Ordin · Ministerul Educației și Cercetării
Ordinul nr. 4873/2005
privind disciplinele și programele pentru examenul de bacalaureat 2006
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Republică 1
- HG nr. 223/2005 24 martie 2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării
Modifică 1
- Ordinul nr. 3915/2006 15 mai 2006 privind modul de plată a personalului care face parte din comisiile organizate pentru admi…
Are ca temei 1
- Legea nr. 84/1995 24 iulie 1995 Legea învățământului
În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.
Articolul 1
Se aprobă Lista disciplinelor la care se susține examenul de bacalaureat pentru probele d), e), și f), menționate în Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat pentru sesiunile anului 2006. Lista este prezentată în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin
Articolul 2
(1)
Programele valabile pentru toate disciplinele care se susțin în cadrul probelor examenului de bacalaureat 2006, cu excepția celor menționate la alin. (2), sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.596/2004 și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 10 februarie 2005. ... (2) Se aprobă Programele de bacalaureat pentru disciplinele limba engleză, limba italiană, limba greacă modernă, istorie universală, pedagogie generală, pedagogie, biblioteconomie, discipline tehnice, valabile pentru sesiunile examenului de bacalaureat din anul 2006. Programele sunt prezentate în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin
Articolul 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I
Articolul 4
Direcția generală învățământ preuniversitar, Direcția generală învățământ în limbile minorităților, Serviciul Național de Evaluare și Examinare, inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului București, conducerile unităților de învățământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministrul educației și cercetării, Mircea Miclea București, 31 august 2005. Nr. 4.873
Anexa 1 LISTA DISCIPLINELOR la care se sustine examenul de bacalaureat 2006 pentru probele d, e și f A. FILIERA TEORETICA
Proba Specializare D (proba scrisa) E: O proba la alegere din aria curriculara, corespunzătoare specializarii (proba scrisa) F: O proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susținute anterior (proba scrisa sau practica) Filologie Istoria românilor sau Geografia României O limba moderna studiata în liceu (alta decat cea sustinuta la proba b), Limba latina Matematica, Fizica, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Stiinte socio-umane (proba scrisa), Educatie fizica (proba practica) Stiinte sociale Istoria românilor sau Geografia României Istorie, Geografie, Stiinte socio-umane O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Matematica, Fizica, Chimie, Biologie (proba scrisa), Educatie fizica (proba practica) Matematica - informatica Matematica Fizica, Chimie, Biologie, Informatica O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Istorie, Geografie, Stiinte socio-umane (proba scrisa), Educatie fizica (proba practica) Stiinte ale naturii Matematica Fizica, Chimie, Biologie O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Istorie, Geografie, Stiinte socio-umane (proba scrisa), Educatie fizica (proba practica) NOTA 1) Lista disciplinelor socio-umane contine: Logica și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie, la care se adauga, pentru specializarea Stiinte sociale, disciplina Sociologie. 2) În cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba d) Istoria românilor nu mai pot sustine la proba f) Istorie universala. B. FILIERA TEHNOLOGICA ┌─────────┬─────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Proba │ │ │ ├──────────┬──────────────────────────────────────┬────────────────────────────┤ │ │ │ │ │F: O proba la alegere dintre│ │ Profil │ Specializare │ D │ E: O proba la alegere din aria │ disciplinele din celelalte │ │ │ │ (proba │ curriculara, corespunzătoare │arii curriculare, alta decat│ │ │ │ scrisa) │ specializarii (proba scrisa) │ cele susținute anterior │ │ │ │ │ │(proba scrisa sau practica) │ ├─────────┼─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Servicii │Turism și alimentatie publică│Matematica│Marketing, Economia intreprinderii │Fizica, Chimie, Biologie, │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤Istorie, Geografie, Stiinte │ │ │Administrativ │Matematica│ │socio-umane, Educatie │ │ ├─────────────────────────────┼─────────-┤Contabilitate, Economia intreprinderii│antreprenoriala (proba │ │ │Economic │Matematica│ │scrisa), Educatie fizica │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤(proba practica) │ │ │Posta │Matematica│Exploatare postala, Economia │ │ │ │ │ │intreprinderii │ │ ├─────────┼─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Resurse │Industrie alimentara │Matematica│Operații unitare și utilaje în │Fizica, Chimie, Biologie, │ │naturale │ │ │industria alimentara, Ecologie și │Istorie, Geografie, Stiinte │ │și │ │ │protectia mediului │socio-umane, Educatie │ │protectia├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤antreprenoriala (proba │ │mediului │Protectia mediului │Matematica│Analiza factorilor de mediu, Ecologie │scrisa), Educatie fizica │ │ │ │ │și protectia mediului │(proba practica) │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │Chimie industriala │Matematica│Procese și utilaje, Ecologie și │ │ │ │ │ │protectia mediului │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │Agricol și agromontan │Matematica│Agro-pedologie, Ecologie și protectia │ │ │ │ │ │mediului │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │Veterinar │Matematica│Anatomia și fiziologia animalelor │ │ │ │ │ │domestice, Ecologie și protectia │ │ │ │ │ │mediului │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │Silvic │Matematica│Silvicultura, Ecologie și protectia │ │ │ │ │ │mediului │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │Materiale de constructii │Matematica│Chimia silicatilor, Ecologie și │ │ │ │ │ │protectia mediului │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │Prelucrarea lemnului │Matematica│Tehnologia mobilei, Ecologie și │ │ │ │ │ │protectia mediului │ │ ├─────────┼─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Tehnic │Telecomunicatii │Matematica│Masurari speciale în telecomunicatii, │Fizica, Chimie, Biologie, │ │ │ │ │Solicitări și masurari tehnice │Istorie, Geografie, Stiinte │ │ │ │ │ │socio-umane │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │Electronică și automatizari │Matematica│Masurari electrice și electronice, │Educatie antreprenoriala │ │ │ │ │Solicitări și masurari tehnice │(proba scrisa), Educatie │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤fizica (proba practica) │ │ │Electrotehnica │Matematica│Masurari electrice și electronice, │ │ │ │ │ │Solicitări și masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │Mecanica │Matematica│Organe de masini și mecanisme, │ │ │ │ │ │Solicitări și masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │Lucrari publice - constructii│Matematica│Desen de constructii și instalații, │ │ │ │ │ │Solicitări și masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │Textile │Matematica│Materii prime textile, │ │ │ │ │ │Solicitări și masurari tehnice │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │Pielarie │Matematica│Materii prime pentru industria de │ │ │ │ │ │pielarie, Solicitări și masurari │ │ │ │ │ │tehnice │ │ │ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ │ │ │Electromecanica │Matematica│Masurari mecanice și electrice, │ │ │ │ │ │Solicitări și masurari tehnice │ │ └─────────┴─────────────────────────────┴──────────┴──────────────────────────────────────┴────────────────────────────┤ NOTA 1) Lista disciplinelor socio-umane contine: Logica și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie. 2) În cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba d) Istoria românilor nu mai pot sustine la proba f) Istorie universala. C. FILIERA VOCATIONALA ┌─────────┬───────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Proba │ │ │ ├─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │ │ │ │ E: O proba la alegere din aria │ F: O proba la alegere dintre │ │ Profil │ Specializare │ D │ curriculara, corespunzătoare │ disciplinele din celelalte arii │ │ │ │ (proba scrisa) │ specializarii │ curriculare, alta decat cele │ │ │ │ │(proba scrisa sau proba practica) │ susținute anterior │ │ │ │ │ │(proba scrisa sau proba practica)│ ├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Artistic │Arhitectura, │Istoria românilor, │Istoria artelor și arhitecturii │O limba moderna (alta decat cea │ │ │arte ambientale│Geografia României │(proba scrisa), Studiul formelor │sustinuta la proba b), │ │ │și design │ │și desen (proba practica) │Matematica, Fizica, Chimie, │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤Biologie, Istorie, Geografie, │ │ │Arte plastice │Istoria românilor, │Istoria artelor și arhitecturii │Stiinte socio-umane (proba │ │ │și decorative │Geografia României │(proba scrisa), Studiu formelor │scrisa), Educatie fizica (proba │ │ │ │ │și desen (proba practica) │practica) │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │ │Coregrafie │Istoria românilor, │Istoria baletului (proba scrisa), │O limba moderna (alta decat cea │ │ │ │Geografia României │Dans clasic sau Dans modern │sustinuta la proba b), │ │ │ │ │(proba practica, în functie de │Matematica, Fizica, Chimie, │ │ │ │ │specialitate) │Biologie, Istorie, Geografie, │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤Stiinte socio-umane (proba │ │ │Muzica │Istoria românilor, │Istoria muzicii (proba scrisa), │scrisa), Educatie fizica (proba │ │ │ │Geografia României │Instrument sau Canto sau Teorie - │practica) │ │ │ │ │solfegiu - dicteu (proba practica,│ │ │ │ │ │în functie de specialitate) │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │Teatru │Istoria românilor, │Istoria teatrului (proba scrisa), │ │ │ │ │Geografia României │Arta actorului (proba practica) │ │ ├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │ │Învatator- │Matematica │Pedagogie generală │ │ │ │educatoare │ │ │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │Pedagogic│Bibliotecar- │Istoria românilor, │Biblioteconomie, Pedagogie (proba │O limba moderna (alta decat cea │ │ │documentarist │Geografia României │scrisa) │sustinuta la proba b), │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤Matematica, Fizica, Chimie, │ │ │Instructor- │Istoria românilor, │Pedagogie (proba scrisa) │Biologie, Istorie, Geografie, │ │ │animator │Geografia României │ │Stiinte socio-umane (proba │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤scrisa), Educatie fizica (proba │ │ │Instructor │Istoria românilor, │Pedagogie (proba scrisa) │practica) │ │ │pentru │Geografia României │ │ │ │ │activități │ │ │ │ │ │extrascolare │ │ │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │Pedagog scolar │Istoria românilor, │Pedagogie (proba scrisa) │ │ │ │ │Geografia României │ │ │ ├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Educatie │Liceu cu │Istoria românilor, │Pregatire teoretica sportiva │O limba moderna (alta decat cea │ │fizica și│program sportiv│Geografia României │(proba scrisa), Maiestrie sportiva│sustinuta la proba b), │ │sport │ │ │(proba practica) │Matematica, Fizica, Chimie, │ │ │ │ │ │Biologie, Istorie, Geografie, │ │ │ │ │ │Stiinte socio-umane (proba │ │ │ │ │ │scrisa) │ ├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Militar │Muzici militare│Istoria românilor, │Istoria muzicii (proba scrisa), │O limba moderna (alta decat cea │ │ │ │Geografia României │Instrument (proba practica) │sustinuta la proba b), │ │ │ │ │ │Matematica, Fizica, Chimie, │ │ │ │ │ │Biologie, Istorie, Geografie, │ │ │ │ │ │Stiinte socio-umane (proba │ │ │ │ │ │scrisa), Pregatire militara, │ │ │ │ │ │Educatie fizica (proba practica) │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │ │Matematica- │Matematica │Fizica, Chimie, Biologie, │O limba moderna (alta decat cea │ │ │informatica │ │Informatica (proba scrisa) │sustinuta la proba b), Istorie, │ │ │ │ │ │Geografie, Stiinte socio-umane │ │ │ │ │ │(proba scrisa), Pregatire │ │ │ │ │ │militara, Educatie fizica (proba │ │ │ │ │ │practica) │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │ │Stiinte sociale│Istoria românilor sau│Istorie, Geografie, Stiinte │O limba moderna (alta decat cea │ │ │ │Geografia României │socio-umane (proba scrisa) │sustinuta la proba b), Limba │ │ │ │ │ │latina, Matematica, Fizica, │ │ │ │ │ │Chimie, Biologie (proba scrisa), │ │ │ │ │ │Pregatire militara, Educatie │ │ │ │ │ │fizica (proba practica) │ ├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Teologic │Ortodox │Istoria românilor sau│Dogmatica ortodoxa, Istoria │O limba moderna (alta decat cea │ │ │ │Geografia României │Bisericii Ortodoxe Române (proba │sustinuta la proba b), Limba │ │ │ │ │scrisa) │latina, Limba greaca, Matematica,│ │ │ │ │ │Fizica, Chimie, Biologie, │ │ │ │ │ │Istorie, Geografie, Stiinte │ │ │ │ │ │socio-umane (proba scrisa), │ │ │ │ │ │Educatie fizica (proba practica) │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │ │Patrimoniu │Istoria românilor sau│Dogmatica ortodoxa, Istoria │O limba moderna (alta decat cea │ │ │cultural │Geografia României │Bisericii Ortodoxe Române (proba │sustinuta la proba b), Limba │ │ │ │ │scrisa), Studiul formelor și desen│latina, Matematica, Fizica, │ │ │ │ │(proba practica) │Chimie, Biologie, Istorie, │ │ │ │ │ │Geografie, Stiinte socio-umane │ │ │ │ │ │(proba scrisa), Educatie fizica │ │ │ │ │ │(proba practica) │ ├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │Teologic │Catolic │Istoria românilor sau│Studiul Vechiului și Noului │O limba moderna (alta decat cea │ │ │ │Geografia României │Testament, Catehism (proba scrisa)│sustinuta la proba b), Limba │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤latina (doar pentru Catolic, │ │ │Baptist │Istoria românilor sau│Studiul Bibliei, Doctrine Biblice │Unitarian, Reformat), Matematica,│ │ │ │Geografia României │(proba scrisa) │Fizica, Chimie, Biologie, │ │ │ │ │ │Istorie, Geografie, Stiinte │ │ │ │ │ │socio-umane (proba scrisa), │ │ │ │ │ │Educatie fizica (proba practica) │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │Penticostal │Istoria românilor sau│Doctrine Biblice, Pneumatologie │ │ │ │ │Geografia României │(proba scrisa) │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │Adventist │Istoria românilor sau│Studiul Bibliei, Dogmatica │ │ │ │ │Geografia României │(proba scrisa) │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │Unitarian │Istoria românilor sau│Studii Biblice, Istoria Bisericii │ │ │ │ │Geografia României │Unitariene (proba scrisa) │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ │ │ │Reformat │Istoria românilor sau│Studii Biblice, Istoria Bisericii │ │ │ │ │Geografia României │Reformate (proba scrisa) │ │ ├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │ │Musulman │Istoria românilor sau│Legislatie islamica (proba scrisa)│ │ │ │ │Geografia României │ │ │ └─────────┴───────────────┴─────────────────────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ NOTA 1) Lista disciplinelor socio-umane contine: Logica și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie. 2) În cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba d) Istoria românilor nu mai pot sustine la proba f) Istorie universala. 3) Elevii de la alte profiluri, respectiv specializari decat cel teologic, care studiaza în cadrul seminariilor și liceelor teologice, vor sustine examenul de bacalaureat conform probelor menționate în aceasta anexa pentru profilurile, specializarile respective. Pentru acesti elevi, la lista valabila la proba f, pentru profilurile și specializarile respective, se adauga și disciplinele teologice studiate, ale caror programe sunt aprobate pentru examenul de bacalaureat 2006.
Anexa 2 BACALAUREAT 2006 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ENGLEZA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii învățământului, în cadrul examenului național de Bacalaureat, absolventii tuturor claselor de liceu au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba engleza intr-una din situațiile urmatoare: . Limba engleza - proba orala obligatorie, comuna pentru toate filierele, profilurile și specializarile (proba b); . Limba engleza - proba scrisa la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializarii, pentru filiera teoretica - specializarea filologie (proba e); . Limba engleza - proba scrisa la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susținute anterior - pentru toate filierele, profilurile și specializarile nefilologice (proba f). Conform Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2006, pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu Programa pentru examenul de bacalaureat, avizata prin OMEdC. Manualele scolare reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori și elevi pentru parcurgerea programei scolare. II. PRECIZARI METODOLOGICE Conform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului național, examenul de bacalaureat la Limba engleza, fiind examen național, se organizeaza pe baza unei programe de examen construita strict pe baza programelor scolare de trunchi comun aflate în uz, publicate în colectia "Curriculum Național - Seria liceu - Programe scolare": . Programa 1A, Limba engleza - prima limba moderna: licee teoretice (clasele de filologie, intensiv și bilingv) și licee militare MApN (specializarea matematica-informatica). . Programa 1A, Limba engleza - prima limba moderna: licee teoretice, celelalte specializari. . Programa 1B, Limba engleza - prima limba moderna: licee din filierele tehnologica și vocationala cu excepția liceelor militare MapN, specializarea matematica-informatica. . Programa 2, Limba engleza - a doua limba moderna: toate filierele și specializarile care au prevăzute doua limbi moderne în trunchiul comun. . Programa 3, Limba engleza - a treia limba moderna: pentru minoritati și pentru absolventii de liceu care au inceput studiul limbii engleze în clasa a IX-a. Programele scolare în vigoare sunt centrate pe competente. Structura programelor scolare este urmatoarea: 1. Competente generale: . Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare. . Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte. . Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisa. . Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare (nu se cer în cazul Programei 3). 2. Competente specifice, corelate cu unități de continut. 3. Valori și atitudini, comune tuturor programelor: . Constientizarea contributiei limbii engleze la imbogatirea patrimoniului culturii universale și la vehicularea culturii contemporane. . Raportarea critica la civilizatiile britanica și americana, acceptarea diferentelor și manifestarea tolerantei. . Constientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora. . Dezvoltarea gandirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietati de texte în limba engleza. . Manifestarea flexibilitatii în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare. 4. Sugestii metodologice: recomandari privind ariile tematice, elementele de construcție a comunicarii și functiile comunicative ale limbii. În anul 2006, examenul de bacalaureat la limba engleza va fi organizat în conformitate cu Curriculum-ul național, pe baza celor patru programe menționate anterior. Indiferent de programa, examenul va pastra aceeasi structura generală în ceea ce priveste probele (oral, ca proba obligatorie, sau scris, ca proba la alegere), precum și tipurile de subiecte. Pe parcursul probei orale se va urmări și evalua cu prioritate capacitatea candidaților de a comunică eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic și functional) a elementelor de construcție a comunicarii și a functiilor specifice limbii engleze, achiziționate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune și transfer, precum și capacitatea candidaților de a construi un discurs convingator, logic și coerent, sustinut de opinii proprii, exemple, argumente și asociații cu texte cunoscute, cu realitatea inconjuratoare sau cu propria experienta de viața. În cadrul probei scrise, se va urmări și evalua cu prioritate capacitatea candidaților de a opera cu codul scris al limbii engleze în situații de comunicare variate, demonstrata prin competente de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime și prin competentele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate functional și stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune la nivelul textului scris produs, precum și cele de transfer. Urmarind structura programelor scolare în vigoare, examenul de bacalaureat 2006 își propune sa evalueze: - nivelul competentelor generale ale candidatului; - insusirea continuturilor; - valorile și atitudinile formate prin insusirea limbii engleze; - competentele functionale esentiale pentru reusita sociala a candidaților într-un nou context european: prelucrarea și utilizarea contextuala de informații complexe, gandirea critica, luarea deciziilor și comunicarea în contexte specifice. Programa de bacalaureat pentru limba engleza doreste să ofere o orientare sistemica atât pentru cadrele didactice cat și pentru candidati. Acestia vor avea în vedere corelarea competentelor și a continuturilor din programa scolara corespunzătoare numarului de ore de studiu saptamanal cu cele din Programa de bacalaureat. III. COMPETENTE CARE VOR FI EVALUATE III.1. Competente de comunicare orala Pentru a evalua competentele de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati: . sa citeasca corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa, sa răspundă la intrebari și sa rezolve sarcinile de lucru primite (doar în cazul Programei 3); . sa recunoasca elementele de vocabular și structurile gramaticale dintr-un text dat (doar în cazul Programei 3); . sa identifice ideile principale din textul dat; . sa recunoasca argumentele și sa identifice concluziile dintr-un text; . sa selecteze informațiile relevante dintr-un text în vederea indeplinirii unei sarcini de lucru; . sa comenteze o informatie/o parere/un citat/un proverb pentru a realiza un discurs oral pe o tema data; . să prezinte un film/o carte prin raportare la experienta personala; . sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta personala; . sa descrie un obiect, o persoană/un personaj, o activitate, locuri cunoscute/imaginare; . sa demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viața și sa redea conținutul textului cu propriile cuvinte; . sa identifice sensul cuvintelor și al relatiilor semantice dintre ele; . sa schimbe perspectiva narativa într-un text și sa comenteze implicatiile acestei schimbari; . sa parafrazeze un citat prin raportare la experienta personala/experienta altor persoane; . sa faca rezumatul unui text într-un numar dat de cuvinte; . sa exprime și/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, asociații și comparatii cu texte cunoscute, situații și experiente personale sau experientele altor persoane; . sa foloseasca corect și adecvat structurile gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale. III.2. Competente de comunicare scrisa Pentru a evalua competentele de comunicare scrisa, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidatii trebuie: . sa dovedeasca înțelegerea sensului global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin rezolvarea unor sarcini de lucru; . sa recunoasca/ordoneze argumente și sa identifice concluzii dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute (Programa 3); . sa identifice și sa comenteze informații semnificative/detalii relevante din text (ideile principale, tema, perspectiva narativa, tonul autorului, mesajul, etc.); . sa schimbe perspectiva narativa intr-o povestire/într-un text și sa comenteze implicatiile acestei schimbari; . sa exprime propriile pareri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv; . sa analizeze și sa interpreteze un aspect/o idee din textul dat; . sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activități; . sa descrie/caracterizeze o persoană; . sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta personala; . sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie; . sa construiasca un text pe baza unei teme date; . sa redacteze un eseu potrivit tipului de programa corespunzător subiectului primit; . sa comenteze un subiect; . sa exprime și/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, sa faca asociații și comparatii cu texte cunoscute, situații și experiente personale sau experientele altor persoane; . sa traduca un text de dificultate medie (nu se cere în cazul Programei 3); . sa redacteze o scrisoare; . sa reformuleze un text prin reducere/expansiune; . sa parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienta altor persoane; . sa faca rezumatul unui text într-un numar dat de cuvinte; . sa foloseasca corect structurile lexicale și gramaticale studiate. IV. CONTINUTURI CARE VOR FI EVALUATE Continuturile evaluate corespund trunchiului comun din programele scolare în vigoare. IV.1. Continuturi lexicale și tematice Se vor evalua cunoștințele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa scolara de limba engleza, teme inspirate din realitatea inconjuratoare, din viața de zi cu zi, din experienta elevilor și experienta umana în general. Textele necunoscute și temele de examen se vor regasi în texte de diverse tipuri: a) Tip de text: literar, non-literar de informare generală, interviuri, articole de presa, scrisori; Textele necunoscute/nestudiate la clasa folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: ... - sa invete a aborda un text necunoscut; - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre ale limbii; - sa invete cuvinte și expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; - să-și insuseasca structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechi; - sa invete sa analizeze și sa comenteze un text, exprimand opinii și judecati de valoare personale; - sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru susținerea opiniilor personale; - să se exprime mai corect și sa comunice mai bine oral și în scris. b) Sursa: articole din ziare și reviste, cărți din spatiul britanic și american, literatura culta și populara, brosuri, internet. ... c) Lungimea: în functie de tipul de subiect: 125 - 350 cuvinte ... d) Dificultate: în functie de programa/tip de subiect, dar fără să depășească gradul de dificultate a textelor din manuale. Pentru clasele de bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa scolara 1A și vor avea un grad de dificultate corespunzător numarului de ore de studiu saptamanal. ... e) Universul tematic: domeniile tematice cuprinse în programa scolara: ... 1. Domeniul privat (viața personala): identitate, idealuri și proiecte, sentimente, moda, stil de viața, activități în timpul liber, strategii de studiu, relatii interumane, comportament social; 2. Domeniul social (societate): tinerii, familia și comunitatea, tinerii și idolii lor, relatii/conflicte între tineri/generatii, toleranta, sănătate, comunicare pe diverse canale/în diverse situații (cumparaturi, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător; 3. Domeniul educatie și profesie: școala, ocupatii, profesii, piața muncii; 4. Domeniul stiinta și cultura: patrimoniul național, britanic și american personalitati, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori, evenimente. IV.2. Elemente de gramatica - cele cuprinse în Programa de limba engleza
SUBSTANTIV - pluralul substantivelor - substantive defective de număr ADJECTIV - comparația intensivă VERB - timpurile verbale - subjonctivul - verbe modale/modalitate - infinitivul/participiul/gerunziul - construcții cu infinitivul și cu participiul ADVERB - grade de comparație CUVINTE DE LEGĂTURĂ - prepoziții, conjuncții, locuțiuni ARTICOLUL - hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului - cazuri speciale de utilizare a articolului SINTAXA - ordinea cuvintelor în propoziție - tipuri de propoziții (enunțiative, interogative, etc.) - propoziții condiționale - condiționale I, II, III, mixte - corespondența timpurilor - vorbirea directă/indirectă IV.3. Functii comunicative ale limbii: 1. inițierea, întreținerea și incheierea unui dialog/conversatii 2. exprimarea opiniei 3. exprimarea acordului/dezacordului față de opiniile altora 4. exprimarea satisfactiei/insatisfactiei față de un punct de vedere 5. exprimarea refuzului/argumentarea refuzului 6. contrazicerea parerilor altora 7. comentarea parerilor 8. solicitarea repetarii și reformularii 9. exprimarea presupunerilor 10. solicitarea de informații și de sugestii 11. oferirea și confirmarea/infirmarea de informații 12. solicitarea confirmarii/infirmarii unor informații 13. formularea de propuneri și sugestii 14. exprimarea de condiții 15. formularea de sfaturi 16. exprimarea preferintelor, intentiilor 17. solicitarea și acordarea/refuzul permisiunii 18. formularea de invitatii 19. exprimarea de multumiri 20. acceptarea/refuzul unei invitatii 21. exprimarea surprizei, curiozitatii, temerilor, indoielilor 22. exprimarea simpatiei 23. formularea de comparatii 24. formularea de persuasiuni 25. exprimarea diverselor grade de certitudine V. PRECIZARI V.1. Timpul de lucru: a) Proba orala: timp de prezentare: 15 minute ... b) Proba scrisa: timp de lucru: 3 ore ... V.2. Structura și dificultatea subiectelor vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămâna. La alcatuirea itemilor/sarcinilor de lucru se va tine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor/filierelor, iar diferentierea se va face din punct de vedere calitativ și cantitativ. TOATE SUBIECTELE VOR FI ELABORATE IN CONCORDANTA CU PROGRAMA SCOLARA, FARA A REFLECTA IN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME. BACALAUREAT 2006 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANA I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele optionale. Examenul de limba italiana va pastra aceeasi structura în ceea ce priveste: . probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere); . repartizarea în functie de numărul de ore de studiu saptamanal: 1-2 ore, 3-4 ore (indiferent de nivel, L1 sau L2), bilingv și Minoritati/L3, pentru ambele probe (oral și scris); . competentele de evaluat, și, în general, continuturile și tipurile de itemi (subiecte). Atât pentru proba orala, ca proba obligatorie, cat și pentru proba scrisa, candidatii tuturor profilurilor, inclusiv Minoritati, vor fi evaluați pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasa. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitati de comunicare orala sau în scris. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1. PROBA ORALA Pentru a evalua competența de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numărul de ore saptamanal de studiu: . sa citeasca corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa. . sa demonstreze capacitatea de a înțelege un text prin: - identificarea sensului cuvintelor și a relatiilor semantice; - recunoasterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; - traducere; - rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere. Candidatii pot face trimiteri la/asociații cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viața. . sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin: - folosirea corecta și adecvata a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale; - răspuns la intrebari; - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru; - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic și coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante și un punct de vedere personal. - emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor pareri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv. - transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta și invers, pornind de la un text. Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta. . sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie (interactiune orala) în situație de examen. 2. PROBA SCRISA Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidatii vor fi solicitati: . sa dovedeasca capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin: - identificarea informațiilor semnificative din text prin: exercitii (cu alegere duala/multipla/răspuns la intrebari/text lacunar, etc.)/rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante); - comentarea unui paragraf/a unei idei/a ideilor textului; exprimarea propriilor pareri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv; - identificarea sensului unor cuvinte și a relatiilor semantice; - recunoasterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate. . sa dovedeasca capacitatea de a analiza și interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent și convingator. . sa dovedeasca capacitatea de exprimare în scris prin: - folosirea corecta și adecvata a structurilor gramaticale și lexicale studiate; - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ținta acest lucru; - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar; - redactarea unui C.V./unei scrisori personale/unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - descrierea unor locuri (cunoscute/imaginare)/activități; descrierea/ caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante; - relatarea unui eveniment și a unei experiente personale - continuarea unui text, unei idei/construirea unui text pe un subiect/o tema data; - redactarea unui eseu structurat/comentarea unui subiect/exprimarea și/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante și relevante. - rezumarea unui text - transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta și invers. . sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiana a unui text literar (bilingv)/neliterar (1-2 ore, 3-4 ore și minoritati). III. CONTINUTURI 1. LIMBA ITALIANA: 1-2 ore, 3-4 ore și bilingv 1.1. TEMATICA Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viața de fiecare zi, experienta personala și experienta umana în general: . Viața personala și sociala: problemele adolescentei (alegerea unei meserii, somajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generatii, ...); valori și non-valori umane, drepturile omului; angajarea sociala; tinerii și idolii lor, pasiuni și sentimente (prietenia, solidaritatea, ...), petrecerea timpului liber (lectura, muzica, sport, ...) . Viața cotidiana: relatii și conveniente sociale (în familie, în magazin, pe strada, corespondenta, ...); viața cultural-artistica (spectacole, muzica, ...), mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protectia mediului); marile probleme și conflicte ale epocii contemporane la inceput de mileniu III. . Spatiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic și cultural italian și european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalitati; arta, cultura și civilizatie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiana reprezentativa); . Comunitatea europeana: spirit comunitar, interculturalitate. 1.2. ACTE DE VORBIRE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiana pentru ciclul liceal*): - a angaja, a continua, a incheia o conversatie - a prezenta/a face o expunere pe o tema data - a realiza descrieri/prezentari de locuri, obiecte, persoane, orașe - a exprima o opinie, o judecata/a argumenta - a exprima gusturi și preferinte - a relata (o discutie, un eveniment, o suita de evenimente) - a rezuma o discutie - a-și exprima acordul/dezacordul - a exprima indoiala, satisfactia, regretul - a exprima posibilitatea/imposibilitatea - a exprima intentia de a face/a nu face ceva - a exprima necesitatea/obligația - a exprima admiratia/dezaprobarea - a exprima stari emotionale 1.3. COMUNICARE IN SCRIS - a rezuma un text - a caracteriza o persoană, personaj - a redacta o scrisoare, un CV - a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje) - a redacta un eseu 1.4. CONTINUTURI LINGVISTICE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiana pentru ciclul liceal*). Lexic: relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte) Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv; Substantivul: gen, numar; exprimarea cazurilor; nominalizarea. Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparatie (forme sintetice); sensul și comportamentul unor adjective în functie de pozitia față de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative și nehotarate). Numeralul: cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operațiilor aritmetice. Pronumele: personal (de politete, N., D., Ac., forme combinate), pozitia proclitica și enclitica a pronumelui personal față de verb, pronumele posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat (forme frecvente); locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I) în propozitii afirmative, negative și imperative; pronumele ne și ci (vi). Verbul: modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activa, reflexiva și pasiva. Adverbul: tipuri, gradele de comparatie; Prepozitia: prepozitii și locutiuni prepozitionale, prepozitiile articulate și folosirea prepozitiilor. Conjunctia: conjunctiile și locutiunile conjunctionale, coordonatoare, subordonatoare. Sintaxa: concordanta la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voința, indoiala, sentimente, după conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii impersonale; concordanta la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecintei, scopului, ipotezei (se ipotetico); ___________ AUTORI Introducere în electronică și aplicatiile ei Ed. MATRIX ROM, București 1996 Bistriceanu, Eleodor Dispozitive și circuite electronice Ed. Didactica și Pedagogica, București 1982 Dascalu, D. Electronică Ed. Didactica și Pedagogica, București 1983 Spanulescu, I. Agenda radioelectronistului Editura tehnica, București 1989 Dragulanescu, Nicolae Telecomunicatii Editura Teora București 1998 Radulescu, Tatiana Inițiere în telefonia digitala Editura Tehnica Vasilescu, A. Aplicații în domeniul transmisiunilor de date pe linii locale la debite binare până la 144 bit/s Până, Liviu Tehnica moderna a comunicatiilor 1982 Niculae, Necula Masurari speciale în telecomunicatii, Volumul I 1997 Bossie, Ion, Wardalla, Mircea Masurari speciale în telecomunicatii, Volumul II Editura AGIR, București 2000 Bossie, Ion, Wardalla, Mircea MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA DE PIELARIE I. Statutul disciplinei Disciplina Materii prime pentru industria de pielarie are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005─2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Pielarie din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat: . Folosirea terminologiei de specialitate. . Identificarea materiilor prime pentru confectiile din piele și inlocuitori și a elementelor structurale ale pielii. . Identificarea sortimentelor de inlocuitori de piele. . Selectarea operațiilor de transformare a pielii crude în piele finita în functie de destinatie. . Selectarea sortimentelor adecvate de piei finite în vederea obtinerii unor produse specifice. . Determinarea proprietăților pieilor finite. . Utilizarea materialelor auxiliare în functie de tipul de produs. . Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor): 1. Clasificarea materiilor prime: - Clasificarea pieilor finite după: . proveniență; . modul de prelucrare și finisare; . destinatie; - Clasificarea inlocuitorilor de piele. 2. Pielea cruda: - Structura histologica a pielii crude; - Topografia și zonificarea pielii; 3. Prelucrarea pieilor crude: - Conservarea și depozitarea pieilor crude: . metode de conservare; . defecte provenite de la pieile crude; . defectele pieilor finite: clasificare, exemple. - Pregătirea pieilor pentru tabacire și argasire: . definirea pielii gelatina; influența calității pielii gelatina asupra calității pielii finite. - Tabacirea pieilor: . tabacirea minerala: materiale utilizate, proprietățile pielii tabacite mineral; . tabacirea vegetala: materiale utilizate, proprietățile pielii tabacite vegetal. - Finisarea pieilor finite: . finisare fața naturala: neteda sau presata; . finisare fața corectata: neteda sau presata. 4. Caracteristicile pieilor finite: - Caracteristici fizice: . aria pieilor: definiție, unități de măsura; . grosimea pieilor: definiție, unități de măsura, micrometru; . masa pieilor: definiție, unități de măsura . densitatea pieilor: definiție, unități de măsura; . caracteristici de transfer: absorbtia la apa a pieilor finite, permeabilitatea la aer și vapori de apa a pieilor finite, permeabilitatea la apa a pieilor finite, conductibilitatea termica a pieilor finite: definitii. - Caracteristici mecanice: . comportarea la solicitări mecanice: dinamometru, unități de măsura, relație de calcul pentru alungirea relativa, diagrama de deformare a materialelor elastoplastice; . alungirea relativa la sarcina de 1 dan/mmp; . alungirea relativa la craparea fetei; . alungirea relativa la rupere; . rezistenta la rupere: definiție, relație de calcul, unități de măsura; . rezistenta la sfasiere: definiție, relație de calcul, unități de măsura; . rezistenta la cusatura: definiție, relație de calcul, unități de măsura; . rezistenta la uzura prin frecare; . rezistenta la flexiune: definiție; . rigiditatea și flexibilitatea; . rezistenta vopsirii: definiție. 5. Sortimente de piei finite: - Piei pentru încălțăminte: . piei pentru fete de încălțăminte: enumerare, proveniență, caracteristici, destinatie; . piei pentru piese rigide ale incaltamintei: enumerare, proveniență, caracteristici, destinatie; . piei pentru captuseli de încălțăminte: enumerare, proveniență, caracteristici, destinatie. - Piei pentru marochinarie: enumerare, proveniență, caracteristici, destinatie; - Piei pentru manusi: proveniență, mod de prelucrare; - Piei pentru imbracaminte: proveniență, caracteristici; - Piei pentru articole tehnice și harnasamente: enumerare, proveniență, caracteristici, destinatie; 6. Inlocuitori de piele: - Inlocuitori rigizi: . inlocuitori de tip cauciuc pentru talpa și tocuri: sortimente, caracteristici, destinatie; . produse din mase plastice: sortimente, caracteristici, destinatie; . inlocuitori pe bază de materiale fibroase: sortimente, caracteristici, destinatie. - Inlocuitori flexibili: . inlocuitori pe suport: sortimente, caracteristici, destinatie; . inlocuitori fără suport: sortimente, caracteristici, destinatie. 7. Materiale auxiliare. - Materiale textile: . ate folosite pentru confectii din piele; . tesaturi pentru confectii din piele; . tricoturi pentru confectii din piele; . alte materiale textile. - Materiale metalice: destinatie, tipuri de materiale metalice; - Materiale lemnoase: tipuri de materiale lemnoase, destinatie. - Materiale chimice. . adezivi: destinatie, tipuri de adezivi; . agenti de spalare: destinatie, tipuri de agenti de spalare . materiale pentru finisare și impregnare: destinatie, tipuri de materiale pentru finisare și impregnare. BIBLIOGRAFIE ┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬───────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼───────────────┤ │Materii prime și materiale folosite în │Editura Didactica și Pedagogica,│Ieacobeanu, E.,│ │industria usoara ─ Manual pentru clasa │R.A. ─ București, 1995 │Cociu V. │ │a IX─a, licee industriale cu profil de │ │ │ │industrie usoara │ │ │ └───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴───────────────┘ MATERII PRIME TEXTILE I. Statutul disciplinei Disciplina Materii prime textile are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005-2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea textile din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul mecanica, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Identificarea fibrelor după structura și proprietăți. - Precizarea domeniilor de utilizare a fibrelor după proprietăți. - Caracterizarea firelor în functie de proprietăți. - Stabilirea destinatiei diferitelor tipuri de fire, tesaturi și tricoturi. - Alegerea materialelor auxiliare în functie de proprietățile specifice și de cerințele produsului. - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) FIBRE TEXTILE: 1. Clasificarea fibrelor textile după natura lor. 2. Proprietăți generale ale fibrelor textile: - Proprietăți fizice: . masa specifică; . culoarea; . luciul; . lungimea; . densitatea de lungime: definiție, indici de finete, relatii de transformare, calcule; . higroscopicitatea: definiție, tipuri de umiditati, masa comerciala, calcule; . comportarea fibrelor la căldură: comportarea la temperatura, la calcare și la ardere; . alte proprietăți fizice ale fibrelor: ondulatiile, nesifonabilitatea, încărcarea electrostatica, stabilitatea față de lumina și microorganisme. - Proprietăți mecanice: . rezistenta la rupere: forta de rupere, lungimea de rupere, tenacitatea, calcule; . alungirea la rupere: alungirea absoluta și relativa, gradul de elasticitate; . comportarea fibrelor la frecare, fenomenul pilling. - Proprietăți chimice: . comportarea în mediu acid a fibrelor celulozice, proteice și sintetice; . comportarea în mediu bazic a fibrelor celulozice, proteice și sintetice; . comportarea la substante oxidante a fibrelor naturale și sintetice. 3. Fibre naturale vegetale (bumbac, în, canepa): obtinere, proprietăți, intrebuintari. - Fibra de bumbac: obtinere, structura, aspect la microscop, proprietăți fizico-mecanice, intrebuintari; - Fibrele liberiene (inul și canepa): obtinere, structura, aspect la microscop, proprietăți fizico-mecanice, intrebuintari. 4. Fibre naturale animale (lana, paruri, matase): obtinere, proprietăți, intrebuintari. - Fibra de lana: obtinere, structura, aspect la microscop, proprietăți fizico-mecanice, intrebuintari; - Fibra de matase naturala: obtinere, structura, aspect la microscop, proprietăți fizico-mecanice, intrebuintari. 5. Fibre chimice (fibre din polimeri naturali-celulozice și fibre din polimeri sintetici): obtinere, proprietăți intrebuintari. - Notiuni generale de obtinere a fibrelor chimice; - Fibre chimice artificiale (viscoza, celofibra, acetat): proprietăți fizico-mecanice, intrebuintari; - Fibre sintetice (poliamida, poliesterul, poliacrilonitril): proprietăți fizico-mecanice, intrebuintari. FIRE TEXTILE: 6. Definirea și clasificarea firelor (după natura fibrelor componente și după torsiune). 7. Proprietățile firelor: - Densitatea de lungime, calcule; - Torsiunea; - Rezistenta și alungirea la rupere. TESATURI ȘI TRICOTURI 8. Definitia și clasificarea tesaturilor (după natura firelor, destinatie, procese de finisare). 9. Definitia și clasificarea tricoturilor (după natura firelor, destinatie, structura, forma în care sunt produse de masina). 10. Proprietățile tesaturilor și tricoturilor: - Stabilitatea dimensionala; - Rezistenta; - Comportare la frecare; - Permeabilitate la aer și căldură. MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE IN INDUSTRIA TEXTILA 11. Materiale textile: captuseli, intarituri, furnituri, ata de cusut, accesorii. - Captuseli: proprietăți, roluri în cadrul produsului, tipuri de captuseli; - Intarituri: proprietăți, rolul în cadrul produsului, tipuri de intarituri; - Furnituri (ata de cusut, banda pentru confectii, vatelina): proprietăți, rolul în cadrul produsului, tipuri de furnituri. 12. Alte materiale auxiliare (nasturi, fermoare, catarame, accesorii, capse, copci): roluri în cadrul produsului. BIBLIOGRAFIE - Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4.144/18.07.2001, pentru clasa a XI-a liceu filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Tehnic: DISCIPLINA EDITURA AUTORI Materii prime textile Filiera tehnologica Profil: Tehnic Clasa a XI-a Economica Preuniversitaria, 2001 Virginia Meticaru, Daniela Giurgiu ORGANE DE MASINI ȘI MECANISME I. Statutul disciplinei Disciplina Organe de masini și mecanisme are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005-2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea mecanica din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Utilizarea conceptelor fizice în domeniul mecanicii tehnice. - Identificarea diferitelor tipuri de solicitări mecanice. - Identificarea tipurilor de organe de masini - Identificarea principalelor mecanisme în diferite tipuri de sisteme tehnice mecanice - Descrierea principiilor care stau la baza calculelor de rezistenta - Descrierea tipurilor de organe de masini - Efectuarea de calcule specifice diferitelor solicitări mecanice - Explicarea structurii principalelor sistemelor tehnice din mecanica - Alegerea organelor de masini adecvate diferitelor sisteme tehnice - Verificarea prin calcul a comportamentului organelor de masina la diferite solicitări - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Elemente de statica: - Legaturile solidului rigid. Reazeme și reactiuni. Calculul reactiunilor. - Caracteristici geometrice ale secțiunilor plane (arie, moment static, moment de inertie, modul de rezistenta). 2. Calcule de rezistenta - Solicitări compuse: definire, tipuri, exemplificari (cu acelasi tip de tensiune și cu tensiuni de tip diferit). - Principiile calculului de rezistenta (coeficienti de siguranță; rezistenta admisibila; concentratori de tensiune). - Calculul de verificare, dimensionare, sarcina capabila și deformatii pentru (intindere-compresiune; forfecare; incovoiere; torsiune). 3. Organe de masini și mecanisme: - Structura sistemelor tehnice: . definirea conceptelor specifice: sistem tehnic, masina, mecanism, organ de masina; . clasificarea și rolul organelor de masini; . condiții impuse organelor de masini; . standardizarea și interschimbabilitatea organelor de masini. - Asamblari și organe de asamblare: . tipuri, prezentare generală; . asamblari nedemontabile (nituite, sudate, lipite); . asamblari demontabile (cu filet, cu pene, canelate, presate); . asamblari elastice. - Organele miscarii de rotatie: . categorii de organe ale miscarii de rotatie; . osii și arbori; fusuri și pivoti: rol functional, tipuri, materiale, elemente constructive, calcule de rezistenta; . lagare: rol functional, tipuri, condiții impuse, specific, construcție, materiale pentru: lagare de alunecare; rulmenti: tipuri, simbolizare și alegere. . cuplaje: clasificare, rol functional, condiții impuse; construcție, materiale pentru: cuplaje permanente (cu flanse, cu bolturi); cuplaje intermitente (ambreiaj cu discuri de frictiune). - Mecanisme și organe pentru transmiterea miscarii de rotatie: . rol, tipuri, condiții impuse; . principiul de functionare, construcție, avantaje, dezavantaje, materiale, calculul turatiei și raportul de transmitere pentru: > transmisii prin cablu; > transmisii prin lant; > transmisii prin roti de frictiune; > transmisii prin roti dintate. . mecanisme variatoare de turatie (cu curea, cu roti baladoare); principiu de functionare, construcție. 4. Mecanisme pentru transformarea miscarii: - Mecanisme de transformare a miscarii de rotatie în miscarea rectilinie continua: surub-piulita, pinion-cremaliera; - Mecanisme de transformare a miscarii de rotatie în miscarea rectilinie alternativa: biela-manivela, mecanism cu culisa; - Mecanism de transformare a miscarii de rotatie continua în miscare de rotatie intermitenta: mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de Malta. BIBLIOGRAFIE Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4.144/18.07.2001, pentru clasa a XI-a liceu filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Tehnic: DISCIPLINA EDITURA AUTORI Organe de masini și mecanisme Clasa a XI-a Sigma, 2002 Ruxandra Noia, Liliana Tenescu PROFIL: RESURSE NATURALE ȘI PROTECTIA MEDIULUI Discipline tehnologice proba scrisa "E" Pentru profilul RESURSE NATURALE ȘI PROTECTIA MEDIULUI, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializarii, conform tabelului de mai jos: ┌───────────┬────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐ │ Profil │Specializare│ Finalitate │ Disciplina de specialitate │ ├───────────┼────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────┬────────────┤ │ │ Chimie │ Tehnician în chimie │ Procese și utilaje │ │ │ │industriala │ industriala │ │ │ │ ├────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ │ │ Protectia │ Tehnician în protectia │Analiza factorilor de mediu│ │ │ │ mediului │ mediului │ │ │ │ ├────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ │ │ Industria │ Tehnician în industria │Operații unitare și utilaje│ │ │ │ alimentara │ alimentara │ în industria alimentara │ │ │ RESURSE ├────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ │NATURALE ȘI│ Agricol │ Tehnician în agricultura │ │Ecologie și │ │ PROTECTIA ├────────────┼───────────────────────────┤ Agropedologie │ protectia │ │ MEDIULUI │ Agromontan │ Tehnician agromontan │ │ mediului │ │ ├────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ │ │ Veterinar │ Tehnician veterinar │ Anatomia și fiziologia │ │ │ │ │ │ animalelor domestice │ │ │ ├────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ │ │ Silvic │ Tehnician în silvicultura │ Silvicultura │ │ │ ├────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ │ │Prelucrarea │ Tehnician în prelucrarea │ Tehnologia mobilei │ │ │ │ lemnului │ lemnului │ │ │ │ ├────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ │ │Materiale de│ Tehnician în industria │ Chimia silicatilor │ │ │ │constructii │materialelor de constructii│ │ │ └───────────┴────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────┘ NOTĂ: Conform "Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2006", pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoștințe și formarea de competente. ECOLOGIE ȘI PROTECTIA MEDIULUI I. Statutul disciplinei Disciplina Ecologie și protectia mediului are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005-2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la toate specializarile din cadrul profilului Resurse naturale și protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Recunoasterea și definirea unor concepte specifice ecologiei și protectiei mediului. . Identificarea și descrierea principalelor componente ale mediului natural. . Caracterizarea sistemelor biologice în vederea aprecierii stării lor de functionare. - Recunoasterea diferitelor tipuri de ecosisteme și descrierea relatiilor intra și interspecifice ale acestora. . Identificarea componentelor structurale ale unui ecosistem. . Interpretarea relatiilor biotop-biocenoza în cadrul diferitelor tipuri de ecosisteme. . Identificarea și caracterizarea tipurilor de ecosisteme antropizate. - Identificarea și corelarea agentilor/factorilor care influențează echilibrul ecologic. . Identificarea surselor de poluare a mediului înconjurător și indicarea modului de dispersie a poluantilor. . Stabilirea influentei factorilor poluanti asupra diferitelor componente ale mediului înconjurător. - Interpretarea efectelor factorilor poluanti asupra echilibrului ecologic. . Identificarea și masurarea actiunii factorilor poluanti asupra componentelor mediului. - Elaborarea unor măsuri pentru protectia mediului și combaterea poluarii. . Stabilirea unor măsuri de protecție a resurselor naturale în functie de natura factorilor poluanti. . Propunerea unor modalități de eliminare/diminuare a efectelor poluarii asupra mediului înconjurător. - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Caracteristicile sistemelor biologice: - Evolutia; - Integralitatea; - Echilibrul dinamic; - Autoreglarea. 2. Ecosistemul: - Biotop. Structuri și caracteristici - Biocenoza. Structuri și caracteristici - Relatii intra și interspecifice în cadrul biocenozei - Structura și caracteristicile ecosistemului 3. Tipuri de ecosisteme naturale și seminaturale: - Ecosisteme terestre (paduri, pajisti) - Ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgatoare). 4. Surse de poluare a apei și modul de dispersie a poluantilor. - Apa în natura: importanța; circuit; clasificare; forme de existenta a apei. - Poluantii apei. Criterii de clasificare. - Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compozitia surselor de poluare. - Influența poluantilor apelor asupra mediului: substante organice; substante anorganice; substante radioactive; suspensii; produse petroliere; apele calde; microorganismele. 5. Surse de poluare a aerului și modul de dispersie a poluantilor. - Aerul. Generalitati. - Poluantii aerului. - Surse de poluare a aerului. - Influența poluantilor aerului asupra mediului. 6. Surse de poluare a solului și modul de dispersie a poluantilor. - Solul. Importanța. - Poluantii solului. - Surse de poluare a solului. - Influența poluantilor solului asupra mediului. 7. Efecte majore ale poluarii mediului: - Efectul de sera - Ploi acide - Deprecierea stratului de ozon 8. Epurarea apelor. 9. Folosirea rationala a ingrasamintelor și pesticidelor în agricultura și silvicultura. 10. Colectarea, transportul, depozitarea, prelucrarea și recuperarea deseurilor. BIBLIOGRAFIE Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4.055/26.06.2000 și nr. 4.144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Resurse naturale și protectia mediului: DISCIPLINA EDITURA AUTORI Ecologie și protectia mediului clasa a X-a Constelatii Irina Teodorescu, Geta Rasnoveanu, Claudia Manuela Negut Ecologie și protectia mediului clasa a X-a Filiera tehnologica, Profil: Resurse naturale și protectia mediului Economica Preuniversitaria Rodica Ciarnau (coordonator) AGROPEDOLOGIE I. Statutul disciplinei Disciplina Agropedologie are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005-2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarile Agricol și Agromontan din cadrul profilului Resurse naturale și protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Identificarea nivelurilor factorilor de mediu și corelarea lor cu cerințele plantelor de camp. - Identificarea și descrierea proprietăților solului. - Identificarea factorilor care diminueaza producția plantelor cultivate și aplicarea masurilor de reducere a influentei acestora. - Recunoasterea componentelor profilului de sol și descrierea proceselor de formare a acestuia. - Explicarea rolului componentelor organice și minerale ale solului în viața plantelor. - Explicarea insusirilor principalelor tipuri de soluri. - Selectarea lucrărilor de ingrijire necesare pentru întreținerea unei culturi. - Stabilirea intervalului optim de recoltare a culturilor, în functie de destinația produsului. - Proiectarea regimului de fertilizare a unei culturi, în functie de fertilitatea naturala a solului și de sortimentul de ingrasaminte existente. - Proiectarea sistemelor de lucrari ale solului pentru grupele de culturi de camp. - Proiectarea lucrărilor de înființare a culturilor prin însămânțare sau plantare. - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Factori de mediu și niveluri optime ale acestora. 2. Mijloace și măsuri de reglare a nivelului factorilor de mediu al vietii plantelor. 3. Sursele de proveniență ale părții minerale și ale celei organice ale solului 4. Influența componentelor minerale și organice asupra fertilitatii solului: produse rezultate în urma proceselor de dezagregare, alterare și humificare. 5. Proprietăți fizico-chimice și mecanice ale solului: textura, structura. 6. Proprietățile hidrofizice, de aeratie și termice ale solului: formele de apa din sol, permeabilitatea solului pentru apa, ascensiunea capilara a apei. 7. Proprietățile chimice ale solului: solutia solului, reactia solului. 8. Procese de diferentiere pe adancime a compozitiei solului: bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice. 9. Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale). 10. Insusirile solului și profilului de sol: cerniozom; brun - roscat. 11. Ingrasaminte minerale și organice folosite pentru cresterea fertilitatii solului. 12. Lucrarile solului: lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cu combinatorul. 13. Sisteme de lucrare a solului pentru diferite grupe de culturi de camp. 14. Semanatul și plantatul - procedee de înființare a unei culturi. 15. Samanta - insusirile de calitate ale semintei, pregătirea semintei pentru semanat. 16. Materialul de plantat - insusiri de calitate și pregătirea lui pentru plantare. 17. Metode de înființare a unei culturi de camp. 18. Parametrii pentru înființarea unei culturi: distante de semanat, epoca de semanat, adancimea de semanat pentru culturile de camp și culturile legumicole. 19. Lucrari de ingrijire cu caracter general: afanarea solului (cu grapa cu colti, cu grapa cu discuri sau cu subsolierul - în vii, cu sapa rotativa) 20. Combaterea buruienilor, combaterea daunatorilor și agentilor patogeni, fertilizarea suplimentara, irigarea. 21. Lucrari de ingrijire specifice sau cu caracter ocazional: eliminarea excesului de apa, verificarea viabilitatii plantelor anuale sau a viabilitatii mugurilor plantelor multianuale, tavalugirea după semanat, musuroitul, completarea golurilor, raritul, susținerea plantelor în pozitie verticala, copilitul, carnitul, taieri de formare și taieri de rodire. 22. Buruienile din culturile agricole și combaterea lor: pagube produse de buruieni, clasificarea buruienilor, surse de imburuienare, procedee și mijloace de prevenire și combatere a buruienilor. 23. Boli și daunatori ai plantelor cultivate: pagube produse de daunatori și agenti patogeni, principalele grupe de boli și daunatori ai plantelor cultivate, procedee și mijloace de prevenire și combatere a daunatorilor și agentilor patogeni. 24. Insuficienta apei din sol - irigarea. 25. Recoltarea culturilor la maturitatea fiziologica pentru produse destinate infiintarilor culturilor. 26. Recoltarea culturilor la maturitatea tehnica pentru produsele destinate consumului. BIBLIOGRAFIE Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4055/26.06.2000 și nr. 4144/18.07.2001, pentru clasa a XI-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Resurse naturale și protectia mediului: DISCIPLINA EDITURA AUTORI Agropedologie Gimnasium Costel Scriosteanu, Gherghina Untarescu ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU I. Statutul disciplinei Disciplina Analiza factorilor de mediu are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005 - 2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Protectia mediului din cadrul profilului Resurse naturale și protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Identificarea și utilizarea aparatelor pentru efectuarea unor analize fizico-chimice ale factorilor de mediu. - Recoltarea, transportul și conservarea probelor de apa, aer, sol pentru analize. - Alegerea sticlariei și a reactivilor în vederea analizelor de apa. - Aplicarea și respectarea normelor de P.M. și P.S.I. în efectuarea de analize. - Efectuarea analizelor de apa, aer, sol prin metode fizice, chimice, fizico-chimice, biologice și microbiologice în conformitate cu standardele în vigoare. - Corelarea și interpretarea rezultatelor analizelor în vederea aprecierii calității factorilor de mediu. - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Norme de protectia muncii și de paza și stingere a incendiilor. 2. Recoltarea, transportul și conservarea probelor de apa, aer, sol pentru analize chimice, fizico-chimice, biologice și microbiologice: tehnici de recoltare, ustensile, condiții de conservare. 3. Analize de ape (principiul determinarii; ecuatiile reactiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; calcule): - Determinarea proprietăților organoleptice ale apelor. - Determinarea suspensiilor totale din ape. - Determinarea pH-ului apei: hartie de pH, indicator universal, ph neutru. - Determinarea alcalinitatii și aciditatii apelor. - Determinarea regimului de oxigen (R.O.) al apelor: . Determinarea oxigenului dizolvat în apa; . Determinarea consumului biochimic de oxigen (CBO5); . Determinarea substanțelor oxidabile din apa (CCOMn). - Determinarea regimului de mineralizare (R.M.) al apelor: . Determinarea reziduului fix; . Determinarea Ca și Mg din apa prin metoda complexonometrica; . Determinarea duritatii prin metoda complexonometrica; . Determinarea clorurilor din apa; . Determinarea carbonatilor și bicarbonatilor din apa. - Determinarea indicatorilor regimului toxic (R.T.) al apei: . Determinarea spectrofotometrica a amoniacului din apa; - Analiza biologica a apelor naturale: . Aparate și instrumente - Analiza bacteriologica a apelor: . Aparate și instrumente . Determinarea bacteriilor mezofile . Determinarea coliformilor totali 4. Analize de aer (principiul determinarii; ecuatiile reactiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; prelucrarea datelor): - Determinarea pulberilor totale din aer: . Pulberi sedimentabile; . Pulberi în suspensie. 5. Analize de sol (principiul determinarii; ecuatiile reactiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; prelucrarea datelor): - Pregătirea solului pentru analiza. - Determinarea umiditatii solului. - Determinarea pH-ului solului. - Determinarea aciditatii și alcalinitatii solului. - Determinarea sarurilor solubile din soluri (în extrasul apos): . Dozarea anionilor: CO(3)^2-, HCO(3)^-, Cl^- . Dozarea cationilor: Ca^2+, Mg^2+ BIBLIOGRAFIE TITLUL EDITURA AUTORI Poluarea mediului ambient Ed. Tehnica Buc. 1978 L.I. Ciplea, AL. Ciplea Protectia Mediului înconjurător Ed Tehnica Buc. 1981 M. Negulescu, S. Ianculescu, L. Vaicum Analiza apelor Ed. Tehnica București 1968 T.D. Ionescu, F. Constantinescu Analiza apelor Ed. Scrisul Romanesc, Craiova 1980 C. Patroescu, I.Ganescu Chimia Sanitara a Mediului Ed. Medicală Buc. S. Manescu, M. Cucu Analiza Chimica a apei Ed. Facla, 1978 D. Ceausescu Indrumator pentru studiul solului pe teren și în laborator Ed. Agrosilvica București 1967 A. Canarache, I. Serbanescu Teste agrochimice de teren și laborator Ed. Ceres, Buc. 1983 V. Davidescu, T. Davidescu ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE I. Statutul disciplinei Disciplina Anatomia și fiziologia animalelor domestice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005 - 2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Veterinar din cadrul profilului Resurse naturale și protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Identificarea componentelor celulei animale și clasificarea tesuturilor. - Recunoasterea oaselor și a articulatiilor în seria animala și explicarea functiei acestora. - Explicarea functionalitatii aparatelor din organismul animal. - Efectuarea unor secțiuni de calitate pentru evidentierea corecta a principalelor grupe de muschi. - Analiza preparatelor histologice în vederea diferentierii tipurilor de tesuturi. - Diferentierea și delimitarea segmentelor aparatelor din organismul animal. - Determinarea calitativa a constantelor fiziologice ale organismului animal. - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor): 1. Notiuni de histologie: - Celula: definiție; morfologie (componente fundamentale; forme și dimensiuni) și fiziologie; - Tesuturile: epitelial (tipuri, morfologie); conjunctiv (tipuri, morfologie); muscular (morfologie); sanguin - limfatic (elemente figurate); nervos (morfologie). 2. Osteologia și artrologia: - Morfologia oaselor; - Componentele scheletului; - Articulatiile: clasificare, functii. 3. Miologia: - Morfologia, fiziologia muschilor. - Clasificarea muschilor (după forma; pozitie, miscari). 4. Aparatul digestiv: componente, glande anexe: - Enumerare, morfologie, particularitati pe specii; - Digestia: etape și particularitati; - Glandele anexe: ficatul și pancreasul (structura și functii); - Aparatul digestiv la păsări (segmente, particularitati). 5. Aparatul respirator: componente. - Segmente (enumerare); - Pulmonul (morfologie); - Aparatul respirator la păsări (particularitati); - Respiratia: mecanica respiratorie, schimbul de gaze. 6. Aparatul circulator: componente. - Cordul: morfologie; - Vasele sanguine (clasificare, structura); - Circulatia sanguina. 7. Aparatul urinar: componente. - Segmente (enumerare); - Rinichiul (morfologie); - Fiziologia aparatului urinar. 8. Aparatul genital mascul și femela: componente, glanda mamara. - Segmente: morfologie și particularitati; - Reproducerea; - Glanda mamara (morfologie; fiziologie); - Aparatul genital la pasare (segmente, descriere, rol). BIBLIOGRAFIE TITLU EDITURA AUTORI Anatomia și fiziologia animalelor domestice Editura CERES, 1989, București Cotofan V. Anatomia, fiziologia și bolile animalelor domestice Editura CERES, 1983, București Cotofan V. și col. Fiziologia animalelor domestice Editura Didactica și Pedagogica, 1978, București Cristea N. și col. Lucrari practice la anatomia și fiziologia animalelor domestice Editura Didactica și Pedagogica, 1975, București Jurubescu V. și col. Indrumator de lucrari practice pentru meseria veterinar Editura CERES, 1993, București Moisiu M. și col. CHIMIA SILICATILOR I. Statutul disciplinei Disciplina Chimia silicatilor are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005 - 2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Materiale de constructii din cadrul profilului Resurse naturale și protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Operarea cu termenii tehnici specifici chimiei silicatilor. - Identificarea elementelor de structura a silicatilor tehnici. - Explicarea transformarilor fizico-chimice ale silicatilor. - Definirea și caracterizarea componentilor oxidici și a influentei lor asupra sistemelor în care se regăsesc. - Utilizarea caracteristicilor fizico-chimice din literatura de specialitate pentru realizarea calculelor la procesele chimice ale silicatilor. - Descrierea caracteristicilor materiilor prime și materialelor din domeniul silicatilor tehnici. - Explicarea proceselor fizico-chimice care au loc la formarea compusilor silicatici. - Descrierea proceselor de solidificare și topire în sistemele de silicati. - Descrierea modului în care decurg transformarile polimorfe în sistemul de silicati. - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor): 1. Structura silicatilor: - Structura cristalina a silicatilor: . tipurile de structura cristalina . transformarile polimorfe . deshidratarea și hidratarea silicatilor . izotipia; izomorfismul - Structura vitroasa a silicatilor: . starea fizica a silicatilor vitrosi . proprietățile structurilor vitroase - Structura coloidala a silicatilor: . solutii coloidale ale silicatilor . transformarile structurilor coloidale 2. Termochimia silicatilor: - Căldură specifică - Căldură de formare - Căldură de reactie - Căldură de topire și căldură de cristalizare - Căldură de transformare polimorfa 3. Echilibre termice. Legea echilibrului de faze: - Tipuri de sisteme: . unare . binare (cu eutectic, cu compusi chimici congruenti și incongruenti, cu componenti polimorfi) . ternare elementare - Reactii în faza solida 4. Chimia aplicata a silicatilor: - Componentii oxidici principali ai silicatilor: . silicea . alumina . calcea . magnezita . oxidul feric 5. Chimia silicatilor tehnici: - Chimia cimentului - Chimia ceramicii - Chimia sticlelor tehnice. BIBLIOGRAFIE TITLU EDITURA AUTORI Chimia fizica a silicatilor tehnici Editura Tehnica, București, 1968 Solacolu, S. Chimia fizica a solidelor silicatice și oxidice Editura Dacia, Cluj Napoca, 1984 Solacolu, S., Paul, F. Chimia silicatilor și analize tehnice Editura Didactica și Pedagogica, 1980 Cioara, A., Caluser, S. OPERAȚII UNITARE ȘI UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA I. Statutul disciplinei Disciplina Operații unitare și utilaje în industria alimentara are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005 - 2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea industrie alimentara din cadrul profilului Resurse naturale și protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Identificarea factorilor care influențează desfășurarea operațiilor unitare din industria alimentara. - Identificarea principalelor repere ale utilajelor folosite în industria alimentara. - Explicarea proceselor mecanice și fizico-chimice, de transformare a materiilor prime și semifabricatelor în produse finite. - Explicarea funcționarii utilajelor de prelucrare a materiei prime de origine vegetala, animala și minerala. - Verificarea parametrilor de lucru ai utilajelor folosite în industria alimentara - Sesizarea aparitiei defectiunilor la utilaje și stabilirea momentului interventiei tehnice. - Aplicarea masurilor de protectia muncii la exploatarea utilajelor din industria alimentara. - Aprecierea avantajelor și dezavantajelor diverselor tipuri de utilaje folosite în industria alimentara și alegerea celor mai eficiente. - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) OPERAȚII, PROCES TEHNOLOGIC, SCHEMA DE FABRICATIE: definitii. BILANTUL DE MATERIALE: total și parțial: definiție, calcul și aplicații. OPERAȚIILE UNITARE: 1. Transportul fluidelor: . proprietățile fizice ale fluidelor: densitate, volum, greutate specifică, vascozitate; . regimuri de curgere; . pompe pentru transportul fluidelor: pompa cu roti dintate, pompa centrifuga, injectorul, suflanta cu pistoane rotative. 2. Transportul materialelor solide: transportorul banda, transportorul elicoidal, elevatorul, transportorul pneumatic - consideratii generale, instalații de transport pneumatic prin aspiratie, ciclonul. 3. Maruntirea: definiție. . metode de maruntire. . utilaje de maruntire: moara cu ciocane, valtul automat, tipuri de cutite pentru taiat. 4. Separarea materialelor solide: definiție; > Cernerea: . principii generale; > Separarea după marime și forma: triorul; > Separarea pneumatica: tararul. 5. Separarea amestecurilor eterogene: definirea amestecurilor eterogene; > Separarea prin sedimentare: . principiul separarii fazelor, . factori de influența, . utilaje: camera de desprafuire cu sicane, decantorul orizontal, vasul florentin simplu. > Separarea prin filtrare: . definiție, . principiul separarii prin filtrare, . factori ce influențează filtrarea, . utilaje pentru filtrare: filtrul deschis cu agitator, filtrul cu saci, filtrul cu rame și placi. > Centrifugarea: . definiție, . utilaje de centrifugare: centrifuga decantoare verticala. 6. Amestecarea: . definiție, . eficienta amestecarii, . amestecarea materialelor pastoase: malaxorul cu cuva dubla, . amestecarea în mediu lichid: amestecarea mecanica: - amestecatoare cu brate și cu elice. 7. Presarea: . definiție, . factorii care influențează presarea, . utilaje: presa mecanica cu melc. 8. Operații bazate pe transfer de căldură: . definirea caldurii, . moduri de transmitere a caldurii - definiție și caracterizare, . agenti termici de incalzire și de racire, . schimbatoare de căldură: cu manta, multitubular, cu placi. > Pasteurizarea: . definiție, . caracterizare. > Sterilizarea: . definiție, . caracterizare. > Concentrarea prin vaporizare: . baza teoretica a concentrarii, . schemele de evaporare cu simplu efect și efect multiplu. > Condensarea: . definiție, . scopul operației de condensare, . utilaje de condensare: condensatorul barometric cu sicane. > Refrigerarea și congelarea: . definiție, . caracterizare. 9. Difuzia: . definiție, . caracterizare, . principiul realizării difuziei. 10. Distilarea: . definiție, . metode de distilare, . instalatia de distilare. 11. Uscarea: . definiție, . mecanismul uscarii, . factorii ce influențează uscarea, . metode de uscare, . utilaje: uscatorul turn Notă: Pentru toate utilajele cuprinse în programa se cere: - construcția, functionarea și domeniile de utilizare în industria alimentara (fără schita). BIBLIOGRAFIE TITLU EDITURA AUTORI Operații și utilaje în industria chimica Ed. Didactica și pedagogica, București, 1980 Craciun I., Hasci Z., Stan C, Desen tehnic industrial pentru constructii de masini Ed. Tehnica, București, 1990 Dale C., Nitulescu Th., Precupetu P., Instalații electromecanice din industria alimentara Ed. Didactica și pedagogica, București, 1985 Petculescu E, Ivancea L., Dinache P. Operații și utilaje în industria chimica Ed. Tehnica, București, 1993 Stan C., Craciun I., Procese și aparate în industria alimentara Ed. Didactica și pedagogica, R.A., București, 1992 Teleoaca R., Petculescu E., Onofrei I., Pregatire de baza în industria alimentara - școala profesionala - pregatire teoretica Editura Oscar Print Milcu V., Nichita L. PROCESE ȘI UTILAJE I. Statutul disciplinei Disciplina Procese și utilaje are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005-2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea chimie industriala din cadrul profilului Resurse naturale și protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Descrierea funcționarii utilajelor din instalatiile chimice. . Identificarea utilajelor statice și dinamice dintr-o instalatie. . Explicarea principiilor constructive și functionale ale aparatelor și instalațiilor pentru procesele hidrodinamice și termice. . Explicarea principiilor constructive și functionale ale utilajelor și instalațiilor pentru procesele de difuziune, mecanice și a reactoarelor chimice. - Efectuarea de calcule tehnologice simple la utilaje tip și la instalații prin aplicarea legilor și a principiilor care guverneaza procesele din industria chimica. . Citirea caracteristicilor fizico-chimice și tehnice din tabele, diagrame, nomograme. . Aplicarea și rezolvarea ecuatiilor de bilant de materiale corespunzătoare utilajelor tip. . Determinarea caracteristicilor tehnico-functionale ale utilajelor (debit volumetric, debit masic pentru procesele hidrodinamice, cantitate de căldură, arie de transfer termic, diferența medie de temperatura pentru procese de transfer termic). . Utilizarea informațiilor tehnice din literatura de specialitate pentru realizarea calculelor tehnologice. . Efectuarea de calcule tehnologice pentru utilajele și instalatiile de difuziune. - Alegerea utilajelor adecvate desfășurării optime a unui proces tehnologic. . Corelarea caracteristicilor tehnico-functionale ale utilajului cu particularitatile procesului tehnologic. . Selectarea utilajelor necesare în procesul tehnologic pe criterii de protectia mediului. - Aplicarea normelor de exploatare rationala la utilajele tip. . Enumerarea manevrelor necesare pornirii și a opririi utilajelor pentru procesele hidrodinamice și termice. . Enumerarea manevrelor necesare pornirii și a opririi utilajelor pentru procesele de difuziune și mecanice. . Stabilirea cauzelor producerii incidentelor functionale la utilajele pentru procesele hidrodinamice și termice și identificarea masurilor de remediere ale acestora. . Stabilirea cauzelor producerii incidentelor functionale la utilajele pentru procesele de difuziune și mecanice. . Identificarea cauzelor producerii incidentelor functionale la reactoarele chimice și a masurilor de remediere ale acestora. - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Proces tehnologic. Simbolizarea utilajelor din industria chimica: definirea procesului tehnologic, a operației unitare; desenarea și recunoasterea simbolurilor utilajelor folosite în industria chimica (uscatoare, transportoare, reactoare chimice, pompe, filtre, amestecatoare, schimbatoare de căldură, coloane de distilare-rectificare). 2. Elemente de calcul tehnic: Sistemul international de unități; bilant de materiale (total și parțial) randament; aplicații. 3. Curgerea fluidelor: - starea fluida (definire și caracterizare): marimi fizice caracteristice fluidelor (volum, densitate, greutate, presiune etc.); - conducte și armaturi - definirea conductelor, enumerarea și definirea principalelor elemente ale conductelor (conducta, piese de legătură, armaturi). 4. Transportul fluidelor: parametrii pompelor; A. Utilaje pentru transportul și dozarea lichidelor - pompe fără elemente mobile (Montejusul), pompe cu miscari alternative (pompa cu piston cu simplu și dublu efect), pompe centrifuge - caracteristici și functionare; B. Utilaje pentru transportul, comprimarea și rarefierea gazelor - compresorul cu piston - caracteristici și functionare. 5. Separarea sistemelor eterogene: definirea sistemelor eterogene (faza dispersa, faza dispersata). A. Separarea sistemelor eterogene lichide: enumerarea și definirea sistemelor eterogene lichide, filtrarea - definitia, caracteristicile filtrarii (factori, etapele filtrarii, medii de filtrare, viteza de filtrare); filtrul celular cu tambur rotativ. B. Separarea sistemelor eterogene gazoase: enumerarea și definirea sistemelor eterogene gazoase purificarea prin filtre a gazelor - filtru cu saci. 6. Transmiterea caldurii: definirea transferului termic, moduri de transmitere a caldurii, agenti de incalzire și racire (enumerare, caracteristicile fiecarui agent cu metode de transmitere a caldurii), ecuatia generală a transferului termic, aplicații - transferul caldurii prin conductie (calculul cantității de căldură, aria de transfer termic), schimbatoare de căldură cu fascicul tubular. 7. Operații și procese de difuziune: definirea și aspecte ale fenomenului de difuziune (compozitia fazelor, stabilirea echilibrului dinamic de faza), ecuatia generală de transfer de masa. A. Distilarea și rectificarea: definitii, legea lui Raoult, legea lui Dalton, diagrama Y-X, procedee de distilare (enumerare), distilarea simpla, instalatia continua de rectificare (fenomenul de pe talere, reflux), bilant de materiale al procesului de rectificare - aplicații pe o schema data. B. Uscarea: definiție, descrierea mecanismului procesului (viteza de uscare, timp de uscare) schemele de principiu ale uscarii convective și prin contact, uscarea convectiva - uscatorul de camera, bilant de materiale al procesului de uscare convectiva - aplicații. 8. Reactoare chimice: definiție, functiile reactoarele; reactorul tip autoclava. 9. Coroziunea în industria chimica: definiție, tipuri de coroziuni, factorii care influențează coroziunea, enumerarea metodelor de eliminare a defectelor coroziunii. Notă: la toate utilajele tip amintite se cere: recunoasterea utilajului, enumerarea părților componente, descrierea funcționarii utilajului, avantaje și dezavantaje ale folosirii utilajului respectiv, specificarea normelor de exploatare și întreținere rationala (pornire, oprire, cauzele producerii incidentelor), particularitati în functionare - ex. Pompa cu piston uniformizarea și reglarea debitului. BIBLIOGRAFIE TITLU EDITURA AUTORI Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor din industria chimica Editura Didactica și Pedagogica București 1991 Mihailescu F., Banateanu I., Luputiu I. Masini, utilaje și instalații din industria chimica, rafinarii și petrochimie Editura Didactica și Pedagogica București 1978 Mihailescu F., Tudor P. Operații și utilaje în industria chimica Editura Tehnica București 1984 Bratu E. Operații și utilaje în industria chimica Editura Didactica și Pedagogica București 1980 Floarea O., Jinescu G., Dima R. Procese hidrodinamice și utilaje specifice în industria chimica Editura Didactica și Pedagogica București 1983 Jinescu G. Proces și aparate în ingineria chimica Editura Tehnica București 1981 Pavlov F. SILVICULTURA I. Statutul disciplinei Disciplina Silvicultura are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005-2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Silvic din cadrul profilului Resurse naturale și protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Aplicarea masurilor necesare pentru asigurarea continuitatii pădurilor. . Efectuarea operațiilor specifice pentru producerea materialului saditor. . Identificarea etapelor în pregătirea materialului pentru plantat. . Alegerea și aplicarea tehnologiei de impadurire în functie de condițiile pedoclimatice din zona. . Determinarea condițiilor de regenerare a padurii. . Stabilirea strategiei de regenerare a padurii pe baza aplicarii tratamentelor silvice specifice zonei. . Aplicarea normelor de protecție a muncii la executarea lucrărilor din domeniul silvic. - Efectuarea lucrărilor de ingrijire și conducere a padurii pentru realizarea functiilor specifice. . Descrierea structurii arboretului și a caracteristicilor sale. . Identificarea etapelor de dezvoltare ale arboretelor. . Corelarea interventiilor pentru realizarea functiilor specifice padurii. . Elaborarea masurilor pentru reglarea structurii și a stării fitosanitare. - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor): 1. Recoltarea, prelucrarea și pastrarea fructelor și semintelor forestiere. - Recoltarea semintelor forestiere: . epoca de recoltare: clasificarea speciilor forestiere în functie de raportul dintre maturare și coacere. . evaluarea recoltei de seminte: clasificarea și descrierea metodelor de evaluare a fructificatiei. . metode și tehnici de recoltare: clasificarea și descrierea metodelor și a tehnicilor de recoltare a semintelor forestiere. . organizarea lucrărilor de recoltare: măsuri organizatorice care se iau la recoltarea semintelor forestiere; unelte și utilaje folosite; norme de protectia muncii la recoltarea semintelor forestiere. - Pastrarea semintelor forestiere: . măsuri și tehnici de pastrare a semintelor forestiere. . condiții de pastrare a semintelor forestiere în functie de umiditatea semintelor zvantate în aer. 2. Calitatea semintelor forestiere: - Indicii calitativi ai semintelor: descrierea principalilor indici calitativi ai semintelor forestiere - Controlul calității semintelor forestiere: . constituirea probelor medii pentru laborator. . clasificarea semintelor forestiere pe categorii de calitate. 3. Pregătirea pepinierei pentru cultura: - Pregătirea terenului: . lucrari premergatoare a pregatirii solului. . lucrari de pregatire a terenului în pepiniera. - Lucrarile solului: . scopul și importanța lucrărilor de pregatire a solului, . descrierea lucrărilor de pregatire a solului. - Administrarea ingrasamintelor și amendamentelor: . necesitatea și importanța administrarii ingrasamintelor în pepiniere, . clasificarea și descrierea principalelor tipuri de ingrasaminte utilizate în pepiniere. - Sistemul de asolament: . necesitatea și importanța aplicarii amendamentelor în pepiniera. 4. Înființarea culturilor în pepiniera: - Metode și scheme de semanat: clasificarea și descrierea principalelor metode și scheme de semanat. - Adancimea și epoca de semanat: . criterii de care se tine seama la alegerea adancimii de semanat, . alegerea epocii de semanat. - Repicajul: . definiție, . procedee de repicaj, . tehnica de repicare. - Tehnologii noi de producere a puietilor: . necesitatea producerii puietilor cu radacini protejate, . producerea puietilor pe paturi nutritive, . producerea puietilor în solarii, . producerea puietilor în recipiente. - Butasire și altoirea: . caracteristicile inmultirii vegetative, . tehnica de execuție a butasirii, . tehnica de execuție a altoirii. 5. Ingrijirea culturilor în pepiniera: - Daunatorii culturilor din pepiniere și combaterea lor: necesitatea ingrijirii culturilor în pepiniere, - Mulcirea și umbrirea culturilor: . necesitatea mulcirii culturilor, . procedee de mulcire a culturilor, . necesitatea umbririi culturilor, . procedee de umbrire a culturilor. - Combaterea mecanica a buruienilor și afanarea solului: . necesitatea și modul de executare a spargerii crustei solului, . prasitul și plivitul culturilor în pepiniere. - Combaterea chimica a buruienilor: clasificarea principalelor tipuri de erbicide utilizate în pepiniere. - Udarea culturilor: . norma de udare, . sisteme de udare a culturilor în pepiniere. - Taieri de formare a puietilor: descrierea principalelor tipuri de taieri de formare a coroanei puietilor. 6. Scosul puietilor: - sezonul și vârsta scosului puietilor, - procedee de scoatere a puietilor. 7. Criterii de sortare a materialului recoltat: - criterii de sortare a puietilor, - tehnica sortarii puietilor, 8. Transportul și depozitarea materialului saditor: - modalități de pastrare a puietilor. - ambalarea și transportul puietilor: . modalități de ambalare și transport a puietilor. 9. Condițiile stationale ale suprafețelor de impadurit: - definirea și clasificarea lucrărilor de impadurire: definirea lucrărilor de impadurire, reimpadurire, refacere, substituire și ameliorare. - principii și criterii economice și silviculturale privind alegerea și asocierea speciilor pentru impadurire: . enumerarea și descrierea principiilor și criteriilor de alegere și asociere a speciilor; . definirea telului culturilor; . descrierea culturilor pure și amestecate. 10. Scheme ecologice: - formule și scheme de impadurire: . definitia formulei și schemei de impadurire, . clasificarea speciilor forestiere în functie de importanța. 11. Semanatura directa și plantarea puietilor: - impadurirea prin semanaturi directe: . descrierea procedeelor de semanare, . adancimea, epoca și norma de semanat. - impadurirea prin plantare: . procurarea materialului pentru plantat, . descrierea procedeelor de plantare, . adancimea de plantare, . dispozitivul de plantare, . desimea și epoca de plantare. 12. Întreținerea culturilor instalate și a regenerarilor: - întreținerea solului: . necesitatea lucrărilor de ingrijire a culturilor. - indepartarea vegetatiei coplesitoare: . descrierea tehnicii de execuție a lucrării. - rarirea semanaturilor: . descrierea tehnicii de execuție a lucrării. - receptarea puietilor: . descrierea tehnicii de execuție a lucrării. - fertilizarea și mulcirea solului: . descrierea tehnicii de execuție a lucrării. 13. Regimurile de cultura: - consideratii generale; - tipuri: . regimul codrului. . regimul crangului. 14. Metodele de regenerare ale padurii: - regenerarea naturala: . descrierea regenerarii naturale din samanta și lastari, . prezentarea avantajelor și dezavantajelor regenerarii din samanta și lastari. - regenerarea artificiala: . descrierea regenerarii artificiale, . prezentarea avantajelor și dezavantajelor regenerarii artificiale. 15. Dinamica proceselor colective în instalarea semintisurilor. - constituirea stării de masiv. 16. Tratamente în regim codru: - Tratamente cu regenerare sub masiv: definiție, scop, obiective, tehnica de execuție; . tratamentul regenerarilor succesive: definiție, scop, obiective, tehnica de execuție, exploatare și regenerare; . tratamentul regenerarilor în ochiuri (progresive): definiție, scop, obiective, tehnica de execuție, exploatare și regenerare; . tratamentul regenerarilor în codru gradinarit: definiție, scop, obiective, tehnica de execuție, exploatare și regenerare. - Tratamente cu regenerare în teren descoperit: definiție, scop, obiective, tehnica de execuție. . tratamentul taierilor rase în codru: definiție, scop, obiective, tehnica de execuție, exploatare și regenerare. 17. Tratamentul în regim crang: - Tratamentul taierilor rase în crang: definiție, scop, obiective, tehnica de execuție, explorare și regenerare. 18. Lucrari pregatitoare pentru instalarea semintisurilor. 19. Conversiunea: - necesitatea și tehnica de execuție a lucrărilor. 20. Refacerea, substituirea și ameliorarea arboretelor slab productive: - consideratii generale; - tehnica lucrărilor de refacere, ameliorare și substituire; - refacerea, ameliorarea și substituirea garnitelor și ceretelor: . descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. - substituirea arboretelor derivate: . descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. - refacerea molidisurilor degradate: . descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. - refacerea și substituirea zavoaielor. 21. Protectia muncii la interventiile de ingrijire și conducere în arborete. 22. Norme de protectia muncii la aplicarea tratamentelor. 23. Limita, durata și caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor: semintis; desis; nuielis-prajinis; paris; codrisor; codru mijlociu; codru batran: - etapele de dezvoltare: caracterizarea etapelor de dezvoltare ale arboretului; - fazele de dezvoltare: descrierea fazelor de dezvoltare ale arboretului. 24. Lucrari de conducere și ingrijire: degajari, depresaj; curatiri; rarituri; operațiuni de igiena: - scopul lucrărilor; - lucrari de ingrijire și conducere: degajari, depresaj, curatiri, rarituri; - definiție, obiective, scop, tehnica de execuție, intensitatea și periodicitatea degajarilor; - definiție, obiective, scop, tehnica de execuție, intensitatea și periodicitatea curatirilor; - definiție, obiective, scop, tehnica de execuție, intensitatea și periodicitatea rariturilor; - descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor de igiena. BIBLIOGRAFIE TITLU EDITURA AUTORI Silvicultura - Tehnica Culturii Silvice, manual pentru clasele XI-XII - licee silvice EDP, R.A., Buc., 1997 Marian A. și colab. Silvicultura - manual pentru licee cu profilul Resurse naturale și Protectia mediului - Silvicultura și Prelucrarea lemnului clasa a XI-a; Silvicultura clasa a XII-a - editia a II-a Editura MIRTON Timisoara 2002 Dobos Vasile, Vlad Virgil, Vlad Mioara, Marian Anatolie Biologie generală EDP, Buc., 1979 Botnariuc N. Padurile României Ed. Acad., Buc., 1981 Chirita C. și colab. Impaduriri, tratat Ed. Ceres, Buc., 1972 Damian I. Padurea - Apa - Mediul Înconjurător Ed. Ceres, Buc., 1974 Dinu Val. Producerea semintelor forestiere Ed. Ceres, Buc., 1982 Enescu Val. Silvicultura - tratat Ed. Ceres, Buc., Florescu I. Padurea și viitorul Ed. Ceres, Buc., 1982 Giurgiu V. Cultura speciilor forestiere Ed. Agro-silv., Buc., 1967 Halaramb At. Mica Enciclopedie a Padurii Ed. Fed., Buc., 1996 Iancu I. și colab. Indrumarul Padurarului Ed. Pegas, Buc., 1999 Iancu I. Padurea și Apa Ed. St. și Enciclop., Buc., 1982 Iancu I., Iancu Viorica Tehnica Culturilor Forestiere - III. Impaduriri Ed. Agro-Silvica, Buc., 1958 Popa Gr. Flora forestiera a României Ed. Ceres, Buc., 1997 Stanescu V., Sofletea N., Popescu Oana Recomandari tehnice Buc., 1994 ICAS Pepiniere Indrumari tehnice - Silvicultura Buc., 1977 MEFMC Indrumari tehnice - Seminte și pepiniere Buc., 1977 MEFMC TEHNOLOGIA MOBILEI I. Statutul disciplinei Disciplina Tehnologia mobilei are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005-2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea prelucrarea lemnului din cadrul profilului Resurse naturale și protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Efectuarea calculului privind necesarul de materii prime și materiale tehnologice pentru executarea produselor de mobilier. - Stabilirea fazelor de lucru pentru un reper în functie de locul și rolul acestuia în produsul finit. - Aplicarea: . normelor (standardelor) la debitarea lemnului masiv și a semifabricatelor superioare pe bază de lemn; . tehnologiilor specifice de asamblare a ramelor și bordurare a canturilor panourilor; . tehnologiei de slefuire a lemnului masiv și a panourilor; . procedeului de finisare corespunzător destinatiei mobilierului; . operațiilor de premontare și montare a mobilierului intr-o succesiune logica. - Alegerea parametrilor regimului de lucru la prelucrarea mecanica a reperelor din lemn masiv. - Asigurarea rugozitatii suprafețelor slefuite impuse de tehnologia de finisare. - Conducerea procesului de furniruire a panourilor utilizate la fabricarea mobilei. - Conservarea calității mobilierului de la producător la beneficiar. - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Tehnologia moderna a debitarii reperelor din lemn masiv și a semifabricatelor superioare pe bază de lemn: - Operații de debitare: . definitia debitarii; . debitarea lemnului masiv - operații: retezare, sectionare, tivire, spintecare, insemnare, decupare; . debitarea semifabricatelor superioare pe bază de lemn - procedee de debitare; - Tipizarea semifabricatelor și calculul supradimensiunilor . pentru lemnului masiv: tipodimensiuni; adaosul de prelucrare la debitarea acestuia; . pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: tipizarea pe baza dimensionarii modulate; adaosul de prelucrare la debitarea panourilor în functie de structura panourilor (formule de calcul, valori); - Indicatori economici la debitare (formule de calcul, exemple): indicele de utilizare; randamentul de folosire, randamentul la debitare; pierderile; consumul specific. - Utilaje și agregate folosite: . pentru debitarea lemnului masiv: f. c. cu avans mecanic tip CTAm; ferastraul panglica: părți componente, functionare, reglare, regim de lucru; . pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: agregatul de debitat panouri: părți componente, functionare, reglare, regim de lucru. - Scule taietoare: . discuri taietoare - definiție, caracteristici tehnice, formula de calcul a vitezei de taiere cu discuri taietoare, clasificarea discurilor taietoare, alegerea discului și stabilirea regimului de taiere. . panza panglica - definiție, caracteristicile tehnice ale panzelor pentru ferastraie panglica în functie de materialul care se prelucreaza, pregătirea pentru lucru a panzelor panglica. 2. Tehnologia moderna a prelucrarii mecanice a reperelor din lemn masiv: - Tipuri de operații (scopul operației, schema tehnologica): . indreptarea; . rindeluirea și profilarea pe 2 fete; . retezarea la lungime finala; . cepuirea; . burghierea și scobirea; . freza rea; . strunjirea. - Utilaje (scheme de lucru la masina de indreptat, MRG8; MNF; SL); - Scule folosite; - Defecte, cauze și remedierea lor. 3. Tehnologii moderne de asamblare prin incleiere: - Asamblarea ramelor: . dispozitive de asamblat actionate pneumatic, cu incalzire în curenti de înaltă frecventa - faze de lucru, părți componente, functionare, reglare, regim de lucru. . valorificarea lemnului masiv de dimensiuni scurte și subscurte - instalatia de asamblare la lungime în CIF (operații de pregatire a elementelor din lemn masiv, schema de lucru, părți componente, functionare). - Bordurarea canturilor panourilor: . solutii de protejare a canturilor (reprezentari grafice); . aplicarea bordurilor din lemn masiv; condiții de calitate a lemnului masiv pentru borduri; dispozitive cu strangere pneumatica, presa de incleiat în CIF - schema de lucru, regim de lucru; . aplicarea bordurilor din furnire: grosimi ale furnirelor pentru bordurare; supradimensiuni la latime pentru furnire. - Furniruirea panourilor: . Definiție. . Tipuri de furniruire (simpla, dubla). . Furnire utilizate (grosimi, sortimente, specii). . Operații de furniruire: > Pregătirea suprafețelor panoului (scopul operației de calibrare și zimtuire); > Pregătirea furnirelor: criterii de selectionare a furnirelor; retezarea la lungime; indreptarea canturilor cu foarfeca ghilotina (mod de lucru); imbinarea cu hartie gumata (masina de innadit cu banda gumata, schema tehnologica de aplicare a benzii, functionare); > Aplicarea adezivului (adezivi utilizati, consum specific, functionarea și reglarea masinii de aplicat adeziv tip MAA); > Formarea pachetului pentru presare (mod de lucru pentru furniruirea simpla și dubla); > Incleierea furnirelor (presarea): presa hidraulica tip pH-6 (regim de presare, functionare, reglare, ciclu de presare); > Condiționarea panourilor furniruite (scop, etape, mod de realizare). - Defecte, cauze și remedierea lor. 4. Tehnologia moderna a prelucrarii mecanice a panourilor și ramelor: - Prelucrarea panourilor și ramelor la masini - unelte și agregate: . Operațiile specifice la prelucrarea panourilor: tunderea furnirului, formatizare și profilare, furniruire canturi, frezare, burghiere multipla, frezare locasuri pentru feronerie. . Succesiunea operațiilor la masini simple: tunderea furnirului; formatizarea panourilor cu canturi paralele; burghiere. . Masini și utilaje: masina de frezat cu ax vertical, ferastraul circular dublu, masina de burghiat multiplu - părți componente, functionare, reglare, regim de lucru, norme de protectia muncii. . Prelucrarea panourilor la agregate: agregatul de prelucrat panouri tip CPC-25; agregatul de furniruit și aplicat canturi - succesiunea operațiilor de prelucrare (descriere), regimul de lucru, scule taietoare, reglare, norme de protectia muncii. 5. Tehnologia moderna de slefuire a suprafețelor: - Slefuirea: definiție; scop. - Factorii care influențează calitatea slefuirii. - Alegerea corecta a abrazivilor: . criterii de alegere a abrazivilor; . tipuri de materiale abrazive; . simbolizarea abrazivilor. - Slefuirea lemnului masiv și a panourilor: . materiale abrazive utilizate; . etape, mod de realizare. - Slefuirea suprafețelor plane, curbe și profilate; - Utilaje și instalații folosite - părți componente, functionare, reglare, regim de lucru. . masina de slefuit cu banda orizontala ingusta și sabot de presare; . masina de slefuit cu bara de presiune; . masina de slefuit cu banda cu contact de jos; . masina de slefuit cu banda lata cu contact de sus; . linii de slefuire a panourilor furniruite. - Defecte, cauze, remedierea lor. 6. Tehnologia moderna a finisarii: - Finisare: definiție, scop, procedee. - Pregătirea suprafețelor pentru finisare: . succesiunea operațiilor, . scopul operațiilor, . materiale tehnologice utilizate, . mod de lucru. - Aplicarea materialelor peliculogene: . Aplicarea lacurilor prin pulverizare pneumatica hidraulica: > aparatul de pulverizat lac (părți componente, formarea jetului de lac); > cabina de pulverizare; > avantajele aplicarii peliculelor incalzite; > condiții impuse pentru obtinerea peliculelor de calitate; > succesiunea operațiilor la aplicarea lacului nitro-mat prin pulverizare. . Aplicarea lacurilor prin turnare: > avantaje, procedee; > masina de turnat lac (schema de principiu, functionare, reglare); > aplicarea prin turnare a lacului nitrocelulozic mat; > aplicarea prin turnare a lacurilor poliesterice. . Aplicarea lacurilor prin imersie: > procedee; > avantaje. - Uscarea peliculelor de lacuri și vopsele: . Mod de realizare; . Procedee de uscare (naturala și artificiala): > instalații de uscare artificiala (camera de uscare, tunelul de preincalzire, tunelul de uscare; regim de uscare). - Prelucrarea peliculelor - operații, materiale tehnologice, mod de realizare a operațiilor, masini folosite (masina de slefuit cu banda orizontala), functionare, reglare, regim de lucru: . Prelucrarea peliculelor nitrocelulozice. . Prelucrarea peliculelor poliesterice. - Finisarea suprafețelor cu folii din PVC și fibre celulozice: . instalatia pentru aplicarea automata a foliilor pe panouri (părți componente, functionare, reglare, regim de lucru). - Defecte, cauze și remedierea lor. 7. Tehnologia moderna a asamblarii și montarii mobilei: - Sisteme de montare; - Montarea accesoriilor: . accesorii de asamblare, scule și instalații; . condiții pentru fixarea accesoriilor în panourile de PAL. - Montarea în subansamblu și produs: . operații de premontare; . succesiunea operațiilor de montare în subansamblu și ansamblu la mobila corp; . prese de asamblat corpuri cu actionare pneumatica (părți componente, mod de lucru). - Scule, unelte, dispozitive de asamblare și montare; 8. Ambalarea, depozitarea și transportul mobilei: - Condiții generale de ambalare și depozitare, manipulare, transport. - Sisteme și tipuri de ambalaje: . Ambalarea cu hartie și carton în stelaje și lazi. . Ambalarea în folie termocontractibila. - Paletizarea și containerizarea. BIBLIOGRAFIE TITLU EDITURA AUTORI Utilajul și tehnologia fabricarii mobilei și a altor produse finite din lemn - manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a E.D.P. București 1999 Nastase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. Proiectarea și tehnologia fabricarii produselor industriale din lemn E.D.P. București 1983 Cotta, N.L. Slefuirea lemnului și peliculelor de acoperire Ed. Tehnica, București 1982 Cotta, N.L., Nastase, V. Aschierea lemnului și scule aschietoare E.D.P. București 1991 Dogaru, V. Tehnologia mobilei Universitatea Brasov Nastase, V. Uscarea și tratarea termica a lemnului Ed. Tehnica, București 1980 Marinescu, I. Materiale tehnologice pentru industria lemnului Ed. Tehnica, București 1993 Mihai, D. Prospecte și cărți tehnice ale utilajelor și instalațiilor folosite la fabricarea mobilei PROFIL: SERVICII Discipline tehnologice proba scrisa "E" Pentru profilul SERVICII, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializarii, conform tabelului de mai jos: ┌──────────┬────────────-┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ Profil │Specializare │ Finalitate │ Disciplina de specialitate │ ├──────────┼────────────-┼──────────────────────────────────┼──────────────────┬──────────────┤ │ │ Economic │ Tehnician în activități │ │ │ │ │ │ financiare și comerciale │ Contabilitate │ │ │ ├────────────-┼──────────────────────────────────┤ │ │ │ │Administrativ│Tehnician în administratia publică│ │ Economia │ │ SERVICII ├────────────-┼──────────────────────────────────┼──────────────────┤intreprinderii│ │ │ Turism și │ Tehnician în turism │ │ │ │ │ alimentatie ├──────────────────────────────────┤ Marketing │ │ │ │ publică │ Tehnician în alimentatia publică │ │ │ │ ├────────────-┼──────────────────────────────────┼──────────────────┤ │ │ │ Posta │ Tehnician în activități de posta │Exploatare postala│ │ └──────────┴────────────-┴──────────────────────────────────┴──────────────────┴──────────────┘ NOTĂ: Conform "Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2006", pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoștințe și formarea de competente. ECONOMIA INTREPRINDERII I. Statutul disciplinei Disciplina Economia intreprinderii are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005-2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la toate specializarile din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Identificarea și descrierea trasaturilor caracteristice ale intreprinderii în raport cu evolutia economiei. . Clasificarea întreprinderilor și descrierea trasaturilor caracteristice ale acestora. . Compararea diferitelor tipuri de întreprinderi. . Incadrarea unei întreprinderi conform tipologiei generale. - Identificarea și interpretarea relatiilor economice de baza dintre intreprindere și mediul economic extern. . Identificarea elementelor mediului extern al intreprinderii. . Descrierea și compararea actiunii diferitilor factori externi asupra activității intreprinderii. . Determinarea unor implicatii ale relatiilor cu partenerii externi asupra activității intreprinderii. - Explicarea modului de organizare și functionare a intreprinderii. . Identificarea sistemelor de organizare procesuala a intreprinderii și analiza efectelor acestora. . Descrierea functiilor întreprinderilor în cadrul diferitelor sisteme de organizare a întreprinderilor. . Identificarea sistemelor de organizare structurala și descrierea structurii organizatorice a unei întreprinderi. . Descrierea elementelor de baza ale unei organigrame și intocmirea organigramei unei întreprinderi mici/mijlocii. . Compararea diferitelor tipuri de organigrame ale întreprinderilor. - Luarea unor decizii cu privire la organizarea și conducerea resurselor umane dintr-o intreprindere. . Elaborarea unor criterii de selectare a resurselor umane și alegerea solutiilor optime de încadrare. . Diferentierea atribuțiilor diferitelor categorii de personal conform fisei postului. . Identificarea și selectarea unor forme și modalități eficiente de motivare (cointeresare) a personalului dintr-o intreprindere mica/mijlocie. - Analiza proceselor economice ale intreprinderii și elaborarea unor solutii de optimizare. . Identificarea și analiza unor procese economice specifice întreprinderilor. . Compararea proceselor economice din diferite tipuri de întreprinderi. . Cunoasterea importantei activității de optimizarea și selectarea tehnicilor specifice. - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Intreprinderea: - Conceptul de intreprindere: definiție - Trasaturile caracteristice ale intreprinderii: . intreprinderea - unitate tehnico-productiva (caracteristici); . intreprinderea - unitate organizatoric-administrativa (caracteristici); . intreprinderea - unitate economico-sociala (caracteristici); - Clasificarea întreprinderilor în functie de urmatoarele criterii: . forma de proprietate asupra capitalului social și al patrimoniului; . apartenenta la una din ramurile industriale de activitate; . gradul de marime; . gradul de specializare; . tipul de productie. - Tipul de productie: definirea, clasificarea și compararea tipurilor de productie. 2. Mediul extern al intreprinderii: - Definirea conceptului de mediu extern al intreprinderii. - Factorii externi care influențează activitatea intreprinderii: . modalități de influența; . enumerarea și descrierea factorilor externi (economici, tehnici și tehnologici, de management, politici, socio-culturali, juridici, demografici, mediul natural și înconjurător); . compararea actiunii diferitilor factori externi asupra activității intreprinderii; - Relatiile externe ale intreprinderii cu: . furnizorii - definire, caracterizare. . clientii - definire, caracterizare. . instituțiile bancare - definire, caracterizare. . societățile de asigurări - definire, caracterizare. . camerele de comert și industrie - definire, caracterizare. . instituțiile statului - definire, caracterizare. . intreprinderile concurente - definire, caracterizare. . mass-media - definire, caracterizare. 3. Organizarea procesuala a intreprinderii: - Definirea conceptului de "organizare procesuala". - Obiectivele intreprinderii: . definirea conceptului de obiectiv, . tipuri de obiective (fundamental, obiectiv derivat de grad I, obiectiv derivat de gradul II, obiective specifice, obiective individuale); - Efectele organizarii procesuale a intreprinderii; conceptele de functiune, activitate, atributie, sarcina: definire, caracterizare; - Functiunile sistemului de organizare procesuala: . functiunea de cercetare-dezvoltare - activități, sarcini, atribuții. . functiunea de productie - activități, sarcini, atribuții. . functiunea comerciala - activități, sarcini, atribuții. . functiunea de marketing - activități, sarcini, atribuții. . functiunea financiar-contabila - activități, sarcini, atribuții. . functiunea de personal - activități, sarcini, atribuții. 4. Organizarea structurala a intreprinderii: - Definirea conceptului de "structura organizatorica". - Elementele de baza ale structurii organizatorice. . Structura functionala (de management) și compartimentele sale: > postul - concept, trasaturi; > functia - concept, tipuri; > compartimentul de muncă - tipuri; > nivelul ierarhic: concept, piramida ierarhica; > ponderea ierarhica: concept, marimea ponderii ierarhice. > relatiile organizatorice: concept, tipuri, categorii de relatii. . Structura operationala de productie și conceptie și compartimentele sale: > definirea conceptului; > compartimentele structurii operationale; > definirea conceptelor de: sectia de productie, sectia de baza, sectia auxiliara, sectia de servire, atelier, loc de muncă. - Tendinte actuale în organizarea structurala a întreprinderilor. 5. Resursele umane ale intreprinderii: - Categorii de personal: structura personalului unei întreprinderi. - Drepturi și obligații ale personalului: clauzele contractului de muncă privind drepturile angajatilor și oblibațiile acestora. - Selecția personalului: enumerarea și descrierea etapelor recrutarii personalului. - Promovarea personalului: . concept; . criterii de promovare; . modalități de promovare; . formarea personalului; . principii de evaluare a personalului. . cointeresarea personalului: concept. 6. Procese economice: - Aprovizionarea și pregătirea marfurilor: . concept; . functii; . conceptul de flux tehnologic; . forme de organizare. - Depozitarea: concept, necesitate, tipuri, programarea activităților de depozitare. - Producția de marfuri și servicii: definirea conceptelor de "productie de marfuri" și "productie de servicii". - Comercializarea: . operațiile de pregatire a marfurilor în vederea vanzarii, operații comune, operații specifice; . vanzarea marfurilor cu ridicata; angrosistul, definiție, caracterizare; . vanzarea marfurilor cu amanuntul; detailistul, definiție, caracterizare, tipologie; . magazinul - concept, forme de vanzare cu amanuntul, forme de vanzare a marfurilor cu ridicata. 7. Optimizarea proceselor economice: - Eficienta economica: definire, efecte, modalități de determinare a eficientei economice (raportarea efectelor obtinute la eforturile depuse pentru obtinerea lor: raportarea eforturilor la efectele înregistrate). - Rentabilitatea intreprinderii: modalități de calcul, rata rentabilitatii. BIBLIOGRAFIE Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4.055/26.06.2000 și nr. 4.144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Servicii: DISCIPLINA EDITURA AUTORI Economia intreprinderii Economica Preuniversitaria Viorel Lefter, Iulia Chivu Economia intreprinderii All Educational Vasile Dan, Ruxandra Isaic-Maniu, Daniela Mitran Economia intreprinderii Oscar Print G. Stanciulescu, C. Dinca, N. Doros, C. Dumitriu, L. Iftimie, F. Jelescu, M. Jipa, N. Patrascu CONTABILITATE I. Statutul disciplinei Disciplina Contabilitate are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005-2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarile: economic și administrativ din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Utilizarea informațiilor contabile și financiare pentru luarea deciziilor în cadrul intreprinderii și institutiei publice: . Efectuarea inventarierii unei gestiuni. . Stabilirea rezultatelor inventarierii. . Solutionarea eventualelor diferente constand în plusuri sau minusuri. - Evaluarea performantei intreprinderii și institutiei publice pe baza informațiilor contabile: . Identificarea functiilor bilantului. . Prezentarea structurii bilantului și a anexelor la bilant. . Stabilirea indicatorilor economico-financiari și interpretarea acestora. - Utilizarea elementelor planului de conturi: . Folosirea corelatiilor planului de conturi. . Identificarea claselor de conturi în planul de conturi. . Identificarea functiei contabile a conturilor. - Elaborarea documentelor de sinteza și interpretarea datelor furnizate de acestea: . Intocmirea balantei de verificare. . Verificarea corectitudinii înregistrărilor în conturi prin intermediul balantei conturilor. . Identificarea tipurilor de balante de verificare. - Aplicarea tehnicilor și procedurilor de înregistrare operativa și contabila din patrimoniul intreprinderii și institutiei publice. - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Înregistrări contabile privind operațiile patrimoniale frecvente în cadrul unei societăți comerciale: - Operații privind capitalurile proprii - capitalul social și rezervele; aplicații. - Operații privind activele imobilizate: imobilizari necorporale și corporale; aplicații. - Operații privind stocurile și producția în curs de execuție - contabilitatea stocurilor de marfuri după metoda inventarului permanent; aplicații. - Operații privind datoriile și creantele: comerciale, salariale, sociale și fiscale ale agentului economic; aplicații. - Operații privind trezoreria - de încasări și plati prin conturi la bănci și casierie; aplicații. 2. Balantele de verificare a înregistrărilor în conturi: - Notiune, importanța, forma. - Tehnica întocmirii balantei de verificare. 3. Inventarierea patrimoniului: - Inventarierea - procedeu al contabilitatii - Etapele desfășurării inventarierii - Stabilirea rezultatelor inventarierii 4. Bilantul contabil: - Importanța, rolul și functiile bilantului contabil - Structura bilantului contabil și a anexelor BIBLIOGRAFIE Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4.055/26.06.2000, nr. 4.144/18.07.2001, nr. 3.918/11.06.2002 pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Servicii: DISCIPLINA CLASA EDITURA AUTORI Contabilitate a X-a All Educational V. Isai, Gh. Negoescu Contabilitate a X-a Economica Preuniversitaria N. Feleaga, L. Malciu, S. Bunea, E. Candea Contabilitate a X-a Didactica și Pedagogica M. Ristea, C. Panciu, R. Ionescu, M. Dinescu Contabilitate a X-a Oscar Print Maria Popan Contabilitate a X-a Tehnica A. Teiusanu, M. Popescu, G. Croitoru Contabilitate a XI-a All Educational V. Isai Contabilitate a XII-a All Educational Violeta Isai Contabilitate a XII-a Economica Preuniversitaria Aurelia Guoadelia Cojocea, Alexandru Salceanu Contabilitate a XII-a Tribuna Sibiului Ana Alexandrina Matei, Nicolae Poenariu OMF nr. 306/2002 și nr. 94/2001 - privind aplicarea Noului Plan de Conturi. Reglementari contabile pentru agentii economici Ed. Economica, 2002 Sub egida Ministerului Finanțelor Publice EXPLOATARE POSTALA I. Statutul disciplinei Disciplina Exploatare postala are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005-2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Posta din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul Servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Identificarea principalelor tipuri de trimiteri postale interne, a caracteristicilor și a simbolurilor acestora . Remiterea la destinatie încredințarea sumelor de bani, de persoane fizice și juridice, oficiilor postale pentru remiterea lor la destinatie. . Achitarea mandatelor postale, telegrafice și on-line. - Aplicarea normelor de exploatare specifice serviciilor postale interne. . Verificarea formularelor specifice unei activități postale și intocmirea actelor de nereguli. - Efectuarea unor operațiuni specifice activității de exploatare postala. . Efectuarea operațiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte de corespondenta". . Operarea cu sistemele de distribuire a obiectelor de corespondenta simpla și înregistrată. . Efectuarea operațiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte de mesagerii". . Inmanarea obiectelor de mesagerii la sediul oficiului sau domiciliul destinatarului. . Expedierea bunurilor de larg consum la domiciliu prin serviciile postale. - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Obiecte de corespondenta - procesul de exploatare: - Trimiteri care fac parte din categoria obiecte de corespondenta: . definitii, . dimensiuni, . limite de greutate, . condiționare. - Redactarea adresei la obiectele de corespondenta: . reguli generale, . excepții. - Indicatiile speciale și specifice aplicate la această categorie: . A.R., . P.C., . Expres, . Post-restant, . Casuta Postala, . Recomandat, . confirmarile ulterioare. - Prezentarea obiectelor de corespondenta simpla și recomandata: . prezentarea bucata cu bucata; . prezentarea în serii. - Incheierea operațiunilor de prezentare; închiderea expeditiei; efectuarea schimbului de expeditie; - Primirea expeditiei și prelucrarea în vederea distribuirii. - Distribuirea: . distribuirea corespondentei simple; . distribuirea corespondentei înregistrate; . distribuirea actelor de procedura; . trimiteri care nu pot fi distribuite: avizarea, reavizarea, inapoierea, reexpedierea, trimiterea la pastrare. 2. Mandate postale și on-line - procesul de exploatare: - Mandate postale și on-line: . definiție; . completarea formularelor. - Redactarea adresei la mandate, excepții de la adrese. - Indicatii generale folosite la mandatele postale și indicatii specifice folosite la mandatele on-line. - Prezentarea mandatelor postale și on-line - operațiuni efectuate de oficiant la prezentarea mandatelor (prezentarea bucata cu bucata; prezentarea în serii; modalități de plată la mandate. - Prelucrarea la sosire a mandatelor - verificarea în vederea achitarii. - Achitarea mandatelor: . formalitati la achitare: cu numerar, cu ordin de plată, cu cont avans, cu proces verbal f.31; . mandate care nu pot fi achitate: avizate, reavizate, inapoiate, reexpediate, trimise la pastrare; - Inaintarea conturilor de mandate și verificările efectuate la controlul ulterior. 3. Obiecte de mesagerie - procesul de exploatare: - Trimiteri ce fac parte din această categorie: definitii, dimensiuni, limite de greutate, condiționare. - Condiții de admitere la prezentarea obiectelor de mesagerie: . adresarea; . indicatii specifice: voluminos, fragil, valoare, factaj, ramburs; ambalarea; legarea; sigilarea. - Prezentarea obiectelor de mesagerie - operațiuni efectuate de oficiant la primirea unui obiect de mesagerie: colet, scrisoare cu valoare declarata (prezentarea bucata cu bucata, prezentarea în serii. - Prelucrarea în vederea expedierii și efectuarea schimbului de expeditii. Primirea expeditiei la oficiu - operațiuni de primire, verificare și cartare pe locuri de muncă. - Inmanarea obiectelor de mesagerie: . inmanarea coletelor cu și fără valoare declarata; . inmanarea scrisorilor cu valoare; . predarea sacilor cu corespondenta, gropurilor, casetelor colectoare și C.F.R.; . mesagerii ce nu pot fi inmanate. BIBLIOGRAFIE - Instrucțiunile de exploatare pentru "obiecte de corespondenta". - Instructiunea comuna pentru problemele interne comune ale unităților postale. - Norme interne ale C.N. POSTA ROMÂNĂ. - (NOMENCLATOARE POSTALE): - GHIDUL FACTORULUI POSTAL - C.N. POSTA ROMÂNĂ. - Legea postei nr. 85/1997 . - Ordine interne ale C.N. POSTA ROMÂNĂ privind completarea formularelor postale. MARKETING I. Statutul disciplinei Disciplina Marketing are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005-2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarile: turism și alimentatie publică din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat - Folosirea terminologiei de specialitate. - Dezvoltarea capacității de investigare a fenomenelor economice de piața: . Identificarea factorilor care influențează cercetarea pieței și a concurentei de piața. . Analiza cerințelor unei segmentari eficiente a pieței. . Aplicarea metodelor de monitorizare a mediului de afaceri. . Determinarea cauzelor și efectelor principalelor modificari ale mediului de afaceri ale firmei. - Cunoasterea tipurilor de strategii de marketing și dezvoltarea acestora la nivelul intreprinderii: . Identificarea diferitelor modalități de organizarea a compartimentului de marketing. . Descrierea criteriilor de apreciere a activității specialistului în marketing turistic. . Analiza raportului dintre cererea și oferta de servicii turistice și identificarea factorilor care le influențează. - Utilizarea metodelor, tehnicilor și procedeelor de marketing ca instrument al managementului intreprinderii: . Aprecierea atitudinii turistilor prin diferite metode de scalare. . Elaborarea și efectuarea de sondaje și chestionare tipice domeniului serviciilor turistice. . Interpretarea rezultatelor statistice și luarea de decizii pentru îmbunătățirea ofertei turistice. . Elaborarea și aplicarea mix-ului de marketing specific firmelor din domeniul serviciilor turistice (produsul și formarea preturilor, distributia și promovarea produselor turistice). - Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Piața activității de turism: - Definitia pieței turistice. - Cererea turistica: . particularitatile cererii turistice; . determinantii cererii turistice; . elasticitatea cererii turistice; . sezonalitatea cererii turistice; - Oferta turistica: . particularitatile ofertei turistice; . determinanti ai ofertei turistice. - Estimarea potentialului pieței: . definitia și scopul cercetării pieței; . criteriile segmentarii pieței; segmentarea după criterii: geografice, demografice, psiho-sociale (clasa sociala, stil de viața), comportamentale. . condițiile unei segmentari eficiente. 2. Instrumente ale cercetării de piața: - Masurarea și scalarea. - Tipuri de scale. - Metode de scalare: . diferentiala semantica, . scala lui Likert, . modelul Fishbein-Rosenberg. 3. Organizarea activității de marketing în turism: - Organizarea compartimentului de marketing al intreprinderii turistice după diferite criterii. - Profesiograma specialistului de marketing. 4. Mixul de marketing turistic: - Politica de produs în turism: . definirea produsului turistic; . elementele produsului turistic; . clasificarea produselor turistice; . ciclul de viața al produselor turistice; . strategii privind produsele turistice. - Politica de prețuri în turism: . forme de prezentare a preturilor în turism; . particularitatile preturilor și tarifelor în turism; . strategii și politici de prețuri în turism; . diferentieri de prețuri în turism. - Politica de distribuție: . canalele de distribuție: caracteristici, tipologie; . organizarea canalelor de distribuție; . distributia fizica și managementul logisticii. - Politica de promovare: . definirea și obiectivele publicității; . structura publicității; . alegerea mediului publicitar; . promovarea vanzarilor: tipuri și modalități de promovare. BIBLIOGRAFIE TITLUL EDITURA AUTORI Marketing turistic - manual clasa a XI-a, specializarile Turism și alimentatie publică Ed. Oscar Print, București, 2002; Dinca C, colectiv Elemente de marketing turistic Ed. Global Media Image, Deva 2000 Dumitru Patriche, Filimon Stremtan, Ana Ispas, Iulian Patriche Piața turistica a României Ed. Ecran magazin, Brasov, 2000 Ilie Nita, C-țin Nita Turismul și dezvoltarea durabila Ed. Expert, București, 2000 N. Neacsu Statistica în turism (teorie și aplicații) Ed. Albastra, Cluj Napoca, 2000 Nicoleta Petcu Marketing turistic Ed. Economica, 1999 Toader Gherasim, Daniel Gherasim ---------
*) continuturi comune, L1 și L2, conform Programei scolare de Limba italiana, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei naționale nr. 5128/21.12.1999 și modificata prin Ordinul ministrului educatiei și cercetării nr. 3915/31.05.2001 ; Programa scolara de Limba italiana pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educatiei naționale nr. 4805/05.10.2000 și modificate prin Ordinul ministrului educatiei și cercetării nr. 3915/31.05.2001 . Notă: în plus, pentru clasele de bilingv, se vor include: 1. Dante Alighieri: La Divina Commedia; l'Inferno - canturile V, XXVI; 2. Francesco Petrarca: Îl Canzoniere - Solo e pensoso; 3. Giovanni Boccaccio: Îl Decamerone - Frate Cipolla; 4. Giacomo Leopardi: l'Infinito; 5. Alessandro Manzoni: I promessi sposi; 6. Giovanni Verga: La roba; 7. Italo Svevo: La coscienza di Zeno; 8. Luigi Pirandello: Îl fu Mattia Pascal; 9. Eugenio Montale: Meriggiare pallido e assorto; Spesso îl mal di vivere ho în incontrato; Felicita raggiunta; 10. Italo Calvino: Îl barone rampante. 2. LIMBA ITALIANA: MINORITATI 2.1. TEMATICA . Universul personal: identitate; adolescenta, vârsta aspiratiilor; relatiile cu familia, relatiile dintre tineri, preocupari specifice tinerilor (vestimentatie, spectacol, sport, muzica, excursii, formarea culturala, Internet ...), C.V.; gustul aventurii cunoasterii. . Viața cotidiana: posta; mijloace de transport; strada: automobilul și semnele de circulatie; calatoria, mijloc de cunoastere, (la mare, la munte, la tara); corespondenta personala; fenomene sociale negative (violenta, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător (flora, fauna, protectia mediului). . Spatiul cultural italian: obiective turistice și culturale (monumente, orașe); sarbatori traditionale; bucataria italiana; muzica și cinematografia italiana, personalitati ale spatiului cultural italian. 2.2. ACTE DE VORBIRE - a se prezenta - a angaja, a continua, a termina o conversatie - a cere/a da informații (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de lucru, ...) - a exprima o opinie personala - stari sufletesti, evenimente - a exprima o stare fizica - a exprima gusturi și preferinte - a exprima o dorința, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama ...) - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a cere cuiva ceva/a comanda - a exprima acordul/dezacordul - a se scuza, a raspunde la scuze - a face o urare, a felicita - a sfatui, a recomanda - a exprima posibilitate, imposibilitatea 2.3. COMUNICARE IN SCRIS - a redacta un dialog scurt, un comentariu - a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane) - a redacta un text pe o tema familiara - a redacta scrisori personale - a rezuma un text 2.4. CONTINUTURI LINGVISTICE Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv, folosirea articolului Substantivul: gen, numar, substantive cu plural neregulat Adjectivul: adjective calificative, grade de comparatie și comportamentul adjectivelor "bello" și "quello". Pronumele: personal (subiect, C.O.D. și C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotarat; forme combinate de pronume. Numeralul: cardinal, ordinal, exprimarea procentelor și a secolelor. Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condițional (prezent și trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanta timpurilor la modul indicativ și conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasiva. Adverbul: de mod, de timp și de loc; adverbele relative; particulele ne și ci (vi). Prepozitia: prepozitii simple și articulate. Conjunctia: conjunctii coordonatoare și subordonatoare ___________ Notă ... **) continuturi Minoritati, conform programei scolare de Limba italiana, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei naționale nr. 5128/21.12.1999 și modificata prin Ordinul ministrului educatiei și cercetării nr. 3915/31.05.2001 ; Programa scolara de Limba italiana pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educatiei naționale nr. 4805/05.10.2000 și modificate prin Ordinul ministrului educatiei și cercetării nr. 3915/31.05.2001 . 1.4./2.4. TEXTE Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minoritati. Aceste texte vor fi selectate din cărți, ziare, reviste în limba italiana. IV. PRECIZARI 1. Timpul de lucru este: a) proba orala: 15 minute; ... b) proba scrisa: 3 ore. ... 2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu saptamanal. NOTĂ: Conform "Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2005", pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoștințe și formarea de competente. Bacalaureat 2006 Programe de examen pentru Limba Greaca moderna I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolventii claselor de liceu care studiaza limba greaca moderna vor sustine examene de bacalaureat cu urmatoarea structura: - Proba orala - Proba scrisa, ca proba la alegere Competentele de evaluat, continuturile și tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe de limba greaca moderna clasa a-IX-a - a-XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului educatiei și cercetării nr. 5201/din 24 decembrie 2003 . Categoriile de itemi se repartizeaza în functie de numărul de ore saptamanal, din trunchiul comun. a) 2 ore/saptamanal - pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX-XII, ca limba a treia ... b) 4 ore/saptamanal la clasele a IX-a și 5 ore/saptamanal la clasele X-XII, pentru profilul filologie, ca limba a treia ... Candidatii care au studiat limba greaca moderna, ca limba a treia de studiu, pentru limba I sau a-II-a trunchi comun vor fi evaluați pe baza unor texte necunoscute, nestudiate la clasa. II. COMPETENTE DE EVALUAT 1.1. Desprinderea ideilor generale dintr-un text dat și reformularea lor cu propriile cuvinte 1.2. Desprinderea ideilor principale dintr-un raport/prezentare orala din domeniu profesional 1.3. Recunoasterea argumentelor și identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute 2.1. Prezentarea unor evenimente/activități pe baza unui plan dat 2.2. Redactarea unei pagini de jurnal în propozitii scurte care redau esenta intamplarilor 2.3. Argumentarea unui punct de vedere 3.1. Comentarea pe scurt a unei informații/pareri vehiculate de interlocutor 3.2. Reformularea unor instrucțiuni la cererea interlocutorului 4.1. Transferarea informațiilor din scheme, tabele într-un text simplu 4.2. Traducerea dintr-o limbă în alta a unor texte literare simple 4.3. Reformularea unor texte scurte pentru a fi adaptate unui alt scop al comunicarii (informare neutra, persuasiune etc.) III. CONTINUTURI I.1. Fonetica Morfologie Sintaxa propozitiei (integral) 2. Sintaxa frazei: propozitii principale, subordonate: completiva directa și indirecta, interogativa indirecta, atributiva, condiționala, finala, concesiva, consecutiva, cauzala, temporala. 3. Vocabular - lexicul specific temelor propuse - familia de cuvinte - sinonime, antonime, omonime și paronime II. Teme propuse: . Viața cotidiana (aniversari, prietenie, familie, locuinta, lumea satului și a orasului, mancaruri/bauturi, mediu ambiant) . Hobby (muzica, turism și calatorie, orașe, sport, reviste) . Viața profesionala (profesii, meserii) IV. PRECIZARI 1. Subiectele vor avea urmatoarea structura: Partea I: un text de tradus din limba greaca de 5-6 randuri pentru proba orala și un text de 15-20 randuri pentru proba scrisa. Partea a-II-a: a) Retroversiune 2 fraze formate din maximum 4 propozitii pentru proba orala și 5 fraze (7-8 randuri) pentru proba scrisa. b) De completat un text lacunar ... Partea a-III-a: (numai pentru proba scrisa) Un subiect la alegere din două propuse conform temelor studiate. 2. Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în functie de numărul de ore de studiu saptamanal. 3. Vor fi consultate culegerile de exercitii Tora 1 și Tora 2 (*). --------- NOTA(CTCE) (*) a se vedea textul din Monitor 4. Timp de lucru - 3 ore. (Pentru proba scrisa). Toate subiectele sunt obligatorii. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA UNIVERSALA BACALAUREAT 2006 I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În cadrul examenului de bacalaureat 2006, Istoria universala are statut de disciplina optionala. Istoria universala poate fi aleasa la proba E sau la proba F, în functie de filiera și profilul liceului absolvit. Proba de examen la Istoria universala este o proba scrisa cu durata de 3 ore. II. Competente de evaluat 1. înțelegerea unor notiuni/concepte istorice: . utilizarea, în contexte noi, a notiunilor/a conceptelor istorice menționate în curriculum; . corelarea unor notiuni/concepte cu fapte istorice; 2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea și analizarea faptelor istorice; 3. plasarea faptelor istorice în timp și în spatiu: . recunoasterea apartenentei unui eveniment/proces la o epoca istorica și la un spatiu istoric; 4. operarea cu informații provenite din surse istorice scrise, la prima vedere: . recunoasterea, compararea și analizarea unor informații furnizate de surse istorice; . compararea unor opinii diferite despre acelasi fapt istoric; 5. analizarea schimbarilor în societate: . stabilirea și prezentarea unor asemanari/deosebiri între fapte istorice; . recunoasterea și prezentarea unor schimbari intervenite în societate și a diversitatii surselor schimbarii; . analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificarilor pe care le genereaza asupra societatii; . stabilirea și prezentarea relatiei de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/între faptele istorice. III. TEME Clasa a IX-a: 1. Modele de organizare politica în Grecia Antica 1.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - polis, cetatean, spirit civic - democratie directa, institutii, vot - omul în viziunea vechilor greci - colonizarea greaca, elenismul 1.2. Continuturi: - Atena și Sparta: viața publică și privată - Stiinta și arta 2. Roma imperiala 2.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - romanizare, sincretism, interpretatio Română - stat universal, *frontierele imperiului 2.2. Continuturi: - Evolutia ideii imperiale - *Pax Română 3. Mostenirea imperiala în Europa crestina 3.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - papalitate, *ideologie imperiala, *imperiu unic, putere seculara, investitura, erezie - cruciadele 3.2. Continuturi: - *De la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin - *Ideea de Imperiu în Occident - Crestinismul: crize și contacte * Studiu de caz; Ideea de cruciada Clasa a X-a: 4. Nasterea democratiei nord-americane: 4.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - *boicot, *Declaratia de independenta - Congres, Constitutia americana 4.2. Continuturi: - *Razboiul de independenta - Separatia puterilor în stat: control și echilibru 5. Franța în epoca revolutiei 5.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - revolutie politica, revolutie sociala, democratie reprezentativa, salvare publică, iacobinism 5.2. Continuturi: - De la revolutia moderata la domnia terorii 6. Europa napoleoniana 6.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Concordat, Cod Civil, Blocada Continentala - miscare naționala 6.2. Continuturi: - De la Consulat la Imperiu - Imperiul napoleonian - Influentele revolutiei franceze și ale epocii napoleoniene asupra Europei moderne Clasa a XI-a: 7. Noile ideologii. Liberalism, naționalism, socialism 7.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Risorgimento, carbonari, Zollverein 7.2. Continuturi: - Ideologii naționale și actiune politica (unificarea Italiei și a Germaniei) 8. Europa și lumea la cumpana veacurilor 8.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - pact colonial, societate coloniala, *emigratie, *naturalizare, *asimilare, *dominion - "Realpolitik" 8.2. Continuturi: - Imperiile coloniale - *Cursa inarmarii și primele conferinte pentru dezarmare * Studiu de caz: Politica externa a României la sfârșitul secolului al XIX-lea și inceputul secolului al XX-lea 9. Primul razboi mondial 9.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - mobilizare, razboi mondial, razboi industrial, razboi naval 9.2. Continuturi: - Un nou tip de razboi; mobilizarea populatiei - *Marile batalii 10. Noua ordine internationala 10.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - pacifism, demilitarizare, *regim de mandat, *reparatii de razboi - *interventionism, *revizionism, Conciliatorism, *moratoriu - *zona libera 10.2. Continuturi: - Noile frontiere și noile state. Formarea statului național unitar român - Societatea Natiunilor și politica securitatii colective 11. Al doilea razboi mondial 11.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Blitzkrieg, genocid - rezistenta, insurectie - "razboiul ciudat", razboiul în Pacific 11.2. Continuturi: - Razboiul total - Holocaustul - Victoria Natiunilor Unite. Contribuția României 12. Relatiile internationale postbelice 12.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - *"Cortina de fier" - politica de securitate, blocurile militare, politica de descurajare nucleara 12.2. Continuturi: - O.N.U. și organismele sale - "Razboiul rece" 13. Construcția europeana 13.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - democratia occidentala, integrare politico-economica, Uniunea Europeana, Consiliul Europei, Parlamentul Europei, "cetatenia europeana" 13.2. Continuturi: - Necesitatea și principiile unității europene Notă: > Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele și problemele de atins din lista de mai sus va fi abordat din perspectiva competentelor prezentate la punctul II. > Termenii istorici-cheie, conceptele și problemele de atins, respectiv, continuturile prevăzute cu asterisc (*) și scrise cu litere italice se adreseaza NUMAI elevilor de la clasele cu 2 ore saptamanal (clasa a IX-a) respectiv celor cu 3 ore saptamanal (clasa a X-a și a XI-a). > Abordarea temelor din programa de examen a claselor a IX-a, a X-a și a XI-a, se realizează conform curriculum-ului național (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; continuturi; studiu de caz) aprobat prin OMEN/OMEC în perioada 1999-2001. > Sunt recomandate oricare dintre manualele de clasa a IX-a, a X-a, respectiv a XI-a aprobate prin OMEN/OMEC/OMEdC realizate pe baza curriculum-ului național mentionat anterior. > Conform "Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2006", pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata de OMEdC. Subiectele nu vizeaza conținutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoștințe și formarea de competente. BACALAUREAT 2006 PROGRAMA DE PEDAGOGIE GENERALĂ FILIERA VOCATIONALA PROFILUL PEDAGOGIC SPECIALIZAREA: . Invatatori-educatoare I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În temeiul Legii Învățământului nr. 84/1995 , republicată cu modificările și completările ulterioare, și în conformitate cu metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat, absolventii ultimei clase de liceu, invatamant de zi, filiera vocationala, au dreptul sa sustina examenul de bacalaureat la disciplina Pedagogie generală (Introducere în pedagogie și teoria și metodologia curriculumului, Teoria și practica instruirii și evaluării, Teoria educatiei și managementul clasei de elevi), în cadrul probei la alegere (proba E) din disciplinele de specialitate din cadrul profilului pedagogic, specializarea invatator-educatoare. Prezenta programa selecteaza competentele specifice care vor fi evaluate, competente la a caror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin continuturile lor specifice. Conform Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2006, pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. COMPETENTE DE EVALUAT ┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐ │ Competente │ Continuturile invatarii │ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │1. Identificarea semnificatiilor │─ Educatia ─ delimitari conceptuale │ │educatiei, în plan social și │ Structura actiunii educationale │ │individual, și a limitelor acesteia │ Determinarile educatiei │ │ │ Functiile individuale și sociale ale │ │ │ educatiei │ │ │ Rolul educatiei în dezvoltarea │ │ │ personalitatii. Educabilitatea │ │ │─ Forme și tipuri de educatie │ │ │ Educatia formala, nonformala. informala │ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │2. Selectarea surselor de selecție și │─ Notiunea de curriculum │ │organizarea pedagogica argumentata a │─ Surse și criterii de selecție și de │ │continuturilor invatarii │organizare a continuturilor invatarii │ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │3. Analiza și evaluarea principalelor │─ Dimensiuni metodologice și evaluative ale │ │produse curriculare ─ plan de │produselor curriculare: plan de invatamant, │ │invatamant, programe scolare, manuale │programa scolara, manuale și auxiliare │ │etc. ─ cu ajutorul unor criterii și │curriculare (softuri educationale, pachete de │ │metode adecvate │invatare, suporturi audio─video) │ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │4. Utilizarea metodologiilor de │─ Sisteme de clasificare a obiectivelor │ │operationalizare a obiectivelor │─ Categorii de finalitati educationale │ │educationale, în analiza produselor │─ Metodologii de operationalizare a obiectivelor│ │curriculare și a documentelor de │ │ │organizare a activității didactice │ │ │(planificari, proiecte didactice etc.) │ │ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │5. Identificarea avantajelor și a │─ Reforma curriculumului │ │limitelor modernizarilor la nivelul │ Inovatii reprezentative: │ │obiectivelor și al continuturilor, prin│ interdisciplinaritatea │ │analiza comparativa a unor produse │ Reforma curriculara în România │ │curriculare │ │ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │6. Clasificarea metodelor, a tehnicilor│─ Metodologia instruirii │ │și a strategiilor de instruire, │ ─ Metode de instruire │ │potrivit criteriilor specifice │ ─ Resurse tehnice ale instruirii │ ├───────────────────────────────────────┤ ─ Categorii de mijloace de │ │7. Caracterizarea metodelor, a │invatamant │ │tehnicilor și a strategiilor de │ ─ Noile tehnologii informationale și │ │instruire, relevand avantajele și │de comunicare │ │limitele acestora │ ─ Moduri de instruire (frontal, individual,│ ├───────────────────────────────────────┤grupal) │ │8. Aplicarea metodelor, a tehnicilor și│ ─ Strategii de predare─invatare │ │a strategiilor de instruire, │ ─ Tipuri de strategii de predare─ │ │valorificand condițiile utilizarii lor │invatare │ │eficiente │ ─ Criterii și tipuri de structurare │ ├───────────────────────────────────────┤ ─ Integrarea noilor tehnologii │ │9. Elaborarea și utilizarea unor │informationale și de comunicare în școala │ │strategii de abordare diferentiata a │ ─ Stiluri de instruire │ │elevilor │ │ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │10. Elaborarea planificarii │─ Proiectarea instruirii ─ niveluri (disciplina │ │calendaristice a activităților de │de invatamant, unitate de invatare, lectie) și │ │instruire, pentru diferite discipline │metodologie │ │de invatamant │ │ ├───────────────────────────────────────┤ │ │11. Proiectarea unităților de invatare,│ │ │pentru diferite discipline de │ │ │invatamant │ │ ├───────────────────────────────────────┤ │ │12. Elaborarea proiectului de lectie │ │ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │13. Caracterizarea și analiza │─ Tipuri, metode și forme de evaluare a │ │comparativa a tipurilor, a metodelor și│rezultatelor scolare │ │a formelor de evaluare, apreciind rolul│Functiile evaluării. │ │acestora în practica evaluării │Strategii/forme de evaluare (initiala, │ │ │continua/formativa, sumativa) │ ├───────────────────────────────────────┤Tipuri de probe de evaluare: orala, scrisa, │ │14. Introducerea și utilizarea adecvata│practica │ │în practica evaluării a metodelor │Metode de evaluare: observatia curenta, │ │traditionale și a celor complementare │chestionare, teste, lucrari practice │ │de evaluare │Metode complementare de evaluare (portofoliul, │ │ │proiectele, testele de performanță etc.) │ │ │Examinarile curente, examenele și testele │ │ │naționale │ │ │Aprecierea rezultatelor scolare. Criterii și │ │ │sisteme de apreciere a rezultatelor scolare. │ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │15. Definirea obiectivelor și a │─ Teoria educatiei: domenii educationale │ │continuturilor domeniilor educatiei │reprezentative │ ├───────────────────────────────────────┤ │ │16. Interpretarea și evaluarea │─ Educatia intelectuala, educatia │ │semnificatiilor domeniilor educatiei, │morala, educatia estetica, educatia │ │în raport cu dezvoltarea personalitatii│religioasa, educatia fizica, educatia │ │ │tehnologica. Obiective și continuturi │ │ │ Noile educatii ─ educatia interculturala, │ │ │ educatia pentru sănătate, educatia ecologica,│ │ │ educatia antreprenoriala etc. Obiective și │ │ │ continuturi │ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │17. Operarea cu concepte specifice │─ Managementul clasei de elevi │ │managementului clasei de elevi │ Structuri normative ale clasei de elevi │ ├───────────────────────────────────────┤ Proceduri și strategii de interventie │ │18. Optimizarea procesului educational │ Decizia educationala în clasa │ │pe baza diagnozei realizate │ │ └───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘ II. TEME . INTRODUCERE IN PEDAGOGIE ȘI TEORIA ȘI METODOLOGIA CURRICULUMULUI 1. Educatia ─ delimitari conceptuale 1.1. Structura actiunii educationale 1.2. Determinarile educatiei 1.3. Functiile individuale și sociale ale educatiei 1.4. Rolul educatiei în dezvoltarea personalitatii. Educabilitatea 2. Forme și tipuri de educatie 2.1. Educatia formala, nonformala, informala 3. Finalitati și continuturi educationale 3.1. Sisteme de clasificare a obiectivelor 3.2. Categorii de finalitati educationale 3.3. Metodologii de operationalizare a obiectivelor 3.4. Notiunea de curriculum 3.5. Surse și criterii de selecție și de organizare a continuturilor invatarii 4. Dimensiuni metodologice și evaluative ale produselor curriculare: plan de invatamant, programa scolara, manuale și auxiliare curriculare (softuri educationale, pachete de invatare, suporturi audio─video) 5. Reforma curriculumului 5.1. Inovatii reprezentative: interdisciplinaritate 5.2. Reforma curriculara în România . TEORIA ȘI PRACTICA INSTRUIRII ȘI A EVALUARII 6. Metodologia instruirii 6.1. Metode de instruire 6.2. Resurse tehnice ale instruirii 6.2.1. Categorii de mijloace de invatamant 6.2.2. Noile tehnologii informationale și de comunicare 6.3. Moduri de instruire (frontal, individual, grupal) 6.4. Strategii de predare─invatare 6.4.1. Tipuri de strategii de predare─invatare 6.4.2. Criterii și tipuri de structurare 6.5. Integrarea noilor tehnologii informationale și de comunicare în școala 6.6. Stiluri de instruire 7. Proiectarea instruirii ─ niveluri (disciplina de invatamant, unitate de invatare, lectie) și metodologie 8. Tipuri, metode și forme de evaluare a rezultatelor scolare 8.1. Functiile evaluării. 8.2. Strategii/forme de evaluare (initiala, continua/formativa, sumativa) 8.3. Tipuri de probe de evaluare: orala, scrisa, practica 8.4. Metode de evaluare: observatia curenta, chestionare, teste, lucrari practice 8.5. Metode complementare de evaluare (portofoliul, proiectele, testele de performanță etc.) 8.6. Examinarile curente, examenele și testele naționale 8.7. Aprecierea rezultatelor scolare. Criterii și sisteme de apreciere a rezultatelor scolare. . TEORIA EDUCATIEI ȘI MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI 9. Teoria educatiei: domenii educationale reprezentative 9.1. Educatia intelectuala, educatia morala, educatia estetica, educatia religioasa, educatia fizica, educatia tehnologica. Obiective și continuturi 9.2. Noile educatii ─ educatia interculturala, educatia pentru sănătate, educatia ecologica, educatia antreprenoriala etc. Obiective și continuturi 10. Managementul clasei de elevi 10.1. Structuri normative ale clasei de elevi 10.2. Proceduri și strategii de interventie 10.3. Decizia educationala în clasa BACALAUREAT 2006 PROGRAMA DE PEDAGOGIE FILIERA VOCATIONALA PROFILUL PEDAGOGIC SPECIALIZARILE: . bibliotecar─documentarist . instructor─animator . instructor de educatie extrascolara . pedagog scolar I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În temeiul Legii Învățământului nr. 84/1995 , republicată cu modificările și completările ulterioare, și în conformitate cu metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat, absolventii ultimei clase de liceu, invatamant de zi, filiera vocationala, au dreptul sa sustina examenul de bacalaureat la disciplinele pedagogice (Pedagogie generală, Didactica, Teoria educatiei, Pedagogie sociala), în cadrul probei la alegere (proba e) din aria curriculara specifică profilului pedagogic și specializarilor bibliotecar─documentarist, instructor─animator, instructor de educatie extrascolara și pedagog scolar. Prezenta programa selecteaza competentele generale și specifice la a caror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin continuturile lor specifice, și care vor fi evaluate. Conform "Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2006", pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoștințe și formarea de competente. II. COMPETENTE DE EVALUAT ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ 1. Utilizarea adecvata a unor concepte stiintelor educatiei în diferite contexte de │ │ comunicare │ ├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┤ │ Competente specifice │ Continuturile invatarii │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤ │1.1. Analiza conceptelor și a relatiilor│─ Functiile și formele educatiei │ │dintre conceptele specifice stiintelor │─ Finalitatile educatiei (tipuri de │ │educatiei, în scopul interpretarii │finalitati ─ ideal, scop, obiective) │ │mesajelor cu continut educativ │─ Introducere în teoria curriculum─ului │ │ │(concepte, tipuri de curriculum, surse și │ │ │criterii de selecție și organizare a │ │ │continuturilor invatarii, produse │ │ │curriculare ─ plan de invatamant, programa, │ │ │manual și auxiliare curriculare) │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤ │1.2. Elaborarea unor mesaje cu continut │─ Medii educationale ─ școala, familia, │ │educativ în scopul facilitarii │Biserica, mijloacele de informare în │ │comunicarii cu parteneri educationali │masa, organizațiile nonguvernamentale │ │─ elevi, cadre didactice, parinti etc. │ │ ├────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┤ │ 2. Aplicarea conceptelor specifice stiintelor în organizarea unor activități educative │ ├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┤ │2.1. Corelarea elementelor de continut │─ Organizarea activităților educative │ │ale proiectarii activităților educative │─ Proiectarea activităților educative │ │cu cerințele acesteia │(cerințe, continut, etape, metode și mijloace) │ ├────────────────────────────────────────┤─ Operationalizarea obiectivelor educationale │ │2.2. Elaborarea intr─o succesiune logica│─ Functii și forme ale evaluării scolare. │ │a etapelor proiectarii activităților │Tipuri de probe de evaluare: orale, scrise, │ │educative │practice. │ ├────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┤ │ 3. Analiza fenomenului educational și a interdependentei dintre factorii implicati în │ │ procesul educational │ ├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┤ │3.1. Descrierea specificului fenomenului│─ Functiile și formele educatiei │ │educational, în scopul interpretarii │─ Sistemul de invatamant din România │ │relatiilor dintre factorii implicati în │ │ │procesul educational │ │ ├────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┤ │4. Valorificarea specificului diferitelor forme de educatie în actiunile educative și de│ │ orientare scolara │ ├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┤ │4.1. Identificarea caracteristicilor │─ Educatia intelectuala ─ obiective, raportul │ │diferitelor tipuri de educatie, în │formativ─informativ │ │scopul integrarii lor intr─un demers │─ Educatia morala ─ obiective, metode │ │didactic centrat pe nevoile de │specifice, raportul constiinta ─ conduita │ │dezvoltare ale elevilor │morala │ ├────────────────────────────────────────┤─ Educatie estetica ─ obiective │ │4.2. Formularea unor direcții de │─ Educatie religioasa ─ obiective │ │orientare scolara cu ajutorul aspectelor│─ Educatie fizica ─ obiective │ │specifice diferitelor tipuri de educatie│─ Consilierea scolara și profesionala ─ │ │ │obiective, factorii orientarii │ │ │─ Socializarea ─ (mecanisme, functii, etape) │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤ │4.3. Argumentarea necesității educatiei │─ Educatia permanenta ─ o necesitate în lumea │ │permanente în societatea actuala │contemporana (specific, continut, obiective, │ │ │metode, forme de organizare) │ └────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘ III. TEME . PEDAGOGIE GENERALĂ 1. Functiile și formele educatiei 2. Finalitatile educatiei (tipuri de finalitati ─ ideal, scop, obiective) 3. Sistemul de invatamant din România. . DIDACTICA 1. Organizarea activităților educative 2. Operationalizarea obiectivelor educationale 3. Introducerea în teoria curriculum─ului (concepte, tipuri de curriculum, surse și criterii de selecție și organizare a continuturilor invatarii, produse curriculare ─ plan de invatamant, programa, manual și auxiliare curriculare) 4. Proiectarea activităților educative (cerințe, continut, etape, metode și mijloace) 5. Functii și forme ale evaluării scolare. Tipuri de probe de evaluare: orale, scrise, practice. . TEORIA EDUCATIEI 1. Educatia intelectuala ─ obiective, raportul formativ─informativ 2. Educatia morala ─ obiective, metode specifice, raportul constiinta ─ conduita morala 3. Educatia estetica ─ obiective 4. Educatia religioasa ─ obiective 5. Educatia fizica ─ obiective 6. Consilierea scolara și profesionala ─ obiective, factorii orientarii . PEDAGOGIE SOCIALA 1. Educatia permanenta ─ o necesitate în lumea contemporana (specific, continut, obiective, metode, forme de organizare) 2. Socializarea ─ (mecanisme, functii, etape) 3. Medii educationale ─ școala, familia, Biserica, mijloacele de informare în masa BACALAUREAT 2006 PROGRAMA DE BIBLIOTECONOMIE FILIERA VOCATIONALA-PROFIL PEDAGOGIC SPECIALIZAREA BIBLIOTECAR-DOCUMENTARIST Conform "Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2006", pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoștințe și formarea de competente. COMPETENTE DE EVALUAT 1. Valorificarea cunoștințelor necesare activității în biblioteca scolara 2. Formarea deprinderilor de catalogare și de clasificare a publicatiilor 3. Manifestarea unor comportamente adecvate în relația cu publicul cititor 4. Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespunda standardelor europene ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Valorificarea cunoștințelor necesare activității în biblioteca scolara │ ├───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┤ │Competente specifice │Continuturile invatarii │ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤ │1.1. Familiarizarea elevului cu notiunile │─ Elemente generale de biblioteconomie și │ │generale de biblioteconomie │bibliologie │ │ │─ Sistemul bibliotecilor din România │ │ │─ Rolul și functiile bibliotecii │ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤ │1.2. Realizarea activității practice în │─ Utilizarea eficienta a spatiilor și a │ │biblioteca │mobilierului de biblioteca │ │ │─ Traseul publicatiilor de la intrarea în │ │ │biblioteca până la iesire │ │ │─ Cotarea publicatiilor │ ├───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┤ │2. Formarea deprinderilor de catalogare și de clasificare a publicatiilor și colectiilor │ ├───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┤ │2.1. Insusirea modalitatilor de catalogare │─ Colectii: constituire, dezvoltare, evidenta│ │și de clasificare a documentelor │─ Catalogarea și clasificarea documentelor │ │ │─ Organizarea cataloagelor de biblioteca │ │ │─ Organizarea și asezarea colectiilor │ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤ │2.2. Cunoasterea, respectarea și aplicarea │─ Conservarea colectiilor │ │normelor de conservare a colectiilor │ │ ├───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┤ │3. Manifestarea unor comportamente adecvate în relația cu publicul cititor │ ├───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┤ │3.1. Identificarea comportamentului adecvat│─ Biblioteca ─ factor de educatie în școala │ │în relația cu cititorul │ │ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤ │3.2. Perfectionarea profesionala a │─ Rolul profesional al bibliotecarului │ │bibliotecarului │─ Activitatea bibliotecii cu cititorii │ ├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤ │3.3. Relationarea bibliotecii scolare cu │─ Colaborarea bibliotecii scolare cu │ │celelalte institutii implicate în sfera │celelalte tipuri de biblioteci și institutii │ │educatiei │din tara și strainatate │ ├───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┤ │4. Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespunda standardelor europene │ ├───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┤ │4.1. Realizarea informatizarii bibliotecii │─ Informatizarea bibliotecii │ └───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘ PROGRAME pentru examenul național de bacalaureat ─ 2006 PROFIL: TEHNIC Discipline tehnologice proba scrisa "E" Pentru profilul TEHNIC, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializarii, conform tabelului de mai jos: ┌──────┬───────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐ │Profil│ Specializare │ Finalitate │ Disciplina de specialitate │ ├──────┼───────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┬───────┤ │ │ │Tehnician mecanic pentru │ │ │ │ │ │întreținere și reparatii │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┤ │ │ │ │ │ Tehnician prelucrari │ │ │ │ │ Mecanic │ mecanice │ Organe de masini și mecanisme │ │ │ │ ├─────────────────────────┤ │ │ │ │ │ Tehnician mecatronist │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┤ │ │ │ │ │Tehnician operator roboti│ │ │ │ │ │ industriali │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┤ │ │ │ │ │Tehnician în transporturi│ │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │ │ │Electrotehnica │Tehnician electrotehnist │ │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────────┤ │ │ │ │ │ Tehnician electronist │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┤ │ │ │TEHNIC│ │Tehnician în automatizari│ Masurari electrice și │Solici-│ │ │Electronică și ├─────────────────────────┤ electronice │tari și│ │ │ automatizari │ Tehnician operator │ │masu- │ │ │ │ tehnici de calcul │ │rari │ │ │ ├─────────────────────────┤ │tehnice│ │ │ │ Tehnician în metrologie │ │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │ │ │Telecomunicatii│Tehnician telecomunicatii│ Masurari speciale în │ │ │ │ │ │ telecomunicatii │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │ │ │ Textile │ Tehnician în industria │ Materii prime textile │ │ │ │ │ textila │ │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │ │ │ Pielarie │ Tehnician în industria │ Materii prime pentru industria │ │ │ │ │ pielariei │ de pielarie │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │ │ │ │ Tehnician în lucrari │ │ │ │ │Constructii și │ publice și constructii │ Desen de constructii și │ │ │ │lucrari publice├─────────────────────────┤ instalații │ │ │ │ │ Tehnician desenator │ │ │ │ │ │ tehnic │ │ │ │ ├───────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │ │ │Electromecanica│Tehnician electromecanic │ Masurari mecanice și electrice │ │ └──────┴───────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴───────┘ NOTĂ: Conform "Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2006", pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoștințe și formarea de competente. SOLICITARI ȘI MASURI TEHNICE I. Statutul disciplinei Disciplina Solicitări și masurari tehnice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005─2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la toate specializarile din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat . Folosirea terminologiei de specialitate. . Identificarea solicitarilor, cauzelor și efectelor acestora, mijloacelor de măsurare. . Stabilirea și descrierea etapelor unui proces de măsurare. . Utilizarea unui aparat în functie de proprietățile sale metrologice și de natura masurarii. . Aplicarea relatiilor de transformare între marimile fizice în probleme tehnice și efectuarea de transformari între unitatile de măsura ale marimilor fizice utilizate în tehnica. . Elaborarea de schite/scheme specifice domeniului. . Aplicarea principiilor de functionare a unor aparate de măsura. . Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) SOLICITARI TEHNICE 1. Forte, tensiuni și deformatii: definitii, clasificari, unități de măsura. 2. Solicitări: definire, tipuri de solicitări. 3. Solicitări mecanice: - intindere─compresiune ─ exemple de organe de masini și elemente de constructii simple supuse la intindere și compresiune; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini și elemente de constructii simple. - forfecare ─ exemple de organe de masini și elemente de constructii simple supuse la forfecare; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini și elemente de constructii simple. - incovoiere ─ exemple de organe de masini și elemente de constructii simple supuse la incovoiere; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini și elemente de constructii simple. - rasucire ─ exemple de organe de masini și elemente de constructii simple supuse la rasucire; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini și elemente de constructii simple. 4. Solicitări electrice și electrodinamice, cauze și efecte, exemplificari pe: prize, întrerupătoare, prelungitoare, corpuri de iluminat, sigurante fuzibile. 5. Solicitări termice: - cauzele aparitiei solicitarilor termice (efectul termic al curentului electric, frecarea, transmiterea caldurii); - transmiterea caldurii prin conductie, convectie, radiatie ─ caracterizare; - efecte (dilatari─contractii, libere─impiedicate, deformari); - exemple. MASURARI TEHNICE 6. Marimi fizice și unități de măsura utilizate în tehnica. 7. Sistemul International: marimi fundamentale, asociate, derivate. Multiplii și submultiplii; transformari. 8. Procesul de măsurare: definire, elemente. 9. Metode de măsurare: definire, clasificare, caracterizare. 10. Mijloace de măsurare: definire, clasificare. 11. Erori de măsurare: clasificare (sistematice, aleatoare, greseli), definire, caracterizare. Calculul erorilor absolute și erorilor relative. 12. Proprietăți metrologice: sensibilitate, fidelitate, precizie. 13. Mijloace de măsurare pentru: - lungimi: sublerul, micrometrul ─ definire; precizie de măsurare; clasificare; elemente componente; caracterizare; citirea dimensiunilor masurate; - suprafete: planimetrul ─ definire; tipuri; caracterizare; - unghiuri: raportoare ─ definire; tipuri; caracterizare. 14. Mijloace de măsurare pentru: - masa: elemente componente ale mijloacelor pentru masurat masa; clasificarea instrumentelor de cantarit; tipuri de mijloace de cantarit mecanice, - densitate: metode de măsurare a densitatii; tipuri de mijloace de măsurare a densitatii. 15. Mijloace de măsurare pentru turatie: tahometrul ─ definire; tipuri; caracterizare. 16. Mijloace de măsurare pentru: - forte: dinamometrul ─ definire; tipuri; caracterizare; - presiuni: manometrul cu lichid și manometrul cu elemente elastice definire; caracterizare. 17. Mijloace de măsurare pentru debit: metode de măsurare; aparate pentru masurarea debitului de lichide ─ apometrul: definire, caracterizare, rol. 18. Mijloace analogice de măsurare pentru intensitatea curentului electric: ampermetre de curent continuu și alternativ; tipuri ─ simboluri; conectarea în circuit. 19. Mijloace analogice de măsurare pentru tensiunea electrica: voltmetre de curent continuu și alternativ, tipuri ─ simboluri; conectarea în circuit. 20. Mijloace analogice de măsurare pentru rezistenta electrica: ohmmetre serie, paralele; conectare și utilizare. 21. Mijloace de măsurare pentru temperaturi: termometrul de sticlă cu lichid, termocuplul, termorezistenta: părți componente, principiul de functionare, utilizare. 22. Mijloace de măsurare pentru energia electrica: contorul de inductie monofazat ─ rol, părți componente, montaj. BIBLIOGRAFIE Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4055/26.06.2000 și nr. 4144/18.07.2001, pentru clasa a X─a liceu ─ filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Tehnic: ┌──────────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────┐ │ DISCIPLINA │ EDITURA │ AUTORI │ ├──────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────┤ │Solicitări și măsuri tehnice │All Educational, │Mariana Constantin, Aurel │ │clasa a X─a │2001 │Ciocarlea─Vasilescu │ ├──────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────┤ │Solicitări și masurari tehnice│Economica │Ion Ionescu, Maria │ │Filiera tehnologica, Profil: │Preuniversitaria, │Manole, Constantin Manole │ │Tehnic clasa a X─a │2000 │ │ └──────────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────┘ DESEN DE CONSTRUCTII ȘI INSTALATII I. Statutul disciplinei Disciplina Desen de constructii și instalații are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005─2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea constructii și lucrari publice din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat . Folosirea terminologiei de specialitate. . Citirea și reprezentarea planurilor de ansamblu și a detaliilor de constructii și instalații: - Utilizarea elementelor de baza standardizate în desenul de constructii. - Reprezentarea la scara și cotarea unui plan de arhitectura. - Desenarea la scara data a detaliilor de fundatii continue de mica adancime. - Reprezentarea unui plan de cofraj și de armare a unui planseu de beton armat. - Intocmirea unui extras de armatura. - Citirea desenelor de specialitate. - Reprezentarea tipurilor de imbinari pe detalii de noduri metalice. - Realizarea detaliilor de finisaje, de tamplarie . Rezolvarea unor probleme simple de proiectare: - Reprezentarea unui planseu din lemn. - Intocmirea secțiunilor transversale pentru drumuri și cai ferate. - Reprezentarea unei hale industriale simple din beton armat și în secțiune după un plan dat. - Intocmirea detaliilor de armare pentru un stalp și o grinda cu extrase de armatura. - Proiectarea unei scari. . Corelarea planurilor și a secțiunilor în desenul de constructii și instalații: - Intocmirea planului de trasare a fundatiei unei cladiri simple, după un plan de arhitectura dat. - Reprezentarea secțiunilor verticale și fatadelor conform unui plan de arhitectura dat. - Realizarea secțiunilor verticale (până la nivelul acoperisului) printr─o construcție de zidarie. - Reprezentarea fatadelor unei cladiri conform planurilor de arhitectura (plan, secțiuni, detalii). - Trasarea instalatiei electrice pe planul de arhitectura. - Corelarea planurilor de instalații între ele. . Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Elementele de baza ale desenului tehnic de constructii: Cotarea în desenul de constructii. Reprezentari convenționale. Reprezentarea planului unei cladiri simple. 2. Reprezentarea fundatiilor: Notari convenționale. Reprezentarea materialelor. Reprezentarea fundatiilor (în secțiune și în plan). 3. Reprezentarea zidariilor: Detalii de alcatuire. Elemente constructive. Secțiune verticala prin cladire. 4. Reprezentarea elementelor de construcție din lemn: Reprezentarea elementelor de asamblare și a imbinarilor. Reprezentarea elementelor de construcție din lemn: pereti, plansee. Reprezentarea planului de acoperis. Reprezentarea planului de ansamblu al sarpantei. Detalii de noduri. 5. Reprezentarea detaliilor de invelitori și a fatadelor: Detalii de invelitori, de streasina și coama. Fatada principala și laterala a cladirii. 6. Reprezentarea elementelor de instalatie electrica: Reprezentari convenționale. Trasarea instalatiei electrice pe planul de arhitectura. 7. Reprezentarea în desen a lucrărilor de cai de comunicatii: Reprezentarea lucrărilor de drumuri și de cai ferate. Planul de amplasare al unui ansamblu de cladiri, cu reteaua de drumuri. 8. Reprezentarea structurilor de constructii: Reprezentarea structurilor cu pereti portanti. Reprezentarea structurilor cu stalpi și grinzi. 9. Reprezentarea elementelor structurale din beton armat: Reprezentarea stalpilor și grinzilor din beton armat. Planuri și detalii de armare. 10. Reprezentarea elementelor structurale din metal: Reprezentari convenționale. Reprezentarea grinzilor și stalpilor metalici. 11. Reprezentarea structurilor din zidarie complexa: Detalii de zidarie și de centuri. Planul de arhitectura. Secțiunea verticala și fatada scara 1:50. 12. Reprezentarea planseelor din beton armat: Plan cofraj și plan armare planseu. Reprezentarea izolatiilor hidrofuge și termice la terasa. 13. Reprezentarea scarilor în plan și în secțiune: Tipuri de scari. Elementele scarilor. Notari convenționale. 14. Reprezentarea detaliilor de finisaje: Detalii de pardoseli și placaje. 15. Reprezentarea tamplariei din lemn: Detalii de uși și ferestre. 16. Reprezentarea planurilor de instalații: Plan alimentare cu apa rece și apa calda. Centrala individuala de incalzire. Instalatia de canalizare. Amplasarea obiectelor sanitare. Instalații de gaze (semne convenționale, simboluri, notatii). BIBLIOGRAFIE ┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────┤ │Desen tehnic de instalații ─ Manual pentru clasele a │Editura Didactica și│Florea, V., │ │X─a și a XI─a licee industriale cu profil de │Pedagogica ─ │Tonciu, E., │ │constructii─montaj și anii II și III scoli profesionale│București │Sirbu, V. │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────┤ │Desen de constructii ─ Manual pentru clasa a IX─a licee│Editura Didactica și│Sarbu, V. │ │industriale și anul I scoli profesionale cu profil de │Pedagogica ─ │ │ │constructii─montaj │București │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────┤ │Desen tehnic de constructii ─ Manual pentru clasele a │Editura Didactica și│Prundeanu, D│ │X─a și a XI─a licee industriale cu profil de │Pedagogica ─ │Margineanu, │ │constructii și scoli profesionale │București │R., Sirbu, V│ └───────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────┘ MASURARI ELECTRICE ȘI ELECTRONICE I. Statutul disciplinei Disciplina Masurari electrice și electronice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005─2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarile Electrotehnica și Electrotehnica și automatizari din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat . Folosirea terminologiei de specialitate. . Identificarea și selectarea unor aparate de masurat în functie de marimea masurata și de principiul de functionare. . Definirea caracteristicilor metrologice ale aparatelor de masurat. . Utilizarea aparatelor electrice și electronice pentru efectuarea unor determinari. Utilizarea aparatelor auxiliare în vederea aplicarii unor tehnici de măsurare. . Interpretarea rezultatelor masuratorilor și compararea lor cu valorile specificate în documentația tehnica. . Extinderea domeniului de măsurare al unor aparate electrice și electronice. . Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Metode de măsurare a marimilor caracteristice elementelor de circuit (rezistenta, inductanta, capacitate): - puntea Wheatstone ─ principiul de functionare; schema electrica; utilizare; relatii de calcul; - puntea Sauty ─ principiul de functionare; schema electrica; utilizare; relatii de calcul; - puntea Maxwell ─ principiul de functionare; schema electrica; utilizare; relatii de calcul; 2. Aparate analogice: (magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice): - principiul de functionare, - elemente constructive, - caracteristica statica de functionare (de conversie), - interval de măsurare, - sensibilitate, - prag de sensibilitate, - clasa de exactitate. 3. Aparate pentru vizualizarea semnalelor și masurarea parametrilor acestora (osciloscoape): - utilizari, - principiul de functionare, - elemente constructive, - masurari cu ajutorul osciloscopului (tensiune, frecventa, timp). 4. Aparate numerice: intervale de măsurare, rezolutie, clasa de exactitate: - Aparate numerice pentru masurarea frecventei (frecventmetru numeric). . principiul de functionare, . părți componente (construcție), . scheme bloc. - Aparate numerice pentru masurarea tensiunii, intensitatii curentului electric, rezistentelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale): . principii de functionare, . părți componente (construcție), . scheme bloc. 5. Scheme electrice pentru masurarea intensitatii, tensiunii, puterii în c.c. și în c.a. monofazat. - Extinderea domeniului de măsurare pentru voltmetre și ampermetre. - Sunturi, rezistente aditionale (definiție, calcul). - Transformatoare de măsura de tensiune și de curent (raport de transformare, montare în circuit). - Wattmetre (electrodinamice și ferodinamice) ─ caracteristica de functionare, constanta aparatului, domeniu de măsurare. BIBLIOGRAFIE ┌──────────────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤ │Electrotehnica și electronică │Editura Didactica și │Fratiloiu, Gh. │ │aplicata manual pentru clasele a │Pedagogica, București, 1993│și Tugulea, A. │ │IX─a ─ a XI─a licee │ │ │ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤ │Masurari electrice și electronice │Editura Didactica și │Isac, E. │ │manual pentru clasele a X─a ─ a │Pedagogica, București, 1993│ │ │XII─a licee industriale │ │ │ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤ │Manualul inginerului electronist, │Editura Tehnica, București,│Nicolau, E. │ │Masurari electrice │1979 │ │ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤ │Masurari electrice, volumul I, II │Editura Tehnica, București,│Wiener, U. │ │ │1969 │ │ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤ │Probleme de electrotehnica și │Editura Didactica și │Preda, M. și │ │masini electrice │Pedagogica, București, 1982│Cristea, P. │ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤ │Introducere în electronică și │Ed. MATRIX ROM, București │Bistriceanu, │ │aplicatiile ei │1996 │Eleodor │ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤ │Dispozitive și circuite │Ed. Didactica și │Dascalu, D. și │ │electronice │Pedagogica, București 1982 │colectiv │ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤ │Electronică │Ed. Didactica și │Spanulescu, I. │ │ │Pedagogica, București 1983 │și colectiv │ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤ │Agenda radioelectronistului ─ │Editura tehnica, București │Dragulanescu, │ │Editia a III─a │1989 │Nicolae │ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤ │Aparate, echipamente și instalații│Editura Didactica și │Stan, Alexandru│ │de electronică industriala │Pedagogica; București; 1992│Iulian și │ │ │ │colectiv │ ├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤ │Aparate, echipamente și instalații│Editura Didactica și │Radoi, C─țin │ │de electronică profesionala │Pedagogica; București; 1994│ │ └──────────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────┘ MASURARI MECANICE ȘI ELECTRICE I. Statutul disciplinei Disciplina Masurari mecanice și electrice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005─2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Electromecanica din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat . Folosirea terminologiei de specialitate. . Utilizarea mijloacelor de măsurare și verificare mecanica. . Identificarea și selectarea aparatelor de masurat în functie de marimea masurata, de metoda de măsurare și de principiul de functionare. . Definirea caracteristicilor metrologice ale aparatelor de masurat. . Utilizarea aparatelor pentru efectuarea determinarilor specifice lucrărilor de întreținere și reparatii. . Utilizarea aparatelor auxiliare în cadrul metodelor de măsurare. . Extinderea domeniului de măsurare al aparatelor. . Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Mijloace de măsurare și verificare pentru: - abateri de forma, - abateri de la planeitate, - abateri de la cilindricitate și circularitate, - abateri de pozitie, - abateri de la paralelism, - abateri de la perpendicularitate, - defecte de material. 2. Metode de măsurare a marimilor mecanice specifice lucrărilor de întreținere și reparatii ale utilajelor electromecanice: - masurarea bataii radiale, frontale și axiale - masurarea și controlul filetelor - masurarea și controlul rugozitatilor - masurarea zgomotelor și a vibratiilor - controlul coaxialitatii arborilor - masurarea și controlul rotilor dintate 3. Aparate și instrumente pentru masurarea și controlul marimilor mecanice: etaloane, calibre, sabloane, comparatoare, ortoteste, pasametre, rugozimetre, sonometre micrometre speciale ─ descriere. 4. Aparate pentru masurarea puterii electrice în c.a.: wattmetre, varmetre. 5. Aparate pentru masurarea elementelor de circuit: punti de c.a. și c.c. 6. Aparate pentru vizualizarea semnalelor și pentru masurarea parametrilor acestora: osciloscoape. 7. Aparate numerice pentru masurarea timpului și frecventei: numaratoare universale, frecventmetre numerice. 8. Aparate numerice pentru masurarea tensiunii, intensitatii curentului electric, rezistentelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale) ─ principii de functionare, părți componente (construcție), scheme bloc. 9. Aparate analogice: - caracteristica de conversie, - interval de măsurare, - sensibilitate, - prag de sensibilitate, - clasa de exactitate. 10. Aparate numerice: - intervale de măsurare, - rezolutie, - clasa de exactitate. 11. Scheme de conectare a aparatelor de masurat. 12. Reguli de manevrare a aparatelor de masurat. 13. Determinarea valorii marimilor masurate prin metode indirecte. 14. Erori de măsurare. 15. Limitari în utilizarea aparatelor. 16. Surse de alimentare 17. Traductoare și senzori pentru masurari. 18. Metode de extindere a domeniului de măsurare pentru voltmetre și ampermetre în c.c. și c.a. - sunturi, rezistente aditionale - transformatoare de măsura de tensiune și de curent. BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────┐ │ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────┤ │Aparate, echipamente de │Editura Didactica și │Sergiu Calin, │ │electronică industriala manual │Pedagogica, București, │Stelian Popescu │ │pentru clasele a XI─a ─ a XII─a │1992 │ │ │licee industriale │ │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────┤ │Masurari electrice și electronice│Editura Didactica și │Isac, E. │ │manual pentru clasele a X─a ─ │Pedagogica, București, │ │ │a XII─a licee industriale │1993 │ │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────┤ │Solicitări și măsuri tehnice │All Educational, 2001 │Mariana Constantin,│ │clasa a X─a │ │Aurel Ciocarlea─ │ │ │ │Vasilescu │ ├─────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────┤ │Solicitări și masurari tehnice │Economica │Ion Ionescu, Maria │ │Filiera tehnologica, Profil: │Preuniversitaria, 2000 │Manole, Constantin │ │Tehnic clasa a X─a │ │Manole │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────┘ MASURARI SPECIALE IN TELECOMUNICATII I. Statutul disciplinei Disciplina Masurari speciale în telecomunicatii are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005─2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Telecomunicatii din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata. II. Competente de evaluat . Folosirea terminologiei de specialitate. . Identificarea și localizarea unor deranjamente în liniile de telecomunicatii. . Identificarea unor solutii de eliminare a pierderilor le transmisiile de telecomunicatii. . Determinarea calității parametrilor de transmisie a semnalelor de telecomunicatii. . Utilizarea documentatiei tehnice care reglementeaza transmisiile în telecomunicatii. . Masurarea parametrilor elementelor electrice de circuit. Efectuarea unor masuratori specifice transmisiei de putere a semnalelor de telecomunicatii. . Analizarea semnalelor electrice cu ajutorul osciloscopului catodic. . Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicatii. . Evaluarea performantelor de transmisie a echipamentelor analogice de telecomunicatii. . Evaluarea performantelor la transmisiile numerice și cu impulsuri. . Aplicarea cunoștințelor dobandite pe parcursul formarii în situații, contexte noi. III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor) 1. Masurarea rezistoarelor: - metoda voltmetrului și ampermetrului. - metode de punte. - megohmetre. 2. Masurarea bobinelor: - inductanta bobinelor. - coeficientul de calitate. 3. Masurarea condensatoarelor: - capacitatea condensatorului. - coeficientul de pierderi. 4. Masurarea impedantelor complexe: - modulul. - modulul și argumentul. 5. Osciloscopul catodic: - caracteristici și avantaje. - structura osciloscopului: tubul catodic; schema bloc; baze de timp. - regimuri de functionare: sincronizarea bazei de timp; functionarea declansata; functionarea libera. - circuite auxiliare: linii de intarziere; sonde de măsura etc. - utilizari: osciloscopul monocanal; osciloscopul cu 2 canale; osciloscopul cu memorie. 6. Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicatii: - criterii de clasificare. - parametrii primari. - parametrii secundari. 7. Deranjamente la liniile fizice: - criterii de clasificare. - deranjamente de izolament. - deranjamente de intrerupere. - deranjamente de omogenitati. 8. Prize de pamant: - clasificare, rol, realizare. - masurarea rezistentei prizelor de pamant. 9. Masurari în tehnica protectiei contra electrocoroziunii: - depistarea electrocoroziunii. - metode de protecție pasiva. - metode de protecție activa. - ridicarea diagramei de potențial. - valori uzuale, norme și recomandari. 10. Nivele de transmisie: - nivele relative. - nivele absolute. - unități de măsura. 11. Generatoare de semnal: - clasificare, caracteristici. - generatoare de semnale sinusoidale. - scheme─bloc, functionare. - generatoare modulate și speciale. - utilizare. 12. Indicatoare de nivel: - indicatoare de banda larga. - indicatoare selective. - indicatoare combinate. 13. Metode de măsurare a nivelurilor: - masurarea în nivel. - masurarea în terminal. - masurarea zgomotelor electrice. - localizarea deranjamentelor în echipamente prin masurarea nivelelor intermediare. - valori uzuale și recomandari. 14. Masurarea caracteristicilor electrice ale diporților (cuadripolilor): - impedante specifice ale cuadripolului. - atenuarea proprie (pe imagini). - atenuarea de insertie. - câștigul (amplificarea) diporților activi. - adaptarea și simetria. 15. Masurarea defazajelor: circuitul de defazare; utilizarea osciloscopului catodic. 16. Masurarea distorsiunilor neliniare: - distorsiunea armonica, - ecarturi de armonici; - distorsiunea de intermodulatie; metoda zgomotului alb. - masurarea diafoniei: Paradiafonie, telediafonie. - atenuarile de diafonie; ecarturile de diafonie. 17. Masurarea frecventelor: - precizia necesară la măsurare; - frecventmetrul cu lamele; - frecventmetrul numeric; - compararea frecventelor cu osciloscopul catodic; - valori uzuale, norme și recomandari. 18. Masurarea subansamblurilor specifice de telecomunicatii: - subansambluri pasive. - subansambluri active. - subansambluri complexe. 19. Masurarea cailor de telecomunicatii: - banda de frecvente efectiv transmisa de transmisie; - nivele și impedante nominale; - caracteristica de amplitudine; - diafonia liniara; - zgomote; - sincronizarea frecventelor purtătoare; - valori uzuale, norme și recomandari. 20. Aparate numerice de măsura: - subansambluri functionale. - aparate numerice prin compensare. - aparate numerice cu trecere intermediara prin frecventa. - aparate cu integrare. - utilizari. 21. Masurari la sistemele cu modulatie în cod a impulsurilor: - parametrii analogici. - rata erorilor. - diagrama ochiului. - zgomotul de cuantizare. - jitterul. 22. Masurari în transmisiile de date: - transmisii sincrone și asincronice. - transmisii plesiosincrone. - modem─uri de date. - aparatul telefax. - distorsiuni în transmisia de date. - valori uzuale, norme și recomandari. BIBLIOGRAFIE TITLUL EDITURA
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.