HG nr. 321/2005

Anexa 1 DEFINIȚII

1. Aeroport mare - aeroport civil având mai mult de 50.000 de miscari pe an (o mișcare însemnând o decolare sau o aterizare), cu excepția celor executate exclusiv pentru antrenament cu aeronave ușoare.

2. Aglomerare - o parte a unui teritoriu cu o populație al carei număr depășește 100.000 de locuitori și cu o densitate a populației necesară îndeplinirii condițiilor de zona urbana.

3. Cale ferată principala - cale ferată cu un trafic mai mare de 30.000 de treceri ale trenurilor anual.

4. Disconfort - stare neplacuta generata de zgomotul ambiental, determinata prin anchete de teren și/sau semnalata de public.

5. Drum principal - drum de interes internațional, național sau județean cu un trafic mai mare de 3 milioane de treceri ale vehiculelor anual.

6. Efecte dăunătoare - efecte negative asupra sănătății umane.

7. Evaluare - orice metoda utilizata pentru calculul, estimarea, prognozarea sau măsurarea valorii indicatorului de zgomot ori a efectelor dăunătoare ale acestuia.

8. Harta de zgomot - cartarea, pentru o anumită zona, a datelor privind situațiile existente sau prognozate referitoare la zgomot, în funcție de un indicator de zgomot, și care evidențiază depasirile valorilor limita în vigoare, numărul persoanelor afectate dintr-o anumită zona ori numărul de locuințe expuse la anumite valori ale indicatorului de zgomot.

9. Harta strategica de zgomot - o harta concepută pentru evaluarea globală a expunerii la zgomotul provenit din surse diferite într-o zona data sau pentru a stabili previziuni generale pentru zona respectiva.

10. Indicator de zgomot - parametru fizic pentru descrierea zgomotului ambiental, în relație directa cu efectele nedorite ale acestuia.

11. Lnoapte (indicator de zgomot pentru noapte) - indicator de zgomot asociat disconfortului din timpul nopții, când se poate produce tulburarea somnului, a cărui valoare se calculează conform anexei nr. 2.

12. Lseara (indicator de zgomot pentru seara) - indicator de zgomot asociat disconfortului din timpul serii, a cărui valoare se calculează conform anexei nr. 2.

13. Lzi (indicator de zgomot pentru zi) - indicator de zgomot asociat disconfortului din timpul zilei, a cărui valoare se calculează conform anexei nr. 2.

14. Lzsn (indicator de zgomot pentru zi-seara-noapte) - indicator de zgomot asociat disconfortului general, pe o durată de 24 de ore, a cărui valoare se calculează conform anexei nr. 2.

15. Planificare acustica - gestionarea zgomotului în perspectiva, prin planificarea măsurilor de: amenajare a teritoriului, ingineria transporturilor, planificare a traficului, reducere prin măsuri de izolare acustica, controlul și reducerea zgomotului la sursa etc.

16. Planuri de acțiune - planuri destinate gestionării problemei zgomotului și efectelor acestuia, incluzând măsuri de diminuare, după caz.

17. Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice, inclusiv asociațiile sau fundațiile.

18. Relația doza-efect - relația dintre valoarea unui indicator de zgomot și un efect daunator.

19. Valoare limita - o valoare a Lzsn sau Lnoapte ori, după caz, Lzi sau Lseara, stabilită potrivit art. 8 alin. (1) din hotărâre, a carei depasire determina aplicarea măsurilor de reducere a nivelurilor de zgomot; valorile limita sunt egale sau diferite în funcție de:

a) tipul zgomotului ambiental - zgomot de trafic (rutier, feroviar sau aerian), zgomot industrial etc.;

b) sensibilitatea la zgomot a populației;

c) situații existente și situații noi (unde intervine o schimbare privind sursa de zgomot sau utilizarea ariilor invecinate).

20. Zgomot ambiental - ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv dăunătoare, rezultate din activitățile umane, inclusiv cele provocate de mijloacele de transport, traficul rutier, feroviar, aerian și cele provenite din amplasamentele unde se desfășoară activități industriale prevăzute în anexa nr. 1 la

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 34/2002

privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluarii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002.

21. Zona linistita într-o aglomerare - zona delimitata de către autoritățile competente, care nu este expusă unei valori a indicatorului Lzsn sau a vreunui alt indicator de zgomot, mai mare decât valoarea limita în vigoare, indiferent de sursa de zgomot.

22. Zona linistita în spațiu deschis - o zona delimitata de către autoritățile competente, care nu este expusă la zgomotul provenit din trafic, industrie sau activități recreative.

Anexa 2 INDICATORI DE ZGOMOT

1. Definirea nivelului zi-seara-noapte Lzsn

1.1.

a) Lzi este nivelul mediu de presiune sonora, ponderat A, în interval lung de timp, conform definitiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de zi dintr-un an;

b) Lseara este nivelul mediu de presiune sonora, ponderat A, în interval lung de timp, conform definitiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de seara dintr-un an;

c) Lnoapte este nivelul mediu de presiune sonora, ponderat A, în interval lung de timp, conform definitiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de noapte dintr-un an.

Ziua are 12 ore, seara are 4 ore și noaptea are 8 ore, pentru toate sursele de zgomot analizate. Intervalele orare ale acestora sunt: 07,00-19,00; 19,00-23,00 și 23,00-07,00, ora locală.

Se iau în calcul un an reprezentativ în ceea ce privește emisia de zgomot și un an mediu în privinta condițiilor meteorologice.

Se ia în considerare zgomotul incident, ceea ce înseamnă că nu se tine cont de zgomotul reflectat de fatada unei construcții. În general, acest aspect implica o corectie de 3 dB în cazul unei măsuri la care ar putea interveni zgomotul reflectat.

1.2. Alegerea poziției punctului de evaluare a Lzsn se face în funcție de scopul urmărit, astfel:

a) pentru calculul necesar realizării hartilor strategice de zgomot, în legătură cu expunerea la zgomot în interiorul sau în exteriorul clădirilor, punctele de evaluare se situeaza la 4,0 ± 0,2 m deasupra nivelului solului și la fatada cea mai expusă, prin fatada cea mai expusă se înțelege peretele exterior dinspre sursa sonora specifică și cel mai apropiat de aceasta; pentru alte scopuri se pot alege și alte poziții ale punctului de măsurare;

b) pentru masurarile necesare realizării hartilor strategice de zgomot, în legătură cu expunerea la zgomot în interiorul sau în exteriorul clădirilor, pot fi alese înălțimi diferite, dar niciodată mai mici de 1,5 m deasupra nivelului solului, iar rezultatele masurarilor se corecteaza pentru înălțimea de 4 m;

c) pentru alte scopuri, cum ar fi planificarea și zonarea acustica, pot fi alese alte înălțimi, dar acestea nu pot fi mai mici de 1,5 m deasupra nivelului solului, ca de exemplu, pentru:

- zone rurale cu case cu un singur etaj;

- proiect de măsuri locale în vederea reducerii impactului sonor asupra clădirilor locuite;

- realizarea unei harti de zgomot detaliate într-o arie limitată, prezentând expunerea la zgomot pentru fiecare locuinta.

2. Definirea indicatorului de zgomot pentru perioada de noapte Lnoapte

Indicatorul de zgomot pentru perioada de noapte Lnoapte este nivelul mediu de presiune sonora, ponderat A, în interval lung de timp, conform definitiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de noapte dintr-un an mediu, unde durata nopții este de 8 ore, în conformitate cu definitia data la pct. 1.

Se ia în calcul un an reprezentativ în ceea ce privește emisia de zgomot și un an mediu în privinta condițiilor meteorologice.

Se ia în considerare zgomotul incident, conform precizarii de la pct. 1.

Alegerea poziției punctului de evaluare este aceeași ca pentru Lzsn.

3. Indicatori suplimentari de zgomot

În completare față de Lzsn și Lnoapte și, unde este cazul, Lzi și Lseara, este avantajoasă folosirea unor indicatori de zgomot speciali și a unor valori limita corespunzătoare, în următoarele situații:

a) când sursa de zgomot considerată emite o perioadă scurta de timp (de exemplu, mai puțin de 20% din timp, raportat la suma perioadelor de zi dintr-un an sau la suma perioadelor de seara dintr-un an ori la suma perioadelor de noapte dintr-un an);

b) când numărul evenimentelor sonore, în cursul uneia sau mai multor perioade considerate, este foarte mic (de exemplu, mai puțin de un eveniment sonor pe ora).

Evenimentul sonor este definit ca un zgomot care durează mai puțin de 5 minute (cum este, de exemplu, zgomotul produs la trecerea unui tren sau a unui avion);

c) când componentele de joasa frecventa a zgomotului sunt importante;

d) când se are în vedere o protecție suplimentară în timpul zilelor de sfârșit de săptămâna sau într-o perioadă particulară a anului;

e) când se are în vedere o protecție suplimentară în perioada de zi;

f) când se are în vedere o protecție suplimentară în perioada de seara;

g) când exista o combinație a zgomotelor mai multor surse;

h) în cazul unei zone linistite în camp deschis;

i) în cazul unui zgomot conținând componente tonale importante;

j) în cazul unui zgomot cu caracter impulsiv.

Un indicator suplimentar recomandat este LAmax sau SEL (nivelul de expunere la zgomot) pentru protecția în perioada de noapte, în cazul unor vârfuri de zgomot ridicate.

Anexa 3 METODE DE EVALUARE

a indicatorilor de zgomot

1. Introducere

Valorile Lzsn și Lnoapte se determina atât prin calcul, cat și prin măsurare în punctul de evaluare.

Pentru prognoze sunt aplicabile numai metodele de calcul.

2. Metode provizorii de calcul pentru Lzsn și Lnoapte

Metodele provizorii de calcul respecta recomandarea comunitara privind Liniile directoare pentru metodele provizorii revizuite de calcul pentru zgomotul industrial, zgomotul produs de aeronave, de traficul rutier și feroviar și date privind emisiile asociate.

Până la stabilirea de către Comisia Europeană a metodelor comune de calcul se aplică următoarele metode provizorii de calcul:

a) pentru zgomot industrial: ISO 9613-2: "Acustica - Diminuarea sunetului la propagarea sa în aer liber, partea a doua: metode generale de calcul".

Pentru folosirea ISO 9613-2, datele de intrare privind emisiile se obțin prin masurarile efectuate în conformitate cu una dintre următoarele metode:

- SR ISO 8297:1999 "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere acustica pentru instalațiile industriale cu multe surse, pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustica în mediul înconjurător - metoda tehnica";

- SR EN ISO 3744:1997 "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustica - metoda tehnica aproximativă, în condiții asemănătoare de camp liber, deasupra unui plan reflectant";

- SR EN ISO 3746:1998 "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor de zgomot, cu ajutorul unei suprafețe inconjuratoare de măsurare, deasupra unui plan reflectant";

b) pentru zgomotul produs de traficul aerian, rutier și feroviar: până în momentul standardizarii metodelor de calcul de către Comitetul European pentru Standardizare se utilizează metodele stabilite la art. 6 alin. (3) lit. a) din hotărâre, pe baza metodelor provizorii practicate la nivel european.

3. Metode provizorii de măsurare pentru Lzsn și Lnoapte

Metoda de măsurare pentru Lzsn și Lnoapte se defineste pe baza SR ISO 1996-2:1995 și SR ISO 1996-1:1995.

Datele privind măsurătorile efectuate la fatada sau la un alt element reflectant trebuie corectate pentru a elimina contribuția reflexiei acestei fațade sau a elementului reflectant (în general, în cazul unei măsurători, aceasta implica o corectie de 3 dB).

Anexa 4 METODE DE EVALUARE

a efectelor dăunătoare

Relațiile doza-efect trebuie să fie folosite pentru a evalua efectul zgomotului asupra populației.

Relațiile doza-efect urmăresc, în special:

- relația dintre disconfort și Lzsn pentru zgomotul produs de trafic (rutier, feroviar și aerian) și pentru zgomotul industrial;

- relația dintre tulburarea somnului și Lnoapte pentru zgomotul produs de trafic (rutier, feroviar și aerian) și pentru zgomotul industrial.

Dacă este necesar, relațiile specifice doza-efect se prezintă pentru:

- clădiri cu izolatie specială împotriva zgomotului, astfel cum sunt definite în anexa nr. 7;

- clădiri cu o fatada linistita, conform definitiei din anexa nr. 7;

- grupuri vulnerabile de populație;

- zgomot industrial cu componente tonale importante;

- zgomot industrial cu caracter de impuls și alte cazuri speciale.

Anexa 5 CERINȚE MINIME

pentru elaborarea hartilor strategice de zgomot

1. O harta strategica de zgomot este o reprezentare a informațiilor referitoare la unul dintre următoarele aspecte:

- starea, din punct de vedere acustic, existenta, anterioară sau viitoare, în funcție de un indicator de zgomot;

- depășirea unei valori limita;

- estimarea numărului de locuințe, școli și spitale dintr-o anumită zona, expuse la anumite valori ale unui indicator de zgomot;

- estimarea numărului de persoane stabilite într-o zona expusă la zgomot.

2. Hartile strategice de zgomot pot fi prezentate publicului sub forma de:

- grafice;

- date numerice organizate în tabele;

- date numerice în format electronic.

3. Hartile strategice de zgomot pentru aglomerari trebuie să pună accent pe zgomotul emis de:

- traficul rutier;

- traficul feroviar;

- aeroporturi;

- zonele industriale, inclusiv porturi.

4. Hartile strategice de zgomot se utilizează:

- pentru a obține date care să fie trimise autorităților publice regionale pentru protecția mediului;

- ca o sursa de informații pentru cetățeni;

- ca baza pentru elaborarea planurilor de acțiune;

- ca baza de date în cazul eliberării autorizației de construcție și/sau funcționare pentru diferite clădiri cu funcțiuni ce pot avea impact negativ asupra zgomotului ambiental al zonei de amplasament;

- ca baza de date în scopul propunerilor de schimbare a regimului de trafic (rutier, feroviar, aerian), propuneri ce ar putea avea impact negativ asupra zgomotului ambiental al zonei de amplasament.

Pentru fiecare dintre aspectele prevăzute la pct. 1-4 este necesară realizarea unor harti diferite de zgomot.

5. Pentru informarea autorităților publice regionale pentru protecția mediului hartile strategice de zgomot trebuie să îndeplinească cerințele minime prevăzute la pct. 1.5, 1.6, 2.5, 2.6 și 2.7 din anexa nr. 7.

6. Pentru informarea populației și pentru realizarea planurilor de acțiune trebuie furnizate cel puțin următoarele informații:

- o prezentare grafica;

- harti care să arate depășirea unei valori limita;

- harti comparative, prin care situația existenta poate să fie comparata cu diferite situații viitoare posibile;

- harti prezentând valoarea unui indicator de zgomot, după caz, la o alta înălțime decât cea de 4 m.

7. Hartile strategice de zgomot se întocmesc pentru înălțimi de evaluare de 4 m și pentru valori ale Lzsn și Lnoapte, definite conform anexei nr. 7.

8. În cazul aglomerarilor se realizează harti strategice de zgomot separate pentru zgomotul produs de traficul rutier, de cel feroviar, de zgomotul produs de aeronave și zgomotul industrial. Se pot adauga harti și pentru alte surse de zgomot.

Anexa 6 CERINȚE MINIME

pentru realizarea planurilor de acțiune

a) Un plan de acțiune trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

1. descrierea aglomerarii, a arterelor rutiere mari, a căilor ferate importante sau a marilor aeroporturi și a altor surse de zgomot luate în considerare;

2. autoritatea sau unitatea responsabilă;

3. cadrul legal;

4. valorile limita utilizate;

5. sinteza informațiilor obținute prin hartile de zgomot;

6. evaluarea numărului de persoane expuse la zgomot;

7. identificarea problemelor și situațiilor care necesita îmbunătățiri;

8. sinteza consultărilor publice organizate;

9. informații privind măsurile de reducere a zgomotului, aflate în desfășurare;

10. informații privind proiectele de reducere a zgomotului, aflate în pregătire;

11. acțiuni pe care autoritățile competente intenționează să le ia în următorii 5 ani, inclusiv orice măsuri pentru protejarea zonelor linistite;

12. strategia pe termen lung;

13. informații financiare (dacă sunt disponibile): bugete, evaluarea cost-eficienta, evaluarea cost-profit;

14. prognoze privind evaluarea implementarii și a rezultatelor planului de acțiune.

b) Măsurile pe care autoritățile și unitățile responsabile le pot întreprinde sunt, de exemplu:

1. planificarea traficului;

2. amenajarea teritoriului;

3. măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot;

4. alegerea surselor mai silentioase;

5. măsuri de reducere sau blocare a transmiterii zgomotului;

6. introducerea parghiilor economice stimulative care să încurajeze diminuarea sau menținerea nivelurilor de zgomot, după caz.

Fiecare plan de acțiune trebuie să conțină estimari privind reducerea numărului de persoane afectate (disconfort, tulburarea somnului etc.).

Anexa 7 INFORMAȚII

care se transmit autorității publice pentru protecția mediului

Informațiile principale care se transmit autorității publice pentru protecția mediului sunt următoarele:

1. Aglomerari

1.1. Scurta descriere a aglomerarii: localizare, mărime, număr de locuitori

1.2. Autoritatea responsabilă

1.3. Programele de reducere a zgomotului aplicate anterior și măsuri curente împotriva zgomotului

1.4. Metodele de calcul și de măsurare folosite

1.5. Estimarea numărului de persoane (în sute de locuitori) care trăiesc în locuințe expuse la fiecare dintre următoarele intervale de valori ale indicatorului Lzsn în decibeli, la 4 m deasupra nivelului solului pe cea mai expusă fatada: 55-59*), 60-64*), 65-69*), 70-74, >75. Estimarea se realizează separat pentru zgomotul produs de trafic (rutier, feroviar și aerian) și pentru surse industriale. Valorile rezultate se rotunjesc la cea mai apropiată suta (de exemplu, 5.200 pentru valori între 5.150 și 5.249; 100 pentru valori între 50 și 149; 0 pentru valori mai mici de 50).

Informații referitoare la numărul de persoane din categoriile prevăzute mai sus, care locuiesc în clădiri prevăzute cu protecție specială împotriva zgomotului și fatada linistita.

1.5.1. Prin protecție specială împotriva zgomotului se înțelege izolarea corespunzătoare a unei clădiri împotriva unuia sau mai multor tipuri de zgomot ambiental, combinata cu măsuri de izolare față de zgomotul produs de propriile instalații de ventilație și condiționare a aerului, care să poată asigura menținerea nivelului ridicat de protecție împotriva zgomotului ambiental.

1.5.2. Prin fatada linistita se înțelege fatada unei clădiri la care valoarea Lzsn la 4 m deasupra nivelului solului și 2 m de fatada, pentru zgomotul emis de o sursa specifică, este mai scăzută cu 20 dB față de valoarea de la fatada la care Lzsn are valoarea cea mai mare.

Se precizează contribuțiile drumurilor principale, căilor ferate principale și aeroporturilor mari la rezultatele evaluării conform indicațiilor de mai sus.

1.6. Estimarea numărului de persoane (în sute de locuitori) care trăiesc în locuințe expuse la fiecare dintre următoarele intervale de valori ale Lnoapte în decibeli, la 4 m deasupra nivelului solului pe cea mai expusă fatada: 45-49*), 50-54*), 55-59*), 60-64*), 65-69*), >70. Estimarea se realizează separat pentru zgomotul produs de trafic (rutier, feroviar și aerian) și pentru surse industriale.

Se furnizează informații (dacă sunt disponibile) referitoare la numărul de persoane din categoriile de mai sus, care locuiesc în clădiri prevăzute cu:

- izolatie specială împotriva zgomotului, conform pct. 1.5.1;

- fatada linistita, conform pct. 1.5.2.

Trebuie, de asemenea, să se indice care este contribuția drumurilor principale, căilor ferate principale și a aeroporturilor mari la aceasta estimare.

1.7. În cazul prezentării grafice, hartile strategice trebuie să cuprindă cel puțin curbele de nivel corespunzătoare la: 60, 65, 70 și 75 dB.

1.8. Un rezumat al planului de acțiune, de maximum 10 pagini și care să acopere toate aspectele importante cuprinse în anexa nr. 6.

2. Drumuri principale, cai ferate principale și aeroporturi mari

2.1. Descriere generală a drumurilor, căilor ferate și aeroporturilor: localizare, mărime și date despre trafic

2.2. Caracterizarea împrejurimilor lor: aglomerari, sate, comune sau alte zone rurale, informații privind folosirea terenului, alte surse majore de zgomot

2.3. Programe de reducere a zgomotului realizate anterior și măsuri curente împotriva zgomotului

2.4. Metode de calcul și de măsurare utilizate

2.5. Numărul total de persoane estimat (în sute) care trăiesc în afară aglomerarilor, în clădiri expuse la fiecare dintre intervalele de valori ale Lzsn în decibeli, la 4 m deasupra nivelului solului și pe cea mai expusă fatada: 55-59*), 60-64*), 65-69*), 70-74*), >75.

Informații (dacă sunt disponibile) referitoare la numărul de persoane din categoriile de mai sus, care locuiesc în clădiri prevăzute cu:

- izolatie specială împotriva zgomotului, conform pct. 1.5.1;

- fatada linistita, conform pct. 1.5.2.

2.6. Numărul total de persoane estimat (în sute), care trăiesc în afară aglomerarilor, în clădiri expuse la fiecare dintre următoarele intervale de valori ale Lnoapte în decibeli, la 4 m deasupra solului și pe cea mai expusă fatada: 45-49*), 50-54*), 55-59*), 60-64*), 65-69*), >70.

Informații (dacă sunt disponibile) referitoare la numărul de persoane din categoriile de mai sus, care locuiesc în clădiri prevăzute cu:

- izolatie specială împotriva zgomotului, conform pct. 1.5.1;

- fatada linistita, conform pct. 1.5.2.

2.7. Suprafața totală (în kmp) expusă nivelurilor Lzsn mai mari de 55, 65 și, respectiv, 75 dB. Numărul total de clădiri estimat (în sute) și numărul total de persoane estimat (în sute), care trăiesc în fiecare dintre aceste zone. Aceste valori trebuie să cuprindă și aglomerarile.

Hartile pe care se reprezintă curbele corespunzătoare nivelurilor de 55 și 65 dB trebuie să cuprindă informații privind localizarea satelor, orașelor și aglomerarilor în cadrul zonelor delimitate de aceste curbe.

2.8. Un rezumat al planului de acțiune, care să nu depășească 10 pagini și care să acopere toate aspectele importante la care se referă anexa nr. 6.

-------------