Hotărârea nr. 39/1996
referitoare la soluționarea contestațiilor privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Muraru - președinte
Costica Bulai - judecător
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Mihai Constantinescu - judecător
Ioan Deleanu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Ioan Griga - procuror
Valer-Vasile Bica - magistrat-asistent
Pe rol soluționarea contestațiilor privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depuse la Biroul Electoral Central, după cum urmează:
- nr. 276 din 1 octombrie 1996, a domnului Popa Gheorghe;
- nr. 268 din 30 septembrie 1996, a domnului Claudiu Iordache.
Contestațiile au fost înaintate Curții Constituționale și formează obiectul dosarelor nr. 241 D/1996 și nr. 245 D/1996.
Curtea a decis soluționarea contestațiilor fără citarea părților, având în vedere cerința legală a rezolvarii lor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor
art. 14 din Legea nr. 47/1992 , art. 11 alin. (2) și (3) și
art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , raportate la
art. 85 din Legea nr. 68/1992
și coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
Magistratul-asistent prezintă obiectul contestațiilor.
În motivarea contestației domnului Popa Gheorghe se susține, în esenta, ca domnul Petre Roman nu ar avea cetățenia română, deoarece tatăl sau s-a născut la Oradea, în perioada austro-ungara, a devenit cetățean român prin alipirea Ardealului, dar, ulterior, în calitate de comunist, a luptat voluntar în Spania, la "Brigazile Roșii", iar guvernul român a retras cetățenia tuturor celor aflați în situația sa, din care cauza s-a refugiat în U.R.S.S., unde a primit cetățenia sovietica; în Uniunea Sovietica a activat în armata acesteia, apoi a contribuit la "rapirea Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Tinutului Herta", a înființat un post de radio - "România libera" pe lângă "Radio Moscova" - și a ajutat la formarea diviziilor "Tudor Vladimirescu" și "Horia, Closca și Crisan"; s-a înapoiat, apoi, în țara cu gradul de locotenent-colonel (politruc)", a activat în armata română, unde a ajuns general, sprijinind U.R.S.S. Se mai arata în contestație ca, după decembrie 1989, Petre Roman, împreună cu alții, a acaparat puterea prin mijloace incorecte, marginalizând pe adevaratii revoluționari, cum a fost doamna Doina Cornea, și ignorind "Proclamatia de la Timișoara", iar în perioada cît a fost prim-ministru societatea românească a cunoscut un declin accentuat și, de asemenea, se arata ca a promovat o politica de apropiere de fosta U.R.S.S., fără a se asigura retrocedarea paminturilor românești rapite de aceasta.
În motivarea contestației domnului Claudiu Iordache se arata ca <<domnul Petre Roman, în calitate de prim-ministru, în seara zilei de 14 noiembrie 1990, cu ocazia unei intilniri în cabinetul sau de la Palatul Victoria, la care au participat Claudiu Iordache, Dan Marțian, Alexandru Bîrlădeanu și Virgil Magureanu, la întrebarea: "Ce veți face dacă participanții la mitingul Aliantei Civice, anuntat pentru ziua următoare, vor inconjura Guvernul?", a răspuns: "Dacă nu respecta legea, trageti în ei!" Dispoziția sa pentru un astfel de ordin a fost imediat amendata de către Alexandru Bîrlădeanu, Virgil Magureanu și subsemnatul. Premierul, realizind gravitatea cuvintelor sale, și-a retras propunerea>>. În continuare, contestatorul apreciază ca "domnul Petre Roman a demonstrat, în perioada exercitării mandatului sau, în numeroase situații, pierderi ale luciditatii, exprimarea impulsiva și iresponsabila a voinței de a-și prezenta poziția politica și cu prețul recrutarii unor vieți românești".
Deoarece contestațiile au același obiect, și anume înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman, iar între motivele invocate exista o strinsa legătură, președintele Curții Constituționale, pentru o mai buna administrare a justiției, pune în discuție conexarea dosarelor.
Procurorul este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 245 D/1996 la Dosarul nr. 241 D/1996, care a fost primul înregistrat, urmînd a se pronunța asupra tuturor contestațiilor printr-o singura hotărâre.
Procurorul, având cuvintul în fond, apreciază ca neintemeiate contestațiile, întrucît motivele invocate nu reprezintă cauze de neeligibilitate, ci simple consideratiuni politice.
CURTEA,
luând în dezbatere contestațiile înaintate de Biroul Electoral Central, constata ca este competența să le soluționeze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al
art. 27 din Legea nr. 47/1992
și al
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 .
Analizînd contestațiile în raport cu prevederile Constituției, ale
pentru alegerea Președintelui României și vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine următoarele:
Motivele invocate în contestații nu reprezintă impedimente juridice pentru ca o persoană să poată candida la funcția de Președinte al României, în sensul art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) și art. 81 alin. (4) din Constituție, astfel încât nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Petre Roman la alegerile președințiale din 3 noiembrie 1996. În acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe hotărâri emise cu prilejul alegerilor din anul 1992 și al alegerilor din acest an, neexistand temei pentru a se reveni asupra celor statuate.
Prin natura lor, aceste motive exced atribuțiilor Curții Constituționale, definite de Constituție și de
Legea nr. 69/1992 , putind fi, eventual, apreciate numai de corpul electoral cu prilejul exprimarii votului.
În ce privește susținerea ca domnul Petre Roman nu ar avea cetățenia română, deoarece tatăl sau nu ar fi avut cetățenia respectiva, aceasta constituie o simpla afirmatie și, ca atare, nu poate reprezenta un impediment la înregistrarea candidaturii sale.
În consecința, contestațiile ce fac obiectul judecații de fața urmează să fie respinse.
Pentru considerentele arătate și vazind dispozițiile art. 144 lit. d) din Constituție, ale art. 13 alin. (1) lit. B.a), ale
art. 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 , precum și pe cele ale art. 2 alin. (2) și
art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neintemeiate contestațiile privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman la funcția de Președinte al României, formulate de domnii Popa Gheorghe și Claudiu Iordache.
Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Valer-Vasile Bica
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.