Decizia nr. 174/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gâbor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor

art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale

art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , precum și ale

art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , excepție ridicată de Sarolta Gabor în Dosarul nr. 1.970/2004 al Tribunalului Covasna.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că Ministerul Justiției, în calitate de parte în proces, a depus la dosar note scrise cu privire la inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate.

Președintele Curții Constituționale dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 142D/2005, nr. 143D/2005 și nr. 151D/2005, care au ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată în fața Tribunalului Covasna de Liviu Raicea în Dosarul nr. 1.971/2004, de Simona Ghica în Dosarul nr. 1.974/2004 și de Ana Maria Mândrean în Dosarul nr. 1.982/2004.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

În temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 142D/2005, nr. 143D/2005 și nr. 151D/2005 la Dosarul nr. 141D/2005, care este primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca fiind inadmisibilă. În acest sens arată că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2002

au abrogat prevederile

Legii nr. 50/1996 , care reglementau drepturile salariale ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat acestora. În continuare arată că, în cazul în care nu ar fi existat această cauză de inadmisibilitate, excepția ar fi fost neîntemeiată, întrucât drepturile salariale nu constituie un drept fundamental garantat de Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 10 februarie 2005, pronunțate în dosarele nr. 1.970/2004, nr. 1.971/2004, nr. 1.974/2004 și nr. 1.982/2004, Tribunalul Covasna a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale

art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , precum și ale

art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , excepție ridicată de Sarolta Gabor, Liviu Raicea, Simona Ghica și Ana Maria Mândrean, judecători, în cauze ce au ca obiect pretenții pentru drepturi salariale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că, potrivit

art. 41^1 alin. 2 din Legea nr. 50/1996 , introdus prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2000 , magistrații și celelalte categorii de personal salarizat, potrivit acestei legi, pe perioada concediului de odihnă, au dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, și la o primă egală cu indemnizația brută sau cu salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu. Acest drept legal nu a fost acordat în practică datorită faptului că aplicarea

art. 41^1 din Legea nr. 50/1996

a fost suspendată prin legile bugetului de stat pe anii 2002, 2003 și 2004. Consideră că prin dispozițiile legale criticate a fost restrâns exercițiul dreptului legal la prima de concediu, fără a exista vreuna dintre situațiile prevăzute de art. 53 din Constituție, în care, prin lege, se poate restrânge exercițiul unor drepturi.

Tribunalul Covasna apreciază că dispozițiile legale criticate "nu sunt în contradicție cu prevederile Legii fundamentale, întrucât în speță nu este vorba de suspendarea unui drept constituțional, ci a unui drept instituit printr-o lege specială".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților consideră că, întrucât excepția de neconstituționalitate ridicată nu este motivată și în cuprinsul acesteia nu se indică prevederea sau principiul constituțional pe care dispozițiile legale indicate l-ar încălca, aceasta este inadmisibilă.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată privește dispoziții legale temporare, care au fost în vigoare în cursul anilor la care se referă. Întrucât, în conformitate cu prevederile art. 146 din Constituție și cu cele ale

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională decide numai asupra unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, apreciază că excepția este inadmisibilă. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 61/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 23 aprilie 2002, și

Decizia nr. 283/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 29 septembrie 2004.

Avocatul Poporului apreciază că, potrivit principiului anualității bugetului de stat, care este de natură constituțională, în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea fundamentală, textele de lege criticate nu mai sunt în vigoare, astfel încât în cauză sunt incidente dispozițiile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 . Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 21/2003, nr. 61/2002 și nr. 283/2004, și consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este inadmisibilă.

Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților, Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 11 decembrie 2001, cele ale

art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 29 noiembrie 2002, precum și cele ale

art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2003, dispoziții prin care s-a suspendat, succesiv până la 31 decembrie 2004, acordarea primelor de concediu pentru toate categoriile de personal pentru care acest drept a fost prevăzut în legi speciale.

Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 53 din Constituție, care au următorul conținut: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta este inadmisibilă și, în consecință, urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Dispozițiile legale criticate prin excepția de neconstituționalitate nu mai sunt în vigoare, având în vedere că legile bugetului de stat sunt anuale, în conformitate cu prevederile art. 138 din Constituție.

Prin

art. 50 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, aprobată și modificată prin

Legea nr. 347/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003, au fost expres abrogate dispozițiile referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat acestora, din

Legea nr. 50/1996 .

În această situație legile bugetului de stat pe anii 2003, 2004 și 2005 nu au preluat dispoziția privind suspendarea dreptului la prima de concediu pentru magistrați, întrucât acest drept nu mai era prevăzut în favoarea magistraților. Nemaifiind în vigoare nici dispoziția legală care a prevăzut dreptul și nici dispozițiile referitoare la suspendarea dreptului respectiv, excepția apare ca fiind inadmisibilă în sensul prevederilor

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare [...]."

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale

art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , precum și ale

art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , excepție ridicată în fața Tribunalului Covasna de Sarolta Gabor în Dosarul nr. 1.970/2004, de Liviu Raicea în Dosarul nr. 1.971/2004, de Simona Ghica în Dosarul nr. 1.974/2004 și de Ana Maria Mândrean în Dosarul nr. 1.982/2004.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 martie 2005.