fapt divers / unei întâmplări / unei experiențe personale, descriere, prezentarea/ comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic și coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante și un punct de vedere personal.

-

emiterea unor judecăți de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei/ ideilor textului , exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / continutul textului respectiv.

-

transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers ,

pornind de la un text.

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

•

să demonstreze capacitatea de

a

participa activ la conversație

(interacțiune orală) în situație de examen.

2.

PROBA SCRISĂ

Pentru evaluarea competenței de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați :

•

să dovedească capacitatea de

a

înțelege sensul global al unui text necunoscut I nestudiat la clasă

prin

:

-

identificarea informațiilor semnificative din text prin

:

exerciții (cu alegere duală/

multiplă/ răspuns

la

întrebări/ text lacunar ,etc.)/ rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante);

-

comentarea unui paragraf/ a unei idei / a ideilor textului ; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile

I

conținutul textului respectiv ;

-

identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice ;

-

recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate .

•

să dovedească capacitatea de

a

analiza și interpreta textul dat

prin construirea unui discurs scris logic, coerent și convingător.

•

să dovedească capacitatea de exprimare în scris

prin :

-

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate;

-

rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru ;

-

desprinderea ideilor semnificative dintr-un texVarticol qe ziar;

-

redactarea unui C.V.

I

unei scrisori personale

I

unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal

;

-

descrierea unor locuri (cunoscute/ imaginare)

I

activități

;

descrierea

I

caracterizarea unui personaj / unei persoane/ unei personalități marcante;

-

relatarea unui eveniment și a unei experiențe personale

-

continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o temă dată;

-

redactarea unui eseu structurat/ comentarea unui subiect / exprimarea și / sau argumentarea unei opinii personale/ unui punct de vedere , pe baza unui text/ unei teme date, susținută de exemple sau argumente interesante și relevante

.

-

rezumarea unui text

-

transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers.

•

să dovedească capacitatea de

a

realiza un transfer lingvistic adecvat

prin traducerea în/din limba italiană a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore și minorități)

.

III.

CONȚINUTURI

1.

LIMBA ITALIANĂ: 1-2 ore, 3-4 ore și bilingv

1.1.

TEMATICA

Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general:

•

Viața personală și socială:

problemele adolescenței (alegerea unei meserii, somajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generații, ... ); valori și non-valori umane, drepturile omului; angajarea socială; tinerii și idolii lor, pasiuni și sentimente (prietenia, solidaritatea, ...

), petrecerea timpului liber (lectura, muzică, sport, ...

)

•

Viața cotidiană::

relații și conveniențe sociale (în familie, în magazin, pe stradă, corespondență,... );

viața

cultural-artistică

(spectacole,

muzică...),mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protecția mediului); marile probleme și conflicte ale epocii contemporane la început de mileniu III.

•

Spațiul cultural italian:

patrimoniul turistic, artistic și cultural italian și european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalități; artă, cultură și civilizație (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiană reprezentativă);

•

Comunitatea europeană:

spirit comunitar, interculturalitate.

1.2.

ACTE DE VORBIRE.

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare

actelor de vorbire

prevăzute de Programa de limba italiană pentru ciclul liceal *:

-

a angaja, a continua, a încheia o conversație

-

a prezenta / a face o expunere pe o temă dată

-

a realiza descrieri / prezentări de locuri, obiecte, persoane, orașe

-

a exprima o opinie, o judecată/ a argumenta

-

a exprima gusturi și preferințe

-

a relata (o discuție, un eveniment, o suită de evenimente)

-

a rezuma o discuție

-

a-și exprima acordul /dezacordul

-

a exprima îndoiala, satisfacția, regretul

-

a exprima posibilitatea / imposibilitatea

-

a exprima intenția de a face / a nu face ceva

-

a exprima necesitatea /obligația

-

a exprima admirația / dezaprobarea

-

a exprima stări emoționale

1.3.

COMUNICARE IN SCRIS

- a rezuma un text

a caracteriza o persoană, personaj a redacta o scrisoare, un CV

a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje) a redacta un eseu

1.4.

CONTINUTURI LINGVISTICE.

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiană pentru ciclul liceal*.

Lexic: Articolul: Substantivul: Adjectivul:

Numeralul: Pronumele:

relații semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte) hotărât, nehotărât, partitiv ;

gen, număr ; exprimarea cazurilor; nominalizarea.

acordul adj. calificativ; gradele de comparație (forme sintetice) ; sensul și comportamentul unor adjective în funcție de poziția față de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative și nehotărâte).

cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operațiilor aritmetice.

personal (de politețe,

N.,

D., Ac., forme combinate), poziția proclitică și enclitică a pronumelui personal față de verb, pronumele pos sivă demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât (forme frecvente); locul pronumelor personale (C.O.D. și C.0.1) în propoziții afirmative, negative și imperative; pronumele

ne

și

ci (vi).

Verbul:

Adverbul: Prepoziția:

Conjuncția: Sintaxa:

modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut) , participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă , reflexivă și pasivă.

tipuri, gradele de comparație ;

prepoziții și locuțiuni prepoziționale, prepozițiile articulate și folosirea prepozițiilor.

conjuncțiile

și

locuțiunile

conjuncționale,

coordonatoare, subordonatoare .

concordanța la indicativ; folosirea conjunctivului :

după verbe de voință, îndoială ,

sentimente , după conjuncții , locuțiuni conjuncționale , expresii impersonale; concordanța la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecinței, scopului, ipotezei

(se ipotetico);

•

conținuturi comune, L1 și L2 ,

conform Programei școlare de Limba italiană, seria liceu , voi. 3, Aria curnculară

Limbă

ȘI

Comunicare,

Tipogrup press , Buc. 2001: Programa școlară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr .

5128 / 21.12 . 1999 și modificată prin Ordinul ministrului educației șI cercetării nr. 3915/ 31 . 05.2001; Programa școlară de Limba italiană pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4805/05 . 10.2000 șI modificate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/31 . 05.2001 .

2.

LIMBA ITALIANĂ: MINORITĂȚI

2.1.

TEMATICĂ

•

Universul personal:

identitate; adolescența, vârsta aspirațiilor ;

relațiile cu familia, relațiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentație, spectacol, sport, muzică, excursii, formarea culturală, Internet. ..), C.V.; gustul aventurii cunoașterii.

•

Viața cotidiană:

poștă; mijloace de transport; strada: automobilul și semnele de circulație;

călătoria,

mijloc

de

cunoaștere,

(la

mare,

la

munte,

la

țară); corespondența personală ;

fenomene sociale negative (violență, rasism, droguri, alcool, tutun) ;

mediul înconjurător (flora, fauna, protecția mediului).

•

Spațiul cultural italian:

obiective turistice și culturale (monumente, orașe); sărbători tradiționale ;

bucătăria italiană; muzica și cinematografia italiană, personalități ale spațiului cultural italian.

2.2.

ACTE DE VORBIRE

a se prezenta

a angaja, a continua, a termina o conversație

a cere

I

a da informații (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru, . . . ) a exprima o opinie personală

stări sufletești, evenimente a exprima o stare fizică

a exprima gusturi și preferințe

a exprima o dorință, un sentiment (satisfacție, bucurie, teamă.. . ) a propune/ a invita, a accepta/ a refuza

a cere cuiva ceva / a comanda a exprima acordul / dezacordul

a se scuza , a răspunde la scuze a face o urare, a felicita

a sfătui ,

a recomanda

a exprima posibilitate, imposibilitatea

2.3.

COMUNICARE ÎN SCRIS

a redacta un dialog scurt, un comentariu

a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane) a redacta un text pe

. o temă familiară

a redacta scrisori personale a rezuma un text

2.4.

CONȚINUTURI LINGVISTICE

Articolul: Substantivul: Adjectivul:

Pronumele:

Numeralul: Verbul:

Adverbul: Prepoziția: Conjuncția

:

hotărât, nehotărât, partitiv, folosirea articolului gen, număr, substantive cu plural neregulat

adjective calificative ,

grade de comparație

și comportamentul adjectivelor "bello" și "quello" .

personal (subiect, C.O . D. și C.0.1.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotărât ; forme combinate de pronume.

cardinal ,

ordinal, exprimarea procentelor și a secolelor.

modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca

perfect),

modul

condițional

(prezent

și

trecut),

modurile nepersonale ; folosirea modului conjunctiv ; concordanța timpurilor la modul indicativ și conjunctiv ;

periodo ipotetico

;

diateza pasivă.

de mod, de timp și de loc ; adverbele relative ; particulele

ne

și

ci

( v1)

prepoziții simple și articulate.

conjuncții coordonatoare și subordonatoare

••

conținuturi

Minorități,

conform programei școlare de limba italiană, seria liceu , voi. 3, Aria curriculară

Limbă și Comunicare,

Tipogrup

press

,

Buc. 2001 :

Programa ș c olară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinull ministrului educației naționale nr. 5128 / 21.12.1999 și modificată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/ 31.05.2001; Programa șco l ară de Limba italiană pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr .

4805/05.10.2000 și modificate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/ 31.05.2001.

1.4.

I

2.4. TEXTE.

Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorități. Aceste texte vor fi selectate din cărți

,

ziare ,

reviste în limba italiană .

IV.

PRECIZĂIU

1.

Timpul de lucru este :

a)

proba orală : 15 minute ;

b)

proba scrisă : 3 ore.

2.

Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numărul de ore de studiu săptămânal.

NOTĂ:

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat

2005",

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

Pentru

111formatii teoretic es uplimentare, se poate consulta

c apil o lul

C

o

n

s

iderații generale

din Programa d e

L11nba Engleză pentru bacalaureatul 2003

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

BACALAUREAT 2005

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SPANIOLĂ

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

în

conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții tuturor claselor de liceu vor susține ca probă obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină și la una din probele opționale.

11.

COMPETENȚE DE EVALUARE

1.

PROBA ORALĂ

Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:

•

să citească

corect, fluent și expresiv

un text necunoscut I nestudiat

la clasă

.

•

să

demonstreze capacitatea de

a

înțelege un text

prin :

-

identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice ;

-

recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;

-

traducere

;

-

rezumarea informației pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere

I

reducere.

Candidații pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viată.

•

să demonstreze capacitatea de

exprimare

orală

prin :

-

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale ;

-

răspuns la întrebări;

.

-

rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru ;

-

relatarea unui eveniment/ unui fapt divers / unei întâmplări / unei experiențe personale, descriere, prezentarea/ comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic și coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante și un punct de vedere personal.

-

emiterea unor judecăți de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei/ ideilor textului , exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutul textului respectiv.

-

transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers, pornind de la un text. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

•

să demonstreze capacitatea de

a

participa activ la conversație

(interacțiune orală) în situație de examen.

2.

PROBA SCRISĂ

Pentru evaluarea competenței de comunicare în'scris, candidații vor fi solicitați :

•

să dovedească capacitatea de

a

înțelege sensul global al unui text necunoscut

I

nestudiat la clasă

prin:

-

identificarea informațiilor semnificative din text prin : exerciții (cu alegere duală/ multiplă/ răspuns la întrebări

I

text lacunar ,etc.)/ rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante);

-

comentarea unui paragraf/ a unei idei / a ideilor textului ; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutul textului respectiv ;

-

identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice ;

-

recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate.

•

să dovedească capacitatea de a analiza și interpreta textul dat

prin construirea unui discurs scris logic, coerent și convingător.

•

să dovedească capacitatea de exprimare în scris

prin :

-

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate;

-

rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru ;

-

desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;

-

redactarea unui C.V. / unei scrisori personale/ unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;

-

descrierea unor locuri (cunoscute/ imaginare)/ activități ; descrierea

I

caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalități marcante;

-

relatarea unui eveniment și a unei experiențe personale

-

continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o temă dată;

-

redactarea unui eseu structurat/ comentarea unui subiect / exprimarea și / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere , pe baza unui text / unei teme date, susținută de exemple sau argumente interesante și relevante .

-

rezumarea unui text

-

transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers.

•

să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat

prin traducerea în/din limba spaniolă a unui text literar (bilingv)/ neliterar (1-2 ore, 3-4 ore și minorități).

NOTĂ:

Atât la oral, cât și la scris, se vor elabora următoarele tipuri de bilete:

•

1-2 ore

• 3-4 ore

• bilingv

• Minorități / L3

Biletele vor conține texte necunoscute. Selecția acestora, în ce privește gradul de dificultate, se va face în funcție de numărul de ore alocate pe săptămână. Din punctul de vedere al tematicii, conținutul textelor se va axa pe:

1.

Universul personal și social/profesional

2.

Universul cotidian

3.

Oameni și locuri

4.

Timpul liber

5.

Pasiuni

6.

Societatea și civilizația contemporană

7.

Mijloace de comunicare în societatea modernă

8.

Mediul înconjurător

9.

Obiceiuri și tradiții (hispanice și românești)

10.

Elemente de cultură și civilizație hispanică

11.

Comunitatea europeană

III. CONTINUTURI ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se

achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat , evaluarea acestor elemente vizează varietatea , adecvarea și gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă).

TEXTE și TEME

pentru comunicarea orală și scrisă.

Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum :

a)

Sursa :

pasaje din cărți , articole de presă (din ziare, reviste) în limba spaniolă;

b)

Tipul de text

:

text autentic literar / neliterar;

c)

Dimensiune

(număr de cuvinte) :

în funcție de profil (150 - 350 de cuvinte)

d)

Dificultate

:

în funcție de profil.

Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă ,

dar vor diferi ca grad de dificultate ,

descrescând de la bilingv la Minorități/ L3.

BILINGV

GRAMATICA

1.

Articolul

-

hotărât și nehotărât

-

modificări eufonice

-

omiterea articolului

-

valorile neutrului

Io

2.

Substantivul

-

genul și numărul substantivelor

-

substantive defective de număr

-

cazuri speciale de schimbare a sensului în functie de gen

-

funcțiile dativului

•

•

3.

Adjectivul

-

grade de comparație (inclusiv forme neregulate)

-

apocopare și modificări de sens în funcție de situarea față de substantiv

-

adjectivul posesiv

-

adjectivul demonstrativ

-

adjective nehotărâte

4.

Pronumele

-

pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate)

-

pronumele posesiv

-

pronumele reflexiv

-

pronumele relativ

-

pronumele interogativ

-

interogația directă/indirectă

-

pronumele nehotărîte

-

valorile lui

se

5.

Verbul

-

formele și folosirea timpurilor și modurilor

-

clase de verbe neregulate

-

timpurile narațiunii și ale descrierii

-

folosirea verbelor

ser

și

estar

cu valoare predicativă

-

folosirea verbelor

ser/estar

cu valoare copulativă

-

perifraze verbale

(estar,

ir,

llevar,

andar,

venir,

seguir

+

gerunziul; perifraze incoative și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative)

-

diateza pasivă

ser-estar

-

substantivizarea infinitivu . lui

-

exprimarea probabilității

6.

Adverbul

-

de timp, de loc, de mod

-

interogativ/relativ

-

negativ

-

adverbul de probabilitate

7.

Prepoziția

-

prepoziții simple și compuse

-

contrast

de-desde, QQL-para, _f!-en

8.

Conjuncția

-

conjuncții și locuțiuni conjuncționale

9.

Sintaxa

-

subordonata

temporală,

condițională,

finală,

relativă,

cauzală,

consecutivă, concesivă

-

concordanța timpurilor

-

stil direct/ indirect 1 Q;

Lexicologia

-

familia de cuvinte

-

derivare și compunere

-

sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic

-

accentul - rol de distingere între paronime

ACTE DE VORBIRE

-

a caracteriza persoane / personaje

-

a exprima opinia

a exprima o judecată / dorință

-

a comunica prin telefon

-

a relata o intrigă

-

a r.elata un eveniment posibil

-

a justifica/ a argumenta

-

a descrie un peisaj

-

a exprima un sentiment

-

a interzice

-

a trage concluzii

-

a da / a cere informații practice •

-

a convinge

-

a exprima o ipoteză

COMUNICARE SCRISĂ

-

a comunica prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns

-

a redacta o caracterizare a unei persoane/ personaj

-

a descrie un peisaj

-

a rezuma o intrigă

-

a redacta un eseu

-

a redacta o narațiune, respectând anumite cerințe

-

a redacta o scrisoare oficială / CV

1-2 ore, 3-4 ore

1.

Articolul

-

hotărât și nehotărât

-

modificări eufonice

GRAMATICA

-

valorile articolului neutru

Io

2.

Substantivul

-

substantive defective de număr

-

formarea prin derivare și compunere

-

genul și numărul substantivelor

3.

Adjectivul

-

apocopare

-

modificarea de sens în funcție de poziția față de substantiv

-

grade de comparație (forme regulate/ neregulate)

-

adjectivul posesiv

-

adjective nehotărâte și distributive

4.

Pronumele

-

personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ)

-

reflexiv

-

posesiv

-

nehotărât și negativ

-

interogativ

-

relativ

-

valorile lui

se

5.

Verbul

-

formele și folosirea timpurilor și modurilor

-

folosirea verbelor

ser

și

estar

cu valoare predicativă

-

folosirea verbelor

ser/ estar

cu valoare copulativă

-

perifraze verbale

(estar, sequir,

lr

+ gerunziul; perifraze incoative și terminative)

-

diateza pasivă cu

ser - estar

6.

Adverbul

-

de timp, de loc, de mod

-

negativ

-

relativ

-

interogativ

7.

Prepoziția

-

sensuri de bază ale prepozițiilor

E!,

con, de, en,

QQr,

para ...

-

opozițiile

E!f

en, por/para

-

corelațiile

de/-9, desde/hasta

-

prepoziții grupate

8.

Sintaxa

-coordonarea

-

subordonarea temporală, cauzală, condițională, concesivă, consecutivă, relativă

-

si

condițional

-

stil direct/indirect - corespondența timpurilor

9.

Lexicologie

-

familia de cuvinte

-

sinonime

-

antonime

-

omonime

-

câmpuri semantice

ACTE DE VORBIRE

-

a relata activități la trecut, prezent și viitor

-

a exprima o dorință / un sentiment / o judecată

-

a comunica prin telefon

•

-

a exprima opinia

-

a formula o invitație

-

a accepta /a refuza

-

a descrie persoane

I

locuri

a caracteriza persoane / personaje

-

a exprima visuri / speranțe

a cere / a da informații practice

-

a convinge

-

a exprima o ipoteză

COMUNICAREA SCRISĂ

-

a comunica prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns / a redacta o scrisoare oficială /CV

-

a redacta o invitație / a răspunde în scris la o invitație

-

a caracteriza persoane / personaje

-

a rezuma un text

-

a redacta un text narativ a redacta un eseu

Minorități / L3

GRAMATICA

1.

Articolul

-

hotărât și nehotărât

2.

Substantivul

-

gen și număr (cazuri particulare)

3.

Numeralul

-

cardinal și ordinal

4.

Adjectivul

-

gradele de comparație

5.

Pronumele

-

personal (forme accentuate și neaccentuate)

-

demonstrativ

-

posesiv

-

relativ

-

interogativ

6.

Verbul

-

forma și folosirea timpurilor și a modurilor

perifraze verbale uzuale

(estar

+

gerunziu, ir a

+

infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative)

-

folosirea verbelor

ser

și

estar

-

exprimarea probabilității

7.

Adverbul

-

de timp, de loc, de mod

8.

Prepoziția

-

principalele prepoziții:.§,

de, con, sobre .. .

9.

Conjuncția

-

conjuncții coordonatoare

-

conjuncții subordonatoare 10.Sintaxa

-

coordonarea

-

subordonarea temporală, cauzală, condițională ,

concesivă, consecutivă și relativă

-

șl_condițional

-

stil direct / indirect

11. Semantică

-

familia de cuvinte

-

sinonime antonime

-

câmpuri semantice

ACTE DE VORBIRE

a se prezenta

I

a prezenta pe cineva a cere

I

a oferi informații

a relata o întâmplare

a exprima o părere personală

a exprima preferințe / dorințe / sentimente a comunica prin telefon

a recomanda

a exprima o îndoială a exprima obligația

a descrie un personaj

-

a exprima visuri / speranțe a exprima cantitatea

COMUNICARE SCRISĂ

a redacta scrisori personale

a redacta un text pe o temă familiară

-

a caracteriza persoane

I

personaje a rezuma un text

a redacta o povestire

a redacta mesaje formale (CV, scrisori) a completa formulare tipizate

IV. PRECIZĂRI

1.

Proba orală

:

-

timpul de lucru: 15 minute

-

prezentarea : 1O minute.

Proba scrisă

:

-

timpul de lucru: 3 ore.

2.

Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numărul de ore de studiu săptămânal . Diferențierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere

calitativ

( micșorând

I

mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru )

și nu

cantitativ

(micșorând

I

mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru) .

NOTĂ:

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat

2005",

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA PORTUGHEZĂ

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii învățământului în vigoare, toți absolvenții învățământului liceal vor susține un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba

b

).

De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opțională (proba

e

sauj).

Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învățământul liceal și Programele școlare, examenul de bacalaureat 2005 menține aceeași structură în ceea ce privește:

probele

(orală,

ca probă obligatorie, sau

scrisă,

ca probă la alegere);

competențele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte); repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral și scris), în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal:

•

3-4

ore

•

bilingv

Atât pentru proba orală, cât și pentru proba scrisă, candidații tuturor profilurilor ,

vor fi evaluați pe baza unor

texte necunoscute I nestudiate

la clasă.

Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilități de comunicare orală sau în scris și nu pe conținutul textelor din manuale.

II.

COMPETENȚE DE EVALUAT

Competențele generale și specifice sunt aceleași pentru toate profilurile (3-4 ore ș1 clase bilingve), în foncție de probă (oral/scris).

1.

LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4

ore

și clase bilingve

1.1.

PROBA ORALĂ

Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:

•

să

citească

corect, fluent și expresiv

un text necunoscut I nestudiat

la clasă.

•

să

demonstreze capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut

prin: identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice;

recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; răspuns la întrebări (chestionar);

traducere/ retroversiune;

rezumarea informației pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere/ reducere;

exprimarea propriilor păreri în legătură cu o afirmație / ideile / conținutul textului dat, comentarea unui paragraf/ unei idei/ ideilor textului respectiv.

Candidații pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viață.

•

să

demonstreze

capacitatea

de

exprimare

p1in:

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot, parcursul comunicării orale;

rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;

relatarea unui eveniment / fapt divers / unei întâmplări / unei experiențe personale; prezentarea unui film / unei cărți; descrierea unui obiect, unei persoane

I

unui personaj, unei activități, unor locuri cunoscute / imaginare; prezentarea

/

comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingător, logic și coerent pe o temă dată, integrând exemple relevante și un punct de vedere personal.

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

•

să

demonstreze capacitatea de a participa

activ

la o conversație

(interacțiune orală) în situație de examen.

1.2.

PROBĂ SCRISĂ

Pentru evaluarea competenței de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați:

•

să

dovedească

capaciatea

de a înțelege sensul global al unui text necunoscut I nestudiat la clasă

prin:

identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice;

recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate; identificarea informațiilor semnificative din text: exerciții (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar etc.) / rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante);

exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutului textului; comentarea unui paragraf/ unei idei/ ideilor textului.

•

să

dovedească

capacitatea

de exprimare în

scris

prin:

valorificarea

adecvată

a competențelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă);

rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;

relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unor întâmplări / unei experiențe personale;

descrierea unor obiecte/ locuri (cunoscute

I

imaginare) / activități; descrierea/ caracterizarea unui personaj/ unei persoane/ unei personalități marcante; construirea

unui interviu / dialog situațional (pornind sau nu de la reperele oferite de text);

redactarea unui C.V.

I

unei cărți poștale / felicitări / scrisori (personale / administrative) intesrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;

construirea unui discurs logic și coerent, pe baza unei teme, pornind de Ia o afirmație / un text dat: continuarea unui text / unei idei, comentarea unui subiect

/ exprimarea și / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere; redactarea unui

eseu structurat I liber.

•

să

dovedească

capacitatea

de a realiza

un tran fer

lingvistic

adecvat:

p1in traducerea în/ din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve)/ neliterar (3-4 ore).

III.

CONȚINUTUIU

1.

LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4

ore și

bilingv

1.1

ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stăpânire a vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă).

1.2

ACTE DE VORBIRE

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod co ·ect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare

actelor de vorbire

prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal:

a se prezenta, a prezenta pe cineva

a se prezenta într-un interviu de angajare/ C.V. a vorbi despre sine

a vorbi despre starea fizică

a face o expunere pe o temă dată

a exprima un raționament/ o judecată

a exprima o opinie personală / stări / sentimente a argumenta o opinie personală

a relata evenimente

a descrie locuri, persoane, obiecte

a da, a cere informații practice cuiva a exprima gusturi și preferințe

a sfătui pe cineva/ a cere cuiva să facă ceva/ a interzice a situa în spațiu și timp

a exprima cantitatea/ calitatea; a compara a propune/ a invita, a accepta/ a refuza

a-și exprima acordul / dezacordul a face o urare a felicita

a rezuma un text (idei esențiale)

a participa la o conversație/ interacțiune orală (în situație de examen)

1.3

CONȚINUTURI LINGVISTICE

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal.

Lexic:

relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), câmp lexical/ semantic, conotație/ denotație.

Articolul:

hotărât, nehotărât; contragerea.

Substantivul:

gen,

număr;

exprimarea

cazurilor;

nominalizarea

(formarea substantivelor pornind de la un verb).

Adjectivul:

adjectivul calificativ, acord; gradele de comparație ;

adjectivul posesiv; demonstrativ.

Numeralul:

cardinal și ordinal.

Pronumele:

personal, forme, pronumele personal cu funcție de subiect, complement direct, complement indirect;

Formas de tratamento;

pronumele posesiv, demonstrativ ,

relativ și nehotărât.

Verbul:

modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ și negativ); forme nominale (infinitivul impersonal și personal, gerunziu simplu și compus, participiu);

perifraze verbale uzuale:

e

star a, ter de, ter que, haver de

+

inf, ir

+

inf, ir a

+

inf, vira

+

inf, acabar de, precisq,r de.

verbe auxiliare:

ter, haver, ser, estar.

folosirea verbelor

ser

și

e

sta

r.

diateza pasivă ;

conjugarea pronominală ,

cu pronume personale (o,

a,

os, as),

conjugarea pronominală reflexivă.

Adverbul:

de afirmație, negație; adverbe de timp, de loc, de mod; locuțiuni adverbiale; gradele de comparație; adverbele

ca

și

la

-

utilizare emfatică.

Prepoziția:

folosirea prepozițiilor:

a ,

de, em, com,

por,

para, ate, desele;

contragerea cu articol sau pronume; locuțiuni prepoziționale.

Sintaxa propoziției:

subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale.

Sintaxa frazei:

concordanța la indicativ; concordanța la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale, în propoziții relative;

exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinței, concesiei, condiției, comparației .

Tipuri și forme de fraze:

activă ,

pasivă, negativă, impersonală;

imperativă ,

exclamativă, interogativă, emfaza

1.4

TEXTE ȘI TEME

pentru comunicarea orală și scrisă

Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a)

Sursa:

pasaje din cărți, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză;

b)

Tipul de test:

test autentic literar/ neliterar;

c)

Dimensiune

(număr de cuvinte): în funcție de profil (150-350 de cuvinte);

d)

Dificultate:

în funcție de profil.

Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcție de profil.

♦

TEXTE

Tipuri de texte:

informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).

+

TEME

Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general:

•

Viața personală și socială:

identitate (C.V.); relații între tineri, idealuri și proiecte, tinerii și comunitatea, tinerii și idolii lor; familia: n::iembrii, ocupații; sănătate (droguri/ SIDA/ tabagismul/ alcoolul ... ) etc.;

•

Viața cotidiană:

convorbiri

telefonice;

magazine;

mijloace

de transp01t; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poștă, bancă, meteo etc.;

•

Timp liber:

:fim-de-semana

I

vacanță; călătorii, activități (lectură, sport, muzică, dans) etc.;

•

Societate:

educație; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri ... ); mass-media; modă; conflicte între generații; muncă/ șomaj; violență/ non-violență etc.;

•

Mediul înconjurător:

oraș/ sat; poluarea și ocrotirea mediului înconjurător etc.;

•

Spațiul lusofon:

Portugalia contemporană (evenimente marcante); orașe și provincii; obiceiuri, tradiții, sărbători; personalități

culturale

și științifice; lusofonia și țările lusofone;

•

Comunitatea europeană:

locuri și monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul

cultural, științific și telmic european (inclusiv contribuiții

și personalități românești); ecouri ale culturii românești în plan european; instituții europene.

IV.

PRECIZĂRI

1.

Proba orală:

timpul de lucru: 15 minute prezentarea: IO minute

Proba scrisă:

timp de lucru: 3 ore.

2.

Structura și dificultatea subic;ctelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferențierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere

calitativ

(micșorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și nu

cantitativ

(micșorând/ mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

3.

Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris;

să-și însușească structuri gramaticale noi și să și le consolideze pe cele vechi; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre;

să învețe a considera și a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; să învețe cuvinte și expresii noi și să învețe sensuri variate ale aceluiași cuvânt în contexte diferite;

să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale;

să învețe cum să găsească anumite detalii / exemple pentru susținerea opiniilor personale;

să-și îmbogățească cunoștințele legate de cultura și civilizația portugheză.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

PROGRAMA OE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MODERNĂ

I.

STATUTUL DISCIPLINEI ÎN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT

În cadrul examenului de bacalaureat absolvenții de liceu, învățământ de zi, seral și fără frecvență, au dreptul de a susține examenul de bacalaureat la limba germană ca limbă modernă într-una din situațiile următoare:

•

Limba germană ca limbă modernă - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile și specializările (proba b);

•

Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria curri-culară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba e);

•

Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - pentru toate fi-lierele, profilurile și specializările nefilologice ( proba f).

li. OBIECTIVELE EXAMENULUI OE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂ

Respectând tipologia generală a structurii planului de învățământ privind stu-diul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la

limba germană ca lim-bă modernă

este construit pe programele școlare în vigoare, publicate în colecția

"Curriculum

Național. Seria liceu. Programe școlare".

•

Programa

1A,

Limba

germană

-

prima

limbă

modernă:

licee

teoretice (specializarea Filologie, inclusiv programele intensiv și bilingv de studiere a limbilor

de circulație

internațională)

și

licee

militare

MApN

(specializarea matematică-informatică).

•

Programa 1A, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări.

•

Programa 1B,

Limba germană - prima limbă modernă: licee tehnologice și vocaționale (cu excepția liceelor militare MapN, specializarea matematică­ informatică).

•

Programa 2, Limba germană -

a doua limbă modernă: toate filierele și specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun.

•

Programa 3, Limba germană - a treia : limbă modernă: pentru minorități și pentru absolvenții de liceu care au început studiul limbii germane în clasa a IX-a.

•

Pentru profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară pentru L1 și vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal.

•

1.

Competențele generale:

•

Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situații de comunicare;

•

Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte;

•

Realizarea de interacțiuni în comunicarea scrisă;

•

Transferul și medierea mesajelor scrise în situații variate de comunicare.

2.

Competențele specifice, corelate cu tipuri de conținuturi.

3.

Ariile tematice, actele de vorbire și elementele de construcție a comunicării.

4.

Valori și atitudini, comune tuturor programelor:

•

Conștientizarea contribuției limbii germane la îmbogățirea patrimoniului culturii universale;

•

Raportarea critică la civilizația germană, acceptarea diferențelor

și manifestarea toleranței;

•

Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora;

•

Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba germană;

•

Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare ;

Candidații la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă modernă vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical și stilistic ale limbii germane, precum și elemente de cultură și civilizație germană, pentru a fi capabili să .

recepteze, să producă mesaje scrise și să interacționeze în limba germană, în situații date de comunicare.

Examenul de Bacalaureat la limba germană modernă 2005 își propune să evalueze, după modelul

Cadrului comun european de referință

În

învățarea ,

predarea și evaluarea cunoștințelor lingvistice ,

document al Consiliului Europei :

-

nivelul competențelor generale ale candidatului;

-

însușirea conținuturilor ;

-

valorile și atitudinile formate prin însușirea limbii germane;

competențele funcționale esențiale pentru reușita socială a candidaților într-un nou context european :

prelucrarea și utilizarea contextuală de informații complexe, gândirea critică ,

luarea deciziilor și comunicarea în contexte specifice;

Totodată, programa de bacalaureat pentru limba · germană modernă dorește să ofere o orientare sistemică atât pentru cadreie didactice cât și pentru candidați.

III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAȘTERE A LIMBII

În cadrul probelor orale și

scrise, se evaluează nivelul de cunoaștere a limbii germane ca limbă modernă, modul în care candidatul folosește limba în comunicare .

Acest lucru presupune evaluarea competențelor lingvistice și a conținuturilor pe care candidatul și le-a însușit pe parcursul anilor de studiu ,

în conformitate cu programa școlară.

111.1. COMPETENȚE EVALUATE

III. 1:1.Competența de comunicare orală

Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați:

•

să citească corect ,

fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă .

•

să demonstreze capacitațea de înțelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăți de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experiență de viață pentru

bilingv și 3 - 4 ore săptămânal

și să redea conținutul textului, să răspundă la întrebări pentru

1 - 2 ore săptămânal și minorități /L3.

•

identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice;

•

recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;

•

traducere;

•

să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:

•

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;

•

rezolvarea unor itemi care au drept țintă acest lucru;

•

realizarea unui discurs oral convingător, logic și coerent pe o temă dată:

-

relatarea

unui

eveniment/unui

fapt

divers/unei

întîmplări/unei

experiențe personale;

-

prezentarea unui film/unei cărți;

-

descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activități, unor locuri cunoscute/imaginare;

-

să exprime și/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, să facă asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane.

-

să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) În situație de examen,

utilizÎnd Jimba germană potrivit contextului comunicațional.

111.1.2. Competența de comunicare scrisă

Pentru a evalua competența de comunicare scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidații vor fi capabili:

•

să înțelegă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă;

•

să identifice informațiile semnificative din text;

•

să rezume textul;

•

să comenteze un aspect din text;

•

să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv;

•

să recunoască și să utilizeze elemente și structuri gramaticale studiate;

•

să analizeze și să interpreteze un aspect/idee din textul dat;

•

să folosească corect structurile lexicale studiate;

•

să descrie locuri cunoscute/imaginare, activități;

•

să descrie/caracterizeze o persoană;

•

să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experiență personală.

•

să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;

•

să construiască un text pe baza unei teme date;

•

să redacteze un eseu;

•

să comenteze un subiect;

•

să exprime și/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, să facă asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane;

III.

2. CONȚINUTURI EVALUATE

Conținuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund

trunchiului comun din programele școlare în vigoare.

În consecință, diferențierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere

calitativ

(micșorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) și nu

cantitativ,

(micșorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

111.2.1.

Conținuturi lexicale și tematice

Se vor evalua cunoștințele de

vocabular

specific temelor cuprinse în Programa școlară de limba germană modernă,

teme

inspirate din realitatea înconjurătoare, din viața de zi cu zi, din experiența elevilor și experiența umană în general. (vezi

Anexa

2)

Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.

a)

Tip de text:

autentic: literar, non-literar (vezi

Anexa 1);

b)

Sursa:

articole din ziare și reviste ,

cărți din spațiul germanofon, literatură cultă și populară, broșuri, internet.

c)

Lungimea:

în funcție de profil: 125 - 350 cuvinte

d)

Dificultate:

în funcție de profil, dar fără să depășească gradul de dificultate al textelor din manuale;

.

e)

Domenii:

domenii tematice cuprinse în programa școlară (

Anexa 2)

:

1.

Domeniul

privat

(viața personală): identitate, idealuri și proiecte, sentimente, modă ,

stil de viață, activități în timpul liber;

2.

Domeniul

social

(societate): tinerii, familia și comunitatea, tinerii și idolii lor, relații/conflicte între tineri/generații, toleranța, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situații (cumpărături, turism, servicii) ,

mass-media, mediul înconjurător;

3.

Domeniul

educație și profesie

:

școală, ocupații, profesii, piața muncii;

4.

Domeniul

știință și cultură:

patrimoniul național și germanofon în cadrul european - personalități, opere, obiceiuri, tradiții, sărbători, evenimente;

111.2.2.

Elemente structurale funcționale

111.2.2.1.

Acte de vorbire

Candidații vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situații de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal.

111.2.2.2.

Forme de comunicare în scris

Candidații vor fi capabili de:

-

a completa un formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicații orale/scrise ;

-

a redacta un text funcțional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunț, text publicitar, reclamație;

-

a redacta o povestire, descriere, caracterizare;

a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate.

111.3.

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

111.3.1.

Vocabular

- Lexicul specific temelor propuse

(Anexa 2);

111.3.2.

Elemente de gramatică

cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal.

clase:

articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziții, conjuncții

categorii:

număr, caz, timp, aspect, diateză

structuri:

propoziții, fraze

procese și relații:

acord, topică, transformare, etc.

noua ortografie a limbii germane,

formarea cuvintelor (

substantive, adjective, verbe)

IV.

PRECIZĂRI

IV.1.

Timpul de lucru:

a)

Proba orală

:

timp de lucru: 15 minute

: timp de prezentare: 1O minute

b)

Proba scrisă:

timp de lucru: 3 ore

IV.2.

Structura și dificultatea subiectelor

(itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână.

'

La alcătuirea itemilor se va ține cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferențierea se va face din punct de vedere

calitativ.

TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE ÎN CONCORDANTĂ CU PROGRAMA ȘCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!

Conform

"Metodologiei

de

organizare

și

desfășurare

a

examenului

de bacalaureat

2005'',

pregătirea

examenului

și

elaborarea

subiectelor

se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

Textele

necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen

nu exclud

studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

-

să învețe a aborda un text necunoscut;

-

să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre ale limbii;

-

să învețe cuvinte și expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;

-

să-și însușească structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechi;

-

să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale;

-

să învețe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susținerea opiinilor personale;

-

să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris.

ANEXA Nr. 1

la Programa de examen pentru limba și literatura germană modernă

ANEXA Nr. 2

la Programa de examen pentru limba și literatura germană modernă

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA RUSĂ STATUTUL DISCIPLIN_EI

În temeiul Legii învătământului nr. 84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 26.8/ 2003 pentru modificarea Legii Învățământului nr. 84/ 1995, precum și în conformitate cu Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat - 2005, absolvenții de liceu, învățământ de zi, seral și fără frecvență (promoția 2005 și promoțiile anterioare), au dreptul de a susține examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă într-una din situațiile următoare:

•

Limba rusă ca limbă modernă - probă orală comună pentru toate filierele și specializările;

•

Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie;

•

Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - pentru toate filierele, profilurile și specializările, cu excepția specializării filologie din cadrul filierei teoretice.

Programa pentru examenul de bacalaureat 2005 la disciplina

Limba rusă

(ca limbă modernă) este întocmită pe baza Curriculumului National, publicat în colecția "Curriculum Național. Seria liceu. Programe școlare" și aplicat în sistemul de învățământ începând.cu anul școlar 1999-2000.

Parte a Curriculumului național, Programele școlare de Limba rusă pentru clasele a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 și 5364/15.12.2000 și modificate prin Ordin al ministrului nr. 3915/31.05.2001, stabilesc:

1.

Competențe generale:

•

Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare

•

Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

•

Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă

•

Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

2.

Competențe specifice - corelate cu tipuri de conținuturi - pentru fiecare an de studiu

3.

Arii tematice, acte de vorbire și elemente de construcție a comunicării.

4.

Valori și atitudini, comune tuturor programelor:

•

Conștientizarea contribuției limbii ruse la îmbogățirea patrimoniului culturii universale

•

Raportarea critică la civilizația rusă, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței

•

Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora

•

Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba rusă

•

Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare

TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT

Respectând tipologia generală a structurii planului de învățământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat 2005 la disciplina

Limba rusă

(ca limbă modernă) se va desfășura după următoarele tipuri de programe:

•

Programa 1A,

Limba rusă - prima limbă modernă (3 ore săptămânal): licee teoretice, specializarea filologie și licee militare MApN (specializarea matematică-informatică);

•

Programa 1A,

Limba rusă - prima limbă modernă (2 ore săptămânal): licee teoretice, celelalte specializări;

•

Programa 1B,

Limba rusă - prima limbă modernă (2-3 ore săptămânal): licee tehnologice și vocaționale (cu excepția liceelor militare MApN, specializarea matematică-informatică);

•

Programa 2,

Limba rusă - a doua limbă modernă (1-2 ore săptămânal): toate filierele, profilurile și specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun;

•

Programa 3,

Limba rusă - a treia limbă modernă (1-2 ore săptămânal) :

pentru minorități și

pentru absolvenții de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a

IX-a

.

Prezenta programă de bacalaureat selectează acele competențe specifice care vor fi evaluate prin probele de examen și care vor arăta în ce măsură cunoștințele achiziționate de absolvenții de liceu sunt valorificate sau aplicate practic în comunicare.

Atât la proba orală, cât și la proba scrisă ,

candidații care au studiat limba rusă ca limbă modernă

3 ore

săptămânal vor fi solicitați să demonstreze capacitatea de înțelegere a unui

text necunoscut,

să formuleze aprecieri unanim acceptate sau personale, să facă referiri la elemente de cultură și civilizație rusă sau universală.

Pentru elevii care au studiat limba rusă în regim de

1 - 2 ore

săptămânal și pentru

minorități,

la baza probelor de examinare și evaluare vor sta

texte din manualele școlare

în vigoare.

COMPETENȚE EVALUATE

PROGRAMA1A

1.

Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare.

•

Identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ de specialitate/ narativ/ descriptiv

•

Selectarea unor informații din texte diferite ,

pentru a

î ndeplini o sarcină de lucru

•

Desprinderea esențialului din texte literare/ narative/ descriptive/ discursuri/ interviuri/ articole și identificarea atitudinii vorbitorului

2.

Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

•

Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, sub forma unor descrieri/ povestiri orale sau scrise

•

Redactarea unor texte funcționale (scrisori ,

chestionare, CV, interviu)

•

Redactarea unui eseu structurat/ nestructurat pe o temă de interes, cu prezentarea argumentată a propriei opinii

•

Completarea unor texte lacunare legate ,

valorificând informații achiziționate pe o temă dată

3.

Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă

•

Comentarea succintă a unor opinii sau afirmații exprimate în formă orală sau scrisă și formularea de argumente pro sau contra

•

Formularea de răspunsuri la un chestionar/ interviu, cu motivarea opțiunii

•

Exprimarea de sentimente/atitudini față de fapte, evenimente, idei vehiculate într-un text dat

•

Redactarea unor scrisori de răspuns, pe o temă dată, adresate diverșilor destinatari, vizând diferite scopuri de comunicare (pentru a obține, a informa ,

a convinge, a invita)

4.

Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

•

Reformularea unor replici (într-un dialog) sau a unor scurte texte

•

Rezumarea ,

într-un număr determinat de cuvinte sau rânduri, a unui

text autentic

(publicistic ,

literar, de specialitate)

•

Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

•

Traducerea în/ din limba rusă,

cu ajutorul d

i

ctionarului , a unui text autentic de dimensiune și dificultate medie

•

Parafrazarea unui citat prin raportare la propria experiență

COMPETENȚE EVALUATE

PROGRAMA1B

1.

Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare

•

Selectarea informațiilor esențiale dintr-un mesaj formulat în limba standard, pe un subiect cunoscut/ din domeniul vocațional

•

Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar

2.

Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

•

Rezumarea conținutului unui text, într-un număr dat de cuvinte sau rânduri

•

Motivarea atitudinii adoptate față de diferite aspecte prezentate într-un mesaj

•

Redactarea unor povestiri/ descrieri/ rezumate/ compuneri/ eseuri/ caracterizări pe subiecte de interes general

3.

Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă

•

Completarea unui chestionar în care se solicită și exprimarea unui punct de vedere personal față de o anumită problemă

•

Formularea de răspunsuri la întrebări .pornind de la un text de informare generală sau din domeniul specialității

•

Redactarea unor texte funcționale, ca răspuns la o ofertă/ la o scrisoare personală

4.

Transferul și medierea mesajelor orale sa4 scrise în situații variate de comunicare

•

Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

•

Traducerea din limba rusă,

cu ajutorul dictionarului,

a unor texte de lungime și dificultate medie

•

Transpunerea unor informații din limbajul de specialitate în limbaj comun

PROGRAMA2

COMPETENȚE EVALUATE

1.

Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare

•

Selectarea detaliilor dintr-un mesaj exprimat în limba standard

•

Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar pe o temă cunoscută

•

Selectarea informațiilor relevante din mai multe texte, pentru a realiza o sarcină de lucru

2.

Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

•

Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, utilizânq descrieri, comparații

•

Prezentarea de fapte, argumente și informații pentru a susține o idee sau o apreciere

•

Redactarea unor scrisori în care se prezintă fapte, întâmplări, evenimente, experiențe personale

3.

Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă

•

Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu, cu întrebări deschise sau închise

•

Redactarea unei scrisori de răspuns, cu exprimarea unor gânduri și sentimente

•

Comentarea succintă a unui punct de vedere exprimat într-un citat, proverb, aforism

4.

, Transferul și medierea IȚlesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

•

Reformularea unui paragraf prin reducerea la una-două idei

•

Traducerea din limba rusă,

cu ajutorul dictionarului,

a unor texte de informare generală, de lungime și dificultate medie

COMPETENȚE EVALUATE

PROGRAMA3

1.

Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare

•

Extragerea informației esențiale dintr-un mesaj exprimat în limba standard

•

Sesizarea ordinii logice/ cronologice a unor fapte sau evenimente prezentate într-un text pe o temă de interes general

2.

Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

•

Susținerea unui dialog situațional prin oferirea și solicitarea de informații pe teme familiare

•

Formularea de întrebări și răspunsuri pe o temă dată

•

Descrierea unor persoane/ locuri; relatarea succintă a unor evenimente din universul familiar

•

Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/ rânduri/ enunțuri

3.

Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă

•

Formularea de răspunsuri la. un chestionar simplu pe teme de interes

•

Comentarea pe scurt a unei informații, opinii pe o temă familiară

•

Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/ se solicită informații din domenii cunoscute

CONȚINUTURI

Candidații la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical și stilistic al limbii ruse specificate în programele școlare în vigoare ,

pentru a demonstra capacitatea de a recepta și produce mesaje orale/ scrise, precum și de a interacționa în situații de comunicare enunțate, corespunzător următoarelor arii tematice:

ARII TEMATICE

Programa 1A {2-3 ore), Programa 1B, Programa 2

Adolescentul despre sine:

portret fizic și moral, aptitudini, interese, pasiuni, aspirații, planuri de viitor (locuri de muncă și profesii), CV, timp de studiu și timp liber.

Adolescentul în interacțiune socială:

relații interumane (în familie, în școală, în cercul de prieteni,

dialogul generațiilor"),

orașul/ satul natal, universul citadin (transport, servicii, instituții socio - culturale și de loisir,

tradiție și modernitate*, mass-mediaj.

Adolescentul și natura:

spațiul geografic, timp-natură-anotimpuri, protecția mediului înconjurător,

rezervații naturale*

.

Adolescentul și spațiul de cultură și civilizație rusă:

-

Istorie-geografie: locuri istorice,

evenimente și personalități istorice (Petru I)*,

zone geografice (Baikal, Siberia,

Volga*).

-

Mari orașe (Moscova, Sankt-Petersburg): obiective turistice, muzee,

itinerare turistice și spirituale*.

-

Literatura: scriitori (A.S . Pușkin,

M./. LermontoV", I.S. Turgheniev*,

F . M.Dostoievski,

A.P.CehoV",

L.N.Tolstoi, S . A.Esenin,

B.L.Pasternak*), curente literare (romantismul și realismul rus în context european, curente moderniste)*.

-

Arta :

muzica (P.I. Ceaikovski), pictura (1.E .

Repin, I.I. Levitan).

-

Specific național :

obiceiuri și tradiții ,

manifestări culturale

*

, artizanat*

Programa 3

Adolescentul despre sine:

naționalitate, domiciliu, starea sănătății, însușiri fizice și morale, activități curente, timp ocupat și timp liber (excursii, vizite la muzee ,

practicarea sportului), pasiuni, opțiuni profesionale.

Adolescentul și mediul social:

familia ,

cercul de prieteni, școala, orașul/ satul natal ,

instituții și serv i cii (la magazin, la gară, la aeroport) .

Adolescentul și natura:

lumea vie, protecția mediului înconjurător, timp - natură-anotimpuri, rezervații naturale (Delta Dunării) .

Adolescentul și spațiul de cultură și civilizație rusă

:

Rusia (prezentare generală) ,

mari orașe (Moscova, Sankt - Petersburg), personalități și domeniile lor de activitate (A.S.Pușkin, L . N . Tolstoi, S.A.Esenin, V.M.Șukșin).

ACTELE DE VORBIRE

și

STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE

necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menționate mai sus sunt cele prevăzute de programele școlare în vigoare, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02 . 03 . 1999, 5128/21.12.1999 și 5364/15.12.2000 și modificate prin Ordin al Ministrului nr. 3915/31.05.2001, care au fost publicate în seria "Curriculum Național" .

•

Temele marcate cu asterisc și scrise cu italice

sunt obligatorii numai pentru specializările cu 3 ore săptămânal.

STRUCTURA PROBELOR DE EXAMEN

A. PROBA ORALĂ (PROBĂ OBLIGATORIE)

Examinarea candidaților la proba orală se va face pe baza unui bilet de examen care va conține - pentru toate tipurile de programă (1A, 1B, 2, 3) -

trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluând competențe diferite.

Subiectul 1 :

va consta dintr-o autoprezentare și din susținerea unui scurt dialog situațional (cu profesorul examinator) pornind de la o temă indicată pe bilet.

Subiectul 2:

va consta din lectura expresivă a unui text și din rezolvarea unor exerciții pe baza acestuia.

Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după programa 1A (3 ore săptămânal), se va propune lectura unui text

necunoscut.

Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după programele 1A (2 ore săptămânal), 1B, 2 și 3 se va propune lectura unui text

cunoscut.

Subiectul 3:

va consta din prezentarea monologată a unei teme date, referitor la textul citit.

B. PROBA SCRISĂ

Verificarea candidaților la proba scrisă va consta din rezolvarea a patru subiecte.

Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după programele 1A, 1B și 2, subiectele vor fi structurate corespunzător celor patru tipuri de competențe generale (de receptare, de producere, de interacțiune, de transfer și mediere).

Subiectul 1

va consta din redactarea unui eseu structurat/ nestr\jcturat, a unei compuneri, relatarea unei întâmplări sau a unui eveniment etc., susținerea și argumentarea opiniei personale referitoare la o temă dată, pornind de la un stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua

competentele de producere

a mesajului scris.

Subiectul 2.

Rezolvc1rea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat (răspunsuri

1'3

întrebări, completarea unui text lacunar, ordonarea logică/ cronologică a unor enunțuri, desprinderea ideilor principale, extragerea unor detalii dintr-un text etc.) urmărește evaluarea

competentelor

de

receptare

a mesajului scris.

Subiectul 3

va consta din redactarea unor texte funcționale (scrisoare de intenție, scrisoare personală de răspuns, formularea de răspunsuri la un chestionar, CV), completarea unor replici în dialoguri. Aceste sarcini de lucru vor evalua

competentele de interactiune

în comunicare.

Subiectul 4

va solicita candidaților să rezume un text, să parafrazeze un citat, să reformuleze idei incluzând un punct de vedere propriu, să traducă un text etc. Aceste sarcini de lucru urmăresc evaluarea

competentelor de transfer și mediere

a mesajului scris.

Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după

Programa 3,

cele patru subiecte vor fi structurate corespunzător competențelor generale de receptare, de producere și de interacțiune.

Cerințele exercițiilor

privind sarcinile de lucru vor fi formulate în limba rusă, clar, concis și la obiect, fără a se da modele de rezolvare.

Enunțurile exercițiilor vor fi însoțite și de stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pe baza cărora urmează să fie redactată lucrarea, indicându-se, după caz, numărul de cuvinte sau de rânduri.

C. MODUL DE NOTARE

Punctajul maxim pentru rezolvarea corectă a tuturor subiectelor înscrise în proba de examen este de 100 puncte, distribuite după cum urmează:

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRI . I BACALAUREAT 2005

PROGRAMA PENTRU LIMBA JAPONEZA

T.

Statutul disciplinei in cadrul examenului de bacalaureat

In

baza Legii Invatamantului nr. 84 / 1995, republicata cu modificaiile si completaiile ulterioare, si in conformitate cu metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2004, aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei si Cercetaiii, absolventii de liceu, invatamant de zi ,

au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba japoneza

' in regim de:

-

Limbajaponeza ca limba moderna - proba orala, pentru filiera teoretica - (proba B)

-

Limba japoneza ca limba moderna - proba scrisa, la alegere, din aiia curriculara corespunzatoarc speciali z arii, pentru filiera teoretica - specializarea filologie (proba E)

II.

Obiectivele examenului de bacalaureat la limba japoneza

Respectand tipologia generala a structurii planului de invatamant

plivind studiul limbilor moderne in liceu, examenul de bacalaureat la limba japoneza este construit pe programele scalare in vigoare aprobate prin

Ordinul Ministrului nr. 5201 / 24. 12. 2002.

Candidatii la examenul de bacalaureat la limba japoneza vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologic, lexical ,

gramatical si stilistic al limbii japone ' za, precum si elemente de cultura si civilizatie nipona, pentru a fi capabili sa recepteze si sa produca mesaje orale sau scrise.

Baremele de notare

sunt:

•

analitice,

fora a exagera in detaliere

•

construite in

favoarea candidatului,

pentru a reflecta mai bine 'ceea ce stie' / 'ceea ce poate sa foca' candidatul

III.

COMPETENTE EVALUATE

Pentru a se evalua competenta de comunicare orala sau sclisa, candidatilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru.

PROBA ORALA

1.

Receptarea mesajelor transmise oral in diferite situatii de comunicare

•

identificarea sensului unor cuvinte

•

recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate

•

selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcina de lucru

•

raspuns la intrebari (chestionar)

2.

Producerea de mesaje orale, adecvate unor anumite contexte

•

folosirea corecta si adecvata a structmilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale

•

rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru

•

relatarea coerenta a unui eveniment/ fapt divers/ unei experiente personale

•

descrierea unor obiecte / locuri / persoane conoscute

3.

Realizarea de interactiuni in comunicare orala

•

realizarea unui chestionar pe baza unei teme date de catre examinator, respectand regulile gramaticale invatate

•

formularea de opinii personale in legatura cu un text dat

•

redactarea de intrebari potrivite/ corecte pentru raspunsuri date

4.

Transferul si medierea mesajelor orale în situatii diverse de comunicare

•

adaptarea cunostiintelor lexicale si gramaticale in țxercitii de role-play

•

transformarea vorbi1ii directe in vorbire indirecta

•

traducerea unui text in / din limba japoneza (avand cuvintele dificile explicate)

PROBA SCRISA

1.

Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare

•

identificarea ideiilor principale dintr-un text de informare generala / narativ / descriptiv

•

recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate

•

selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcina de lucru

•

utilizarea informatiilor dintr-un text nestudiat la clasa in diverse exercitii : cu alegere duala/ multipla/ text lacunar/ raspuns la intrebari etc

2.

Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte

•

valmificarea adecvata a competentelor lingvistice dobandite (lexicale, semantice, gramaticale)

•

rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru (exercitii de particule, texte lacunare, completarea unor formule gramaticale, construirea unor propozitii pe o formula gramaticala data)

•

relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar

•

descrierea unor obiecte sau locuri

3.

Realizarea de interactiuni in comunicare scrisa

•

formularea de raspunsuri la un chestionar/ interviu dat

•

fmmularea de opinii personale in legatura cu un text dat

•

redactarea de intrebaii potrivite/ corecte pentru raspunsuri date

4.

Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii diverse de comunicare

•

reformularea unor replici intr-un dialog

•

transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta

•

traducerea unui text in / din limba japoneza (avand cuvintele dificile explicate)

IV.

CONTINUTURI

1.

LEXIC si SEMANTICA

Elementele de lexic si semantica se invata si se insusesc in paralel cu celelalte competente lingvistice, fiind in interdependenta permanenta cu ele.

Din

perspectiva

bacalaureatului,

evaluarea

acestor

elemente

vizeaza

controlul vocabularului: varietatea, adecvarea, ortografia in raport cu textul sau retroversiunea data, si se regasesc in schemele de notare.

NOTA

Elementele de vocabular care vor fi evaluate nu vor depasi nivelul de 3 kyu si se regasesc in manualele studiate la clasa.

Clasa a IX - a

E de masta Nigongo (Bunkei 85) (Ll - 25) Clasa a X - a

Minna no Nihongo, vol. 1, (Ll - Ll4) Clasa a XI - a

Minna no Nihongo, vol. 2, (L15 - L25) Clasa a XII - a

Minna no Nihongo, vol. 2, (L26 -L40)

Pentru evaluarea kanji-lor insusiti se va tine seama de:

-

lista ceruta pentru Noryoku Shiken / Atestatul Intemational de Limba Japoneza (nivelul 4 kyu)

-

manualul studiat la clasa: Basic Kanji Book 500, vol. 1, Bojinsha, Japan, (Ll - L25)

2.

ACTE DE VORBIRE

Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire din Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal

-

a se prezenta, a prezenta pe cineva

-

a vorbi despre sine

-

a descrie locuri, persoane, obiecte pe baza unor imagini date

-

a relata evenimente

-

a da si a cere informatii practice cuiva

-

a propune / a invita / a refuza

-

a-si exprima acordul / dezacordul

-

a vorbi despre sine

-

a participa la o conversatie orala

-

a exprima o opinie personala

-

a relata spusele unei alte persoane folosind vorbirea indirecta

-

a cere permisiunea / a interzice

3.

GRAMATICA

Elementele de gramatica cuprinse in Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal (MEC - CNC 2002) organizate pe:

clase: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjunctii, particule

categorii : timp, aspect

structuri : propozitii si fraze, subordonate procese si relatii : topica, transformare, etc.

Pentru structurile gramaticale ce vor fi evaluate in cadrul examenului de bacalaureat se va tine cont de programa de Noryoku Shiken (nivelul 3).

4.

TEXTE

Tipul de text:

autentic (literar)

Sursa:

manualele studiate, carti din spatiul nipon

Lungimea:

50-125 de cuvinte

Dificulatate:

nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manual

In cazul textelor nestudiate, acestea vor fi selectate pe teme familiare, fara sa depaseasca ca dificultate gramaticala nivelul de 4 kyu (Noryoku Shiken / Atestatul de LimbaJaponeza) si se vor explica elementele de vocabular necunoscute .

V.

PRECIZARI

Timpul de lucru:

3 ore

Subiectele:

vor fi elaborate in concordanta cu programa scalara si cu manualele studiate

.

Textele la prima vedere

/

nestudiate la clasa folosite pentru examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece aceste sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

-

sa invete a aborda un text necunoscut

-

sa se familiarizeze cu diverse teme si stiluri ale limbii

-

sa invete cuvinte si expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor in diferite contexte

-

sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele vechi

-

sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru sustinerea opiniilor personale

NOTĂ:

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat

2005

",

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA

PENTRU

EXAMENUL

DE

BACALAUREAT,

avizată

prin

OMEdC.

Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Bacalaureat 2005

Programe de examen pentru Limba Greaca moderna

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

1n

conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii claselor de liceu care studiaza limba greaca moderna vor sustine examene de bacalaureat cu urmatoarea structura:

Proba orala

Proba scrisa, ca proba la alegere

Competentele de evaluat, continuturile si tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe de limba greaca moderna clasa a-IX-a - a-XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului educatiei si cercetarii nr. 5201 / din 24 decembrie 2003.

Categoriile de itemi se repartizeaza in functie de numarul ele ore saptamanal, clin trunchiul comun.

a)

2 ore/ saptamanal - pentru liceele teoretice, profil filologie clasele

IX-XII,

ca limba a treia

b)

4 ore/ sapatamanal la clasele a IX-a si 5 ore/ saptamanal la clasele

X-XII,

pentru profilul filologie, ca limba a treia

•

Candidatii care au studiat limba g1·eaca moderna, ca limba a treia de studiu, pentru limba I sau a­ II-a trunchi comun vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute, ne . studiate la clasa.

II.

COMPETENTE DE EVALUAT

1.1

Desprinderea ideilor generale dintr-un text dat si reformularea lor cu propriile cuvinte

1.2

Desprinderea ideilor principale dintr-un raport/ prezentare orala din domeniu profesional

1.3

Recunoasterea argumentelor si identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute

2.1

Prezentarea unor evenimente/ activitati pe baza unui plan dat

2.2

Redactarea unei pagini de jurnal in propozitii scurte care redau esenta intamplarilor

2.3

Argumentarea unui punct de vedere

3.1

Comentarea pe scurt a unei informatii / pareri vehiculate de interlocutor

3.2

Reformularea unor instructiuni la cererea interlocutorului

4.1

Transferarea informatiilor din scheme, tabele într-un text simplu

4.2

Traducerea dintr-o limba in alta a unor texte literare simple

4.3

Reformularea unor texte scurte pentru a fi adaptate unui alt scop al comunicarii ( informare neutra, persuasiune etc. )

III.

CONTINUTURI

I.

1.

Fonetica Morfologie

Sintaxa propozitiei ( integral )

2.

Sintata frazei : propozitii principale,

subordonate

: completiva directa si indirecta, interogativa indirecta, atributiva, conditionala, finala, concesiva, consecutiva, cauzala, temporala.

3.

Vocabular - lexicul specific temelor propuse

- familia de cuvinte

-sinonime, antonime, omonime si paronime

II.

Teme propuse :

•

Viata cotidiana ( aniversari, prietenie, familie, locuinta, lumea satului si a orasului, mancaruri / bauturi, mediu ambiant )

•

Hobby ( muzica, turism si calatorie, orase, sport, reviste )

•

Viata profesionala ( profesii, meserii )

IV.

PRECIZARI

1.

Subiectele vor avea urmatoarea structura :

Partea I

: un text de tradus din limba greaca de 5-6 randuri pentru proba orala si un text de 15-20 randuri pentru proba scrisa.

Partea a-II-a:

a) Retroversiune 2 fraze formate din maximum 4 propozitii pentru proba orala si 5 fraze ( 7-8 randuri ) pentru proba scrisa.

b) De completat un text lacunar

Partea a-III-a

: ( numai pentru proba scrisa)

Un subiect la alegere clin doua propuse conform temelor studiate.

2.

Gradul de dificultate in rezolvarea subiectelor va fi in functie de m1marul de ore de studie saptamanal.

3.

Vor fi consultate culegerile de exercitii Tora 1 si Tora 2 ( Trupa 1

1m1

Tcopo: 2 ).

4.

Timp de lucru - 3 ore. ( Pentru proba scrisa ). Toate subiectele sunt obligatorii.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA LATINĂ

1.

STATUTUL DISCIPLINEI

In conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții claselor de liceu vor susține examenul de limba latină, cu următoarea structură:

-proba scrisă ,

ca probă la alegere;

-competențele de evaluat, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestionează conținuturile lingvistice în favoarea studiului literaturii latine.

Categoriile de teste se repartizează în funcție de numărul de ore săptămânal, din trunchiul comun:

a)

2 ore / săptămână - pentru liceele teoretice, la clasele a XI-a și a XII-a;

b)

1 oră/săptămână - pentru liceele/seininariile teologice ortodoxe, la clasele a XI-a și a XII-a;

c)

l ora/(2 ore)/săptămână, la clasa a IX-a și 1 oră/săptămână, la clasa a X-a - pentru liceele militare, speciali z area științe sociale și liceele teologice.

Candidații, care st1idiază limba latfoă în clasele IX - Xll vor fi evaluați pe baza unor texte

necunoscute - nestudiate la clasă - ,

din opera

Bellum Gallicum,

a autorului latin Caius Iulius Caesar ,

pentru a se verifica achizițiile lingvistice ,

abilitățile de traducere a unui text din limba latină în limba română (maximum o frază formată din 5 propoziții).

In partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu și vor rezolva un test grilă. ln felul acesta, candidații vor valorifica, corect și pertinent, informațiile istorice și literare din operele reprezentative ale celor mai importanți scriitori latini.

2.

COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI

2.1

Pentru a se evalua nivelul de receptare și analiză a unei varietăți de fenomene lingvistice prezente în opera

Bellum Gallicum,

elevilor din primele două categorii a) și b) li se vor solieita:

-

să descopere, prin raportare la context și cu ajutorul dicționarului, semnificația unităților lexicale din sfera istoriei;

-

să analizeze părțile de vorbire;

-

să identifice valoarea sintactică a părților de propoziție, a relațiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei.

2.2

Elevii vor aborda textul literar, în primul rând, din punct de vedere ideatic, (avându-se în vedere fragmentele, în original, studiate la clasă și operele în traducere, conform bibliografiei) și vor demonstra că sunt capabili :

-

să sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse între secolul I a. Chr. și secolul I p. Christum și să identifice rolul personalităților politice și militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus);

-

să identifice modelele antice ale unor genuri și specii;

-

să recunoască mărcile estetice ale unor genuri și specii: discursul/oratio (Cicero);

minitratatul moral (Cicero);

analele și istoria națională (Titus Livius, Tacitus); epopeea (Vergilius);

satira (Horatius);

elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);

*oda (Horatius);

poemul mitologic (Ovidius); romanul (Petronius) .

-

să identifice elementele definitorii pentru arta discursului

ȘI.

a portretului (Cicero,T. Livius, Tacitus);

-

să delimiteze realitatea de ficțiune în romanul latin (Petronius);

-

să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius, * *poeții creștini);

-

să identifice influențele de doctrină literară asupra evoluției literaturii universale (Horntius-Boileali);

•

-să identifice trăsăturile specifice unui univers poetic singular în lirica latină (Catullus);

-

să recunoască teme și motive poetice din poezia clasică latină (Vergilius, Horatius, Ovidius);

-

să identifice și să compare unele elemente de mentalitate și de morală practică, specifice Romei antice, în poezia satiricij latină (Horatius);

•

-* *să identifice elementele de continuitate și de specific ale prozei și poeziei creștine ca etapă distinctă în istoria literaturii latine (Sfântul Augustin, Prudentius Clemens).

*pentru 2 ore /săptămână

**pentru liceele/seminariilț teologice

2.3

CONȚINUTURI

A.

Morfosintaxă

Substantivul

-

gen, număr, caz

-

declinările I-V Adjectivul

-

clasificare

-

gradele de comparație

Pronumele

-

pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ,

*nehotărât Numeralul

-

cardinal, ordinal Verbul

-

verbe regulate, diateza activă și pasivă;

- verbe neregulate: esse și *compușii; ire și *compușii; ferre și *compușii; fieri, velle.

Noțiuni de sintaxă a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazmilor.

Propoziții principale/secundare, regente/subordonate

Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale.

Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect.

* pentru 2 ore/săptămână

B.

Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora:

I.Marcus TulJius Cicero - Catilinare (In Catilinam, I), Despre prietenie (De amicitia);

2.Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3.Catullus- Poezii (Carmina)**;

4.

Publius Vergilius Maro-- Eneida (Aeneis);

5.

Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**;

6.

Publius Ovidius Naso- Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**;

•

7.

Titus Petronius Niger - Satyricon;

8.

Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)* * .

**Textele din cele trei manuale aprobate

Testul grilă evaluează cunoștințe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiați și contextul socio-politic.

Textele în original, însoțite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în acest mod candidații vor identifica teme, motive din literatura greco-latină și trăsăturile specifice stilurilor diferiților scriitori și poeți latini.

2.4

BIBLIOGRAFIE

CICERO, M.T.-Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, București, 1973;

LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, București, 1976, traducere de Paul Popescu Găleșanu;

CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969; VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, București, 1980, traducere de O.Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, București, 1964, traducere E. Lovinescu;

HORATIUS, Q . F - Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, București, 1980 (ediție bilingvă);

OVIDIUS, P. N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele și Ponticele, Editura pentru Literatură, București, 1966; Scrisori din exil (Tristele și Ponticele), ediția a II-a, Editura Univers, 1972;

PETRONIUS,

T.

N.- Satyricon

în

volumul

Seneca-Petronius,Editura pentru Literatură,1967, traducere de E. Cizek(și alte ediții);

TACITUS, P.C.- Anale, Editura Humanitas, București, 1995, traducere Oh. Guțu.

2.5

Pentru evaluarea candidaților care studiază limba latină 1 oră(2 ore)/săptămână, în clasa a IX-a, respectiv 1 oră/săptămână, la clasa a X-a, categoria c) vor fi vizate următoarele competențe specifice:

descoperirea, prin raportare la context și cu ajutorul dicționarului, latin-român, a semnificației unităților lexicale din sfera istoriei;

recunoaștem pe texte în proză a elementelor de morfologie achiziționate anterior și completate

cu:

adjectivul-comparația

neregulată,

pronumele

demonstrativ, numeralul cardinal - miile, verbul: verbe regulate, diateza pasivă, moduri și timpuri din tema supinului.

recunoașterea și exersarea pe texte în proză a valorilor fundamentele ale cazurilor; recunoașterea în context a raporturilor de coordonare la nivelul frazei: propoziții p1incipale / secundare, subordonatele relative, subordonatele participiale relative și absolute, subordonatele infinitivale (Ac. + Inf., Nom. + Inf.)

Elevii vor demonstra competențele de traducere în limba română a unui text din opera

Bellurn Gallicurn

(C. Iulius Caesar) de maximum 3-4 propoziții.

În vederea utilizării unor elemente de analiză și interpretare, elevii vor redacta un eseu, având ca suport un text bilingv din opera lui Caesar (Bellum Gallicum) sau din opera lui Sallustius

(De coniuratione Catilinae, De bello Iugurthino),

în care vor demonstra că sunt capabili:

să identifice elemente specifice instituției militare antice a războiului, a organizării militare romane (Caesar Sallustius);

•

.

să identifice sursele antice ale .textelor de frontieră care îmbină conținuturi diverse: rep01taj de război, document istoric, informație geografică și etnografică (Caesar);

să

sesizeze

aspecte

socio-politice

caracteristice

epocilor

de tranziție(Caesar, Sallustius);

să identifice rolul marilor personalități politice și militare (Caesar, Sallustius).

Pentru rezolvarea testului grilă, elevii vor răspunde unor întrebări referitoare la opera lui C.I. Caesar, "Războiul galic", respectiv operele lui Sallustius, "Despre conjurația lui Catilina" și "Războiul cu Iugurtha".

3.

PRECIZĂRI

3.1

Timp de lucru - 3 ore; se permite utilizarea dicționarului latin-român.

3.2

Gradul de· dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în ft.mcție de numărul de ore ele studiu săptămânal.

3.3

Prezenta programă pentru bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.E.C. 3540 din

02. 04. 1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a - XII-a au fost aprobate prin OMEC, nr.5086 din 15.12.1999 și modificate prin ordinul nr. 3915 din 31. 05. 2001.

3.4

Manuale - Limba latină, clasa a IX-a, autori:

Daniela Văduva, EdituraAll Educațional, București, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003. E.Giurgiu, M.Morogan, M.Nasta. Editura Didactică și Pedagogică, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.

Ștefana Pîrvu, Monica Dună, Editura Humanitas Educațional, 1999, 2000, 20001, 2002; 2003.

Cornelia Frișan, Editura Sigma, București, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.

Manuale - Limba latină, clasa a X-a, autori:

Lidia Tudorache, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000, 2001, 2002, 2003. Șt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educațional, București, 2000, 2001, 2002, 2003.

C.

Jumară, E. Mușetescu, Editura lnstitutul European, lași, 2000, 2001, 2002, 2003.

Manuale - Limba latină, clasa a XI-a, autori:

Șt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educațional, București, 2001, 2002, 2003. Lidia Tudorache, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001, 2002, 2003. Cristiana Isopescu, Editura All Educațional, București, 2001, 2002, 2003.

Manuale - Limba latină, clasa a XII-a, autori:

Lidia Tudorache, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002, 2003. Cristiana Isopescu, Editura All Educațional, București, 2002, 2003.

Șt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educațional, București, 2002, 2003.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA GREACĂ VECHE

1.

Obiective/Competente de evaluare

Elevii care susțin proba scrisă la limba și literatura greacă trebuie:

Să demonstreze competențe de traducere din și în limba greacă cu ajutorul dicționarului;

Să interiorizeze modelele și regulile care structurează sub sistemele limbii grecești (lexical, morfologic și sintactic);

Să identifice cuvintele moștenite și împrumutate din limba greacă în limba română, fie direct, fie prin împrumut prin intermediul limbii latine;

Să transforme enunțul conform regulilor gramaticale;

Să utilizeze elementele lexico-gramaticale în contexte noi;

Să utilizeze curent și pettinent informații literare, istorice, științe din cultura greacă;

Să stăpâneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii, a analizei gramaticale, stilistice și a interpretării.

2.

Continuturi:

A.

Fonetica, morfologia, sintaxa propoziției și a frazei, studiate în clasele !X­

XIII,

integral.

B.

Traducerea și comentariul (ideatic și stilistic) a textelor studiate, conform programelor în vigoare, aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale nr.5086 din 15.12.1999 și modificate prin Ordin al ministrului educației și cercetării nr.391Sdin 31.05.2001, după cum urmează:

1.

Aisopos.

2.

Lukianos.

3.

Xenophon.

4.

Homeros ("Iliada" și "Odiseea").

5.

Hesiodos ("Munci și zile")

6.

Herodotos.

7.

Demosthenes.

8.

Platon.

9.

Aristoteles.

10.

Apollonios.

11.

Thukydides.

12.

Aischylos.

13.

Sofocles.

14.

Euripides

15.

"Noul Testament" și "Sfinții părinți"

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Programa de bacalaureat -2005

Ml-

specializarea matematică-informatică

I.

Statutul disciplinei

Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba

d

și disciplină la alegere din profilul opus - proba

f.

II.

Competențe de evaluat

1.

Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare

2.

Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice

3.

Utilizarea corectă a algoritmilor matematici și a raționamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate

4.

Exprimarea și redactarea corectă și coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme

5.

Analiza unei situații problematice și determinarea ipotezelor necesare pentru obținerea concluziei

6.

Generalizarea unor proprietăți prin modificarea contextului inițial de definire a problemei sau prin îmbunătățirea sau generalizarea algoritmilor

În plus ,

se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară.

III.

Conținuturi

Algebră.

Geometrie

și

trigonometrie

.

Clasa a IX-a

Clasa a X-a

Algebră:

Progresii. Funcții. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment.

Elemente de geometrie în plan și în spațiu:

Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operații cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe și a înmulțirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul

n

ale unității; interpretarea geometrică a înmulțirii numerelor complexe sub formă trigonometrică; aplicații ale numerelor complexe în geometrie .

Produsul scalar a doi vectori în plan și în spațiu-condiții de perpendicularitate. Determinarea distanțelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.

Clasa a XI-a

Elemente de algebră liniară și geometrie analitică

. (Nu se cer

elemente de programare liniară)

.

Elemente de analiză matematică:

(Nu se cer

marginile unei mulțimi

și

diferențiala)

.

Clasa a XII-a

Elemente de algebră

. (Nu se cer

relații de echivalență, partiții și subinele).

Elemente . de analiză matematică. Notă.

Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din

curriculumul nucleu

și

curriculumul nucleu aprofundat

al profilului.

(

Se cer și capitolele marcate cu steluță în programa școlară).

Toate subiectele vor fi elaborate in concordanță cu programa școlară

,

fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2005",

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMEN:UL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

Programa de bacalaureat -2005

Ml-specializările: științe ale naturii, electronică și automatizări, electrotehnic, telecomunicații, mecanic, lucrăd publice-construcții, textile, piclă ·ic

I.

Statutul disciplinei

Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba

d

și disciplină la alegere din profilul opus - proba

f.

II.

Competențe de evaluat

1.

Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte vaiiate de aplicare

2.

Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cup1inse în enunțuri matematice

3.

Utilizarea corectă a algoritmilor matematici și a raționamentelor în rezolvarea de probleme cu dife1ite grade de dificultate

4.

Exprimarea și redactarea corectă și coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme

5.

Analiza unei situații problematice și determinarea ipotezelor necesare pentru obținerea concluziei

6.

Generalizarea unor proprietăți prin modificarea contextului inițial de definire a problemei sau prin îmbunătățirea sau generalizarea algoritmilor

În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară.

III.

Conținuturi

Algebră.

Geometrie și trigonometrie.

Clasa a IX-a

Clasa a X-a

Algebră:

Progresii. Funcții. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment.

Elemente de geometrie în plan și în spațiu:

Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operații cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe și a înmulțirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul

n

ale unității. Produsul scalar a doi vectori în plan și în spațiu-condiții de perpendicularitate. Determinarea distanțelor, ariilor sau a volumelor folo,sind calculul sintetic sau vectorial.

Clasa a XI-a

Elemente de algebră liniară și geometrie analitică

. (Nu se cer

elemente de programare liniară)

.

Elemente de analiză matematică:

(Nu se cer

marginile unei mulțimi

și

diferențiala)

.

Clasa a XII-a Elemente de algebră:

(Nu se cer

relații de echivalență, partiții).

Elemente de analiză matematică.

Notă.

Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din

curriculunml nucleu

al profilului (Nu se cer capitolele marcate cu steluță în programa școlară). Toate subiectele vor fi elaborate in concordanță cu programa școlară

,

fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2005",

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

Programa de bacalaureat -2005

M2-

specializările: științe sociale, chimic industrială, protecția mediului, silvic și prelucrarea lemnului, agricol,

veterinar, agrnmontan, industrie alimentară, turism și alimentație publică, economic, administrativ, poștă, arhitectură, arte ambientale și design, științe sociale

I.

Statutul disciplinei

.

Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba

d

și disciplină la alegere din profilul opus

-

proba

f.

II.

Competențe de evaluat

1.

Identificarea corectă a unor date matematice și interpretarea în funcție de contextul în care au fost definite.

2.

Descoperirea (alegerea) algoritmilor optimi care permit prelucrarea datelor matematice.

3.

Utilizarea algoritmilor și a raționamentelor pentru rezolvarea unor probleme teoretice și practice.

4.

Exprimarea cu ajutorul datelor matematice a unor situații concrete și a algoritmilor de prelucrare a acestora

5.

Interpretarea rezultatelor unor acțiuni concrete exprimabile matematic

În plus ,

se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară .

III.

Conținuturi

Algebră. Geometrie.

Clasa a IX-a

Clasa a X-a

Calcul numeric și elemente de matematici financiare. Progresii.

Funcții.

Metode de numărare.

Elemente de probabilități și statistică.

Clasa a XI-a Elemente de calcul matriceal și sisteme liniare.

Elemente de analiză matematică.

Clasa a XII-a

Elemente de algebră .

Elemente de analiză matematică.

Notă.

Conținuttirile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din

curriculumul nucleu

al profilului. (Nu se cer capitolele marcate cu steluță În programa școlară). Toate subiectele vor fi elaborate in concordanță cu programa școlară , fără a reflecta În mod special viziunea unui manual anume.

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2005",

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează În conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

Programa de bacalaureat -2005

M3-toate specializările

I.

Statutul disciplinei

.

Matematica este disciplină

obligatorie

de examen

-

proba

d

și disciplină la alegere din profilul opus - proba

f.

II.

Competențe de evaluat

1.

Identificarea relațiilor între noțiunile matematice studiate

2.

Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ,

structural

sau contextual cup1inse în enunțuri matematice

3.

Utilizarea algoritmilor și a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situații concrete

4.

Explimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situații concrete

5.

Analiza de unei situații-problemă în scopul descope1irii de strategii pentru optimizarea soluțiilor În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară.·

III.

Conținuturi

Clasa a IX-a

Algebră.

Elemente de geometrie.

Clasa a X-a

Calcul numeric aplicat

.

Elemente de combinatorică

.

Funcții, ecuații și inecuații

.

Notă.

Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare

din

curriculunml nucleu

și

curriculumul nucleu aprofundat

al profilului ( Se cer și capitolele marcate cu steluță în programa școlară).

Toate subiectele vor fi elaborate in concordanță cu programa școlară , fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacal(lureat 2005",

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU FIZICĂ BACALAUREAT

2005

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

FIZICA

are, în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul școlar 2004 - 2005, statutul de

disciplină opțională,

putând fi aleasă ca probă

"e"

sau"

f

"

în funcție de filiera din profilul liceului absolvit.

Programa de examen conține patru variante (

,F

2 ,

F

3 ,

F

4

)

în funcție de profiluri și specializări.

în intenția de a veni în întâmpinarea candidaților care se pregătesc pentru continuarea

studiilor în diferite filiere din învățământul superior ,

elevii vor putea opta, în variantele

Fi

și

F

2

,

pentru

două

dintre

modulele

din

aria tematică

( I MECANICĂ,

li

ELEMENTE

DE TERMODiNAMICĂ ȘI FIZICĂ MOLECULARĂ, III ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM și

IV OPTICĂ pentru F 1

sau I MECANICĂ,

li

ELEMENTE

DE TERMODINAMICĂ ȘI FIZICĂ

MOLECULARĂ, III ELECTROCINETICĂ pentru F 2

).

Astfel vor exista candidati care vor trata în cadrul probei de examen

numai

itemii referitori la I MECANICĂ și III ELECTRICITATE, ori

numai

III ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM ȘI IV OPTICĂ etc.

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare

a

examenului de bacalaureat

·

2005",

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă

'

cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

Conținutul programei de examen a fost stabilit ținându-se seama de programa de fizică aprobată cu

nr.

3371

din

2.03.1999,

nr.

5086

din

15.12.1999,

nr.

4923

din

18.10.2000

modificate prin Ordinul

nr.

3915

din

31.05.2001.

Au fost respectate câteva principii:

1.

Volumul programei de examen, redus față de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii, care permit în cadrul examenului o evaluare a atingerii competențelor de mai jos;

2.

Cunoștințele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră și geometrie elementară, operații cu puteri raționale, operații fundamentale cu funcții trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcții cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite și a geometriei analitice (dreapta și curbele plane);

3.

Numerotarea

capitolelor și a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar

formularea

conținutului respectă întocmai programa școlară a fiecărei clase ;

4.

Lista de termeni

conține explicit cunoștințele care ar putea inteNeni în itemii subiectului de examen

.

PROGRAMA F1 pentru:

filiera teoretică, specializarea: mate

-

info, științe ale naturii

(proba "e")

filiera tehnologică, profil tehnic, toate specialitățile

(proba "f");

filiera vocațională, profil militar (MAPN, Ml), specializarea: mate

-

info (proba

"e")

li COMPETENȚE DE EVALUAT

1.

Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

1.1.

definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni conținută în acest material;

1.2.

formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;

1.3.

exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora;

1.4.

descrierea semnificațiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relații.

2.

Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ:

2.1

selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;

2.2

aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

2.3

utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;

2.4

utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme;

2.5

interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obținute în rezolvarea unor probleme.

3.

Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

3.1

identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană

;

3.2

realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple;

3.

3 selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;

3 .

4 anticiparea evoluției fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;

3.

5 descrierea și explicarea unor fenomene din viața cotidiană folosind cunoștințe integrate din diferite domenii ale fizicii.

4.

Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:

4.1

decodificarea informațiilor conținute în reprezentări grafice sau tabele;

4.2

selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

III ARII TEMATICE

I MECANICA CONTINUTURI

'

1.Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe:

1 . 1 Principiile I,

li

și 111

1.2.

Forța de frecare

1.3.

Forța de tensiune

1.4

Forța elastică. Modelul corpului elastic

1.5

Forța centripetă

2.

Cinematica punctului material:

2.1

Mișcarea rectilinie uniformă a punctului material

2.2

Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material

2.3

Mișcarea uniform circulară a punctului material

3.

Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

3.1

Lucrul mecanic (mărime de proces). Putere mecanică

3.2

Energia mecanică (mărime de stare)

3.3

Teorema variației energiei cinetice a punctului material

3.4

Energia potențială gravitațională

3.5

Energia potențială elastică

3.6

Conservarea energiei mecanice

3.7

Lucrul mecanic efectuat de forțele conservative

3.8

Teorema variației impulsului mecanic și legea conservării impulsului

LISTA DE TERMENI

1.

Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe:

principiul inerției;

-

sisteme de referință inerțiale ;

principiul fundamental al dinamicii ;

unitatea de măsură a forței; principiul acțiunii și reacțiunii;

-

forțele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare;

-

coeficientului de frecare la alunecare;

-

forța de tensiune;

-

forța centripetă;

-

forța elastică .

2.

Cinematica punctului material:

legea de mișcare;

-

viteza, vectorul viteză;

-

accelerația ,

vectorul accelerație;

mărimi fizice caracteristice mișcării uniform circulare (perioadă, frecvență, viteză unghiulară ,

accelerație centripetă) ;

legea mișcării rectilinii uniforme;

legea mișcării rectilinii uniform variate;

legea de mișcare pentru mișcarea uniform circulară.

3.

Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

lucrul mecanic - mărime de proces; unitatea de măsură a lucrului mecanic;

interpretarea geometrică a lucrului mecanic;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitațional uniform; expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică;

lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare; puterea dezvoltată de o forță constantă ;

unitatea de măsură a puterii; energia mecanică - mărime de stare;

energia cinetică a unui punct material;

teorema de variație a energiei cinetice a punctului material; forța conservativă;

energia potențială;

relația de definiție a energiei potențiale;

variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului format din corpul de masă m și Pământ ;

variația energiei potențiale de tip elastic a sistemului corp - resort elastic; legea conservării energiei mecanice;

impulsul punctului material;

teorema de variație a impulsului unui punct material; legea conservării impulsului punctului material;

teoremei de variație a impulsului total al unui sistem format din două puncte materiale;

ciocniri perfect elastice; ciocniri plastice;

legea conservării impulsului total. _

11 ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ȘI FIZICĂ MOLECULARĂ CONȚINUTURI

1.

Echilibrul termic. Temperatura

2.

Modelul gazului ideal.Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal

3.

Transformări simple ale gazului ideal

4.

Căldura și lucrul mecanic în termodinamică

5.

Coeficienții calorici

6.

Energia

internă.

Primul principiu al termodinamicii

7.

Aplicații ale primului principiu al termodinamicii

8.

Al doilea principiu al termodinamicii

9.

Motoare termice .

Randamentul motoarelor termice. Ciclul Carnat.

LISTA DE TERMENI

unitatea de masă atomică; masa moleculară

;

cantitatea de substanță; masa molară;

volumul molar; numărul lui Avogadro; echilibrul termic;

corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin;

formula fundamentală a t.c.m. (numai formula și semnificația fiecăreia dintre mărimile care intervin);

energia cinetică medie a moleculelor unui gaz ideal; viteza termică a moleculelor unui gaz ideal;

ecuația termică de stare a Linui gaz ideal; ecuația calorică de stare a gazului

ideal;

procesele izoterm, izobar și izocor ale gazului ideal și legile acestora;

regula lui Lenz ;

t.e.m. indusă într-un conductor liniar deplasat uniform într-un câmp magnetic; legea autoinducției;

inductanța unu i

solenoid.

IV OPTICA CONȚINUTURI

1.

Elemente de optica geometrică și ondulatorie

1.1

Reflexia și refracția luminii

1.2

Oglinzi sferice și plane

1.3

Lentilele și asociații de lentile

2.

Elemente de optica ondulatorie

2.1

Interferența luminii.

2.2

Difracția lumini i.

2.3

Rețele de difracție

LISTA DE TERMENI

1.

Elemente de optica geometrică și ondulatorie:

lungimea de undă ;

reflexia luminii ;

refracția luminii ;

legile reflexiei;

legile refracției ;

reflexia totală ;

indicele de refracție; unghiul lim i tă ;

punctele conjugate; fasciculele paraxiale; dioptrul sferic/plan ;

imaginile reale/virtuale; sisteme de dioptri;

oglinda sferică (concavă, convexă); elementele caracteristice ale oglinzilor sferice; formulele oglinzilor sferice;

oglinda plană ;

formulele oglinzilor plane; lentila optică;

elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare); convergența unei lentile subțiri ;

formulele lentilelor subțiri ;

imaginile obiectelor reale/virtuale în oglinzi și lentile subțiri.

2.

Elemente de optică ondulatorie:

principiul Huygens - Fresnel;

fenomenul de interferență și interferența vizibilă; coerența;

dispozitivul Young;

condițiile de maxim și minim de interferență în dispozitivul Young ;

interfranja;

fenomenul de d i fracție ;

rețeaua de difracție ;

constanta rețelei de difracție; condiția de maxim de difracție;

PROGRAMA F2 pentru:

filiera tehnologică, profil resurse naturale și protecția mediului, toate specializările

(proba "f");

filiera vocațională, profil artistic, specializarea arhitectură

(proba "f");

filiera vocațională, profil militat (M.I.), specializarea științe sociale

(proba "f");

filiera vocațională, profil teologic, specializările penticostal,baptist,unitarian și reformat

(proba "f");

li COMPETENȚE DE EVALUAT

1.

Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

1.1

definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni de mai jos;

1.2

formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;

1.3

exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora;

2.

Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ:

2.1

selectarea

informațiilor

relevante

referitoare

la fenomenele

prezentate

în cadrul problemelor;

2.2

aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

2.3

utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;

2.4

utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme;

3.

Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

3.1

identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană ;

3.2

realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple;

4.

Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:

4.1

decodificarea informațiilor conținute în reprezentări grafice sau tabele;

4.2

selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

III ARII TEMATICE

I MECANICĂ CONȚINUTURI

1.

Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe

1.1

Principiile I, li si III

1.2

Tipuri de forțe

2.

Cinematica punctului material

2.1

Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material

3.

Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică

3.1

Lucrul mecanic

3.2

Energia cinetică, potențială și totală 3,3 Legea conservării energiei

LISTA DE TERMENI

1.

Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe

principiul inerției;

principiul fundamental al dinamicii; unitatea de măsură a forței; principiul acțiunii și reacțiunii; forțele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare;

coeficientului de frecare la alunecare; forța de tensiune;

forța elastică.

2.

Cinematica punctului material:

legea de mișcare ;

viteza, vectorul viteză;

accelerația ,

vectorul accelerație ;

legea mișcării rectilin i i uniform variate;

3.

Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

lucrul mecanic

-

mărime de proces; unitatea de măsură a lucrului mecanic; interpretarea geometrică a lucrului mecanic;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitațional uniform;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică; lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare;

energia mecanică - mărime de stare ;

energia cinetică a unui punct material;

teorema de variație a energiei cinetice a punctului material; forța conservativă ;

energia potențială;

relația de definiție a energiei potențiale; legea conservării energiei mecanice .

li. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ȘI FIZICĂ MOLECULARĂ CONȚINUTURI

1.

Echilibrul termic. Temperatura

2.

Transformări simple ale gazului ideal

3.

Transferul căldurii. Coeficienți calorici

4.

Calorimetrie

LISTA DE TERMENI

unitatea de masă atomică ;

masa moleculară ; cantitatea de substanță; masa molară ;

volumul molar; numărul lui Avogadro; echilibrul termic;

corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin;

procesele izoterm, izobar și izocor ale gazului ideal și legile acestora ;

reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T} drept coordonate;

coeficienți calorici

III. ELECTROCINETICĂ CONȚINUTURI

1.

Curentul electric

2.

Legea lui Ohm

3.

Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice

4.

Conectarea rezistoarelor

5.

Energia și puterea electrică

LISTA DE TERMENI

curentul electric;

intensitatea curentului electric;

unitatea de măsură a intensității curentului electric ;

efectele curentului electric;

rezistența electrică a unui conductor liniar;

unitatea de măsură a rezistenței electrice ;

dependența rezistivității electrice de temperatură; legea lui Ohm ;

elementele unei rețele electrice; legile lui Kirchhoff;

expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizând convențiile de semn pentru mărimile implicate;

rezistența echivalentă la gruparea în ser i e/paralel a n rezistoare ;

legea lui Joule;

puterea electrică .

PROGRAMA F3 pentru:

filiera teoretică, specializările filologie și științe sociale

(proba "f");

filiera tehnologică, profil servicii, toate specializările

(proba "f");

filiera vocațională, profil sportiv

(proba "f");

filiera vocațională, profil artistic, toate specializările -excepție specializările arhitectură și coregrafie

(proba "f");

filiera vocațională, profil teologic, toate specialitățile

-

excepție specializările baptist, penticostal, unitarian și reformat

(proba "f");

filiera vocațională profil militar (M.Ap.N.), specializarea muzici militare

(proba "f"). li COMPETENȚE DE EVALUAT

1.

Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

1.1.

definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni de mai jos;

1.2.

formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;

.

1.3.

exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților

de

măsură ale acestora ;

2.

Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ:

2.1

selectarea

informațiilor

relevante

referitoare

la fenomenele

prezentate

în cadrul problemelor;

2.2

aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

2.3

utilizarea adecvată a unor algoritmi și a a · paratului matematic în rezo l varea de probleme;

2.4

utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme;

•

3.

Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

3.1

identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană

;

3.2

realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple ;

III

ARII TEMATICE

I

MECANICĂ CONȚINUTURI

1.

Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe :

1.1

Principiile I,

11

si

111

1.2

Tipuri de forțe

2.

Cinematica punctului material:

2.1

Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material

3.

Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

3.1

Lucrul mecanic

3.2

Energia cinetică, potențială și totală

3.3

Legea conservării energiei

LISTA DE TERMENI

1.

Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe:

principiul inerției;

principiul fundamental al dinamicii; unitatea de măsură a forței; principiul acțiunii și reacțiunii; forțele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare;

coeficientului de frecare la alunecare ; forța de tensiune;

forța elastică.

2.

Cinematica punctului material:

legea de mișcare; viteza, vectorul viteză;

accelerația, vectorul accelerație; legea mișcării rectilinii uniform variate.

3.

Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

lucrul mecanic - mărime de proces; unitatea de măsură a lucrului mecanic;

interpretarea geometrică a lucrului mecanic;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitațional uniform;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică; lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare;

energia mecanică

-

mărime de stare; energia cinetică a unui punct material;

teorema de variație a energiei cinetice a punctului material ;

forța conservativă;

energia potențială;

legea conservării energiei mecanice.

li. ELECTROCINETICĂ CONȚINUTURI

1.

Curentul electric

2.

Legea lui Ohm

3.

Legile lui Kirchhoff pentru rețele

electrice

4.

Conectarea rezistoarelor

LISTA DE TERMENI

curentul electric;

intensitatea curentului electric;

unitatea de măsură a intensității curentului electric; efectele curentului electric;

rezistența electrică a unui conductor liniar; unitatea de măsură a rezistenței electrice; dependența rezistivității electrice de temperatură; legea lui Ohm ;

elementele unei rețele electrice; legile lui Kirchhoff;

expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizând convențiile de semn pentru mărimile implicate;

rezistența echivalentă la gruparea în serie/paralel a n rezistoare;

PROGRAMA F4 pentru:

filiera vocațională, profil pedagogic,

filiera vocațională, profil artistic, specializarea coregrafie (proba "f").

li COMPETENȚE DE EVALUAT

1.

Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

1.1.

definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni de mai jos;

1.2.

formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;

1.3.

exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora;

2.

Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și

aplicativ:

2.1

selectarea

informațiilor

relevante

referitoare

la fenomenele

prezentate

în cadrul problemelor;

2.2

aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

2.3

utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;

2.4

utilizarea reprezentăr i lor schematice și grafice ajutătoare pentru înțefegerea și rezolvarea unei probleme;

3.

Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

3.1

identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană

;

3.2

realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple ;

111 ARII TEMATICE

I MECANICĂ CONȚINUTURI

1.

Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe :

1.1

Principiile I,

li

s i

III

1.2

Tipuri de forțe

2.

Cinematica punctului material:

2.1

Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material

3.

Teoreme de variație și legi de conservare . în mecanică:

3.1

Lucrul mecanic

3.2

Energia cinetică, potențială și totală

3.3

Legea conseNării energiei

LISTA DE TERMENI

1.

Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe:

principiul inerției ;

principiul fundamental al dinamicii; unitatea de măsură a forței; principiul acțiunii și reacțiunii; forțele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare;

coeficientului de frecare la alunecare ; forța de tensiune;

forța elastică .

2.

Cinematica punctului material:

legea de mișcare ;

viteza, vectorul viteză;

accelerația, vectorul accelerație;

legea mișcării rectilinii uniform variate .

3.

Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

lucrul mecanic - mărime de proces; unitatea de măsură a lucrului mecanic;

interpretarea geometrică a lucrului mecanic ;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitațional uniform;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică; lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare;

energia mecanică - mărime de stare; energia cinetică a unui punct material;

teorema de variație a energiei cinetice a punctului material; forța conservativă;

energia potențială;

legea conservării energiei mecanice.

li. ELECTROMAGNETISM CONȚINUTURI

1.

Inducția câmpului magnetic

2.

Forța electromagnetică

3.

Inducția electromagnetică.

4.

Legea lui Faraday

LISTA DE TERMENI

câmpul magnetic;

forța electromagnetică;

inducția câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid); unitatea de măsură a inducției magnetice ;

inducția electromagnetică;

legea inducției electromagnetice; regula lui Lenz.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU CHIMIE BACALAUREAT-2005

STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

Chimia

are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul școlar 2004- 2005,statutul de

disciplină opțională,

putând fi aleasă ca probă

e

sau

f

,în funcție de filiera din profilul liceului absolvit.

Elevii care susțin bacalaureatul la chimie pot opta pentru

chimia generală și anorganică

sau pentru

chimia organică,

ca

probă scrisă pe durata de 3 ore.

Conținutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELOR DE CHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale:programele școlare de Chimie pentru clasa IX-a cu nr. 3371 din 02. 03. 1999, programele școlare de Chimie pentru clasa X-a cu nr. 5086 din15. 12. 1999 și modificate prin Ordin al ministrului educației și cercetării cu nr. 3915 din 31. 05. 2001.

Programele școlare de Chimie pentru clasele a XI-a, XII-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale cu nr. 4805 din 18.10.2000 și modificate prin Ordin al ministrului educației și cercetării cu nr. 3915 din 31.05.2001.

NOTĂ:

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare

a

examenului de bacalaureat 2005",

pregătirea examenului și elaborarea suqiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre supurturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe .

CHIMIE ORGANICĂ I

Filiera teoretică,

specializările: Matematică- informatică, Științe ale naturii.

Filiera tehnologică,

profilul Resurse naturale și protecția mediului, specializările: Chimie industrială, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentară.

COMPETENȚE DE EVALUAT

1.

Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii.

1.1.

Caracterizarea structurii compușilor organici studiați.

1.2.

Clasificarea compușilor organici după diferite criterii.

1.3.

Descrierea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență.

1.4.

Anticiparea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență.

1.5.

Folosirea corectă a nomenclaturii compușilor organici.

2.

Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe.

2.1.

Reprezentarea unor date rezultate din activitatea experimentală sub formă de tabele; interpretarea rezultatelor.

2.2.

Formularea unor concluzii în urma investigării comportării substanțelor organice .

2.3.

Stabilirea unor corelații între proprietățile unor substanțe organice și utilizările acestora.

3.

Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă

,

probleme și interpretarea rezultatelor.

3.1.

Interpretarea proprietăților, relațiilor, modelelor în scopul rezolvării situațiilor problemă.

3.2.

Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.

4.

Explicarea schimburilor energetice implicate în reacții chimice.

4.1.

Explicarea schimburilor energetice care însoțesc o reacție chimică.

5.

Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.

5.1

Corelarea proprietăților compușilor organici studiați cu rolul fiziologic al acestora.

CONȚINUTURI

1.

Structura si compoziția substanțelor organice.Elemente

organogene.Legături chimice în compușii organici; catene de atomi de carbon. Formule brute,moleculare,structurale ale claselor de compuși organici studiați.Nomenclatura compușilor organici studiați.Izomeria de catenă, de poziție, geometrică,de funcțiune.pentru compușii organici studiați.

2.

Alcani.Proprietăți fizice.Proprietăți chimice: reacții de ardere , cracare,izomerizare, dehidrogenare,halogenare. Combustibili. Putere calorică.Utilizări.

3.

Alchene.

Proprietăți fizice . Proprietăți chimice: reacții de adiție (hidrogen,halogen,hidracizi,apă), polimerizare.oxidare blândă și energică,ardere .

Utilizări.

4.

Alchine.

Metode de obținere a acetilenei. Proprietăți fizice.Proprietăți chimice:reacții de adiție ( hidrogen,halogeni,apă,acizi,dimerizare), reacții de substituție, reacții de ardere. Utilizări. Polimerizarea monomerilor vinilici.

5.

Arene:

Proprietăți fizice .

Proprietăți chimice: reacții de substituție la nucleu (nitrare,halogenare,alchilare);orientarea substituienților în nucleul benzenic;

reacții de adiție la nucleu ( hidrogen și halogeni); reacții la catena laterală: halogenare și oxidare .

Utilizări.

6.

Derivați halogenați.

Proprietăți chimice :

reacții de hidroliză, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare.

?.Alcooli.

Proprietăți fizice .

Proprietăți chimice :

reacții cu metale alcaline, reacții de eterificare,esterificare,deshidratare, oxidare blândă și energică.reacția de ardere.fermentația acetică. Utilizări.

8.

Fenoli.

Proprietăți fizice . Proprietăți chimice:evidențierea caracterului acid.

9.

Amine.

Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare.acilare. Utilizări.

1O.

Compuși carboxilici.

Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici.reacția de esterificare - proces la echilibru. Utilizări.

î î

.

Grăsimi.

Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de saponificare.

Săpunuri și detergenți.Utilizări.

12 .

Aminoacizi.

Proprietăți fizice. Proprietăți chimice

:

caracter amfoter,

,reacții

de condensare și policondensare - formarea de peptide ; importanța fiziologică.

î

3.Monozaharide-

glucoza și fructoza. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice : oxidarea monozaharidelor, fermentația alcoolică.

Dizaharide-zaharoza.

Proprietăți fizice.Proprietăți chimice:reacția de hidroliză , carbonizarea zahărului. Importanța fiziologică .

14. Compuși macromoleculari naturali.

Proteine. Amidon. Celuloză. Stare naturală, proprietăți fizico-chimice.Identificarea proteinelor și amidonului. Importanța.

Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

CHIMIE ORGANICĂ li

Filiera teoretică,

specializările: Filologie, Științe sociale.

Filiera tehnologică

,

specializările: Electronică și automatizări, Electrotehnic, Telecomunicații, Mecanică, Lucrări publice-construcții, Textile, Pielărie.

Profilul Resurse naturale și protecția mediului, specializările: Protecția mediului

,

Silvic și prelucrarea lemnului; profilul Servicii, specializările: Turism și alimentație publică, Poștă, Economic, Administrativ.

Filiera vocatională

profilul militar, M.Ap.N., specializarea Matematică- informatică, Muzici militare.

Profilul Militar Ml, specializările: Matematică-informatică, Științe sociale, Profilul Sportiv.

Profilul Arte vizuale, specializările: Arte plastice și decorative,Arhitectură,Arte ambientale și design, Muzică,Teatru.

ProfilulTeologic,specializările:Penticostal,Reformat,Unitarian,Ortodox,Catolic, Adventist, Baptist, Evanghelica luterană S:P.-C.A., Musulman, 1

Patrimoniu cultural.

COMPETENȚE DE EVALUAT

1.

Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii.

1.1.

Caracterizarea structurii compușilor organici studiați. 1 . 2 . Clasificarea compușilor organici după diferite criterii.

1.3.

Descrierea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență.

1.4.

Folosirea corectă a nomenclaturii compușilor organici.

2.

Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe.

2.1.

Reprezentarea unor date rezultate din experiențe sub formă de tabele și interpretarea rezultatelor .

3.

Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă

,

probleme și interpretarea rezultatelor.

3.1.

lnterpretarea proprietăților, relațiilor, modelelor în scopul rezolvării situațiilor problemă.

3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.

4.

Explicarea schimburilor energetice implicate în reacții chimice.

4 . 1 Explicarea schimburilor energetice care însoțesc o reacție chimică.

5.

Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.

CONȚINUTURI

1.

Structura și compoziția substanțelor organice.

Elemente organogene. Formule brute,moleculare,structurale ale compușilor organici studiați; catene de atomi de carbon

.

Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catenă și de poziție, pentru compușii organici studiați.

2.

Alcani.Metan.Proprietăți fizice.Proprietăți chimice:piroliza metanului, reacții de halogenare, ardere.Utilizări.

3.

Alchene.Etena.

Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de hidrogenare,hidratare, halogenare,polimerizare. Utilizări.

4.

Alchine.Acetilena.

Metode de obținere a acetilenei. Proprietăți fizice.Proprietăți chimice:reacții de adiție ( hidrogen,halogeni,apă,acizi), reacția de ardere. Utilizări.

Polimerizarea monomerilor vinilici.Materiale plastice - polietena și policlorura de vinil. Importanța produșilor de polimerizare.

5.

Arene.Benzen.Proprietăți chimice: reacții de clorurare. Utilizări.

6.

Alcooli.

Metanol, etanol, glicerina. Proprietăti fizice.Proprietăți chimice- etanol: reacții de oxidare,reacția de ardere,fermentația acetică. Utilizări.

7.

Compuși carboxilici.

Acidul acetic, acizi grași.

Proprietăți fizice.Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici;reacția de esterificare. Utilizări.

8.

Grăsimi.

Proprietăți fizice. Proprietăți chimice- reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări.

9.

Aminoacizi-glicina,

alanina.Proteine. Recunoașterea și denaturarea proteinelor; importanța fiziologică.

1 O.Zaharide.Glucoza,

fermentația alcoolică. Zaharoza - comportarea zahărului la încălzire.

Amidonul. Celuloza. Utilizări.

Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric;interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

CHIMIE ANORGANICĂ

Filiera teoretică,

specializările: Matematică- informatică, Științe ale naturii.

Filiera tehnologică

Profilul Resurse naturale și protecția mediului, specializările: Chimie industrială, Protecția mediului,Silvic și prelucrarea lemnului, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentară.

Profilul Tehnic, specializările: Electronică și automatizări, Electrotehnic, Telecomunicații, Mecanică, Textile, Pielărie.

Profilul Servicii, specializările: Turism și alimentație publică, Poștă, Economic, Administrativ.

COMPETENȚE DE EVALUAT

1.

Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii.

1.1.

Efectuarea unor clasificări ale elementelor, compușilor și sistemelor chimice după diferite criterii

1.2.

Anticiparea comportamentului unor substanțe și al unor sisteme chimice. 1.3.Stabilirea de corelații între proprietățile substanțelor anorganice și utilizările lor.

1.4. Folosirea corectă a nomenclaturii compușilor anorganici.

2.

Explorarea și investigarea comportării chimice a. unor substanțe.

2.1.Corelarea datelor rezultate din experimentele efectuate, prezentarea rezultatelor sub formă de tabele, grafice și interpretarea rezultatelor.

3.

Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă

,

probleme și interpretarea rezultatelor.

3.1.

Interpretarea fenomenelor, proprietăților, mărimilor, relațiilor, modelelor în scopul rezolvării unor situații-problemă.

3.2.

Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.

4.

Explicarea schimburilor energetice implicate în reacții chimice.

5.

Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.

CONȚINUTURI

1.

Atom.Element chimic.Izotopi.Structura învelișului electronic pentru elemente de tip:s,

p,

d.

Straturi, substraturi, orbitali.

2.

Sistemul periodic.

Proprietăți periodice:valența,numărul de oxidare,caracterul metalic și nemetalic.Corelații între structura învelișului electronic-poziția în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic.

3.

lnteractii Între atomi,ioni ,molecule.

Legături chimice: legături ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent­ coordinative. Interacții intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice, moleculare.

4.

Relații între structură-proprietăți-utilizări

la: diamant,grafit (alotropie),sodiu(reacții cu:O 2 ,halogeni,H 2 O,),clorura de sodiu (reacții cu AgNO 3

},

hidroxid de sodiu (reacții cu:acizi,oxizi acizi-CO 2 ,metale-Zn,Al,nemetale-Cl 2

,

săruri: NH 4 CI, CuSO 4

,

AICl 3 },clor(reacții cu:H 2 ,H 2 O,Na,Mg,Fe),acid clorhidric (reacții cu metale, oxizi metalici, hidroxizi,amoniac,săruri-Na 2 CO 3

,

Ca 3 (PO 4 )2,AgNO 3

)

apa (reacții cu metale­ Na,Mg,Ca,Fe, reacții cu nemetale-Cl 2 ,cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici), acid sulfuric(reacții cu metale-Zn, Cu, nemetale-S,C, oxizi metalici-CuO, ZnO,baze-NaOH, Ca(OHh, săruri- BaC'2, Na 2 CO 3

,

Ca 3 (PO 4

h,

CaCO 3

).

Alotropie.

5.

Soluții apoase.

Solubilitate. Factori care infh-1ențează solubilitatea. Concentrația procentuală și molară. Cristalohidrați.

6.

Starea gazoasă.

Parametri de stare; relații de dependență între parametrii de stare;ecuația de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro.Numărul lui Avogadro. Mol. Volum molar. Densitate relativă, densitate absolută.

?.Legile chimiei

(legea proporțiilor definite de masă, legea volumelor constante și legea proporțiilor multiple ).

8.

Clasificarea reacțiilor

chimice:reacții exoterme-endoterme;reacții lente,reacții rapide;reacții reversibile și ireversibile;exemple.

9.

Reacții chimice cu transfer de electroni.Procese

de oxidare-reducere.

Stabilirea coeficienților în reacții redox. Caracter oxidant și reducător.Seria activității metalelor. Caracterul reducător al metalelor (Na,Mg,Al,Cu,Fe); caracterul oxidant și reducător al nemetalelor (halogeni, H,C) în reacțiile lor cu substanțe simple și substanțe

compuse . Caracterul oxidant și reducător al unor compuși ai metalelor și nemetalelor (acid sulfuric, acid azotic, permanganat de potasiu, dicromat de potasiu ).

Pile electrice- pila Daniel, p i le uscate, acumulatorul cu plumb.

1 O.Reacții chimice cu transfer de protoni

.

Acizi,baze.lonizarea apei, KH , o; pH-ul soluțiilor apoase , lonizarea în soluții apoase a acizilor și bazelor .

Reacția de neutralizare.

Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric și cu utilizarea noțiunilor de : mol,volum molar,numărul lui Avogadro ,

ecuația de stare a gazelor perfecte;exerciții de egalare a ecuațiilor redox, exerciții de calcul al concentrației procentuale și molare; calcularea pH - ul soluțiilor de acizi tari și baze tari ;

interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală .

CHIMIE ANORGANICĂ li

Filiera teoretică,

specializările: Filologie, Științe sociale.

Filiera tehnologică

Profilul Tehnic,specializarea Lucrări publice -construcții.

Filiera vocatională

Profilul Militar,M.Ap.N., specializarea Matematică-informatică, Muzici militare. Profilul Militar Ml specializările: Matematică- informatică, Științe sociale.

Profilul Pedagogic, specializările: Bibliotecar- documentarist, Instructor-animator, Instructor pentru activitățile extrașcolare, Pedagog școlar.

Profilul Sportiv.

Profilul Arte vizuale, specializările: Arte plastice și decorative, Arhitectură, Arte ambientale și design. Muzică. Teatru. Coregrafie.

Profilul Teologic,specializările: Ortodox, Catolic, Adventist, Baptist,Penticostal, Unitarian,Reformat, Evanghelica luterană S.P.-C.A., Musulman, Patrimoniu cultural.

COMPETENȚE DE EVALUAT

1.

Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii.

2.

Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe. 3.Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă, probleme și interpretarea rezultatelor.

4.

Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate .

CONȚINUTURI

1.

Atom.Element chimic.Izotopi.Structura învelișului electronic .

2.

Sistemul periodic.

Corelații între structura învelișului electronic-poziția în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic

.

3.

Interacții între atomi,ioni

,molecule.Legături ch i mice:legături ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare) .

Interacții intermoleculare .

Rețele cristaline: ionice, atomice și moleculare.

4.

R lații între structură-proprietăți-utilizări

la: diamant, grafit (a _ lotropie),sodiu(reacții cu:0 2 ,Cl,,H,O),clorura de sodiu (reacția cu AgN03),

hidroxid de sodiu(reacții cu : acizi,Zn,Al,săruri: AICl 3

,

CuS0 4 ),clor(reacții cu : H 2 ,H 2 0,Na , Mg,Fe),acid clorhidric (reacții cu metale, oxizi metalici,

hidroxizi,amoniac,săruri-Na 2 CO 3 ,AgNO 3

)

apa (reacții cu metale-Na,Mg,Fe, reacții cu nemetale-Cl 2 ,cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici).

5.

Soluții

apoase.Solubilitate.Concentrația procentuală și molară.

Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric și cu utilizarea noțiunilor de:mol,volum molar, numărul lui Avogadro; exerciții de calcul al concentrației procentuale și molare; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

SISTEME DE EVALUARE

1.

Structura probei de examen

Evaluarea prin examenul de bacalaureat se realizează având în vedere competențele specifice chimiei, prezentate mai sus, astfel încât fiecare elev să-și poată face o imagine clară asupra nivelului său de pregătire (achiziții științifice și competențe) care să-l ajute să-și aleagă ruta profesională pe care o va urma.

Precizarea competențelor vizate pentru examenul de bacalaureat îi permite profesorului să-și adapteze modalitățile de evaluare curentă, sumativă la aceste cerințe.

2.

Sistemul de corectare și acordare a pµnctajului

Punctajul maxim acordat pe întreaga probă este de 100 puncte, din care fiecare candidat primește 1O puncte din oficiu. Punctajul fiecărui subiect este precizat în finalul acestuia. Baremele de corectare și notare conțin detalierea punctajelor acordate pe subiecte.

ATENȚIE I

Pentru aplicarea baremului analitic de corectare și notare, profesorul corector poartă Întreaga responsabilitate.

Baremul de corectare și notare este suficient de analitic, astfel că nu se acordă fracțiuni de punct.

Nota finală se calculează prin Împărțirea punctajului total obținut la zece.

Toate

subiectele sunt elaborate În concordanță cu programa de curriculum, fără

a

reflecta În

mod

special viziunea unui anume manual.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

PROGRAMA NAȚIONALĂ PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2005

BIOLOGIE

I.

STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

În cadrul examețrnlui de bacalaureat, biol o gia poate constitui probă la alegere din aria curriculară

corespunzătoar e

specializării (pentru

liceele

din filiera teoretică, profilul real) sau probă

la alegere

dintre

disciplinele din celelalte

arii

cuniculare (pentru

liceele

din filiera teoretică, profilul umanist ,

liceele din filiera tehnologică și liceele din filiera vocațională).

II.

COMPETENȚE DE EVALUAT

Varianta I

•

Ierarhizarea unităților sistematice. ale lumii vii,

e vidențiind evoluția de l a

simplu la complex.

•

Recunoașterea, definir e a, dovedirea înțelegerii unor termeni, concepte ,

legi și principii specifice științelor biologice.

•

Descrierea particularităților structurale și funcționale ale celulelor, organelor ,

sistemelor de organe la plante, animale și om ,

utilizând limbajul științific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic .

•

Caracterizarea unor structuri, funcni ale organismelor, a unor fenomene , procese biologice etc..

•

Explicarea unor procese și fenomene biologice și a interrelațiilor dintre ele; explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată.

•

Explicarea unor adaptări stnicturale și funcționale ale organismelor la variațiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale.

•

Compararea modurilor de realizare a funcțiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidențiind unitatea și diversitatea lumii vii, evoluția lumii vii.

•

·

Identificarea și interpretarea variațiilor cantitative și calitative ale unor funcții fundamentale ale organismelor ,

ale materialului genetic; aprecierea și interpretarea unor efecte ale variați lor

. condițiilor de mediu asupra funcțiilor organis111elor.

•

Reprezentarea schematică a unor structuri ,

a mecanismelor unor procese biologice, etc.;

•

Aplicarea cunoștințelor de biologie în:

realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc.;

elaborarea unui text coerent după un algoritm dal, utilizând termeni specifici; rezolvarea unor probleme, situații-problemă date, etc.;

alcătuirea unor probleme și rezolvarea lor ,

imaginarea unor situații - problemă și rezolvarea lor;

proiectarea etapelor unor activități experimentale cu scop de investigar e,

verificare, certificare etc .

a unor date, afirmații ,

proces e , legi biologice etc.;

-

explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman;

-

explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății organismului.

•

Argumentarea propriilor observații, investigații, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcție; unitat e a organism-mediu; unitate-diversitate; evoluția de la simplu la complex.

Varianta II

•

Recunoașterea, definirea, dovedirea înțelegerii unor termeni, concepte, legi și principii specifice științelor biologice.

•

Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum și a funcțiilor acestora.

•

Descrierea particularităților structurale și funcționale ale țesuturilor și sistemelor de organe la om; desc1ierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.

•

Caracterizarea unor fenomene, procese biologice etc..

•

Compararea funcțiilor fundamentale și evidențierea interdependenței lor pentru menținerea integralității organismului uman.

•

Explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată.

•

Explicarea unor adaptări funcționale ale organismului uman la variațiile mediului (stimuli interni, stimuli externi).

11

Identificarea și interpretarea variațiilor cantitative și calitative ale unor funcții fundamentale ale

organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea și interpretarea unor efecte ale variațiilor condițiilor de mediu asupra funcțiilor organismului uman.

a

Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc..

•

Aplicarea cunoștințelor de biologie în:

realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc.;

elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; rezolvarea unor probleme, situații-problemă date, etc.;

alcătuirea unor probleme și rezolvarea lor, imaginarea unor situații - problemă și rezolvarea

lor '

'

proiectarea etapelor unor activități experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmații, procese, legi biologiGe etc.;

-

explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman;

-

explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății organismului.

•

Argumentarea propriilor observații, investigații, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcție; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluția de la simplu la complex.

III.

CONȚINUTURI

Pentru proba la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării

( pentru liceele din filiera teoretică, profilul .real ) sau dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretică, profilul umanist și liceele din filierele tehnologică și vocațională), proba de biologie se poate susține în una dintre cele două variante:

I.

BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ

- teme din manualele claselor a IX-a și a X-a. pentru:

filiera teoretică, toate profilurile și specializările; filiera tehnologică, toate profilurile și specializările; filiera vocațională, toate profilurile și specializările.

Această variantă poate fi aleasă și de elevii care au studiat biologia pe tot parcursul liceului (filierele, profilurile și specializările corespunzătoare sunt trecute la vaiiant II).

II.

ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ ȘI GENETICĂ-

teme din manualele claselor a XI-a și a XII-a.

pentru:

filiera teoretică: profilul real, specializările matematică-informatică și științele naturii;

filiera tehnologică: profilul tehnic, specializările textile, pielărie;

-

profilul resurse naturale și protecția mediului, toate specializările, cu excepția chimiei industriale;

-

profilul servicii, specializările turism și alimentație publică; filiera vocațională: profilul sportiv;

-

profilul militar (MApN), specializarea matematică-informatică;

-

profilul militar (MI), specializările matematică-informatică și științe sociale (în cazul în care nu s-a respectat planul-cadru de învățământ, ci programa școlară);

.

-

profilul teologic, specializările: adventist, penticostal, baptist, reformat, evanghelică luterană, patrimoniu cultural;

-

profilul pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist, instructor pentru activități extrașcolare, instructor-animator, pedagog școlar.

I.

BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ-

teme din manualele claselor a IX-a și a X-a'

1.

Varietatea vieții

•

Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale.

2.

Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii

11

Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.).

diviziunea celulară: mitoza și meioza. faze, etape, importanță.

2.1.

Funcțiile fundamentale ale organismelor vii

2.1.1.

Funcțiile de nutriție

•

Nutriția în lumea vie:

la plante: - autotrofă - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO 2

,

0 2

,

apă, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei;

- heterotrofă: saprofită, parazită- caracteristici, exemple;

la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate.

•

Respirația în lumea vie: aerobă, anaerobă; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhială, pulmonară, cutanee).

•

Particularități ale sistemului circulator și ale circulației sângelui la vertebrate (circulație închisă, simplă, dublă, incompletă, completă).

- Sângele: caracteristici morfofuncționale.

•

Particularități ale sistemului excretor și ale excreției la vertebrate.

2.1.2.

Funcțiile de relație

•

M șcarea și sensibilitatea la plante

•

Sensibilitatea la animale:

Sistemul nervos somatic la mamifere: măduva spinării, encefal - anatomie și fiziologie; Receptorii și sensibilitățile: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă la vertebrate.

•

Locomoția la vertebrate, în diferite medii de viață.

2.1.3.

Reproducerea în lumea vie Asexuată: prin organe vegetative.

Sexuată: particularități ale sistemului reproducător și reproducerii la vertebrate.

3.

Ereditatea și variabilitatea lumii vii

Noțiuni generale de ereditate și variabilitate Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare

II.

ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ ȘI GENETICĂ

- teme din manualele claselor a XI-a și a XII-a

1.

Țesuturile

definiție;

tipuri de țesuturi:

epitelial: clasificare, exemple, structură, rol;

conjunctiv (moale, semidur, dur): exemple, structură, rol; muscular (striat, de tip cardiac, neted) :

structură ,

rol; nervos: neuronul - tipuri de neuroni ;

-

componentele neuronului: alcătuire, rol;

-

componentele sinapsei și transmiterea sinaptică; celulele gliale: funcții.

2.

Funcțiile fundamentale ale organismului uman

2.1.

Funcțiile de relație

2.1.1.

Sensibilitatea

•

Sistemul nervos:

Măduva spinării: configurație externă și internă (structură);

-

funcții :

reflexă, de conducere;

-

nervii spinali.

Trunchiul cerebral: configurație externă și structură;

-

funcții: reflexă, de conducere.

-

Nervii cranieni: denumire, tipuri, origine, distribuție (organele inervate).

-

Cerebelul: configurație externă, structură și funcții.

-

Diencefalul: componente, structură, funcții.

-

Emisferele cerebrale - scoarța cerebrală: neocortexul (senzitiv, motor, de asociație).

•

Analizatorii: segmentele unui analizator și rolul lor;

-

analizatorii - vizual, auditiv - structură și fiziologie.

•

Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin - localizare, structură, hormonii secretați și acțiunile lor, boli provocate de hipo- și hipersecreția glandulară (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, nanism tiroidian, mixedem, boala Basedow - Graves, diabet zaharat etc.) și caracterizarea lor.

2.1.2.

Mișcarea

•

Sistemul muscular: proprietățile mușchilor; mecanismul contracției musculare și manifestările mecanice ale contracției.

2.2.

Funcțiile de nutriție:

•

Digestia și absorbția: - topografia, morfologia, structura organelor sistemului digestiv;

- fiziologia sistemului digestiv (sucurile digestive și acțiunea lor; contracțiile musculaturii tubului digestiv și importanța lor în digestie și absorbție; absorbția intestinală).

•

Sângele: - componentele sângelui;

- funcțiile sângelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul.

•

Circulația: inima - morfologia, structura, vascularizația și inervația inimii; proprietățile mușchiului cardiac; ciclul cardiac.

•

Respirația: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizația plămânilor;

- fiziologia sistemului respirator, volumele și capacitățile pulmonare.

•

Excreția: topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor; fiziologia sistemului excretor.

2.3.

Funcția de reproducere: topografia, morfologia, structura organelor sistemului reproducător;

-

fiziologia sistemului reproducător.

-

boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, herpes genital, SIDA.

3.

Genetica moleculară

•

Acizii nucleici - structură (fără formule chimice), funcții.

•

Sinteza proteinelor

•

Reglajul genetic

11

Mutațiile și factorii cu potențial mutagen

•

Boli genetice umane

IV. PRECIZĂRI:

Biologia este susținută ca probă scnsa. Timpul alocat probei este de 3 ore.

Punctajul

maxim este de 100 puncte din care 1 O

puncte se acordă din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului obținut la 1 O.

pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.

Abordarea fiecărei teme din programa de examen se realizează conform cuniculum-ului național, fără a reflecta viziunea unui manual anume.

Conținuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competențelor prezentate la punctul

II.

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare a eX(tmenului de bacalaureat 2005",

pregătirea examenului și elaborarea• subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC.

Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborată pe baza O . M.E.C. nr. 3670/17.04.2001 (cu privire la aplicarea Planurilor - cadru de învățământ pentru liceu, în anul școlar 2001-2002), a Programei școlare de biologie pentru clasa a IX-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației Naționale m .

3371 din 02.03.1999, a Programei școlare de biologie pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației Naționale nr. 5086 din 15.12.1999, modificată prin Ordin al Ministrului Educației și Cercetării nr. 3915 din 31.05.2001, a Programelor școlare de biologie pentru clasele a XI-a și a XII-a ,

aprobate prin Ordin al Ministrului Educației și Cercetării nr. 3915 din 31.05.2001.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

PROGRAMA PENTRU EXAM · ENUL

NAT •

IONAL DE BACALAUREAT

2005

ISTORIA ROMA - NILOR

tradiția romanității

politică hegemonică, statut internațional, secol fanariot

formarea națiunii române, europenizare, drepturi și libertăți cetățenești, proiect liberal anul 1821 în Țara Românească

3.2 Conținuturi:

Relațiile statelor românești cu Marile Puteri. Criza orientală Conștiința națională și emancipare politică

* Studiu de caz:

Drepturile și libertățile cetățenești la 1848

4.

Crearea instituțiilor moderne

4.1

Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

legislație modernă, Constituție, monarhie constituțională, colegiu electoral, corp profesoral, diasporă

alternanță la guvernare, responsabilitate ministerială, opoziție parlamentară

opera reformatoare a lui Al.I.Cuza

•

progresul societății românești după cucerirea independenței de stat

4.2

Conținuturi:

Constituirea și consolidarea statului român modern, 1859-1881; principalele instituții (monarhie, parlament, guvern)

Statul - agent al modernizării, până la primul război mondial Românii din afara granițelor

*Studiu de caz

(

la alegere): Statutul izraeliților, înainte și după Congresul de la Berlin; Spiru Haret și modernizarea învățământului românesc

5.

Unitate și diversitate în România Mare

5.1

Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

Marea Unire, România Mare, stat național unitar

unificare administrativă, egalitate politică, reformele legislative

*partid etnic

5.2

Conținuturi:

România în timpul primului război mondial. Constituirea României Mari Unificarea politică și administrativă

*Studiu de caz

(

la alegere): Drepturi și libertăți democratice în Constituția din 1923; Partid@le

etnice reprezentate în Parlamentul României Mari

6.

Stat, societate și cultură

6.1

Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

reforma agrară, clasă politică, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie autoritară

6.2

Conținuturi:

Noua clasă politică și democratizarea societății românești. Regimul politic între 1918-1938 Sfârșitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940

7.

Economia și societatea în perioada comunistă

7.1

Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

naționalizare, colectivizare, centralism economic, plan cincinal, sovrom chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste"

confiscarea proprietății private, "proprietate a întregului popor"

7.2

Conținuturi:

Contradicțiile industrializării Colectivizarea și impactul asupra satului

8.

Dominația ideologică și represiunea politică

8.1

Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

activist, cenzură, proletcultism, dizident, deportare, muncă forțată, rezistență armată,

Securitatea

"revoluționar de profesie", "dușman al poporului", "revoluție culturală", "omul nou", "societate socialistă multilateral dezvoltată"

desființarea Bisericii Greco-Catolice

8.2

Conținuturi:

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

•

PROGRAMA

PENTRU

EXAM . ENUL • NATIONAL

DE BACALAUREAT

2005

ISTORIE UNIVERSALA ""

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA UNIVERSALĂ

BACALAUREAT 2005

I.

STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

În cadrul examenului de bacalaureat 2005,

Istoria universală

are statut de

disciplină opțională. Istoria universală

poate fi aleasă la

proba E

sau la

proba F,

în funcție de filiera și profilul liceului absolvit.

Proba de examen la

Istoria universală

este o

probă scrisă cu durata de 3 ore. li.

Competențe de evaluat

1.

înțelegerea unor noțiuni/ concepte istorice:

•

utilizarea, în contexte noi, a noțiunilor/ a conceptelor istorice menționate în curriculum;

•

corelarea unor noțiuni/ concepte cu fapte istorice;

2.

utilizarea limbajului istoric adecvat

în prezentarea și analizarea faptelor istorice;

3.

plasarea faptelor istorice în timp și in spațiu:

•

recunoașterea apartenenței unui eveniment/ proces la o epocă istorică și la un spațiu istoric;

4.

operarea cu informații provenite din surse istorice scrise, la prima vedere:

•

recunoașterea, compararea și analizarea unor informații furnizate de surse istorice;

•

compararea unor opinii diferite despre același fapt istoric;

5.

analizarea schimbărilor în societate:

•

stabilirea și prezentarea unor asemănări/ deosebiri între fapte istorice;

•

recunoașterea și prezentarea unor schi.mbări intervenite în societate și a diversității surselor schimbării;

•

analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societății;

•

stabilirea și prezentarea relației de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice.

111.

TEME

Clasa a IX-a :

1.

Modele de organizare politică în Grecia Antică

1.1

Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins :

polis, cetățean, spirit civic

democrație directă ,

instituții ,

vot omul în viziunea vechilor greci colonizarea greacă, elenismul.

1.2

Conținuturi :

Atena și Sparta: viața publică și privată Știința și arta

2.

Roma imperială

2.1

Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins :

romanizare, sincretism, interpretatio Romana stat universal ,

*

frontierele imperiului

2.2

Conținuturi:

Evoluția ideii imperiale

*Pax Romana

3.

Moștenirea imperială în Europa creștină

3.1

Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

papalitate,

*ideologie imperială, *imperiu unic,

putere seculară ,

învestitură ,

erezie

cruciadele

3.2

Conținuturi :

*De

la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin

* Ideea de Imperiu în Occident

Creștinismul: crize și contacte

*Studiu de caz:

Ideea de cruciadă

Clasa a X-a:

4.

Nașterea democrației nord-americane:

4.1

Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

*boicot, *Declarația de independență

Congres, Constituția americană

4.2

Conținuturi :

*Războiul de independență

Separația puterilor în stat: control și echilibru

5.

Franța în epoca revoluției

5.1

Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

revoluție politică, revoluție socială, democrație reprezentativă, salvare publică, iacobinism

5.2

Conținuturi:

De la revoluția moderată la domnia terorii

6.

Europa napoleoniană

6.1

Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: Concordat, Cod Civil, Blocada Continentală mișcare națională

6.2

Conținuturi:

De la Consulat la Imperiu Imperiul napoleonian

Influențele revoluției franceze și ale epocii napoleoniene asupra Europei moderne

Clasa a XI-a :

7.

Noile ideologii. Liberalism, naționalism. socialism

7.1

Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: Risorgimento, carbonari, Zollverein

7.2

Conținuturi :

Ideologii naționale și acțiune politică ( unificarea Italiei și a Germaniei)

8.

Europa și lumea la cumpăna veacurilor

8.1

Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

pact colonial, societate colonială,

*emigrație,

*naturalizare,

*asimilare, *dominion

"Realpolitik"

8.2

Conținuturi:

Imperiile coloniale

*Cursa

înarmării și primele conferințe pentru dezarmare

*Studiu de caz:

Politica externă

a

României la sfârșitul secolului al XIX-iea și începutul secolului al XX-iea

9.

Primul război mondial

9.1

Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

mobilizare, război mondial, război industrial, război naval

9.2

Conținuturi :

Un nou tip de război; mobilizarea populației

*Marile

bătălii

1O. Noua ordine internațională

10.1

Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

pacifism, demilitarizare,

*regim de mandat, *reparații de război

*intervenționism, *revizionism, *conciliatorism,

* moratoriu

*zonă liberă

10.2

Conținuturi:

Noile frontiere și noile state. Formarea statului național unitar român Societatea Națiunilor și politica securității colective

11.

Al doilea război mondial

11.1

Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

Blitzkrieg, genocid rezistență ,

insurecție

"războiul ciudat " , războiul în Pacific

11.2

Conținuturi :

Războiul total Holocaustul

Victoria Națiunilor Unite.. Contribuția României

12.

Relațiile internaționale postbelice

12.1

Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins :

* "Cortina de fier"

politică de securitate, blocurile militare ,

politică de descurajare nucleară

12.2

Conținuturi :

O.N.U. și organismele sale "Războiul rece "

13.

Construcția europeană

13.1

Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins :

democrația occidentală, integrare politico - economică, Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Parlamentul Europei, "cetățenia europeană"

13.2

Conținuturi :

Necesitatea și principiile unității europene

Notă:

►

Abordarea temelor din programa de examen a claselor a IX-a, a X-a și a XI-a, se realizează conform curriculum ului național (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; conținuturi; studiu de caz).

►

Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele și problemele de atins din lista de mai sus va

fi

abordat din perspectiva competețelor prezentate la punctul li.

►

Termenii istorici-cheie, conceptele și problemele de atins, respectiv, conținuturile

prevăzute cu asterisc (*) și scrise cu litere italice se adresează

NUMAI

elevilor de la clasele cu 2 ore săptămânal (clasa a IX-a) respectiv celor cu 3 ore săptămânal (clasa a X-a și a XI-a).

•

►

Sunt recomandate oricare dintre manualele de clasa a IX-a, a X-a, respectiv a XI-a aprobate prin Ordinele Ministrului Educației Naționale și aflate în vigoare în anul școlar 2004-2005.

►

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2005'',

pregătirea

examenului

și

elaborararea

subiectelor

se

realizează

în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată de OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT 2005

GEOGRAFIE

I. Statutul disciplinei:

Geografia generală sau Geografia României au, în examenul național de bacalaureat, pentru anul școlar 2004/2005, statutul de disciplină opțională, la alegere cu alte discipline.

Proba de examen este scrisă și se desfășoară pe o durată de 3 ore.

•

Proba "d" vizează Geografia României.

•

Proba "e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu conținuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a).

•

Proba

"f'

vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală.

NOTĂ: Conform "Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de Bacalaureat 2005", pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT avizată prin OMEdC. Manualele școlare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori și elevi pentru parcurgerea programei școlare prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

li. Competențe de evaluat:

GEOGRAFIE GENERALĂ- PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII

CONTEMPORANE

,

1.

Perceperea coerentă a elementelor, proceselor și fenomenelor care definesc mediul geografic;

1.1

Analiza și explicarea diversității elementelor, proceselor și fenomenelor ce formează mediul geografic;

1.2

Analiza mediului înconjurător ca sistem;

1.3

Explicarea principalelor probleme de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător și a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane.

2.

Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;

2.1

Identificarea poziției elementelor de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător și a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe hărți;

2.2

Stabilirea unor relații de interdependență fntre elemente reprezentate grafic sau cartografic;

2.3

Transformarea informației oferite de suporturi grafice sau cartografice într-un text.

3.

Cunoașterea și utilizarea corectă a terminologiei specifice;

3.1

Definirea termenilor geografici de bază;

3.2

Elaborarea unui text corect și coerent utilizând termeni specifici;

3.3

Elaborarea unui text după un algoritm dat.

4.

Explicarea și interpretarea fenomenelor și proceselor din mediul geografic;

4.1

Explicarea faptelor geografice generale;

4.2

Compararea situațiilor geografice din regiuni date;

4.3

Demonstrarea unor succesiuni și relații cauzale.

5.

Aplicarea, în situațjj noi, a competențelor (achizițiilor) dobândite anterior;

5.1

Transferul informației dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informații cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text; rezolvare de probleme.

5.2

Caracterizarea geografică a unui teritoriu.

III.

Conținuturi:

CLASA a IX-a

Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU

•

Scoarța terestră ca suport al reliefului:

structură și alcătuire petrografică;

•

Unitățile majore ale reliefului terestru

•

Agenți, procese și rezultate

•

Tipuri, forme și unități de relief-

tipuri de relief: litoral, glaciar, deșertic (eolian).

Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ

•

Alcătuirea și structura atmosferei

- alcătuirea (compoziția) atmosferei, straturile atmosferei;

•

Masele de aer

- circulație (dinamică), caracteristici

•

Climatele Globului

- tipurile de climă, caracterizarea geografică a tipurilor de climă.

Capitolul 5: APELE (HIDROSFERA)

•

Apele continentale și oceanice

- fluvii, râuri, lacuri; dinamica apelor oceanice.

Capitolul 6: VIAȚA ȘI SOLURILE PE PĂMÂNT

•

Zonele biopedoclimatice

CLASA a X-a

Capitolul

I:

GEOGRAFIE POLITICĂ

1.1

Statele și grupările regionale de state

1.2

Harta politică a lumii

Capitolul 11. GEOGRAFIA POPULAȚIEI ȘI A AȘEZĂRILOR

•

Dinamica populației

•

Bilanțul natural al populației

•

Mobilitatea teritorială a populației

•

Răspândirea geografică a populației

- factori care influențează răspândirea populației, densitatea populației, răspândirea populației în latitudine și altitudine.

•

Forme de aglomerare umană:

- Definirea noțiunilor: aglomerare umană, sat, oraș.

- Categorii și tipuri de aglomerări umane;

•

Urbanizarea și explozia urbană:

- Definirea noțiunilor: urbanizare, explozie urbană.

-

Factorii principali ai urbanizării.

-

Ritmul de creștere a populatiei urbane și explozia urbană.

Capitolul

III.

GEOGRAFIA ECONOMICĂ

•

,

•

Resursele naturale

-

Resursele litosferei

CLASA a XI-a

Capitolul

I:

GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

•

Tipuri de medii geografice pe Terra

Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci și montane; caracteristicile principale ale fiecărui tip de mediu: poziția geografică, factorii care determină fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale rețelei hidrografice, vegetației, faunei, solurilor, aspecte ale degradării și conservării fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative.

Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

CLASA a XII-a

GEOGRAFIA ROMÂNIEI

-

PROBLEME FUNDAMENTALE

li. Competențe de evaluat:

1.

Perceperea coerentă a elementelor, proceselor și fenomenelor de bază ce definesc mediul geografic al României;

1.1

Identificarea elementelor de referință ce definesc poziția geografică și geopolitică a României;

1.2

Evidențierea diferențierilor teritoriale ale caracteristicilor geografice fundamentale ale țării;

1.3

Precizarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale României;

1.4

Analiza problemelor fundamentale ale geograf iei României.

2.

Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;

2.1

Identificarea elementelor de geografie a României reprezentate pe hărți;

2.2

Identificarea poziției unor elemente geografice fundamentale ale României;

2.3

Transformarea informației de pe reprezentări grafice sau cartografice într - un text și invers.

3.

Cunoașterea și utilizarea corectă a terminologiei specifice referitoare la problemele !

fundamentale ale geografiei României;

3 .

i

Definirea termenilor ;

3.2 Elaborarea unui text coerent și corect utilizând termeni specifici ;

3 . 3 Elaborarea unui text după un algoritm dat.

4.

Explicarea și interpretarea fenomenelor și proceselor fundamentale din mediul geografic al României;

4.1

Explicarea faptelor sau a realităților geografice ;

4.2

Compararea unor situații geografice date;

4.3

Demonstrarea, prin argumente ,

a unor succ siuni și cauze.

5.

Aplicarea, în situații noi, a competențelor (achizițiilor) dobândite anterior;

5.1

Transformarea informației dintr - un limbaj în altul ,

de exemplu din informații cantitative într-o reprezentare grafică ,

dintr-o reprezentare grafică/cartografică în text etc ;

5.2

Analiza geografică a componentelor naturale și sociale ale unui teritoriu;

5.3

Identificarea

de soluții pentru probleme aplicative pe baza datelor statistice sau a reprezentărilor grafice/cartografice.

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LOGICĂ ȘI ARGUMENTARE BACALAUREAT 2005

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2005, disciplina

Logică și argumentare

are statut de

disciplină opțională.

La

proba sustinută din aria curriculară corespunzătoare specializării , disciplina

Logică și argumentare

poate fi aleasă numai de către elevii care au absolvit specializarea Științe sociale .

La

proba

sustinută

din celelalte

arii curriculare,

altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina

Logică și argumentare

poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră și specializare, cu excepția celor care au absolvit specializarea Științe sociale.

li.

OBIECTIVE DE EVALUAT

Să construiască

argumentări, definiții și clasificări, *silogisme în limbaj natural și/sau formal

pe baza utilizării regulilor specifice.

Să determine

corectitudinea logică

a definițiilor și clasificărilor .

*Să verifice validitatea silogismelor.

*Să recunoască tipuri de definiții și forme de clasificare.

Să opereze corect cu

termeni specifici și formule logice.

Să construiască

exemple

în limbaj natural și în limbaj formal pe baza unor scheme de inferență date.

Să identifice/să pună în evidență, într:-un text dat,

*indicatori ai argumentării, tipurile de propoziții și raporturile între propoziții, raționamentele, tipul de argumentare

și

structura argumentativă, erorile de argumentare

în comunicarea prin limbajul natural. Să analizeze

argumente

(validitatea, erorile de argumentare).

Să construiască

exemple concrete

pentru

tipuri de argumentare

(prin analogie, inductive, deductive); pentru

structura unui argument.

III.

CONȚINUTURI

•

Argumentarea

1.

Ce este argumentarea?

2.

*Recunoașterea (indicatorii) argumentării

3.

Structura argumentării

•

Analiza logică a argumentelor

1.

Termenii: - definire;

-

caracterizare generală;

-

raporturi

între

termeni.

2.

Propoziții: - tipuri de propoziții (categorice, compuse);

-

raporturi

între

propoziții categorice .

3.

Raționamente: - definire ;

-

caracterizare generală.

4.

Inferențe imediate cu propoziții categorice (conversiunea și obversiunea) .

5.

Definirea și clasificarea :

- caracterizare generală;

-

corectitudinea în definire și clasificare;

-

*tipuri de definiții;

-

*forme de clasificare.

•

Tipuri de argumentare

1.

Prin analogie

2.

Inductivă

3.

Deductivă: - *Silogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale

. silogismului, metode de verificare a validității)

- Demonstrația

•

Evaluarea argumentelor

1.

Validitatea argumentelor

2.

Erori de argumentare

•

Argumentare și contraargumentare

1.

Critica argumentelor

2.

Construirea unei poziții alternative

3.

Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere ,

discurs public ,

eseu

NOTĂ:

•

Obiectivele de evaluat și conținuturile marcate cu

*

sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au absolvit specializarea Științe sociale.

•

•

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare

a

examenului de bacalaureat 2005",

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA PSIHOLOGIE BACALAUREAT 2005

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2005, disciplina

Psihologie

are statut de

disciplină opțională.

La

proba

sustinută

din

aria

curriculară

corespunzătoare

specializării , disciplina

Psihologie

poate fi aleasă numai de către elevii care au absolvit specializarea Științe sociale.

La

proba

sustinută

din celelalte

arii

curriculare,

altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina

Psihologie

poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră și specializare, cu excepția elevilor care au absolvit specializarea Științe sociale.

li.

COMPETENȚE DE EVALUAT

Caracterizarea

proceselor psihice,

a

componentelor structurii de personalitate,

a

tipurilor

de

relații

interpersonale,

a

etapelor

dezvoltării

personalității,

a

comportamentelor pro și

•

antisociale, *diferențelor individuale în dezvoltarea personalității.

-

Analizarea corelațiilor între: -

procesele psihice;

-

procesele psihice și componentele structurii de personalitate;

-

structura personalității și conduita psihosocială;

-

procesele psihice și diferitele etape ale dezvoltării personalității.

Analizarea, pe baza unui text dat, a unor

tipuri de relații interpersonale,

a unor

*comportamente sociale

(textele pot fi: articole din mass-media; fragmente literare; fragmente din fișe de observație etc.).

.

*Caracterizarea

conduitei

psihosociale

și

proiectarea

unui

comportament adecvat/inadecvat

în raport cu o anumită situație.

111.

CONȚINUTURI

•

Structura și dezvoltarea personalității

1.

Etape ale dezvoltării personalității (copilăria, adolescența, maturitatea, bătrânețea)

2.

Procesele psihice și rolul lor în evoluția personalității:

procese cognitive superioare (Gândirea; Limbajul; Memoria; Imaginația); procese reglatorii (Motivația; Afectivitatea; Voința; Atenția);

sistemul de personalitate (Personalitatea; Temperamentul; Aptitudinile; Caracterul).

3.

*Diferențe individuale în construirea și manifeștarea personalității

•

Conduita psihosocială

1.

Relațiile interpersonale și rolul lor în formarea și dezvoltarea personalității

2.

Comportamente pro și antisociale

3.

*Atitudinile sociale și evoluția lor

NOTĂ:

•

Competențele de evaluat și conținuturile marcate cu

*

sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au absolvit specializarea Științe sociale.

•

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2005",

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA ECONOMIE BACALAUREAT 2005

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2005, disciplina

Economie

are statut de

disciplină opțională.

La

proba

sustinută

din

aria

curriculară

corespunzătoare

specializării , disciplina

Economie

poate fi aleasă numai de către elevii care au absolvit specializarea Științe sociale.

La

proba

sustinută

din

celelalte

arii

curriculare,

altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina

Economie

poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră și specializare, cu excepția elevilor care au absolvit specializarea Științe sociale.

li.

COMPETENȚE DE EVALUAT

Caracterizarea unor

comportamente, fenomene

și

procese economice.

Analizarea

unor

comportamente

economice

ale

consumatorului

și

ale producătorului

din perspectiva raportului efort-efect (cheltuieli-rezultate).

Utilizarea unor instrumente specifice științei economice pentru determinarea mărimii și dinamicii

fenomenelor

și

proceselor economice.

Analizarea unor

situații

și

probleme economice

formulate în limbaj natural, numeric sau grafic.

Rezolvarea de

probleme cu conținut economic.

Analizarea

corelațiilor

dintre

diferite

comportamente,

fenomene

și

procese economice.

Evaluarea, în termeni cantitativi și calitativi, a unei

decizii economice.

Proiectarea unui

comportament economic rațional

în raport cu condițiile unei situații date.

III.

CONȚINUTURI

•

Consumatorul

1.

Nevoile umane (caracterizare; clasificare)

2.

Cererea (caracterizare; factorii de influență ai, cererii; elasticitatea)

3.

Resursele

economice

(caracterizare; clasificare; raritate)

4.

Comportamentul consumatorului (utilitatea economică; eficiența consumului)

•

Producătorul/întreprinzătorul

1.

Proprietatea (caracterizare, clasificare)

2.

Factorii de producție: Munca; Natura; Capitalul; Neofactorii de producție; Combinarea factorilor de producție

3.

Costurile, Productivitatea, Profitul, Indicatorii macroeconomIcI ai activității economice, Venitul, consumul, economiile și investițiile, Eficiența economică

4.

Oferta (caracterizare; factorii de influență ai ofertei; elasticitatea)

5.

Comportamentul producătorului/întreprinzătorului (obiectivele producătorului)

•

Piața

-

întâlnire a agenților economici

1.

Relația cerere-ofertă-preț

2.

Mecanismul concurențial (forme de concurență)

3.

Piața - legități și mecanismul economiei de piață

4.

Forme ale pieței: Piața monetară (banii ,

cererea și oferta de monedă, instituțiile financiare, creditul, dobânda); Piața financiară sau a capitalurilor (acțiuni, obligațiuni, formele pieței financiare, operațiuni la bursa de valori); Piața muncii (cererea și ofertc;:1 de muncă, salariul); Piața mondială (formele pieței mondiale, comerțul internațional, eficiența comerțului exterior); *Piața valutară

5.

*Echilibrul

economic

6.

Dezechilibre economice (inflația, șomajul)

7.

*Fluctuații

economice

NOTĂ:

•

Conținuturile marcate cu

*

sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au absolvit specializarea Științe sociale.

•

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare a

' examenului

de

bacalaureat 2005",

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FILOSOFIE BACALAUREAT 2005

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2005, disciplina

Filosofie

are statut de

disciplină opțională.

La

proba sustinută din aria curriculară corespunzătoare specializării , disciplina

Filosofie

poate fi aleasă numai de către elevii care au absolvit specializarea Științe sociale .

La

proba

sustinută

din celelalte

arii

curriculare,

altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina

Filosofie

poate fi aleasă de către elevii de

.

la oricare filieră și specializare, cu excepția elevilor care au absolvit specializarea Științe sociale .

li.

COMPETENȚE DE EVALUAT

Identificarea, într-un text dat, a

problemei filosofice abordate

și a

conceptelor

utilizate în formularea ei.

Compararea unor

puncte de vedere/poziții filosofice

referitoare la o anumită problemă filosofică.

-

Analizarea

structurii argumentative

a unui punct de vedere filosofie.

-

Analizarea comparativă a

premiselor,

respectiv, a

consecințelor

presupuse de o anumită poziție/punct de vedere filosofie .

Argumentarea unui

punct de vedere personal

referitor la o anumită problemă filosofică .

Elaborarea unui

eseu filosofie

pornind de la elemente date (întrebări filosofice, texte, concepte).

*Construirea

unei

argumentații filosofice

în sprijinul unei soluții practice posibile la o situație-problemă .

III.

CONȚINUTURI

•

Omul

1.

Problematica naturii umane

2.

Sensul vieții

3.

*Omul - ființă culturală

•

Morala

1.

Bine și rău; teorii morale

2.

Probleme de etică aplicată

•

Politica

1.

Libertate și responsabilitate

2.

Egalitate și dreptate

3.

Putere și legitimitate

4.

Teorii politice moderne și contemporane

5.

Drepturile omului

•

Cunoașterea

1 .

Adevăr și eroare

2.

Forme de cunoaștere și tipuri de adevăr

3.

* Sursele cunoașterii

4.

*Limbaj și cunoaștere

•

*Existența

1.

Existență și devenire

2.

Spațiu și timp

•

Filosofia

1 .

*Genuri și stiluri în filosofie

2.

Filosofie și viață

NOTĂ:

•

Competențele de evaluat și conținuturile marcate cu

*

sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au absolvit specializarea Științe sociale.

•

Pentru itemii de evaluare se vor alege texte aparținând autorilor menționați în programa școlară pentru disciplina Filosofie, astfel: Aristotel, Augustin, Lucian Blaga, Rene Descartes, Immanuel Kant, John Locke, John Stuart Mill, Platon, Karl R. Popper,

Jean-Paul Sartre, la care se adaugă,

NUMAI

pentru elevii care au absolvit specializarea Științe sociale, Thoma d'Aquino, Mircea Eliade, F. Hayek, G. W. Leibniz, Friedrich Nietzsche, Constantin Noica, Blaise Pascal, John Rawls, Jean-Jacques Rousseau, Ludwig Wittgenstein.

•

Conform

"Metodologiei de organizare și . desfășurare a examenului de bacalaureat 2005",

pr gătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA SOCIOLOGIE BACALAUREAT 2005

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2005, disciplina

Sociologie

are statut de

disciplină opțională.

Disciplina

Sociologie

poate fi aleasă numai la

proba

sustinută

din aria

curriculară

corespunzătoare specializării , și numai de către elevii care au absolvit specializarea Științe sociale.

11.

COMPETENȚE DE EVALUAT

Identificarea, într-un text dat, a unor

factori, fenomene și procese sociale.

Caracterizarea unor

factori, fenomene

și

procese sociale.

Utilizarea unor instrumente specifice sociologiei pentru analiza

vieții sociale.

Analizarea corelațiilor dintre: -

factorii și condițiile vieții sociale;

-

structura, stratificarea și dinamica vieții sociale;

-

status și rol social;

-

individ și grup.

Interpretarea unui

comportament social.

Proiectarea unui

comportament prosocial

impus de relatia status-rol.

NOTĂ:

,

Pentru unitățile de conținut

Societatea și viața socială

și

Individul

-

subiect și obiect al acțiunii sociale,

menționate mai jos, elevul va face dovada unor

competente specifice

privind

utilizarea

metodologiei

cercetării

sociologice.

Se vor

avea în vedere următoarele metode și tehnici:

observatia, monografia, ancheta pe bază de chestionar,

interviul, sondajul de opinie.

III.

CONȚINUTURI

•

Societatea și viața socială

1.

Viața socială: - Factorii și condițiile vieții sociale

-

Structura și stratificarea socială

-

Dinamica vieții sociale

2.

Relațiile sociale

3.

Instituții și organizații sociale

4.

Ordine și control social

•

Individul

-

subiect și obiect al acțiunii sociale

1.

Status și rol

2.

Grupurile sociale

3.

Integrare și adaptare socio-profesională

4.

Fenomene anomice

•

Metodologia cercetării sociologice

1.

Etapele investigației sociologice

2.

Metode, tehnici, procedee, instrumente de investigare

Notă:

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2005",

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ BACALAUREAT 2005

I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2005, disciplina

Educație antreprenorială

are statut de

disciplină opțională.

Disciplina

Educație antreprenorială

poate fi aleasă numai la

proba

sustinută

din

celelalte arii curriculare,

altele decât cele corespunzătoare specializării, și numai de către elevii de la filiera tehnologică (toate specializările).

li.

COMPETENȚE DE EVALUAT

Precizarea elementelor caracteristice

antreprenorului, activității antreprenoriale, comportamentului antreprenorial

și

reușitei în afaceri.

Caracterizarea unor

tipuri de comportament în afaceri.

-

Analizarea corelațiilor dintre

:

-

aptitudinile întreprinzătorului și reușita în afaceri;

-

aptitudinile întreprinzătorului, oportunitățile pieței și realizarea unei afaceri;

-

tipuri de comportament antreprenorial și reușita în afaceri;

-

cadrul legislativ și reușita în afaceri.

Elaborarea/adaptarea și evaluarea unui

plan de afaceri.

Evaluarea

rezultatelor unei afaceri.

III.

CONȚINUTURI

•

Antreprenorul

1.

Caracteristici și aptitudini ale întreprinzătorului

2.

Rolul antreprenorului

3.

Relații antreprenoriale

•

Acțiunea antreprenorială (afacerea)

1.

Stabilirea obiectului de activitate

2.

Modalități și criterii de identificare și seiecționare a oportunităților pieței

3.

Planul de afaceri: structură și fundamentare

4.

Realizarea, dezvoltarea și diversificarea afacerii

•

Comportamentul în afaceri

1.

Tipuri de comportament în afaceri

2.

Răspunderea în afaceri

•

Reușita în afaceri

1.

General și particular în realizarea unei afaceri reușite

Notă:

Conform

"Metodologiei

de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2005",

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII BACALAUR ' EAT 2005

PROGRAMA DE PEDAGOGIE

FILIERA VOCATIONALĂ PROFILUL PED ' AGOGIC

SPECIALIZĂRILE:

•

bibliotecar-documentarist

•

instructor-animator

•

instructor de educație extrașcolară

•

pedagog școlar

I.

STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

,

'

În temeiul Legii învățământului nr. 84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare, și în conformitate cu metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat, absolvent ' ii ultimei clase de liceu, învătământ de zi,

filiera vocatională,

au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la

disciplinele pedagogice (Pedagogie

generală, Didactică, Teoria educației, Pedagogie socială),

în cadrul

probei la alegere (proba e)

din aria curriculară

specifică

profilului pedagogic

și

specializărilor bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor de educație extrașcolară și pedagog școlar.

Prezenta programă selectează competențele generale și specifice la a căror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin conținuturile lor specifice, și care vor fi evaluate .

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare

a

examenului de bacalaureat 2005",

pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

li. COMPETENTE DE EVALUAT

1. Utilizarea adecvată a unor concepte științelor edcuației în diferite contexte de

comunicare

Competente specifice

Continuturile învătării

1.1 Analiza conceptelor și a relațiilor dintre conceptele specifice științelor educației, în scopul interpretării mesajelor cu conținut educativ

(concepte, tipuri de curriculum)

1.2 Elaborarea unor mesaje cu conținut educativ în scopul facilitării comunicării cu parteneri educaționali

- elevi, cadre didactice, părinti etc.

-

Medii

educaționale - școala, familia, Biserica, mijloacele de informare în masă, organizațiile nonguvernamentale

2. Aplicarea conceptelor specifice științelor în organizarea unor activităti educative

2.1

Corelarea elementelor de conținut ale proiectării activităților educative cu cerintele acesteia

2.2

Elaborarea într-o succesiune logică a

etapelor proiectării activităților educative

-

Funcțiile și formele educației

-

Finalitățile educației (tipuri de finalități - ideal, scop, obiective)

-

Introducere

în

teoria

curriculum-ului

-

Organizarea activităților educative

-

Proiectarea activităților educative (cerințe, conținut, etape, metode și mijloace)

-

Operaționalizarea obiectivelor educaționale

-

Funcții și forme ale evaluării școlare

3. Analiza fenomenului educațional și a interdependenței dintre factorii implicați în

procesul educational

3.1 Descrierea specificului fenomenului educațional, în scopul interpretării

relațiilor dintre factorii implicați în procesul educational

4. Valorificarea specificului diferitelor forme de educație în acțiunile educative și de

orientare școlară

4.1 Identificarea caracteristicilor diferitelor tipuri de educație, în scopul integrării lor într-un demers didactic centrat pe nevoile de

dezvoltare ale elevilor

obiective, factorii orientării

4.2 Formularea unor direcții de orientare școlară cu ajutorul aspectelor specifice diferitelor tipuri de educație

4.3 Argumentarea necesității educației permanente în societatea actuală

-

Educația permanentă

-

o necesitate în

lumea contemporană (specific, conținut,

obiective, metode, forme de orqanizare)

-

Funcțiile și formele educației

-

Sistemul de învățământ

-

Educația intelectuală - obiective, raportul formativ-informativ

-

Educația morală

-

obiective, metode specifice, raportul conștiință

-

conduită morală

-

Educație estetică - obiective

-

Educație religioasă - obiective

-

Educație fizică - obiective

-

Consilierea

școlară

și

prosională

-

-

Socializarea - (mecanisme, functii, etape)

'

111. TEME

•

PEDAGOGIE GENERALĂ

1.

Funcțiile și formele educației

2.

Finalitățile educației (tipuri de finalități - ideal, scop ,

obiective)

3.

Sistemul de învățământ

•

DIDACTICĂ

1.

Organizarea activităților educative

2.

Operaționalizarea obiectivelor educaționale

3.

Introducerea în teoria curriculum-ului (concepte, tipuri de curriculum, conținuturile învățării)

4.

-

Proiectarea activităților educative (cerințe, conținut, etapte, metode și mijloace)

5.

Funcții și forme ale evaluării școlare

•

TEORIA EDUCAȚIEI

1.

-

Educația inteleatuală - obiective, raportul formativ-informativ

2.

Educația morală - obiective, metode specifice, raportul conștiință - conduită morală

3.

Educația estetică - obiective 4. -

Educația religioasă - obiective 5. -

Educația fizică - obiective

6, Consilierea școlară și profesională - obiective, factorii orientării

•

PEDAGOGIE SOCIALĂ

1.

Educația permanentă - o necesitate în lumea contemporană (specific, conținut, obiective, metode, forme de organizare)

2.

Socializarea - (mecanisme, funcții, etape)

3.

Medii educaționale - școala, familia, Biserica, mijloacele de informare în masă

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005

PROGRAMA DE BIBLIOTECONOMIE FILIERA VOCAȚIONALĂ

PROFIL PEDAGOGIC SPECIALIZAREA BIBLIOTECAR-DOCUMENTARIST

Conform

"Metodologiei de organizare și desfășurare

a

examenului de bacalaureat

2005",

pregătirea

examenului

și

elaborarea

subiectelor

se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

COMPETENȚE DE EVALUAT

1.

Valorificarea cunoștințelor necesare activității în biblioteca școlară

i

Formarea deprinderilor de catalogare și de clasificare a publicațiilor

3.

.

Manifestarea unor comportamente adecvate în relația cu publicul cititor

4.

.

Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespundă standardelor europene

1. Valorificarea cunoștintelor necesare activitătii în biblioteca școlară

Competente specifice

Continuturile învătării

1 . 1 Familiarizarea elevului cu noțiunile generale de biblioteconomie

1.2 Realizarea activității practice în bibliotecă

1.3 Realizarea unei biblioqrafii specifice

-

Biblioqrafii specifice

2..Formarea deprinderilor de catalogare și de clasificare a publicatiilor

2.1 Însușirea modalităților de catalogare și de clasificare a documențelor

2.2 Cunoașterea, respectarea și aplicarea normelor de conservare a colectiilor

-

Conservarea publicațiilor

.. ,

3. Manifestarea unor comportamente adecvate în relatia cu publicul cititor

3.1 Identificarea comportamentului adecvat în relatia cu cititorul

- Biblioteca - factor de educație în școală

3.2 Perfecționarea profesională a bibliotecarului

-

Relațiile profesionale ale bibliotecarului

3.3 ·Relaționarea bibliotecii școlare cu celelalte institutii implicate în sfera educatiei

-

Colaborarea bibliotecii școlare cu celelalte tipuri de biblioteci

4. Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespundă standardelor europene

4 . 1 Elaborarea unei legislații care să permită modernizarea și informatizarea bibliotecii

- Legislația după care funcționează biblioteca școlară

4.2 Realizarea informatizării bibliotecii

-

Informatizarea bibliotecii

4.3 Actualizarea fondului de carte

- Dezvoltarea colecțiilor bibliotecii școlare

4.4 Crearea unor relații de colaborare cu institutii similare

-

Colaborarea bibliotecii cu instituții similare din străinătate

-

Elemente generale de biblioteconomie și bibliologie

,

-

Traseul publicațiilor de la intrarea în bibliotecă până la ieșire

-

Utilizarea eficientă a spațiilor și a mobilierului de bibliotecă

-

Structura functională a bibliotecii

-

Colecții: constituire, dezvoltare, evidență, conservare

-

Catalogarea și clasificarea documentelor

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT 2005

DISCIPLINELE TEOLOGICE PENTRU SEMINARII ȘI LICEE TEOLOGICE

-

PECULTE-

STATDTOL DISCIPLINELOR

În cadrul examenului de Bacalaureat 2005,

DISCIPLINELE TEOLOGICE

au statut de

discipline obligatorii pentru proba E,

filiera vocațională, profil teologic, pentru elevii seminariilor și liceelor teologice; în funcție de cultul de care aparțin, elevii susțin examen, probă scrisă, la o disciplina de specialitate teologică.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

Disciplinele teologice de Bacalaureat, pe culte,

pentru proba E

sunt: *

1.

Biserica Ortodoxă Română:

a.

Dogmatică Ortodoxă

b.

Istoria Bisericii Ortodoxe Române

c.

Studiul formelor și Desenul*

2.

Biserica Romano - Catolică (de limbă română):

a.

Studiul Vechiului și Noului Testament.

b.

Catehism

3.

Biserica Romano - Catolică (de limbă maghiară):

a.

Catehism

b.

Studiul Vechiului și Noului Testament

4.

Biserica Română Unită cu Roma (Greco - Catolică):

a.

Studiul Vechiului și Noului Testament

b.

Catehism

5.

Biserica Reformată:

•

a.

Studii Biblice

b.

Istoria Bisericii Reformate

6.

. Biserica Unitariană:

a.

Studii Biblice

b.

Istoria Bisericii Unitariene

7.

.

Biserica Baptistă:

a.

Studiul Bibliei

b.

Doctrine Biblice

8.

·Biserica Penticostală:

a.

Pneumatologie

b.

Doctrine Biblice

9.

Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea:

a.

Studiul Bibliei

b.

Dogmatică

10.

Cultul Musulman:

a.

Legislație Islamică

*

elevii pot alege o singură disciplină dintre disciplinele propuse pentru fiecare cult;

*

disciplina Studiul formelor si Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie-patrimoniul cultural.

COMPETENTE GENERA.LE DE EVAElJA.T

'

1.

Definirea conceptelor și noțiunilor specifice religiei;

2.

Interpretarea unor evenimente prezentate în Biblie sau Sfânta Scriptură, analizând consecințele acestora pentru viața de credință și problema existențială a omului;

3.

· Descrierea si explicarea unor unor fapte, fenomene și situații actuale prin raportarea la mesajul biblic, a tradițiilor religioase și a istoriei Bisericii;

4.

Descrierea raporturilor existente între religia creștină și celelalte religii;

5.

·Argumentarea învățăturilor de credință în diferite contexte de comunicare;

6.

·Integrarea în ansamblul cunoștințelor religioase a cunoștințelor dobândite la alte discipline de învațământ;

7.

Utilizarea corectă și adecvată a textului și limbajului religios în contexte variate;