Hotărârea nr. 1/1997

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Cu adresa nr. L 1.468 din 23 decembrie 1996, președintele Senatului, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) și ale art. 144 lit. h) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. B.d) și ale art. 36 din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituțională cu propunerea legislativă cetateneasca înaintată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și de Adunarea Naționala Bisericeasca și susținută prin semnăturile a 1.049.853 de credinciosi, privind modificarea

Legii învățământului nr. 84/1995 *), a solicitat Curții Constituționale sa verifice dacă sunt îndeplinite condițiile constituționale pentru exercitarea acestei inițiative.

-----------

a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996.

Din cuprinsul documentației rezultă ca inițiativa legislativă a fost depusa la Senat, care, în conformitate cu art. 69 alin. 5 din regulamentul sau, a sesizat Curtea Constituțională.

Documentația anexată sesizării conține, în afară propunerii legislative, un număr de 161 de dosare, cuprinzând liste cu semnăturile a 1.049.853 de credinciosi.

Propunerea legislativă privește modificarea

art. 9 alin. (1) din Legea învățământului nr. 84/1995 , text care, în redactarea actuala, are următorul cuprins:

"Art. 9 - (1) Planurile învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplina școlară. În învățământul primar religia este disciplina obligatorie, în învățământul gimnazial este opțională, iar în învățământul liceal și profesional este facultativă. Elevul, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia și confesiunea."

Potrivit propunerii legislative, acest alineat ar urma sa primească următoarea redactare:

"Planurile învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplina școlară de baza. Participarea la orele de religie se va face în funcție de apartenența religioasă și confesionala."

În ședința sa din 29 ianuarie 1997, Plenul Curții Constituționale a aminat judecarea cauzei pentru astăzi, 16 aprilie 1997, hotarind ca, în scopul lămuririi unor aspecte privind organizarea învățământului preuniversitar și consecințele adoptării prin lege a propunerilor cuprinse în inițiativa legislativă, să se solicite Ministerului Învățământului unele precizări.

Prin adresa nr. 9.304/1997, Ministerul Învățământului precizează, cu referire nemijlocită la obiectul inițiativei legislative, următoarele:

"1. În Legea învățământului nu exista noțiunea de << disciplina de baza >>. Art. 127 alin. (2) prevede că planurile de învățământ cuprind discipline obligatorii, opționale și facultative.

2. Introducerea religiei ca disciplina obligatorie nu va avea consecințe negative asupra elevilor care nu aparțin unei credințe și confesiuni dintre cele recunoscute, potrivit legii. Exista posibilitatea ca aceștia - foarte putini - sa primească spre rezolvare, în școala, individual sau în grup, diverse sarcini didactice.

3. Dacă religia devine disciplina obligatorie, nu exista alternativa, iar dacă este disciplina opțională, cei care nu doresc sa studieze religia vor studia o alta disciplina școlară din pachetul de discipline opționale din planul de învățământ în care este cuprinsă și religia."

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Potrivit art. 144 lit. h) din Constituție, Curtea Constituțională verifica îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni.

Potrivit art. 73 alin. (1) din Constituție, inițiativa legislativă cetateneasca aparține unui număr de cel puțin 250.000 de cetățeni cu drept de vot, provenind din cel puțin un sfert din județele tarii, iar în fiecare dintre aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel puțin 10.000 de semnături în sprijinul inițiativei.

Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor, potrivit art. 73 alin. (2) din Constituție, problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea.

În fine, propunerile legislative trebuie să fie prezentate în forma cerută pentru proiectele de lege [art. 73 alin. (4) din Constituție].

Cît privește aceste doua din urma condiții, propunerea legislativă asupra căreia urmează să se pronunțe Curtea Constituțională este conformă cu prevederile constituționale [art. 73 alin. (2) și (4)].

În legătură cu verificarea condiției puse de art. 73 alin. (1) din Constituție, referitoare la dispersia teritorială a semnaturilor inițiativei legislative, documentația înaintată Senatului de Patriarhia Română și pusă la dispoziția Curții Constituționale îmbracă o formă care pune probleme dificile pentru constatarea îndeplinirii cerințelor constituționale.

Aceasta deoarece, în timp ce Constituția condiționeaza validitatea inițiativei legislative de apartenența autorilor acesteia la un procent minim din județele tarii și de înregistrarea, în fiecare dintre acestea, a unui număr minim de semnături, listele transmise de Patriarhia Română grupează semnatarii nu pe județe, ci pe eparhii (episcopii, arhiepiscopii, dioceze). Aplicarea criteriilor stabilite de Constituție presupune gruparea pe județe a listelor alcătuite în prezent pe eparhii în cadrul județelor. Este o operațiune complexa, care ar angaja un mare volum de muncă, pentru un timp relativ îndelungat, ținând seama ca dosarele insumeaza aproximativ 16.000 de file.

Dat fiind ca o asemenea operațiune depășește posibilitățile Curții Constituționale și spre a evita neajunsurile returnarii materialelor la Patriarhia Română - soluție care, printre altele, ar presupune o considerabila întârziere a examinării propunerii legislative de către Parlament - Curtea a recurs la un mod de verificare care da certitudinea îndeplinirii condițiilor constituționale menționate, fără, însă, a se putea preciza, nominal, în cazul eparhiilor cuprinzând doua sau 3 județe, care anume dintre județe îndeplinește condiția de a întruni cel puțin 10.000 de semnături.

Pornind de la precizarea ca numărul eparhiilor pentru care exista liste de semnături este de 19 (cuprinzând 34 de județe și municipiul București), iar, cu excepția Arhiepiscopiei Bucureștilor, care cuprinde trei județe și Capitala, celelalte eparhii pentru care exista liste sunt alcătuite din 1-3 județe, sistemul folosit pentru verificare este următorul:

În cazul celor 6 eparhii cuprinzând cîte un singur județ (a Caransebesului, a Dimbovitei, a Sucevei, a Timisoarei, a Alexandriei și Teleormanului și a Husilor), se constată că numărul semnaturilor depășește 10.000 în 4 eparhii, asadar în 4 județe (Dâmbovița, Suceava, Timiș și Vaslui).

În cazul celor 11 eparhii alcătuite din cîte doua județe, se poate considera ca, în fiecare dintre eparhiile în care s-au înregistrat cel puțin 20.000 de semnături, un județ îndeplinește, neîndoielnic, condiția celor cel puțin 10.000 de cetățeni care sprijină inițiativa legislativă. Este, în documentația transmisă Curții, cazul a 9 eparhii (Episcopiile Alba Iulia, a Aradului, a Romanului, a Clujului, a Iasilor, a Sibiului, a Oradei, a Dunării de Jos și a Buzaului), ceea ce înseamnă alte 9 județe ce se adauga celor 4 menționate anterior. Sunt, asadar, în total, 13 județe, ceea ce înseamnă neîndoielnic îndeplinirea condițiilor puse de art. 73 alin. (1) din Constituție.

În fine, Arhiepiscopia Bucureștilor, care întrunește 80.000 de semnături, este alcătuită din 3 județe plus municipiul București, ceea ce presupune cu certitudine îndeplinirea condiției (de minimum 10.000 de semnături) de către cel puțin un județ (sau Capitala), care urmează a fi adăugat celor 13 menționate mai sus.

Sunt, asadar, cel puțin 14 județe care îndeplinesc condiția prevăzută în Constituție, iar acestea reprezintă cu mult mai mult decît un sfert din județele tarii.

Este, desigur, foarte probabil ca și alte județe sa îndeplinească condițiile prevăzute de Constituție.

Asa fiind, Curtea Constituțională constata ca, potrivit documentației prezentate, inițiativa legislativă întrunește condițiile de ordin formal prevăzute în art. 73 alin. (1) din Constituție, precum și condițiile prevăzute în alin. (2) și (4) ale aceluiași articol.

În lipsa unei legi care să reglementeze procedura de exercitare a inițiativei legislative a cetățenilor, Curtea Constituțională nu poate, însă, sa verifice autenticitatea semnaturilor de pe liste, nici calitatea de cetățeni cu drept de vot a semnatarilor și, în fine, nici domiciliul acestora.

Aceasta nu poate conduce, însă, la imposibilitatea exercitării de către cetățeni a inițiativei lor legislative, prevederile constituționale ale art. 73 alin. (1) nefiind condiționate de existenta unei legi ulterioare, ci, dimpotriva, fiind direct aplicabile.

Cele arătate cu privire la îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea acestei inițiative legislative cetățenești au în vedere ca, prin conținutul sau, inițiativa nu este contrară prevederilor Constituției, deoarece, altminteri, ar insemna să aibă semnificatia unei inițiative de revizuire a Constituției, ale carei condiții de admisibilitate sunt prevăzute de art. 146 din legea fundamentală.

Prin Decizia nr. 72 din 18 iulie 1995, Curtea Constituțională a statuat ca prevederile art. 9 alin. (1) din Legea învățământului, care se referă la religie ca disciplina școlară, sunt constituționale numai dacă se respecta, conform art. 29 alin. (1) și (6) din Constituție, dreptul părinților sau al tutorilor de a asigura, potrivit propriilor lor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine.

Prezenta inițiativa legislativă are în vedere, de asemenea, religia ca disciplina școlară, astfel încât constituționalitatea ei depinde de îndeplinirea aceleiași condiții, de a se asigura respectarea prevederilor art. 29 alin. (1) și (6) din Constituție, care urmează să fie observata și cît privește noua redactare a

art. 9 alin. (1) din Legea învățământului nr. 84/1995 , propusă de autorii inițiativei legislative.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 29 alin. (1) și (6), ale art. 73 alin. (1), (2) și (4) și ale art. 144 lit. h) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. B.d) și ale art. 36 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

1. Constata ca, din documentațiile prezentate, inițiativa legislativă privind modificarea

art. 9 alin. (1) din Legea învățământului nr. 84/1995

întrunește condițiile de ordin formal, prevăzute în art. 73 alin. (1) din Constituție, de a fi susținută de cel puțin 250.000 de cetățeni provenind din cel puțin un sfert din județele tarii, iar în fiecare dintre aceste județe, de cel puțin 10.000 de cetățeni, precum și condițiile prevăzute de alin. (2) și (4) ale aceluiași articol.

2. Constata ca, în lipsa unei legi pentru reglementarea exercitării de către cetățeni a inițiativei legislative, nu se poate verifica autenticitatea semnaturilor din listele de sustinatori, dacă semnatarii au calitatea de cetățeni cu drept de vot și nici dacă aceștia au domiciliul în județele pe listele cărora au semnat.

3. Constata ca, inițiativa legislativă este constituțională, dacă se respecta, conform art. 29 alin. (1) și (6) din Constituție, dreptul părinților sau al tutorilor de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine.

Hotărârea se comunică președintelui Senatului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar dosarele cuprinzând listele de sustinatori se vor trimite direct Senatului.