Ordinul nr. 408/2005
pentru aprobarea Ghidului privind procedura care trebuie urmată de autoritățile competente în desfășurarea activității de farmacovigilenta
prezumat în vigoare
Având în vedere:
- prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 125/1998
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 594/2002 , cu modificările și completările ulterioare;
- prevederile
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 152/1999
privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 336/2002 , cu modificările și completările ulterioare,
vazand Referatul de aprobare al Direcției generale farmaceutice și aparatura medicală nr. MC 4.932 din 19 aprilie 2005,
în temeiul
Hotărârii Guvernului nr. 168/2005
privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății,
ministrul sănătății emite următorul ordin:
Articolul 1
Se aprobă Ghidul privind procedura care trebuie urmată de autoritățile competente în desfășurarea activității de farmacovigilenta, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga orice dispoziție contrară.
Articolul 3
Agenția Naționala a Medicamentului va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 4
Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sănătății, Mircea Cinteza București, 19 aprilie 2005. Nr. 408.
Anexa GHID
privind procedura care trebuie urmată de autoritățile competente
în desfășurarea activității de farmacovigilenta
Capitolul I Introducere și baze legale
Articolul 1
În conformitate cu prevederile Reglementărilor privind activitatea de farmacovigilenta, în România trebuie să funcționeze un sistem național de farmacovigilenta care are rolul de a colecta și evalua informații despre reactiile adverse ale medicamentelor autorizate de punere pe piața.
De asemenea, Agenția Naționala a Medicamentului (ANM) trebuie să ia toate măsurile adecvate pentru a incuraja medicii terapeuti să raporteze reactiile adverse suspectate și pentru a obliga deținătorii autorizației de punere pe piața (DAPP) sa colecteze sistematic informații despre riscurile referitoare la medicamentele lor autorizate de punere pe piața în România și să le transmită ANM.
Articolul 2
În prezentul Ghid sunt descrise cerințele și procedurile implicate în sistemul național de farmacovigilenta cu referire la medicamentele autorizate în România, acoperind colectarea și evaluarea tuturor informațiilor utile în supravegherea medicamentelor.
Capitolul II Organizarea sistemului de farmacovigilenta
Articolul 3
Sistemul național de farmacovigilenta din România este coordonat de Compartimentul de farmacovigilenta din Departamentul evaluare-autorizare al ANM, care acționează ca și Centru Național de Farmacovigilenta (CNFV) cu atribuții în primirea și evaluarea tuturor datelor de farmacovigilenta.
CNFV trebuie să aibă capacitatea de a utiliza aceste date de farmacovigilenta într-un mod care este compatibil cu procedurile folosite în statele membre ale Uniunii Europene (UE) și de către Agenția Europeană pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA) pentru ca aceste date să poată fi transferate între părțile interesate.
Articolul 4
CNFV din România cooperează cu Grupul de lucru de farmacovigilenta al EMEA care acționează ca un forum pentru discuții, dezvoltarea consensului și coordonarea problemelor de farmacovigilenta la nivelul Comunității Europene.
Articolul 5
ANM cooperează de asemenea cu Centrul Colaborativ al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Monitorizarea Internationala a Medicamentului prin CNFV.
Capitolul III Gestionarea datelor de farmacovigilenta
III.1. Sistemul de raportare spontana
III.1.1. Introducere
Articolul 6
CNFV trebuie să dețină un sistem pentru colectarea rapoartelor de reactii adverse spontane suspectate, primite de la medici (de ex. sistem poștal sau electronic) și de la DAPP.
CNFV trebuie să coopereze cu medicii pentru a stimula constientizarea importantei sistemului de raportare și încurajarea raportarii (de ex. prin furnizarea unui sistem ușor de raportare și feed-back după fiecare raport).
CNFV colaborează cu unitățile teritoriale de inspecție ale ANM în ceea ce privește stimularea raportarii de reactii adverse și furnizarea informațiilor privind farmacovigilenta.
Articolul 7
CNFV trebuie să colaboreze cu medicii pentru a asigura raportarea adecvată de reactii adverse către ANM; în acest scop este de dorit ca ANM sa ia măsurile necesare pentru ca:
- raportarea reactiilor adverse să se facă cat se poate de simplu;
- toate reactiile adverse să fie confirmate când este cazul și să fie furnizate informații suplimentare solicitate de medici;
- să fie menținut un contact regulat între CNFV și medici prin:
● publicarea regulată a unui buletin de farmacovigilenta,
● trimiterea de scrisori "Stimata doamna/Stimate domnule doctor" când este cazul (de către ANM și/sau DAPP),
● furnizarea informatiei solicitate de la caz la caz, dacă este posibil.
III.1.2. Principii generale ale sistemului de raportare spontana
Articolul 8
Medicii sau DAPP raportează la ANM-CNFV o reactie adversa suspectata în legătură cu unul sau mai multe medicamente; rapoartele se fac în scris (utilizând formularele de raportare) sau electronic.
Rapoartele sunt colectate și validate de către CNFV și sunt introduse într-o baza de date; reactiile adverse grave trebuie să fie tratate în regim de maxima prioritate.
Baza de date este utilizata pentru a identifica semnalele potențiale și a analiza datele în scopul clarificarii factorilor de risc, a modificărilor evidente în profilul raportarii etc.
Rapoartele de caz trebuie să fie accesibile pentru EMEA în cazul medicamentelor autorizate centralizat, autorităților competente din statele membre ale UE, dacă este cazul, și DAPP implicați.
Articolul 9
Următoarele aspecte privesc ANM și sunt independente de structura sistemului național de farmacovigilenta:
- colectarea și validarea raportului de caz și stocarea acestuia;
- procesarea raportului de caz (evaluarea și prezentarea pentru transmitere), informații feedback;
- protejarea confidențialității și securității datelor, controlul calității datelor și asigurarea calității lor.
III.1.3. Colectarea și validarea raportului de caz
Articolul 10
Aceasta implica colectarea și validarea datelor primare, ex. transmiterea datelor de la raportor la ANM-CNFV.
Pentru validarea și administrarea rapoartelor transmise electronic trebuie urmate proceduri operationale specifice.
III.1.3.1. Colectarea raportului de caz
Articolul 11
Un raport spontan de farmacovigilenta implica un singur caz, un pacient, un raportor identificabil, una sau mai multe reactii suspectate și unul sau mai multe medicamente suspectate; în regim de urgenta vor fi primite cazurile grave raportate de medici.
III.1.3.2. Validarea raportului de caz
Articolul 12
Când la un pacient apar mai multe reactii suspectate la unul sau mai multe medicamente suspectate, dar sunt considerate a fi reactii independente, ele trebuie tratate ca rapoarte separate.
Dacă se considera necesar, mai ales în cazul reactiilor grave și neașteptate, datele din raport privind pacientul, medicamentele luate, reactiile, inclusiv semne, simptome și analize de laborator, trebuie să fie confirmate prin copii ale celor mai importante și relevante documente originale (formularele de ieșire din spital, rapoartele specialistului, teste de laborator, prescripții și rapoarte post-mortem).
Articolul 13
Trebuie evaluat în conformitate cu datele solicitate, dacă rapoartele sunt complete (a se vedea III.1.5.4 - Prezentarea cazului individual pentru transmitere).
Articolul 14
Rapoartele incomplete, mai ales cele care privesc reactii neașteptate sau grave, trebuie să fie urmărite prompt și cu atenție pentru a obține informații suplimentare de la raportorul inițial sau din alte surse disponibile.
În unele cazuri, poate fi de asemenea adecvată continuarea supravegherii pentru a obține date despre rezultatul pe termen lung al reacției.
Articolul 15
Un raport de reactie adversa trebuie să conțină următoarele informații: un medic identificabil, un pacient identificabil, cel puțin o substanța/un medicament suspectat și cel puțin o reactie adversa suspectata.
Acestea reprezintă minimum de informații, care permite introducerea cazului în baza de date și îl face disponibil pentru generarea semnalului în scopul de a facilita evaluarea cazurilor.
Trebuie făcut orice efort pentru a obține informații complete când este posibil.
Articolul 16
Este suspectata apariția unei reactii adverse dacă, fie medicul care raportează, fie DAPP, crede ca exista o relație cauzala posibila între reactia adversa și medicamentul în cauza.
Dacă o reactie este raportată spontan, aceasta implica în mod obișnuit o judecata pozitiva din partea raportorului în afară de cazul când cel care raportează da explicit o judecata negativa a relatiei cauzale.
III.1.4. Stocarea raportului de caz
Articolul 17
Datele inițiale primare (pe suport de hârtie) trebuie stocate și tratate în același fel ca oricare alte documente medicale, cu respectul corespunzător pentru confidențialitate.
Articolul 18
Rapoartele de caz, trebuie stocate de către CNFV într-o baza de date.
Stocarea datelor trebuie să asigure accesibilitatea permanenta la acestea, la orice moment rezonabil.
III.1.4.1. Intrarea datelor (în baza de date)
Articolul 19
Conformitatea datelor stocate cu raportul inițial trebuie să fie asigurată prin utilizarea unei proceduri standard de operare specifice.
III.1.4.2. Trasabilitatea
Articolul 20
Stocarea datelor trebuie să asigure posibilitatea urmăririi (trasabilitatea) tuturor datelor intrate sau modificate incluzând datele și sursele informațiilor primite, datele și destinatiile informațiilor transmise.
III.1.4.3. Terminologii
Articolul 21
Se recomanda utilizarea terminologiei medicale MedDRA care este terminologia agreată internațional.
Rapoartele intrate în baza de date trebuie să fie codificate în concordanta cu terminologiile acceptate internațional (MedDRA, WHO ART, ICD 9, ATC) care sunt compatibile cu MedDRA versiunea curenta disponibilă.
Termenii reacției adverse trebuie să fie introdusi ca termenul cel mai apropiat disponibil în terminologie, și, dacă este posibil, de asemenea cu cuvintele originale ale raportorului.
Utilizarea terminologiilor trebuie să fie monitorizata și validată, fie sistematic, fie prin evaluare obișnuită facuta la întâmplare.
Personalul care controlează intrarea datelor trebuie instruit în utilizarea terminologiilor și trebuie verificata competența lor.
III.1.5. Procesarea raportului de caz: evaluarea gravitatii, a măsurii în care se poate aștepta apariția reacției și prezentarea pentru transmitere
Articolul 22
Procesarea raportului de caz implica evaluarea datelor în cazuri individuale, identificarea cazurilor individuale care necesita o manevrare specifică, recunoașterea și procesarea alertelor și orice alta procesare a datelor referitoare la cazurile multiple.
III.1.5.1. Evaluarea datelor în cazuri individuale
Articolul 23
Evaluarea datelor include validarea raportului de caz și determinarea gravitatii și a măsurii în care se poate aștepta apariția reacției adverse.
Acești termeni (gravitate și măsura în care se poate aștepta apariția reacției adverse) au înțeles specific în contextul evaluării raportului de reactie adversa.
Evaluarea probabilitatii relatiei cauzale dintre medicament și reactia/reactiile suspectata/suspectate este efectuată când se considera necesar.
Toate metodele utilizate pentru a evalua acești parametri trebuie să fie documentate.
Evaluatorii trebuie instruiti în metodele utilizate și instruirea lor trebuie verificata.
III.1.5.2. Gestionarea rapoartelor duplicat
Articolul 24
Unele cazuri, în special cele care sunt grave, vor fi probabil raportate la ANM-CNFV de la mai mult decât o sursa sau de la o singura sursa prin mai mult decât un canal.
ANM-CNFV trebuie să facă orice efort pentru a garanta ca rapoartele de caz conțin informații suficiente pentru a identifica astfel de duplicate de ex. initialele de la pacient/medic (raportor) (sau numele dacă este permis), adrese, data nașterii, alte date.
Baza de date trebuie revazuta regulat pentru a identifica duplicatele în concordanta cu procedurile ANM-CNFV.
După identificare, duplicatele trebuie să fie semnalate ca atare.
III.1.5.3. Identificarea cazurilor individuale care necesita o manevrare specifică
Articolul 25
Gestionarea bazei de date trebuie să asigure concordanta cu reglementările (de ex. identificarea cazurilor semnalate ca grave sau neașteptate și a oricărei alte circumstanțe care necesita gestionare sau transmitere specifice).
Trebuie sa existe proceduri care să asigure ca aceste cazuri identificate și procesate anterior sunt identificate ca atare și nu sunt procesate sau transmise repetat ca și cazuri noi (a se vedea III.1.4.2. Trasabilitatea).
III.1.5.4. Prezentarea cazului individual pentru transmitere
Articolul 26
Cazurile trimise către alte autorități competente sau DAPP trebuie prezentate în formatele prevăzute în ghidurile europene.
III.1.5.5. Procesarea cazului multiplu și identificarea alertei
Articolul 27
Gestionarea bazei de date trebuie să permită utilizatorilor sa identifice cazul multiplu sau tendinta care indica un semnal.
Odată ce un posibil semnal a fost identificat, trebuie evaluată posibilitatea relatiei cauzale.
În aceste cazuri, toate rapoartele reactiilor adverse trebuie să fie clasificate conform cu preferintele sau cerințele naționale, utilizând metodologia acceptată la nivel național sau internațional.
Toate rapoartele care îndeplinesc cerința minima de informare trebuie să fie incluse într-o analiza completa.
Anumite analize (de ex. acelea referitoare la rolul factorilor de risc) pot să se limiteze la cazuri unde este disponibilă o informație suficienta, dar trebuie clarificat ca aceasta este un subset al datelor.
Articolul 28
Procesarea cazului multiplu trebuie să permită clasificarea cazului în funcție de termenii acceptați (a se vedea III.1.4.3. - Terminologii).
Trebuie să fie specificată terminologia utilizata pentru cazul multiplu.
Articolul 29
Autoritățile competente și DAPP trebuie să se informeze între ei asupra semnalelor identificate care pot avea un impact asupra raportului beneficiu/risc al medicamentului.
Când este cazul, ANM-CNFV trebuie să utilizeze Sistemul de alerta rapida/informație non-urgenta.
III.1.6. Informarea părților interesate
Articolul 30
ANM-CNFV trebuie să asigure informarea raportorului/raportorilor cazului despre primirea raportului și sa îi/le furnizeze, dacă este cazul, numărul de referința alocat precum și informații suplimentare, dacă acestea sunt cerute.
Articolul 31
ANM-CNFV trebuie să asigure transmiterea datelor despre reactiile adverse către DAPP la solicitarea acestuia.
Articolul 32
ANM-CNFV trebuie, de asemenea, să se asigure ca medicii (și când este necesar pacientii tratați) sunt informati asupra oricăror modificări semnificative, acolo unde este cazul, în RCP și a oricăror riscuri suspectate care necesita vigilenta.
Articolul 33
ANM-CNFV trebuie să garanteze ca informația este furnizată corect și la timp organismelor internaționale, în special OMS.
III.1.7. Controlul calității și asigurarea calității
Articolul 34
Controlul calității și asigurarea calității privesc fiecare etapa din procesele descrise mai sus.
ANM-CNFV trebuie să funcționeze în ritmul de asigurare a calității și sa elaboreze și sa implementeze procedurile standard de operare necesare.
III.1.8. Confidențialitatea și securitatea datelor
Articolul 35
Trebuie păstrată întotdeauna confidențialitatea fisei pacientului incluzând identitatea, dacă este data; când este cazul trebuie păstrată corespunzător și confidențialitatea identității personalului sanitar, în conformitate cu legislația în vigoare.
Articolul 36
La fiecare etapa de stocare și procesare a datelor de farmacovigilenta trebuie luate toate măsurile pentru a asigura securitatea și confidențialitatea datelor.
Aceasta implica controlul strict al accesului la documente și baza de date, al personalului autorizat care este implicat în păstrarea confidențialității medicale și administrative a datelor.
Aceasta securitate se extinde la tot traseul pe care parcurg datele.
Informația privind raportul de caz trebuie furnizată numai sub forma anonima.
Articolul 37
Trebuie luate măsuri pentru asigurarea securității datelor și a imposibilității modificării datelor în timpul transferului.
III.2. Date de farmacovigilenta provenite de la compania farmaceutica
III.2.1. Introducere
Articolul 38
În concordanta cu legislația în vigoare, DAPP trebuie să garanteze ca are un sistem de farmacovigilenta corespunzător prin care să își asume răspunderea pentru produsele sale existente pe piața și sa garanteze ca pot fi luate măsurile corespunzătoare atunci când este necesar.
Articolul 39
Informațiile despre farmacovigilenta provenite de la compania farmaceutica pot fi:
- Rapoarte de reactii adverse individuale
- Rapoarte periodice actualizate referitoare la siguranța (RPAS)
- Rapoarte ale studiilor de siguranță post-autorizare sponsorizate de companie
III.2.2. Rapoarte de reactii adverse individuale
Articolul 40
CNFV trebuie să se asigure ca toate rapoartele depuse de către DAPP sunt conforme cu cerințele legislației în domeniu.
CNFV trebuie să asigure validarea și verificarea datelor incluse în aceste rapoarte de caz, în măsura în care este posibil.
CNFV trebuie să se asigure ca aceste rapoarte sunt urmărite cu atenție de către DAPP pentru a îmbunătăți calitatea datelor disponibile și pentru a usura evaluarea cauzalitatii.
CNFV trebuie să se asigure ca are capacitatea de a trimite și primi electronic rapoarte ADR și sa încurajeze DAPP să facă aceasta într-un format definit.
III.2.3. Rapoartele periodice actualizate referitoare la siguranța (RPAS)
Articolul 41
Un raport periodic actualizat referitor la siguranța (RPAS), are scopul de a furniza autorităților competente o actualizare a întregii experiențe de siguranță a medicamentului, la perioade definite de timp, după autorizare.
CNFV trebuie să evalueze aceste rapoarte pentru medicamentele autorizate prin procedura naționala.
Articolul 42
Din motive de ordin practic, RPAS pentru medicamentele autorizate prin procedura de recunoaștere mutuala sunt evaluate de către Statul Membru de Referința (SMR).
Un raport de evaluare este transmis de către SMR la toate autoritățile competente implicate în decurs de 6 săptămâni de la primirea RPAS.
Articolul 43
În cazul medicamentelor autorizate prin procedura naționala orice acțiune/măsura majoră (de ex. variatie, suspendarea sau retragerea autorizației de punere pe piața) considerată necesară ca rezultat al unei astfel de evaluări trebuie anunțată EMEA și alte autorități competente în concordanta cu procedurile stabilite.
Articolul 44
RPAS pentru produsele autorizate prin procedura centralizata sunt evaluate de către raportor în concordanta cu orarul/planificarea agreat/agreată de către Comitetul pentru Medicamente de Uz Uman (Committee for Human Medicinal Products = CHMP). (a se vedea III.4.4 Evaluarea Raportului final al studiilor de siguranță post-autorizare, sponsorizate de companiile farmaceutice).
III.2.4. Studiile de siguranță post-autorizare sponsorizate de compania farmaceutica
Articolul 45
Aceste studii sunt în mod normal efectuate pentru a evalua siguranța clinica a medicamentelor utilizate în practica clinica de rutina; ele pot fi generatoare de ipoteze sau probatoare de ipoteze.
Este recomandabil ca DAPP care își propune să efectueze astfel de studii sa discute proiectul protocolului cu ANM în conformitate cu prevederile
Ordinului ministrului sănătății nr. 615/21.05.2004
pentru aprobarea Reglementărilor privind implementarea regulilor de buna practica în desfășurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman.
Articolul 46
CNFV poate analiza în mod regulat studiile care se desfășoară sub jurisdicția sa.
Toate reactiile adverse grave care rezultă din aceste studii trebuie depuse pentru examinare pe calea obișnuită de către DAPP/investigator și trebuie să fie în acord cu prevederile prezentului capitol.
Articolul 47
La terminarea fiecărui studiu, trebuie evaluat raportul final și, în cazul produselor autorizate prin procedura naționala, toate datele relevante (de ex. indicarea modificărilor semnificative ale frecvenței reactiilor adverse cunoscute, apariția reactiilor adverse neașteptate, interactiuni noi) trebuie să fie încorporate în RCP și, dacă este cazul, trebuie înștiințate alte autorități competente și EMEA (a se vedea III.4.3 Transmiterea și administrarea semnalelor detectate).
III.2.5. Comunicarea între DAPP și ANM
Articolul 48
ANM-CNFV trebuie să asigure comunicarea cu DAPP în concordanta cu legislația și ghidurile existente.
III.3. Date de farmacovigilenta provenite din alte surse
III.3.1. Scheme de monitorizare intensiva
Articolul 49
Monitorizarea intensiva este definită ca un sistem de colationare a rapoartelor din arii desemnate (de ex. spitale sau anumiti medici cu practica comunitara).
ANM-CNFV poate fi implicata în redactarea protocolului pentru aceasta colectare de date sau va fi informată ca aceasta monitorizare are loc.
Articolul 50
În cazul autorizării anumitor medicamente poate fi considerată potrivita impunerea unor cerințe specifice medicului cu privire la raportarea reactiilor grave și neașteptate la medicamentele respective și introducerea acestor cerințe ca o condiție a utilizării produsului în termenii autorizației de punere pe piața.
Articolul 51
CNFV trebuie să garanteze ca datele și rapoartele sunt colectate la intervale stabilite utilizând un format corespunzător.
III.3.2. Date despre utilizarea gresita/abuzul de medicamente
Articolul 52
Rapoartele reactiilor adverse suspectate datorate utilizării gresite și abuzului de medicamente (asociate utilizării terapeutice a acestora) și care sunt primite de CNFV (pe calea rapoartelor spontane, rapoarte de la compania farmaceutica etc.) trebuie să fie procesate în același mod ca și alte tipuri de reactii.
III.3.3. Alte date de farmacovigilenta
Articolul 53
Aceste date includ cifre privind utilizarea medicamentelor, rapoartele publicate privind reactiile adverse, studii farmacoepidemiologice conduse de organizații - altele decât DAPP, studii non-clinice sau date semnificative de calitate și rapoarte asupra unor produse care nu sunt comercializate în mod frecvent în România sau Comunitate.
Acestea sunt importante pentru determinarea frecvenței reactiilor adverse neașteptate, interactiunilor noi etc. și analiza globală a raportului beneficiu/risc.
În aceste cazuri (de exemplu din studiile farmacoepidemiologice) în care datele semnificative au fost primite din aceste surse, aceste constatări pot fi transmise autorităților competente interesate și la EMEA, ca parte a schimbului de rutina al informațiilor de farmacovigilenta, cu scopul de a lua măsurile corespunzătoare, (a se vedea
III.4.2. Transmiterea rapoartelor de reactii adverse grave)
III.4. Comunicarea și evaluarea problemelor de farmacovigilenta
III.4.1. Introducere
Articolul 54
Aceasta secțiune descrie acțiunile care trebuie întreprinse pentru a îmbunătăți comunicarea informațiilor de farmacovigilenta între autoritățile competente și pentru a optimiza resursele umane pentru identificarea și evaluarea semnalelor de farmacovigilenta.
Articolul 55
Aspectele prezentate se referă la:
a) Transmiterea rapoartelor de reactii adverse grave și alte reactii adverse - principii generale.
b) Transmiterea și administrarea semnalelor detectate.
c) Evaluarea raportului final al companiei farmaceutice care sponsorizeaza studiile de siguranță după autorizare.
d) Evaluarea RPAS.
e) Monitorizarea specială a siguranței medicamentelor.
f) Tehnologii în transmiterea datelor pentru a facilita implementarea procedurilor conform cu Sistemul European de Farmacovigilenta.
III.4.2. Transmiterea rapoartelor de reactii adverse grave
Articolul 56
Toate reactiile grave suspectate, care sunt aduse la cunoștința CNFV, trebuie să fie transmise DAPP, la EMEA în cazul produselor autorizate centralizat și, după caz, altor autorități competente, în decurs de 15 zile de la primirea lor de către CNFV.
Articolul 57
În cazul medicamentelor autorizate centralizat, este responsabilitatea EMEA de a informa autoritățile competente despre rapoartele grave primite.
Metoda de transfer a informatiei care este utilizata trebuie să asigure ca informația este transmisă în intervalul de timp menționat în legislația europeană în vigoare.
Datele transmise trebuie să fie cat se poate de complete cu scopul de a facilita evaluarea, dar nu este obligatorie efectuarea unei evaluări formale în CNFV înaintea acestei transmisii (a se vedea III.4.3.1. - Alerta rapida).
III.4.2.1. Transmiterea altor rapoarte de reactii adverse
Articolul 58
Acestea includ rapoartele de reactii adverse asteptate care nu sunt grave sau rapoartele de reactii adverse neașteptate primite de la toate sursele.
Când este adecvat, aceste date trebuie să fie disponibile pentru transmitere, sub forma de rezumat, tuturor părților interesate (DAPP, statele membre ale UE, EMEA).
În aceasta situație numai datele evaluate de către CNFV sunt luate în considerare pentru transmitere.
III.4.3. Transmiterea și administrarea semnalelor detectate
Articolul 59
Odată ce a fost detectata de către CNFV o problemă de siguranță potențial grava (de ex. o serie de reactii adverse grave și neașteptate sau creșterea ratei raportarilor reactiilor adverse cunoscute) pentru un anumit medicament, aceasta trebuie să fie transmisă altor autorități competente interesate și EMEA, pentru produsele autorizate centralizat.
Articolul 60
Este esențial ca problema să fie comunicată într-un stadiu cat mai precoce, înainte de a se lua o decizie la nivel național.
Articolul 61
Exista doua moduri de a comunică acest gen de informații și anume: alerta rapida și schimbul de informații care nu sunt urgente.
III.4.3.1. Alerta rapida
Articolul 62
Scopul Sistemului de Alerta Rapida (SAR) este de a informa, cu urgenta necesară, alte autorități competente, Comisia Europeană și EMEA asupra datelor de farmacovigilenta ale medicamentelor.
Fiecare autoritate competentă este răspunzătoare pentru contactarea DAPP de pe teritoriul sau, când este cazul.
Alertele rapide referitoare la problemele seriei nu sunt luate în discuție în prezentul Ghid.
Articolul 63
Criteriile de trimitere a unei alerte rapide țin de preocuparea vizând o posibila schimbare a raportului beneficiu/risc, care ar putea duce la schimbări majore ale autorizației, cum ar fi suspendarea de urgenta sau retragerea acesteia, introducerea unor contraindicatii majore, restrangeri ale indicațiilor sau a disponibilității produsului.
Articolul 64
Alerta rapida include, de asemenea, orice acțiune de acest gen initiata de DAPP.
III.4.3.2. Schimbul de informații de farmacovigilenta care nu sunt urgente
Articolul 65
Criteriile pentru schimbul de informații de farmacovigilenta care nu sunt urgente sunt:
- cereri de informații din partea statelor membre ale UE, a Comisiei Europene și EMEA, care pot avea legătură cu o varietate de probleme de siguranță care pot necesita acțiuni ce nu sunt urgente sau schimbări minore ale RCP;
- schimburi de informații între părțile implicate care nu necesita nici un răspuns.
Articolul 66
Înainte de punerea în circulație a unor astfel de informații, dacă ANM-CNFV considera ca exista un risc din punct de vedere al farmacovigilentei, trebuie să ia legătură cu SMR în cazul produselor autorizate prin procedura de recunoaștere mutuala sau raportorul și EMEA în cazul produselor autorizate centralizat.
Articolul 67
Modul preferabil de schimb al informațiilor este prin transmisie electronică folosind formularul disponibil pe pagina web EudraNet.
Este important ca acest schimb de informații de farmacovigilenta să se focalizeze pe problemele importante, astfel încât părțile implicate sa nu fie supraaglomerate cu informații.
Articolul 68
Procedura de urmat în acest schimb de informații de farmacovigilenta este următoarea:
- informațiile trebuie să fie clar marcate ca fiind un schimb de informații de farmacovigilenta care nu sunt urgente
- motivul trimiterii informațiilor trebuie clar semnalat
- orice informație cerută de la primitorii mesajului trebuie clar specificată
Articolul 69
Răspunsurile trebuie trimise doar celui care a formulat cererea respectiva și EMEA.
Autorul cererii trebuie să colationeze toate informațiile primite și să le trimită tuturor statelor membre ale UE, doar dacă autorul cererii dorește ca acest subiect să fie luat în discuție la grupul de lucru pentru probleme de farmacovigilenta al EMEA.
III.4.4. Evaluarea Raportului final al studiilor de siguranță post-autorizare, sponsorizate de companiile farmaceutice
Articolul 70
Referitor la studiile de siguranță post-autorizare sponsorizate de companiile farmaceutice, DAPP trebuie să trimită la ANM-CNFV un raport final al studiului iar în cazul produselor autorizate prin procedura centralizata la EMEA.
Articolul 71
În cazul studiilor cu medicamente autorizate prin procedura naționala, ANM-CNFV este responsabil de evaluarea raportului final.
Articolul 72
În cazul medicamentelor autorizate național în câteva tari prin procedura de recunoaștere mutuala și în vederea optimizarii resurselor umane, evaluarea, raportului final va fi efectuată de către SMR.
Articolul 73
În cazul medicamentelor autorizate prin procedura centralizata, raportorul care a evaluat produsul în vederea autorizării va face raportul final; CHMP poate desemna și un co-raportor.
Articolul 74
Toate datele din studiu trebuie evaluate, rezultatul fiind un raport de evaluare.
Acest raport trebuie distribuit statelor membre ale UE/CHMP/EMEA, după caz, în decurs de 3 luni de la primirea raportului inițial de la DAPP.
Articolul 75
Dacă, în orice faza a evaluării, este identificata o problemă de farmacovigilenta care necesita o acțiune, aceasta va fi comunicată folosind procedura adecvată descrisă mai sus, incluzând cel puțin minimum de informații și raportul de evaluare.
III.4.5. Evaluarea rapoartelor periodice actualizate referitoare la siguranța
Articolul 76
În conformitate cu legislația în vigoare, ANM-CNFV, autoritățile competente din fiecare stat membru al UE și EMEA vor primi regulat din partea DAPP rapoarte de siguranță actualizate.
Articolul 77
În cazul medicamentelor autorizate național în câteva tari prin procedura de recunoaștere mutuala și cu scopul de a optimiza activitatea, evaluarea acestor actualizari va fi efectuată în mod normal de către SMR cu respectarea orarului stabilit în reglementările în vigoare.
Articolul 78
În cazul medicamentelor autorizate prin procedura centralizata, raportorul care a evaluat produsul în vederea autorizării va evalua, în mod normal, RPAS, în intervalul de timp stabilit în reglementările în vigoare.
Articolul 79
În cazul medicamentelor autorizate prin procedura de recunoaștere mutuala, un raport de evaluare va fi elaborat și distribuit de către SMR tuturor statelor interesate în decurs de 6 săptămâni de la primirea RPAS; în cazul produselor autorizate prin procedura centralizata un raport de evaluare va fi elaborat și distribuit de către raportor către toate statele membre ale UE, EMEA și altor state interesate conform programului adoptat de CHMP.
Capitolul IV Schimbări ale autorizației de punere pe piața
Articolul 80
ANM-CNFV, ca parte a obligației sale de a garanta evaluarea permanenta a raportului beneficiu/risc, trebuie să se asigure ca toate datele de farmacovigilenta primite și evaluate, sunt luate în considerare în mod continuu.
Articolul 81
În cazul medicamentelor autorizate național, când datele de farmacovigilenta actualizate afectează în mod negativ raportul beneficiu/risc al medicamentului, ANM poate cere modificarea/sau retragerea autorizației de punere pe piața sau, după caz, neacceptarea cererii de reinnoire a acesteia.
Orice decizie de modificare semnificativă a statutului autorizației de punere pe piața sau a RCP, luate la nivel național, ca rezultat al acestor date de farmacovigilenta, trebuie să fie anunțată altor autorități competente interesate și EMEA, dacă este cazul.
Articolul 82
În cazul medicamentelor autorizate în România prin procedura simplificata CADREAC pentru procedura de recunoaștere mutuala modificările statutului autorizației de punere pe piața sau a RCP-ului determinate de aspecte de farmacovigilenta sunt implementate ca urmare a informațiilor primite de la SMR care are responsabilitatea de a coordona procedura de modificare a autorizației de punere pe piața.
În cazul medicamentelor autorizate prin procedura simplificata CADREAC pentru procedura centralizata, modificările în RCP sau statutul autorizație de punere pe piața sunt efectuate ca urmare a informațiilor primite de la EMEA.
Articolul 83
În conformitate cu prevederile
Ordinului ministrului sănătății nr. 89/02.02.2004
pentru aprobarea Reglementărilor privind procedura de evaluare a variatiilor la termenii autorizației de punere pe piața pentru medicamentele de uz uman, DAPP poate lua măsuri restrictive urgente provizorii/temporare din motive de siguranță, în eventualitatea existenței unui risc pentru sănătatea publică.
Acestea trebuie aduse la cunoștința EMEA și raportorului (în cazul produselor autorizate prin procedura centralizata), sau autorităților competente relevante (în cazul produselor autorizate prin procedura de recunoaștere mutuala) în decurs de 24 ore înaintea implementarii.
EMEA și autoritățile naționale au ocazia sa comenteze aceste măsuri.
Schimbările trebuie înaintate ca variatie de tip II cat mai repede posibil după implementarea lor.
O restrictie urgenta din motive de siguranță pentru produsele autorizate prin procedura centralizata, poate fi initiata și la Comisia Europeană sau de către un stat membru pentru un produs care a fost autorizat prin procedura de recunoaștere mutuala sau care a fost subiectul procedurii "de arbitraj".
Dacă autoritățile competente nu au ridicat nici o obiectie în decurs de 24 ore după primirea unei astfel de informații, restrictia urgenta din motive de siguranță trebuie considerată ca fiind acceptată.
Cererea de variatie corespunzătoare trebuie depusa imediat.
---------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.