Normele din 18 octombrie 2005

Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute de lege sunt judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor în temeiul

art. 87 alin. (1) din lege .

Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, potrivit

art. 87 alin. (1) din lege

și

art. 73 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este, pe durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de Criminologie și din Institutul Național al Magistraturii, precum și secretarul general al Curții Constituționale.

Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sau magistratul-asistent:

a)

a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar și consilier în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor;

b)

a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ.

În conformitate cu dispozițiile

art. 104 alin. (1) din lege , pentru judecători, procurori, magistrați-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, care la data intrării în vigoare a legii erau în funcție, se iau în considerare vechimea în magistratură stabilită potrivit

art. 44 din Legea nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, realizată până la data abrogării acesteia, precum și vechimea în magistratură stabilită conform

art. 86 din lege , realizată după intrarea în vigoare a acestei legi.

La calculul vechimii în magistratură sau, după caz, a vechimii în funcția de judecător sau de procuror, în vederea stabilirii pensiei în condițiile prezentului regulament, se vor lua în considerare perioadele în care persoana s-a aflat în oricare dintre următoarele situații:

a)

concediu de maternitate și concediu paternal;

b)

concediu de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;

c)

concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă;

d)

concediu de studii pentru pregătirea examenului de capacitate;

e)

concediu de studii plătit pentru formare profesională;

f)

detașare și delegare.

Pentru acordarea pensiei prevăzute la

art. 4 lit. a) ,

c)

și

d) , în condițiile

art. 82 alin. (1) ,

(4)

și

(5) din lege , este necesară împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de

Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

Pensia de serviciu prevăzută la

art. 4 lit. b)

se acordă la cerere, în condițiile

art. 82 alin. (2) din lege , înainte de împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

Cuantumul pensiei de serviciu prevăzute la

art. 82 alin. (1)

și

este de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, iar pentru pensia de serviciu prevăzută la

art. 82 alin. (5) , cuantumul este de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate ale unui judecător sau procuror în funcție, în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului.

(2)

În stabilirea mediei veniturilor brute realizate prevăzute la

alin. (1)

se vor lua în considerare numai acele 12 luni anterioare pensionării, în care persoana s-a aflat efectiv în activitate. În cazul în care persoana s-a aflat efectiv în activitate o fracțiune de lună, se va include în calculul pensiei numai această fracțiune de lună, prelungindu-se corespunzător termenul până la împlinirea celor 12 luni.

În veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade și nici indemnizația egală cu cele 7 indemnizații de încadrare brute lunare prevăzută la

art. 81 alin. (1) din lege

ori alte drepturi fără caracter salarial.

Notă

Decizie de admitere:

HP nr. 69/2024 , publicată în Monitorul Oficial nr. 1269 din 17 decembrie 2024:

În interpretarea și aplicarea

art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a

art. 7 alin. (3) din Normele metodologice

de aplicare a prevederilor

Legii nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale

Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 , indemnizația de delegare/detașare (diurna) nu intră în baza de calcul al pensiei de serviciu.

Cuantumul pensiei de serviciu, stabilită în condițiile

art. 82 alin. (4) din lege , se diminuează cu 1% pentru fiecare an în minus față de vechimea în magistratură de 25 de ani.

La calculul pensiei de serviciu, majorarea de 1% prevăzută la

art. 82 alin. (3) din lege

se aplică la media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data de pensionare a unui judecător sau procuror, în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului, și se aplică doar pentru fiecare an realizat în funcția de judecător sau de procuror în plus peste vechimea de 25 de ani în aceste funcții, potrivit exemplului din

anexa nr. 8

la prezentele norme metodologice.

Cuantumul pensiei de urmaș din pensia de serviciu se stabilește prin aplicarea procentelor prevăzute la

art. 71 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, asupra cuantumului pensiei de serviciu.

Partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei de urmaș calculate din pensia pentru limită de vârstă cuvenită titularului din sistemul public, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

În cazul în care susținătorul decedat îndeplinește condițiile de acordare a pensiei de serviciu potrivit

art. 82 alin. (2) din lege , pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu se suportă integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

În vederea stabilirii pensiei de serviciu, dosarul de pensie trebuie să cuprindă:

a)

actele necesare stabilirii pensiei, conform prevederilor

Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, prevăzute în normele de aplicare a acestei legi, aprobate prin

Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001 , cu modificările și completările ulterioare;

b)

adeverința-tip pentru pensia de serviciu, conform

anexei nr. 1

sau, după caz,

anexei nr. 2

la prezentele norme metodologice, întocmită de ultima unitate angajatoare, care va cuprinde vechimea în magistratură, vechimea numai în funcțiile de judecător și de procuror, media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și venitul brut realizat la data pensionării.

Persoanele prevăzute la

art. 82 alin. (5) din lege

vor prezenta o adeverință din care să reiasă că au fost eliberate din funcție din motive neimputabile lor, iar adeverința-tip pentru pensia de serviciu va fi completată conform

anexei nr. 3

la prezentele norme metodologice. Această adeverință va fi întocmită de unitatea de unde persoana în cauză a fost eliberată din funcție și va cuprinde vechimea în magistratură, vechimea în funcția de judecător sau de procuror, media veniturilor brute ale unui judecător sau procuror, realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului și venitul brut realizat la data pensionării de un judecător sau un procuror, în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului.

Drepturile de pensie de serviciu se acordă și se plătesc în conformitate cu prevederile

Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:

a)

de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare sau de la data solicitării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile, respectiv de 90 de zile în perioada eșalonării vârstelor standard de pensionare și a stagiilor de cotizare, de la această dată;

b)

de la data depunerii cererii, dacă cererea a fost depusă cu depășirea termenului de 30 de zile, respectiv de 90 de zile de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare.

Drepturile de pensie de serviciu stabilite potrivit

art. 82 alin. (2) din lege

se acordă și se plătesc după cum urmează:

a)

de la data intrării în vigoare a

Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente sau de la data solicitării, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată;

b)

de la data depunerii cererii, dacă cererea a fost depusă cu depășirea termenului prevăzut la

lit. a) .

Pentru judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți care, la data intrării în vigoare a

Legii nr. 247/2005 , beneficiau de pensia de serviciu anticipată potrivit

art. 84 din Legea nr. 303/2004

privind statutul magistraților, rămân aplicabile dispozițiile în vigoare la data deschiderii dreptului. La împlinirea vârstei standard de pensionare, conform prevederilor

art. 50 din Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, pensia de serviciu se recalculează prin eliminarea diminuării.

Casa teritorială de pensii emite o singură decizie de pensie în care vor fi înscrise distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum și diferența dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat. Această diferență urmează a fi evidențiată distinct și în fișa pentru evidența drepturilor bănești ale pensionarului.

În cazul pensiilor de serviciu stabilite în baza

art. 82 alin. (2) din lege , în decizia de pensie emisă de casa teritorială de pensii va fi înscris doar cuantumul acesteia ce urmează a fi suportat integral de la bugetul de stat.

În aplicarea prevederilor

art. 85 alin. (2)

și

(3) din lege

privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabilește următoarea procedură:

a)

Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Departamentului Național Anticorupție și Ministerului Justiției listele cu titularii pensiilor de serviciu aflați în plată în luna decembrie a fiecărui an;

b)

instituțiile publice prevăzute la

lit. a)

transmit adeverințele nominale, întocmite conform

anexelor nr. 4-6

la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.

Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii și procurorii în activitate.

Prevederile

art. 85 alin. (3) din lege

se aplică și celor ale căror pensii de serviciu s-au stabilit în baza

Legii nr. 92/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Personalul prevăzut la

art. 2 , ale cărui drepturi la pensia de serviciu s-au deschis anterior datei de 1 aprilie 2001, primește în continuare pensia suplimentară.

La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii emit o nouă decizie de pensie pe baza adeverințelor transmise de instituțiile publice prevăzute la

art. 31 . Noua decizie de pensie, însoțită de o copie a adeverinței în baza căreia s-a efectuat actualizarea, se comunică pensionarului.

Pensiile de urmaș calculate din pensia de serviciu a judecătorilor Curții Constituționale se actualizează la începutul fiecărui an în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii în activitate.

Pentru judecători, procurori, magistrați-asistenți și personalul asimilat judecătorilor și procurorilor, concediul de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani se acordă la cerere, în condițiile

Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

Cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani este cel prevăzut la

art. 79 alin. (4) din lege .

Condițiile de acordare, de suspendare și de reluare a concediului pentru creșterea copilului, precum și cuantumul indemnizației în cazul copilului cu handicap în vârstă de la 2 la 3 ani sunt cele stabilite de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

Baza de calcul a indemnizației pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani este reprezentată de media veniturilor nete realizate în ultimele 6 luni anterioare datei de la care se acordă concediul.

În situația în care în perioada ultimelor 6 luni anterioare datei de la care se acordă concediul pentru creșterea copilului există una sau mai multe luni fără venituri, baza de calcul a indemnizației se stabilește pe baza veniturilor efectiv încasate în această perioadă.

Prin venituri nete, în sensul

art. 79 alin. (4) din lege , se înțelege veniturile efectiv încasate ca urmare a exercitării funcției de către persoanele prevăzute la

art. 36 alin. (1) .

Pentru persoanele care se află în concediu de creștere a copilului la data intrării în vigoare a

Legii nr. 247/2005

rămân aplicabile dispozițiile în vigoare la data deschiderii dreptului.

Pentru persoanele care solicită acordarea concediului de creștere a copilului după data intrării în vigoare a

Legii nr. 247/2005 , cuantumul indemnizației de creștere a copilului se stabilește potrivit

art. 36

și

37 .

Concediul pentru creșterea copilului se poate suspenda la cerere, oricând, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani.

În situația în care, după reluarea activității, se solicită din nou acordarea concediului de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani, calculul indemnizației se face conform prevederilor

art. 37 alin. (1)

sau

alin. (2) , după caz, în raport cu data de la care se acordă din nou concediul.