Decizia nr. 65/2005

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecator

Aspazia Cojocaru - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Ion Predescu - judecator

Serban Viorel Stanoiu - judecator

Florentina Balta - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 31 alin. (2) și (3) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului, excepție ridicata de Societatea Comerciala "Dunaco Invest" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 198/LJ/2004 al Tribunalului Galați - Sectia comerciala.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal indeplinita.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Arata ca, după sesizarea Curtii Constitutionale cu excepția de neconstitutionalitate,

Legea nr. 64/1995

a fost republicată, dandu-li-se textelor o noua numerotare, art. 31 devenind art. 38. De asemenea, arata ca instanța de contencios constituțional s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii acestor dispozitii, statuand, prin

Decizia nr. 283 din 3 iulie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003 și

Decizia nr. 358 din 12 decembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2003, ca acestea sunt neconstitutionale. Atât considerentele, cat și solutia pronuntate în deciziile menționate își mentin valabilitatea și în prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 19 octombrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 198/LJ/2004, Tribunalul Galați - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 31 alin. (2) și (3) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului, excepție ridicata de Societatea Comerciala "Dunaco Invest" - S.A. din Galați.

În motivarea excepției de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la aparare, din Constitutie.

Tribunalul Galați - Sectia comerciala considera ca excepția de neconstitutionalitate este neintemeiata. În acest sens arata ca, potrivit dispozițiilor

art. 11 din Legea nr. 64/1995 , hotărârile pronuntate de judecatorul-sindic, pot fi atacate cu recurs, iar împotriva hotărârii de deschidere a procedurii, partea interesata are deschisa calea opozitiei, care, conform

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , va fi solutionata de judecatorul-sindic prin încheiere. De asemenea, arata ca, asupra dispozitiei de lege criticate, Curtea Constituțională s-a mai pronuntat prin

Decizia nr. 358 din 12 decembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2003, statuand ca aceasta este constituțională.

În conformitate cu dispozitiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicata.

Guvernul apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate este neintemeiata. În acest sens arata ca fixarea unui termen de 48 de ore în care judecatorul-sindic trebuie să comunice cererea de deschidere a procedurii de reorganizare judiciara debitorului, precum și a unui termen de 5 zile în care debitorul poate contesta existenta stării de insolventa nu instituie un regim discriminatoriu, care să între sub incidența interdicției consacrate de art. 16 din Constitutie. În ceea ce priveste raportarea la dispozitiile art. 21 din Constitutie, arata ca instanța de contencios constituțional a statuat, în repetate randuri, ca dispozitiile constitutionale lasă la latitudinea legiuitorului stabilirea procedurii de judecată, inclusiv fixarea termenelor procedurale. De altfel, în ceea ce priveste liberul acces la justiție, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, în Cauza Golder împotriva Marii Britanii, ca pot fi aduse restrictii exercitiului acestui drept, intrucat dreptul de acces, prin chiar natura sa, cere o reglementare din partea statului, reglementare care poate varia în timp și spatiu în functie de resursele comunității și de nevoile indivizilor. Limitarile astfel aduse trebuie să urmareasca un scop legitim și sa nu afecteze substanța insasi a dreptului, fiind necesară asigurarea unui raport rezonabil de proportionalitate între scopul urmarit și mijloacele alese. De asemenea, arata că nu poate fi retinuta nici critica potrivit careia textul de lege criticat vine în contradictie cu dispozitiile

art. 24 din Constitutie, deoarece procedura reglementata de Legea nr. 64/1995

are un caracter special, scopul legii fiind acela de a reglementa un cadru procesual care să permită solutionarea cu celeritate a cauzei și evitarea devalorizarii bunurilor din patrimoniul debitorului. Stabilirea unor termene procedurale mai scurte, dar care nu impieteaza asupra aspectelor privind asigurarea apararii, raspunde și preocuparii debitorului de a fi elucidate, cat mai rapid, indoielile cu privire la starea de insolventa invocata de creditor în cererea sa de deschidere a procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment.

Avocatul Poporului apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate este neintemeiata. În acest sens arata ca textul de lege criticat nu încalcă sub nici un aspect principiul fundamental al egalitatii cetatenilor în fața legii și a autorităților publice, aplicandu-se tuturor debitorilor aflati în stare de insolventa, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare. În ceea ce priveste critica potrivit careia textul de lege criticat vine în contradictie cu dispozitiile art. 21 din Constitutie, arata ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece este de competența exclusiva a organului legislativ sa instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești și modalitatile de exercitare a cailor de atac, iar principiul accesului liber la justiție presupune tocmai posibilitatea celor interesati de a le exercita. De asemenea, nu poate fi retinuta nici raportarea textului de lege criticat la dispozitiile art. 24 din Constitutie, deoarece debitorii aflati în stare de insolventa au posibilitatea de a formula pretentii și aparari.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstitutionalitate ridicata.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozitiile

Legii nr. 47/1992 , retine urmatoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizata și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , sa solutioneze excepția de neconstitutionalitate ridicata.

Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale cu excepția de neconstitutionalitate,

Legea nr. 64/1995

a fost republicată, dandu-li-se textelor o noua numerotare, art. 31 alin. (2) și (3) devenind art. 38 alin. (2) și (3). Astfel, Curtea Constituțională urmeaza să se pronunte asupra excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 38 alin. (2) și (3) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004. Textul de lege criticat are urmatorul continut:

- Art. 38 alin. (2) și (3): "(2) În termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorilor, judecatorul sindic va comunică cererea, în copie, debitorului și va dispune afisarea unei copii la usa instanței.

(3) Dacă, în termen de 5 zile de la primirea copiei, debitorul contesta ca ar fi în stare de insolventa, în condițiile stabilite la art. 36, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati debitorul și creditorii care au introdus cererea."

Autorul excepției de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 16, 21 și 24 din Constitutia României, care au urmatorul continut:

- Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Functiile și demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetatenia română și domiciliul în tara. Statul român garanteaza egalitatea de sanse între femei și barbati pentru ocuparea acestor functii și demnitati.

(4) În condițiile aderarii României la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.";

- Art. 21: (1) "Orice persoană se poate adresa justiției pentru apararea drepturilor, a libertatilor și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.";

- Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."

Examinand excepția de neconstitutionalitate, Curtea observa ca, potrivit art. 2 din Legea privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului, scopul acestei legi este instituirea unei proceduri speciale, pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolventa, fie prin reorganizarea activității acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui până la stingerea pasivului, fie prin faliment.

Curtea constata că nu poate fi retinuta susținerea privind incalcarea principiului constituțional al egalitatii în drepturi, intrucat textul criticat este aplicabil tuturor debitorilor împotriva cărora s-a depus o cerere din partea creditorilor, prin care se solicita constatarea stării de insolventa și deschiderea procedurii reorganizarii judiciare și a falimentului. În toate cazurile, la primirea unei astfel de cereri, în termen de 48 de ore de la inregistrarea acesteia, judecatorul-sindic o va comunică, în copie, debitorului și va dispune afisarea unei copii la usa instanței. De asemenea, orice debitor împotriva caruia s-a depus o astfel de cerere din partea creditorilor poate, în termen de 5 zile de la primirea copiei, sa conteste ca ar fi în stare de insolventa, iar judecatorul-sindic, în condițiile stabilite de

art. 36 din Legea nr. 64/1995 , va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati debitorul și creditorii care au introdus cererea.

În ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile de lege criticate vin în contradictie cu prevederile art. 21 din Constitutie, Curtea constata ca nici aceasta nu poate fi retinuta. Astfel, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate reglementeaza modul în care se realizează deschiderea procedurii lichidarii judiciare și a falimentului, acestea fiind norme de procedura, or, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", fiind de competența exclusiva a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. De altfel, Curtea observa ca insusi textul criticat ofera debitorului posibilitatea sa conteste ca ar fi în stare de insolventa. În acest caz, judecatorul-sindic urmeaza sa tina, în termen de 10 zile de la primirea contestației debitorului, o sedinta la care vor fi citati debitorul și creditorii care au introdus cererea, iar dacă stabileste ca debitorul nu este în stare de insolventa, va respinge cererea creditorilor și va dispune ca sentinta să fie afisata la usa instanței. În cazul respingerii cererii, aceasta va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.

De asemenea, nu poate fi retinuta nici raportarea textului de lege criticat la dispozitiile art. 24 din Constitutie, deoarece debitorii se pot adresa instanțelor judecătorești cu cereri, opozitii și intampinari și pot exercita caile legale de atac în condițiile procedurale stabilite de lege.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 38 alin. (2) și (3) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului, excepție ridicata de Societatea Comerciala "Dunaco Invest" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 198/LJ/2004 al Tribunalului Galați - Sectia comerciala.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în sedinta publică din data de 3 februarie 2005.