Decizia nr. 122/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Szombath în Dosarul nr. 3.121/2004 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.
La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal și asistat de domnul avocat Ioan Sabău Pop, în baza delegației depuse la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care reiterează argumentele expuse în fața instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, solicitând, în final, admiterea excepției de neconstituționalitate.
Reprezentantul Ministerului Public, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 2 noiembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 3.121/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Szombath în cadrul judecării recursului penal formulat împotriva Deciziei nr. 136 din 28 aprilie 2004 a Curții de Apel Cluj, prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea reunirii acesteia cu dosarul ce îi vizează pe inculpații împreună cu care autorul excepției a săvârșit infracțiunea prevăzută de
art. 7 alin. 1 și 2 din Legea nr. 39/2003 , și anume "inițierea unui grup infracțional organizat".
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală "sunt contrare prevederilor art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție, fiind astfel încălcate dispozițiile alin. (2) al acestui articol". De asemenea, autorul excepției afirmă că, "nefiind prevăzută o cale de atac împotriva deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor, dispoziția legală amintită contravine prevederilor constituționale invocate, îngrădind în acest fel accesul liber la justiție". Se invocă totodată și încălcarea dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform cărora orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei sale.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală și-a exprimat opinia în sensul că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, el neîngrădind accesul liber la justiție, ci, dimpotrivă, oferă garanții procesuale suficiente, deoarece, după rejudecare, se va pronunța o nouă hotărâre ce va fi supusă căilor de atac. De altfel, legiuitorul poate exclude unele hotărâri de la exercitarea căilor de atac, instituind "reguli deosebite în considerarea unor situații deosebite", astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin mai multe decizii.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, în virtutea prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (2), instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului. Mai mult, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procedurale. Așa fiind, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Având în vedere aceste considerații, Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate nu contravin conținutului prevederilor din Constituție invocate de autorul excepției. De altfel, amintește că asupra constituționalității prevederilor art. 385^1 alin. 1 din Codul de procedură penală Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri, respingând excepțiile ca neîntemeiate.
Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, cum sunt și cele referitoare la hotărârile judecătorești supuse recursului, astfel încât accesul la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: "Pot fi atacate cu recurs: [...]
e) deciziile pronunțate, ca instanțe de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curți de apel și Curtea Militară de Apel, cu excepția deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin aceste dispoziții legale sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție, precum și cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile de lege criticate, cu raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea constată că dispozițiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală constituie norme de procedură, or, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de judecată este prevăzută numai de lege. În temeiul acestei atribuții constituționale, legiuitorul este singura autoritate competentă să stabilească regulile generale de procedură, iar, în considerarea unor situații speciale, poate prevedea și derogări sau excepții de la regulile generale, dacă acestea nu contravin vreunor dispoziții sau principii constituționale.
Articolul 385
^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, stabilind regula generală potrivit căreia deciziile pronunțate în apel pot fi atacate cu recurs, exceptează de la această regulă situațiile în care, prin deciziile instanțelor de apel, s-a dispus rejudecarea cauzelor. Rațiunea este aceea că procesul penal se reia de la faza judecății în primă instanță. Drept urmare, nu poate fi primită critica autorului excepției privitoare la încălcarea liberului acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, deoarece prin instituirea caracterului irevocabil al deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor nu se aduce atingere în nici un fel dreptului la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, se oferă tuturor părților interesate exercitarea acestui drept în condiții de echitate, întrucât, de vreme ce se procedează la o nouă judecată asupra fondului, partea interesată are posibilitatea să-și valorifice toate drepturile și interesele legitime fără nici un fel de limitări.
Cu privire la exercitarea căilor de atac și la concordanța legii procesuale românești cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care consacră dreptul persoanei la un proces echitabil, Curtea Constituțională a statuat că, în sensul practicii europene, conceptul de "proces echitabil" nu implică în mod necesar "existența mai multor grade de jurisdicție, a unor căi de atac al hotărârilor judecătorești, inclusiv exercitarea acestor căi de atac de către toate părțile din proces".
De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, prin Decizia nr. 295 din 7 noiembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 6 decembrie 2002, precum și prin
Decizia nr. 481 din 9 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.143 din 2 decembrie 2004, statuând că aceste dispoziții sunt constituționale. Atât considerentele, cât și soluția pronunțată în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, neintervenind elemente noi de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudențe.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Szombath în Dosarul nr. 3.121/2004 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 1 martie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Florentina Geangu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.