Decizia nr. 6/2005

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Claudia Margareta Niță - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31 alin. (2) și (3) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Sarcomprest" - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 164/LJ/2004 al Tribunalului Galați - Secția comercială.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele Curții Constituționale dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 497D/2005, care are ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Societatea Comercială "Legume Fructe" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 158/LJ/2004 al Tribunalului Galați - Secția comercială.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, având în vedere conținutul identic al excepțiilor ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

În temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 497D/2004 la Dosarul nr. 496D/2004, care este primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Arată că, urmare a republicării

Legii nr. 64/1995

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, art. 31 alin. (2) și (3) a devenit art. 38 alin. (2) și (3). Constată că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 din Constituție, deoarece acestea se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică, precum și că aceste dispoziții reprezintă tocmai expresia aplicării art. 21 și 24 din Legea fundamentală.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 2 septembrie 2004, pronunțate de judecătorul-sindic în dosarele nr. 158/LJ/2004 și nr. 164/LJ/2004, Tribunalul Galați - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31 alin. (2) și (3) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Sarcomprest" - S.R.L. din Galați, respectiv de Societatea Comercială "Legume Fructe" - S.A. din Galați.

Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile

art. 31 alin. (2) și (3) din Legea nr. 64/1995 , cu modificările și completările ulterioare, contravin prevederilor art. 16, 21 și 24 din Constituție, fără a motiva în vreun fel excepția.

Tribunalul Galați - Secția comercială apreciază că dispozițiile

art. 31 alin. (2) și (3) din Legea nr. 64/1995

nu încalcă principiul egalității în fața legii, întrucât nu reglementează dispoziții diferite pentru subiecte de drept aflate în aceeași situație.

Arată că, prin însăși menționarea posibilității debitorului de a formula o contestație împotriva cererilor introductive ale creditorilor, se garantează liberul acces la justiție, precum și că termenul de 5 zile prevăzut de dispozițiile criticate nu încalcă acest principiu. Consideră că, în cazul în care s-ar interpreta în sens contrar cele amintite, s-ar ajunge la concluzia că stabilirea oricărui termen procedural încalcă principiul accesului liber la justiție, fapt ce ar stânjeni grav activitatea de administrare a actului de justiție.

Apreciază că formularea contestației debitorului, prevăzută în cuprinsul

art. 31 din Legea nr. 64/1995 , constituie tocmai un mijloc de exercitare a dreptului la apărare, prevăzut de art. 24 din Constituție, iar nu o încălcare a acestuia.

În concluzie, instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate a

art. 31 alin. (2) și (3) din Legea nr. 64/1995

este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Guvernul consideră că dispozițiile

art. 31 alin. (2) și (3) din Legea nr. 64/1995

sunt constituționale. În acest sens, arată că dispozițiile art. 31 alin. (2) și (3) nu încalcă prevederile art. 16, 21 și 24 din Constituție, întrucât pentru justițiabilii aflați în aceeași situație se asigură același tratament juridic, iar părțile interesate au garantat accesul liber la justiție, constând în posibilitatea de a formula cereri, opoziții și de a folosi căile legale de atac, precum și de a-și exercită neîngrădit dreptul la apărare.

Arată că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Astfel, legiuitorul, prin dispozițiile de lege criticate, a stabilit reguli procedurale potrivit cărora orice debitor, implicat într-o cauză referitoare la organizarea judiciară și a falimentului, beneficiază de comunicarea cererilor formulate de creditori privind starea sa de insolvență și de dreptul de a face contestație în legătură cu aceste cereri. Consideră că dispozițiile art. 31 alin. (2) și (3) asigură condiții egale pentru exercitarea acelorași drepturi și interese prevăzute de lege.

Invocă jurisprudența Curții în materie, respectiv

Decizia nr. 358 din 12 decembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2003, și

Decizia nr. 283 din 3 iulie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003.

Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31 alin. (2) și (3) din Legea nr. 64/1995

față de art. 16 din Constituție. Arată, în acest sens, că procedura reorganizării judiciare și a falimentului a fost instituită de legiuitor ca un mijloc de constrângere a debitorului care nu și-a îndeplinit de bunăvoie obligațiile de plată a creanțelor. Prin urmare, creditorii care solicită deschiderea acestei proceduri se află într-o situație diferită față de debitorii care formulează o contestație, ceea ce impune și justifică aplicarea unui tratament juridic diferențiat.

Așa fiind, nu poate fi reținută nici critica textelor de lege menționate în raport cu art. 21 din Constituție, și nici aceea că acestea reprezintă norme procedurale, a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului.

În sfârșit, instituirea, prin dispozițiile de lege criticate, a unui termen în care debitorul poate contesta cererea creditorului de deschidere a procedurii reorganizării judiciare și a falimentului nu contravine nici art. 24 din Constituție.

În concluzie, Avocatul Poporului consideră că dispozițiile

art. 31 alin. (2) și (3) din Legea nr. 64/1995

sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Ulterior sesizării Curții cu excepția de neconstituționalitate,

Legea nr. 64/1995

a fost republicată, iar art. 31 alin. (2) și (3) a devenit art. 38 alin. (2) și (3), astfel încât obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în prezent,

art. 38 alin. (2) și (3) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004. Textele de lege criticate au următorul conținut: "(2) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorilor, judecătorul-sindic va comunică cererea, în copie, debitorului și va dispune afișarea unei copii la ușa instanței.

(3) Dacă, în termen de 5 zile de la primirea copiei, debitorul contestă că ar fi în stare de insolvență, în condițiile stabilite la art. 36, judecătorul-sindic va ține, în termen de 10 zile, o ședință la care vor fi citați debitorul și creditorii care au introdus cererea."

Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 16, 21 și 24 din Constituție, care au următorul conținut:

- Art. 16: "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.

(4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.";

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.";

- Art. 24: "(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta este neîntemeiată și, în consecință, urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

În condițiile în care reglementările legale deduse controlului prevăd obligația judecătorului-sindic de a comunică debitorului cererea formulată de creditor, precum și pe aceea ca, urmare a contestației celui dintâi în ceea ce privește pretinsa sa stare de insolvență, să țină o ședință cu citarea ambelor părți, critica potrivit căreia reglementările în cauză ar încălca principiile constituționale ale egalității de tratament, accesului liber la justiție și dreptului la apărare nu are suport și, deci, nu poate fi reținută.

Contrar celor susținute de autorii excepției, Curtea constată că, în realitate, textele legale examinate, departe de a contraveni normelor constituționale de referință, nu fac decât să le dea expresie de o manieră evidentă.

Așa fiind, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 38 alin. (2) și (3) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Sarcomprest" - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 164/LJ/2004 al Tribunalului Galați - Secția comercială și de Societatea Comercială "Legume Fructe" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 158/LJ/2004 al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 ianuarie 2005.