Hotărârea nr. 54/1996

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Ioan Deleanu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Virgil Firuleasa - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol soluționarea contestațiilor privind înregistrarea candidaturilor domnilor George Muntean și Petre Roman pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depuse la Biroul Electoral Central de domnul Iulian Somacescu, cu nr. 332 din 6 octombrie 1996.

Contestațiile au fost înaintate Curții Constituționale la data de 7 octombrie 1996 și formează obiectul dosarelor nr. 269 D/1996 și nr. 270 D/1996.

Curtea a decis soluționarea contestațiilor fără citarea părților, având în vedere cerința legală a rezolvarii lor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor

art. 14 din Legea nr. 47/1992 , ale art. 11 alin. (2) și (3) și ale

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , raportate la

art. 85 din Legea nr. 68/1992

și coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Magistratul-asistent prezintă obiectul contestațiilor.

În motivarea contestațiilor, care au un conținut identic, domnul Somacescu Iulian arata, în esenta, ca prin înregistrarea candidaturilor domnilor George Muntean și Petre Roman pentru funcția de Președinte al României s-au încălcat dispozițiile art. 51 din Constituție, care prevăd ca "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie". În opinia contestatorului, în decembrie 1991, continuarea și terminarea mandatului presedintial aflat în curs au intrat sub incidența art. 83 alin. (1) din Constituție, astfel încât România are astăzi un președinte în funcție pentru încă un an și opt luni, deoarece domnul Ion Iliescu este obligat sa exercite aceasta funcție pe o durată de 8 ani, potrivit celor două mandate succesive obținute în urma alegerilor din anii 1990 și 1992. Drept consecința, apreciază ca, după adoptarea Constituției, alegerea pentru funcția de Președinte al României nu ar fi trebuit să aibă loc în anul 1992, ci în anul 1994, iar scrutinul următor nu poate avea loc decît în anul 1998, invocind în acest sens și dispozițiile art. 5 din Decretul-lege nr. 92/1990. Anularea retroactivă a funcției de Președinte al României, funcție obținută de domnul Ion Iliescu la 20 mai 1990, cu motivarea, nejuridica, ca ar fi fost ales "în mod provizoriu" sau ca "interimar", violeaza art. 1 alin. (3) din Constituție, deoarece contravine unuia dintre principiile statului democratic, "potrivit căruia legitimitatea funcțiilor eligibile în stat este data numai de voința poporului, exprimată liber și echitabil în cadrul unor alegeri cinstite". De aceea considera ca "orice candidatura la funcția respectiva este acum prematura și anticonstitutionala".

Se susține, de asemenea, ca interpretarea de către Curtea Constituțională a prevederilor Constituției și ale

Legii nr. 69/1992

violeaza, pe lângă art. 51 din legea fundamentală, și art. 1 alin. (3) din aceasta, cu riscul ca, la prima amendare a Constituției, Curtea Constituțională în forma sa actuala să fie desfiintata și transformata într-o secție a Curții Supreme de Justiție. Apreciază ca necesitatea integrării societății românești în civilizatia euroatlantica îl obliga pe viitorul președinte sa declanseze procedura "de ameliorare a Constituției votate în 1991, marcată de grave contradictii". Art. 3 alin. (3) din Constituție proclama România stat de drept, ceea ce implica o alta conceptie cu privire la separarea puterilor în stat.

Contestatorul mai susține ca în anturajul presedintial acționează un grup de interese care urmărește "a-l muta pe domnul Ion Iliescu de pe poziția legală de Președinte constituțional al României pentru încă un an și opt luni, pe poziția unui al treilea mandat de președinte anticonstitutional, având în vedere ca, în următoarele 20 de luni, se vor petrece lucruri decisive pentru viitorul acestei părți a lumii". În fine, prin contestație, domnul Somacescu Iulian face o serie de aprecieri cu privire la situația economiei tarii noastre, pe care o considera dezastruoasa, precum și cu privire la imaginea României în Occident, pe care o califica negativa, dacă se va da posibilitatea domnului Ion Iliescu sa candideze pentru un al treilea mandat.

Deoarece contestațiile au conținut identic, pentru mai buna administrare a justiției, președintele Curții Constituționale pune în discuție conexarea dosarelor.

Procurorul este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 270 D/1996 la Dosarul nr. 269 D/1996, care a fost primul înregistrat, urmînd a se pronunța asupra contestațiilor printr-o singura hotărâre.

Procurorul, având cuvintul în fond, apreciază ca motivele invocate sunt neintemeiate, ținând seama și de cele statuate prin hotărârile anterioare ale Curții Constituționale, pronunțate în contestațiile formulate la înregistrarea candidaturilor pentru funcția de Președinte al României la alegerile președințiale din anul 1996. Celelalte motive invocate în contestații nu sunt motive de neeligibilitate, ci consideratiuni politice de natura campaniei electorale. În concluzie solicita respingerea contestațiilor.

CURTEA,

luând în dezbatere contestațiile înaintate de Biroul Electoral Central, constata ca este competența să le soluționeze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al

art. 27 din Legea nr. 47/1992

și al

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 .

Analizînd contestațiile în raport cu prevederile Constituției, ale

Legii nr. 69/1992

pentru alegerea Președintelui României și vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine următoarele:

Din examinarea motivelor invocate de contestator rezultă ca, în realitate, acestea nu vizează înregistrarea candidaturilor la funcția de președinte a domnilor George Muntean și Petre Roman, ci ilegitimitatea constituțională a înregistrării domnului Ion Iliescu la funcția de Președinte al României la alegerile din 3 noiembrie 1996.

Este de observat ca, prin contestații, se invoca faptul ca mandatul pe care îl exercita domnul Ion Iliescu în funcția de Președinte al României se încheie în anul 1998. Motivul invocat excede cadrului procesual al unor contestații formulate în temeiul

Legii nr. 69/1992 , întrucît obiectul sau îl constituie însăși constituționalitatea alegerilor de la 3 noiembrie 1996, precum și a celor ce au avut loc în anul 1992. Deci, prin contestații, nu se invoca un impediment legal pentru ca o persoană să poată candida la funcția de Președinte al României, ceea ce ar putea forma obiectul unui litigiu electoral. Curtea, în limita atribuțiilor sale prevăzute la art. 144 lit. d) din Constituție și la

art. 27 din Legea nr. 47/1992 , raportate la dispozițiile

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 , nu are competența de a se pronunța asupra constituționalității alegerilor din anul 1992, a celor ce vor avea loc la 3 noiembrie 1996 și nice de a proroga mandatul Președintelui României până în anul 1998. În acest sens, Curtea s-a pronunțat prin hotărâri recente în soluționarea unor contestații formulate tot de domnul Iulian Somacescu și nu exista temei pentru a reveni asupra celor statuate.

În legătură cu susținerea ca, depasindu-și competența, Curtea ar fi dat interpretări general obligatorii ale Constituției și legilor, se retine, pe de o parte, ca aceasta afirmatie nu are legătură cu contestațiile formulate, iar pe de altă parte, ca ea este inexactă, Curtea pronunțăndu-se asupra intelesului normei constituționale aplicabile și al legii, numai în cauzele ce au făcut obiectul jurisdicției sale.

Celelalte "motive" invocate în contestații, chiar dacă s-ar referii la domnii George Muntean și Petre Roman, sunt consideratii de ordin politic și ele nu reprezintă impedimente juridice pentru ca o persoană să poată candida la funcția de Președinte al României, în sensul prevederilor art. 34 alin. (2) , art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) și ale art. 81 alin. (4) din Constituție, astfel încât nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturilor domnilor George Muntean și Petre Roman la alegerile președințiale din 3 noiembrie 1996. Sub acest aspect, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe hotărâri, cu prilejul alegerilor din anul 1992 și al alegerilor din acest an, neexistand temeiuri pentru a se reveni asupra celor statuate.

Prin natura lor, aceste motive exced atribuțiilor Curții Constituționale, definite de Constituție și de

Legea nr. 69/1992 , putind fi apreciate, eventual, numai de corpul electoral cu prilejul exprimarii votului.

În consecința, contestațiile ce fac obiectul judecații de fața urmează a fi respinse.

Pentru considerentele arătate și vazind dispozițiile art. 144 lit. d) din Constituție, ale art. 13 alin. (1) lit. B.a) și ale

art. 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 , precum și ale art. 2 alin. (2) și ale

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 69/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neintemeiate contestațiile privind înregistrarea candidaturilor domnilor George Muntean și Petre Roman la funcția de Președinte al României, formulate de domnul Somacescu Iulian.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.