Decizia nr. 150/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (4), ale art. 33 alin. (1) și ale art. 64 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și a celor ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Aurelia Popa - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (4), ale art. 33 alin. (1) și ale
art. 64 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și a celor ale
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Dan Niță în Dosarul nr. 5.085/2004 al Tribunalului Iași.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (4) și ale
art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , în conformitate cu dispozițiile
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, întrucât nu au legătură cu obiectul cauzei deduse judecății. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001
și ale
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 , se apreciază că aceasta este neîntemeiată, întrucât inexistența unei căi de atac împotriva hotărârii de validare a primarului se datorează specificului activităților și operațiunilor electorale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 21 iulie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 5.085/2004, Tribunalul Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (4), ale art. 33 alin. (1) și ale
art. 64 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și a celor ale
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Dan Niță într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului introdus împotriva sentinței instanței de fond prin care a fost respinsă ca inadmisibilă contestația formulată de acesta împotriva validării și alegerii în funcția de primar.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 32 alin. (4), ale art. 33 alin. (1) și ale
art. 64 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și cele ale
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21, precum și celor ale art. 126 alin. (6). În acest sens autorul excepției apreciază că "nu există nici un motiv ca hotărârile de validare a consilierilor locali și a consilierilor județeni să poată fi atacate în contencios administrativ [conform prevederilor
art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001
a administrației publice locale], iar pentru hotărârea de validare a primarului să nu existe vreo cale de atac". Autorul excepției consideră că se încalcă "prevederile art. 21 din Constituție, precum și principiul competenței exclusive a instanțelor judecătorești în materie de contencios administrativ, prevăzut de art. 126 alin. (6) din Constituție". De asemenea, se mai susține că "exprimarea eliptică a
art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 ", la care trimite
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 , "este acoperită de
art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001
și de art. 72 din aceeași lege", în sensul că hotărârea de validare a primarului este supusă căilor de atac, iar o interpretare contrară ar duce la concluzia neconstituționalității atât a dispozițiilor art. 32 alin. (4), ale art. 33 alin. (1) și ale
art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , cât și a celor ale
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 .
Tribunalul Iași consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În susținerea acestei opinii instanța apreciază că prin "dispozițiile
art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , lege organică, s-a adus o limitare a exercițiului dreptului de a contesta hotărârea de validare a primarului, motivată, în primul rând, de necesitatea ocrotirii interesului general al societății referitor la desfășurarea cu celeritate a procedurilor electorale și, în al doilea rând, de faptul că
conține reglementări cu privire la mijloacele puse la dispoziția persoanelor interesate de a contesta candidaturile depuse (art. 48), la modalitatea de desfășurare a campaniei electorale (art. 73), modalitatea de desfășurare a operațiunilor de votare", ceea ce nu încalcă prevederile art. 21 din Constituție, fiind în concordanță și cu textul constituțional al art. 52.
De asemenea, instanța arată că "alianțele politice, partidele, alianțele electorale sau candidații independenți care au participat la alegeri puteau formula sesizare cu privire la frauda electorală în termen de 48 de ore de la deschiderea urnelor, sub sancțiunea decăderii, la Biroul Electoral Central potrivit
art. 33 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 67/2004 ".
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă în ceea ce privește dispozițiile art. 32 alin. (4) și ale
art. 33 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , iar în ceea ce privește art. 64 alin. (1) din aceeași lege și
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 , este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere Guvernul arată că prevederile art. 32 alin. (4) și ale
art. 33 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001
se referă la procedura de validare a consilierilor locali "și nu au legătură cu cauza dedusă judecății care are ca obiect soluționarea recursului împotriva sentinței civile privind validarea unui primar". În consecință, potrivit prevederilor
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Guvernul susține că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (4) și ale
art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001
este inadmisibilă.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a
art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001
și a
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 , Guvernul apreciază, în esență, că aceste texte de lege nu încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 și ale art. 126 alin. (6), având în vedere că art. 52 din Constituție, "instituind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține recunoașterea dreptului sau interesului său, anularea actului și repararea pagubei, prevede că limitele și condițiile exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică".
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens se consideră că prevederile legale criticate nu încalcă textul art. 21 din Constituție, având în vedere faptul că "liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului". Pe cale de consecință, consideră Avocatul Poporului, "legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, cum sunt și cele legate de desfășurarea alegerilor locale, reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale, impuse de interesul asigurării stabilității rezultatelor alegerilor". De asemenea, se mai susține că "aplicarea în această materie a normelor de drept comun ar însemna, practic, să se împiedice desfășurarea alegerilor sau să se pună sub semnul incertitudinii un timp îndelungat rezultatele acestora". În acest sens se invocă și
Decizia Curții Constituționale nr. 332 din 3 decembrie 2002 .
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 32 alin. (4), ale art. 33 alin. (1) și ale
art. 64 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele ale
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004.
Dispozițiile art. 32 alin. (4), ale art. 33 alin. (1) și ale
art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001
au următorul cuprins:
- Art. 32 alin. (4): "Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii privind alegerile locale.";
- Art. 33 alin. (1): "Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesați la instanța de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenți de la ședință, de la comunicare.";
- Art. 64 alin. (1): "Hotărârea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacată de cel interesat în termen de 5 zile de la pronunțare, la instanța de contencios administrativ."
Articolul 33
alin. (3) din Legea nr. 67/2004
prevede: "În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau candidații independenți care au participat la alegeri și numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluționată până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I."
Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 21 și cele ale art. 126 alin. (6). Este de observat că autorul excepției de neconstituționalitate, deși invocă, în susținerea criticii sale, întregul cuprins al textelor art. 21 și art. 126 alin. (6) din Constituție, în realitate se referă numai la incidența dispozițiilor art. 21 alin. (1)-(3) și ale art. 126 alin. (6) teza întâi, potrivit cărora:
- Art. 21 alin. (1)-(3): "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.";
- Art. 126 alin. (6): "Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar [...]."
În esență, autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că lipsa unei căi de atac împotriva hotărârii de validare a primarului este de natură a încălca dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3), precum și pe cele ale art. 126 alin. (6).
Analizând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea observă că dispozițiile art. 32 alin. (4) și ale
art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001
cuprind reglementări referitoare la validarea alegerii consilierilor în consiliile locale. Or, cauza aflată pe rolul instanței de judecată, în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, are ca obiect contestația introdusă de autorul excepției de neconstituționalitate împotriva hotărârii de validare a alegerii unei persoane în funcția de primar. Astfel, Curtea constată că, în conformitate cu prevederile
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (4) și ale
art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001
este inadmisibilă, aceste dispoziții neavând legătură cu obiectul cauzei deduse judecății.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate formulată cu privire la dispozițiile
art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001
și la cele ale
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 , criticate sub aspectul încălcării prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) și a celor ale art. 126 alin. (6) din Constituție, Curtea observă că, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", respectiv, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". Prin urmare, posibilitatea instituirii căilor de atac în materie electorală este la latitudinea legiuitorului. Așa cum a statuat Plenul Curții Constituționale prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, "legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale". De asemenea, prin decizia respectivă, Curtea a stabilit că "accesul la structurile judecătorești și la mijloacele procedurale, inclusiv la căile de atac, se face cu respectarea regulilor de competență și procedură de judecată stabilite de lege".
Susținerea autorului excepției privind neconstituționalitatea dispozițiilor
art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , cu motivarea că nu prevede și posibilitatea recursului împotriva hotărârii prin care instanța validează alegerea primarului, și, astfel, încalcă textul art. 126 alin. (6) din Constituție, este neîntemeiată. Dispoziția constituțională invocată se referă la controlul judecătoresc al actelor administrative pe calea contenciosului administrativ. În cauza de față însă validarea alegerii primarului s-a făcut printr-o hotărâre judecătorească, conform legii, iar nu printr-un act administrativ.
Curtea constată că soluția legislativă prevăzută de dispozițiile
art. 64 alin. (1) din Legea nr. 215/2001
și ale
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale se justifică în materie electorală, care impune asigurarea celerității. În ceea ce privește frauda electorală, constatarea acesteia și anularea alegerilor sunt date în competența specială a Biroului Electoral Central, care poate fi sesizat numai de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale și candidații independenți, conform
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 , iar nu și de candidații propuși pe listele de partid, cum este cazul părții care a invocat această excepție.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (4) și ale
art. 33 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Dan Niță în Dosarul nr. 5.085/2004 al Tribunalului Iași.
II. Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 64 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și a celor ale
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de același autor în același dosar.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din 17 martie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Benke Karoly
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.