Decizia nr. 50/1997

Nicolae Popa - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:

Prin Încheierea din 11 septembrie 1995, pronunța în Dosarul nr. 952/1995, Judecătoria Pitesti a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței Guvernului nr. 11/1994

pentru actualizarea nivelului de prime și a limitei de despăgubire la asigurarea, prin efectul legii, de răspundere civilă pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule, începând cu data de 1 ianuarie 1994, ridicată de Zagardan Anatolie. În motivarea excepției se arata ca

Ordonanța Guvernului nr. 11/1994

încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora legea "dispune numai pentru viitor". Se susține, de asemenea, că nu poate fi invocat art. 78 din Constituție, deoarece prevederile din ultima parte a acestui articol "se referă la data de aplicare ulterior publicării, cu scopul ca legea să fie cunoscută și pregătite condițiile de punere în executare".

Judecătoria Pitesti apreciază ca

Ordonanța Guvernului nr. 11/1994

este constituțională, fără a motiva însă aceasta opinie.

CURTEA,

având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale atacate ca neconstituționale, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 3 din Legea nr. 47/1992, Curtea constata ca este competența să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

Cît privește obiectul excepției de neconstituționalitate, încheierea de sesizare se referă la

Ordonanța Guvernului nr. 11/1994 , dar din argumentele invocate de Zagardan Anatolie, în susținerea excepției, rezultă ca aceasta privește, sub aspect constituțional, încălcarea prin art. 4 alin. 1 din ordonanța a principiului neretroactivitatii legii.

În consecința, ținând seama de prevederile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora excepția de neconstituționalitate poate avea ca obiect numai o prevedere legală de care depinde soluționarea cauzei, Curtea urmează să se pronunțe exclusiv asupra legitimitatii constituționalității a

art. 4 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1994 .

Prin

art. 4 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 11 din 14 ianuarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 25 ianuarie 1994, se stabilește ca "Prezenta ordonanță intră în vigoare începând cu luna ianuarie 1994."

Asupra constituționalității dispozițiilor

art. 4 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1994 , Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 81 din 20 septembrie 1995, definitivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 287 din 11 decembrie 1995. Prin aceasta decizie a fost admisă excepția de neconstituționalitate, constatindu-se ca prevederile

art. 4 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 11 din 14 ianuarie 1994 , în ce privește intrarea în vigoare a acesteia, începând cu 1 ianuarie 1994, sunt neconstituționale pentru perioada cuprinsă între 1 și 25 ianuarie 1994, data publicării ordonanței în Monitorul Oficial al României.

S-a stabilit, de asemenea, ca anualitatea obligației de plată a primei de asigurare nu poate avea ca efect aplicarea legii noi, modificatoare a acestei obligații, anterior intrării sale în vigoare, întrucît aceasta ar avea semnificatia unei aplicari retroactive, interzisă de art. 15 alin. (2) din Constituție.

Potrivit celor statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 81/1995, dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 11/1994

se aplică pro rata temporis, începând cu data de 25 ianuarie 1994, iar, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție, decizia citata este obligatorie și are putere numai pentru viitor, după publicarea sa în Monitorul Oficial al României, astfel încât ea nu afectează modul de aplicare a ordonanței până la data publicării ei, respectiv data de 11 decembrie 1995.

Deoarece nu exista elemente noi care să justifice schimbarea practicii Curții în aceasta materie, excepția de neconstituționalitate a

art. 4 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1994

urmează a fi respinsă ca vadit nefondata.

Aceasta soluție corespunde și regulii potrivit căreia o excepție de neconstituționalitate admisă nu mai poate fi reiterata, deoarece, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție și art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, deciziile definitive ale Curții Constituționale sunt obligatorii erga omnes, asa cum s-a statuat prin mai multe decizii ale Curții, dintre care menționăm Decizia nr. 92 din 12 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 20 decembrie 1995.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1994 , invocată de Zagardan Anatolie în Dosarul nr. 952/1995 al Judecătoriei Pitesti, constatind ca aceasta este lipsită de obiect.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.