Decizia nr. 157/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 85 din Legea nr. 303/2004

privind statutul magistraților, excepție ridicată de Matrona Bică în Dosarul nr. 2.796/2004 al Tribunalului Tulcea.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 52D/2005 care are ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Ștefan Bouroș în Dosarul nr. 2.797/2004 al Tribunalului Tulcea.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, având în vedere identitatea de obiect a acestora.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 52D/2005 la Dosarul nr. 51D/2005, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, întrucât critica de neconstituționalitate vizează, în fapt, o omisiune legislativă asupra căreia Curtea Constituțională nu are competența de a se pronunța. În ceea ce privește dispozițiile

art. 85 din Legea nr. 164/2001

arată că tratamentul juridic diferit instituit prin acestea este justificat de statutul special pe care îl au magistrații.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 23 decembrie 2004, pronunțate în dosarele nr. 2.796/2004 și nr. 2.797/2004, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 85 din Legea nr. 303/2004

privind statutul magistraților. Excepția a fost ridicată de Matrona Bică și de Ștefan Bouroș cu prilejul soluționării unor contestații formulate împotriva deciziilor Casei județene de pensii Tulcea privind recalcularea pensiilor.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textul de lege criticat contravine dispozițiilor principiului constituțional al egalității în drepturi. În acest sens, arată că

art. 85 din Legea nr. 303/2004

nu prevede luarea în calcul la stabilirea vechimii în magistratură și a perioadei în care magistratul a urmat cursurile de zi ale învățământului juridic superior. Așa fiind, aceste prevederi legale creează o situație discriminatorie în raport cu celelalte categorii de pensionari, care, potrivit

art. 169 alin. (1^1) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, beneficiază, la stabilirea stagiului de cotizare, și de luarea în calcul a perioadei studiilor superioare, urmate și absolvite la cursuri de zi.

Tribunalul Tulcea apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, faptul că, potrivit

art. 169 alin. (1^1) din Legea nr. 19/2000 , perioada studiilor superioare este luată în calcul la stabilirea stagiului de cotizare nu atrage după sine concluzia că o lege specială ulterioară, cum este

Legea nr. 303/2004 , trebuia să prevadă că aceeași perioadă constituie și vechime în magistratură. De asemenea, arată că dispozițiile legii speciale se completează cu dreptul comun în materie, respectiv

Legea nr. 19/2000 . Prin urmare, "pensia de serviciu a rămas stabilită conform legii speciale, fără a aduce nici o atingere cuantumului acesteia, iar pensionarea necontributivă s-a calculat conform legii care constituie dreptul comun în materie". În sfârșit, arată că, "fiind vorba de o perioadă necontributivă, legiuitorul nu putea să dispună între diferitele categorii de persoane care au absolvit o facultate sau alta, abia într-o asemenea situație creând un regim discriminatoriu".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că între categoria celor pensionați în baza sistemului public de pensii și magistrații pensionari nu se poate pune problema existenței unei discriminări, atâta vreme cât ne aflăm în prezența a două sisteme de pensionare bazate pe criterii și condiții diferite, deosebiri care le justifică existența distinctă. De asemenea, menționează că recunoașterea posibilității de a obține pensie de serviciu este un beneficiu acordat de lege unor categorii profesionale și tocmai aspectele distincte față de reglementarea-cadru în materia pensiilor justifică o lege specială. În sfârșit, amintește că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, instituirea de regimuri juridice diferite în situații care impun rezolvări diferite nu poate fi apreciată drept o încălcare a principiului egalității în fața legii.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 85 din Legea nr. 303/2004

nu contravin prevederilor art. 16 din Constituție. Astfel, arată că textul legal criticat se aplică tuturor categoriilor de persoane prevăzute în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare. În același sens, amintește jurisprudența Curții Constituționale în care s-a statuat că principiul egalității presupune ca la situații egale să corespundă un tratament egal, iar violarea acestui principiu există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. În același timp observă că prin excepția de neconstituționalitate autorul acesteia solicită în realitate extinderea dispozițiilor legale criticate și la alte situații care nu sunt prevăzute de

art. 85 din Legea nr. 303/2004 , dar se regăsesc în cuprinsul

art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 , or, amintește că instanța de contencios constituțional nu are competența de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, devenind astfel un "legislator pozitiv", și nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor deja existente.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile

art. 85 din Legea nr. 303/2004

privind statutul magistraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, dispoziții potrivit cărora: "Constituie vechime în magistratură perioada în care magistratul sau persoana asimilată acestuia a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică din fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție sau personal de specialitate juridică asimilat magistraților, precum și perioada în care o persoană a fost avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, potrivit prezentei legi."

În susținerea neconstituționalității acestui text de lege autorii acesteia invocă dispozițiile art. 16 din Constituție. Curtea observă însă că în realitate criticile de neconstituționalitate sunt raportate doar la prevederile alin. (1) al art. 16, prevederi potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit

art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, la stabilirea stagiului de cotizare, în vederea acordării pensiei și a altor drepturi în sistemul public, se ia în calcul, ca perioadă necontributivă asimilată, și perioada în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, cu condiția absolvirii. Aceste reglementări sunt aplicabile, deopotrivă, tuturor persoanelor care solicită acordarea drepturilor de asigurări sociale. Conform art. 169 alin. (1^1) din aceeași lege, în cazul recalculării la cerere a pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 19/2000

se ia în calcul și stagiul de cotizare asimilat prevăzut de art. 38 alin. (1) lit. b).

Spre deosebire de aceste prevederi legale, dispozițiile

art. 85 din Legea nr. 303/2004 , criticat de autorul excepției, reglementează vechimea în magistratură, respectiv funcțiile îndeplinite care sunt cuprinse în această noțiune. Vechimea în magistratură constituie temeiul acordării unor drepturi specifice acestei categorii profesionale, printre care și pensia de serviciu pentru magistrați. Acest tip special de pensie are două componente: o parte achitată din fondurile de asigurări sociale din sistemul public și o parte acordată de la bugetul de stat.

Perioada studiilor universitare se ia în calcul la stabilirea părții de pensie cuvenite din sistemul public de asigurări sociale, în mod egal, pentru toți asigurații. Legiuitorul a optat însă, fără a încălca nici o dispoziție constituțională, în sensul că perioada studiilor juridice nu trebuie inclusă în calculul vechimii în magistratură, care este temei al stabilirii pensiei de serviciu.

Curtea constată însă că, din modul în care a fost formulată excepția de neconstituționalitate, autorii acesteia nu critică

art. 85 din Legea nr. 303/2004

pentru cuprinsul său, ci pentru ceea ce lipsește acestui text de lege. În consecință, față de dispozițiile

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 85 din Legea nr. 303/2004

privind statutul magistraților, excepție ridicată de Matrona Bică în Dosarul nr. 2.796/2004 al Tribunalului Tulcea și de Ștefan Bouroș în Dosarul nr. 2.797/2004 al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2005.