Decizia nr. 264/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (2) și ale art. 94 alin. (4) și (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, ale art. 109 alin. (2) și ale art. 118 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și ale Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (2) și ale
art. 94 alin. (4) și (8) din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraților, ale art. 109 alin. (2) și ale
art. 118 alin. (2) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară și ale
privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate mai Bună în Dosarul nr. 27/Partide/2000 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
La apelul nominal răspund autorul excepției, prin reprezentant Ion Antonescu, și părțile Livia Dima, Ștefan Oprea, Marcel Coandă, lipsind părțile Steluța Safta-Lambru, Cătălina Coandă, Viorica Ștefania Oprea, Elena Lupu, Roxana Oprea și Partidul Creștin Democrat, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează completul de judecată că reprezentantul autorului excepției a depus trei cereri la dosar. În primele două cereri solicită acordarea unui nou termen de judecată, iar în a treia cerere ridică excepția de neconstituționalitate a unor noi texte de lege, și anume: art. 32 alin. (5), art. 78 alin. (4),
art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , art. 100, art. 101 alin. (5), art. 104,
art. 121 alin. (2) din Legea nr. 304/2004
și art. 269 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și art. 26, art. 30 alin. (4), art. 32 alin. (2), art. 138, art. 39 alin. (2), (4) și (6), art. 58 alin. (4), art. 61 alin. (2), art. 64 și
art. 69 din Legea nr. 317/2004 . Menționează că neconstituționalitatea acestor din urmă texte din
a fost invocată și în fața instanței de judecată.
Președintele acordă cuvântul în legătură cu cererile formulate.
Reprezentantul autorului excepției și părțile prezente solicită admiterea acestor cereri.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererilor de acordare a unui nou termen de judecată. Cu privire la cererea prin care se ridică excepția de neconstituționalitate a unor noi texte de lege, solicită respingerea acesteia, întrucât încalcă dispozițiile imperative ale
art. 29 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Curtea respinge, ca neîntemeiate, cererile de amânare a judecării cauzei, precum și cererea prin care se ridică excepția de neconstituționalitate a unor noi texte de lege, care contravine dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale
art. 29 alin. (1) și (4) din Legea nr. 47/1992 .
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul autorului excepției solicită admiterea acesteia, susținând oral motivele formulate prin notele scrise depuse la instanța de judecată care a sesizat Curtea Constituțională.
Părțile prezente solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în temeiul
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , arătând că textele de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei, cerință prevăzută de alin. (1) al aceluiași articol.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 21 ianuarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 27/Partid/2000, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (2) și ale
art. 94 alin. (4) și (8) din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraților, ale art. 109 alin. (2) și ale
art. 118 alin. (2) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară și ale
privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate mai Bună într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reînregistrare a acestui partid politic.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia reiterează criticile formulate anterior prin numeroase excepții de neconstituționalitate, privind reglementările cuprinse în art. 1 alin. (2) și
art. 9 alin. (1) din Legea nr. 90/2003
privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, art. 3 alin. (3), art. 5 alin. (6), art. 6 alin. (2) și (3), art. 7, art. 11 alin. (3) și (5), art. 13 alin. (2) și
art. 22 alin. (4) din Legea nr. 43/2003
privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, art. 21, art. 88 alin. 1 lit. a), b), c) și d), art. 117 alin. 3, art. 149 și
art. 153 alin. 2 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească, art. 2, art. 21 alin. (4),
art. 26 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , art. 49 alin. (2) și
art. 54 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Aceste texte de lege încalcă, în opinia autorului excepției, dispozițiile următoarelor articole din Constituție: art. 1, art. 4, art. 8, art. 10, art. 11, art. 15, art. 16, art. 20, art. 21, art. 24, art. 27 alin. (1), art. 28, art. 30 alin. (1), (2) și (3), art. 31, art. 36, art. 37 alin. (1), art. 40, art. 44, art. 45, art. 46, art. 47, art. 49, art. 50, art. 51, art. 52, art. 53, art. 54, art. 55, art. 56, art. 57, art. 124 alin. (2), art. 126 alin. (1) și (6), art. 129, art 131, art. 132, art. 133, art. 135, art. 136, art. 137, art. 142 alin. (1), art. 146, art. 148, art. 149, art. 151 și art. 154 alin. (1).
Autorul invocă, de asemenea, încălcarea următoarelor dispoziții din acte internaționale ori a actelor internaționale în integralitatea lor: Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; Protocolul nr. 11 și Protocolul nr. 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; art. 1 privitor la protecția proprietății, art. 3 referitor la dreptul la alegeri libere și art. 5 privitor la raportarea la convenție din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; art. 8, art. 9, art. 10, art. 21, art. 28 și art. 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului; Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; art. 2, art. 3, art. 5 și art. 6 din Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare, precum și Capitolul IV "Solidaritate" din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (2) și ale
art. 94 alin. (4) și (8) din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraților, ale art. 109 alin. (2) și ale
art. 118 alin. (2) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară și ale
privind Consiliul Superior al Magistraturii, nu invocă însă nici un motiv pe baza căruia acestea ar putea fi declarate neconstituționale.
Tribunalul București - Secția a IV-a civilă apreciază că "noile legi de organizare judecătorească sunt în deplin acord cu cerințele Uniunii Europene și au ca scop reforma justiției, astfel că nu numai că nu îngrădesc în nici un mod accesul la justiție, dar creează cadrul legal pentru un act de justiție independent, conform normelor constituționale".
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția ridicată este inadmisibilă pentru următoarele motive: același autor, în aceeași cauză, cu aceeași motivare, a mai ridicat excepții de neconstituționalitate, vizând aceleași dispoziții din
și din
Legea nr. 90/2003 , iar constituționalitatea dispozițiilor legale respective a fost constatată de Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 119 din 25 martie 2003, nr. 65 din 24 februarie 2004, respectiv nr. 517 din 25 noiembrie 2004, aceste decizii având puterea lucrului judecat; dispozițiile
au fost abrogate expres prin prevederile cuprinse în
și
Legea nr. 317/2004 ; textele de lege criticate din
și
nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția, iar autorul acesteia nu a motivat, în nici un fel, în ce constă neconstituționalitatea acestora.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 91 alin. (2) și ale
art. 94 alin. (4) și (8) din Legea nr. 303/2004 , ale art. 109 alin. (2) și ale
art. 118 alin. (2) din Legea nr. 304/2004
și ale
sunt constituționale. Astfel, nu poate fi reținută neconstituționalitatea prevederilor art. 91 alin. (2) și ale
art. 94 alin. (4) și (8) din Legea nr. 303/2004 , față de art. 21 din Constituție, deoarece "accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus nici unei condiționări".
Nici termenul de prescripție de un an a dreptului la acțiune împotriva magistratului care a săvârșit o eroare judiciară cauzatoare de prejudicii nu încalcă dreptul părților de a apela la instanțele judecătorești și de a se prevala de toate garanțiile care condiționează într-o societate democratică procesul echitabil. Așadar, dispozițiile referitoare la organizarea judiciară și la Consiliul Superior al Magistraturii nu contravin, sub nici un aspect, accesului liber la justiție.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției și ale părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Din examinarea încheierii de sesizare se observă că instanța de judecată a dispus sesizarea Curții Constituționale numai cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (2) și ale
art. 94 alin. (4) și (8) din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraților, ale art. 109 alin. (2) și ale
art. 118 alin. (2) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, precum și a dispozițiilor
privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Curtea reține că textele de lege criticate reglementează: modul în care se stabilește ținuta vestimentară a magistraților în timpul ședinței de judecată; exercitarea dreptului persoanei vătămate la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale și termenul de prescripție a dreptului la acțiune; modul în care se stabilește ținuta vestimentară a grefierilor în timpul ședinței de judecată; gestionarea bugetelor curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate și ale judecătoriilor, respectiv organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Fără a formula argumente din care să rezulte motivele de neconstituționalitate, autorul excepției invocă încălcarea următoarelor articole din Constituție: art. 1 privitor la statul român, art. 4 privitor la unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 8 referitor la pluralism și partidele politice, art. 10 privitor la relații internaționale, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 referitor la universalitate, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 27 alin. (1) referitor la inviolabilitatea domiciliului, art. 28 privitor la secretul corespondenței, art. 30 alin. (1) referitor la libertatea de exprimare, alin. (2) privitor la interzicerea cenzurii și alin. (3) referitor la libertatea presei, art. 31 privitor la dreptul la informație, art. 36 privitor la dreptul de vot, art. 37 alin. (1) privitor la dreptul de a fi ales, art. 40 referitor la dreptul de asociere, art. 44 privitor la dreptul de proprietate privată, art. 45 referitor la libertatea economică, art. 46 privitor la dreptul de moștenire, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 49 privitor la protecția copiilor și a tinerilor, art. 50 referitor la protecția persoanelor cu handicap, art. 51 privitor la dreptul de petiționare, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 54 referitor la fidelitatea față de țară, art. 55 privitor la apărarea țării, art. 56 privitor la contribuții financiare, art. 57 referitor la exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 124 alin. (2) privitor la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, art. 126 alin. (1) referitor la instanțele judecătorești și (6) referitor la controlul judecătoresc al actelor administrative, art. 129 privitor la folosirea căilor de atac, art. 131 referitor la rolul Ministerului Public, art. 132 referitor la statutul procurorilor, art. 133 privitor la rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii, art. 135 privitor la economia României, art. 136 privitor la proprietate, art. 137 privitor la sistemul financiar, art. 142 alin. (1) referitor la Curtea Constituțională, art. 146 privitor la atribuțiile Curții Constituționale, art. 148 privitor la integrarea în Uniunea Europeană, art. 149 referitor la aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord, art. 151 privitor la procedura de revizuire a Constituției și art. 154 alin. (1) privitor la conflictul temporal de legi.
Autorul invocă, de asemenea, încălcarea următoarelor dispoziții din acte internaționale ori a actelor internaționale în integralitatea lor: Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; Protocolul nr. 11 și Protocolul nr. 12 adiționale la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; art. 1, art. 3 și art. 5 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; art. 8, art. 9, art. 10, art. 21, art. 28 și art. 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului; Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; art. 2, art. 3, art. 5 și art. 6 din Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare, precum și Capitolul IV "Solidaritate" din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reînregistrare a Partidului Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate mai Bună. Așadar, față de obiectul cauzei, Curtea apreciază că nici una dintre dispozițiile legale criticate nu are legătură cu soluționarea acesteia. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a textelor de lege criticate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 alin. (2) și ale
art. 94 alin. (4) și (8) din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraților, ale art. 109 alin. (2) și ale
art. 118 alin. (2) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară și ale
privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate mai Bună în Dosarul nr. 27/Partide/2000 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.