Decizia nr. 645/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia Margareta Niță - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstitu-ționalitate a dispozițiilor art. 6, 7, 9 și ale

art. 45 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, excepție ridicată de Camelia Dima în Dosarul nr. 780/2005 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 15 iunie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 780/2005, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor "art. 6, art. 7, art. 9 și ale

art. 45 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată prin

Legea nr. 76/2005 ". Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Camelia Dima într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în contencios administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 6, 7, 9 și ale

art. 45 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

contravin prevederilor art. 1 alin. (3), ale art. 16, 20, 53, ale art. 73 alin. (3) lit. j) și ale art. 126 alin. (6) din Constituție, ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.

În esență, se arată următoarele: dispozițiile art. 6 și 7 încalcă principiul constituțional al separației puterilor în stat, prevederile art. 16, 20 și ale art. 126 alin. (6) din Legea fundamentală, "tratatele internaționale ratificate de România și Codul muncii", deoarece "anulează implicit dispozitivul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile"; dispozițiile art. 9 contravin art. 16 alin. (1) și art. 20 alin. (1) din Constituție, prin raportare la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și la

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 188/1999

și la

art. 1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , întrucât, fără o justificare rațională, creează diferențe de salarizare între funcționarii publici aflați în corpul de rezervă și funcționarii publici promovați, pe de o parte, precum și între aceștia și persoanele care nu au avut anterior calitatea de funcționar public; dispozițiile art. 9 alin. (1^2) sunt "neconstituționale în măsura în care dreptul prevăzut de acestea nu este recunoscut tuturor categoriilor de persoane care ocupă în anul 2005 un post de conducere"; prevederile art. 45 lit. c) contravin normelor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. j), deoarece "abrogă dispozițiile contrare prevăzute de o lege organică ( Legea nr. 188/1999 ) cu o forță juridică superioară", în condițiile în care, potrivit avizului Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților nr. PLX 48 din 22 februarie 2005, proiectul de aprobare a ordonanței criticate "face parte din categoria legilor ordinare"; mai mult, dispozițiile art. 45 lit. c) "ignoră cele patru criterii legale de evaluare profesională consacrate de

art. 2 din Ordinul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 21/2003 , punând semnul egalității între treapta profesională și gradul de salarizare de la prima zi de angajare".

În sfârșit, menționează că prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004

nu respectă "recomandările de la punctul nr. 10 din Avizul Consiliului Legislativ nr. 1.808 din 9 noiembrie 2004, referitoare la respectarea dispozițiilor

art. XVI alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003

și reîncadrările efectuate de autoritățile locale și centrale până la data de 15 iulie 2003".

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16, 20 și ale art. 126 alin. (6) din Constituție.

Astfel, precizează că principiul egalității în drepturi nu este încălcat, în ceea ce privește funcționarii publici la care se referă ordonanța, după cum nu este nesocotit nici art. 20 din Legea fundamentală, în condițiile în care autoarea excepției "nu indică un anume text încălcat dintr-un tratat internați onal". Cât privește pretinsa contrarietate față de prevederile art. 126 alin. (6) din Constituție, se arată că acestea "devin aplicabile în cauză după pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate și în ipoteza declarării ordonanței ca neconstituțională".

Instanța de judecată apreciază însă că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 53 din Constituție, deoarece "reîncadrarea dispusă prin art. 6-7 din ordonanță conduce la o restrângere a exercițiului profesiei pentru care cei încadrați au un drept câștigat. Reîncadrarea pe funcții echivalează cu o retrogradare, în condițiile în care nu are loc o evaluare profesională, iar funcționarul public anterior a urmat o evaluare și a promovat în funcție". Așadar, consideră că " Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

este neconstituțională", iar cât privește adoptarea ei, "nu s-a ținut cont nici de avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ", care conținea recomandări în acest sens.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate este neîntemeiată.

Dispozițiile art. 6, 7 și 9 din ordonanța criticată, referitoare la încadrarea funcționarilor publici în categorii, clase și grade profesionale conform noului sistem de salarizare, precum și la stabilirea salariilor de bază potrivit acestei încadrări, se aplică, deopotrivă, tuturor funcționarilor publici aflați în aceeași situație, astfel că nu se poate susține instituirea vreunei discriminări interzise de art. 16 din Constituție.

Dispozițiile de lege criticate nu pun în discuție nici restrângerea exercițiului vreunor drepturi constituționale, prevăzută de art. 53 din Constituție și nici nu încalcă normele art. 20 alin. (1) din aceasta, prin raportare la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. Se menționează, de altfel, că în acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale în materie (deciziile nr. 289/2005 și nr. 305/2005).

Textele de lege atacate nu conțin norme care să îngrădească controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, exercitat pe calea contenciosului administrativ, astfel că nu sunt încălcate nici prevederile art. 126 alin. (6) din Constituție.

Cât privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 lit. c) din ordonanță față de prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, apreciază că și aceasta este neîntemeiată, deoarece, "potrivit acestor norme constituționale, numai statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică, iar nu și sistemul de salarizare a acestora, astfel cum rezultă și din dispozițiile

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici".

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6, 7, 9 și ale

art. 45 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

nu este întemeiată.

Dispozițiile art. 6, 7 și 9 nu contravin principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție, deoarece reglementările privind reîncadrarea și salarizarea funcționarilor publici în funcție de noi criterii stabilite prin lege se aplică în mod egal tuturor categoriilor de funcționari publici aflați în ipoteza normelor criticate. Pe de altă parte, atât încadrarea prin lege a diferiților funcționari publici în anumite clase, categorii și grade profesionale, cât și salarizarea potrivit acestei încadrări, "nu reprezintă drepturi fundamentale, care nu s-ar putea modifica pentru viitor prin lege", și, în consecință, art. 53 din Constituție nu poate fi invocat. De altfel, sistemul de salarizare, ca și încadrarea în categorii, clase și grade profesionale a funcționarilor publici sunt domenii care, prin voința legiuitorului, pot fi modificate sau înlocuite, în funcție de anumite scopuri urmărite și resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp.

Cât privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 lit. c) din ordonanță față de art. 16 și 53 din Constituție, se arată că acestea din urmă nu au relevanță în cauza de față.

În sfârșit, se apreciază că nici dispozițiile art. 20 și ale art. 126 alin. (6) din Constituție nu au relevanță în prezenta cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6, 7, 9 și ale

art. 45 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.091 din 23 noiembrie 2004, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 76/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 18 aprilie 2005, cu modificările ulterioare. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut:

- Art. 6: "(1) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004

privind unele măsuri în domeniul funcției publice, la categoria A, B sau C, clasa III, gradul 3 se reîncadrează în gradul profesional asistent și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional asistent, treapta 3 de salarizare.

(2) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa III, gradul 2 se reîncadrează în gradul profesional asistent și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional asistent, treapta 2 de salarizare.

(3) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa III, gradul 1 se reîncadrează în gradul profesional asistent și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional asistent, treapta 1 de salarizare.

(4) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 3 se reîncadrează în gradul profesional principal și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional principal, treapta 3 de salarizare.

(5) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 2 se reîncadrează în gradul profesional principal și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional principal, treapta 2 de salarizare.

(6) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004

la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 1 se reîncadrează în gradul profesional principal și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional principal, treapta 1 de salarizare.

(7) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa I, gradul 3 se reîncadrează în gradul profesional superior și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional superior, treapta 3 de salarizare.

(8) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa I, gradul 2 se reîncadrează în gradul profesional superior și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional superior, treapta 2 de salarizare.

(9) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa I, gradul 1 se reîncadrează în gradul profesional superior și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I-IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional superior, treapta 1 de salarizare.";

- Art. 7: "(1) Funcționarii publici de conducere salarizați conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcții publice de execuție din categoria A, clasa III, gradul 1 beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru funcția publică respectivă gradul profesional asistent, treapta 1 de salarizare, la care se adaugă indemnizația de conducere.

(2) Funcționarii publici de conducere salarizați conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcții publice de execuție din categoria A, clasa III, gradul 2 beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru funcția publică respectivă gradul profesional asistent, treapta 2 de salarizare, la care se adaugă indemnizația de conducere.

(3) Funcționarii publici de conducere salarizați conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcții publice de execuție din categoria A, clasa III, gradul 3 beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru funcția publică respectivă gradul profesional asistent, treapta 3 de salarizare, la care se adaugă indemnizația de conducere.

(4) Funcționarii publici de conducere salarizați conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcții publice de execuție din categoria A, clasa II, gradul 1 beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru funcția publică respectivă gradul profesional principal, treapta 1 de salarizare, la care se adaugă indemnizația de conducere.

(5) Funcționarii publici de conducere salarizați conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcții publice de execuție din categoria A, clasa II, gradul 2 beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru funcția publică respectivă gradul profesional principal, treapta 2 de salarizare, la care se adaugă indemnizația de conducere.

(6) Funcționarii publici de conducere salarizați conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004

potrivit unei funcții publice de execuție din categoria A, clasa II, gradul 3 beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru funcția publică respectivă gradul profesional principal, treapta 3 de salarizare, la care se adaugă indemnizația de conducere.

(7) Funcționarii publici de conducere salarizați conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcții publice de execuție din categoria A, clasa I, gradul 1 beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru funcția publică respectivă gradul profesional superior, treapta 1 de salarizare, la care se adaugă indemnizația de conducere.

(8) Funcționarii publici de conducere salarizați conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcții publice de execuție din categoria A, clasa I, gradul 2 beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru funcția publică respectivă gradul profesional superior, treapta 2 de salarizare, la care se adaugă indemnizația de conducere.

(9) Funcționarii publici de conducere salarizați conform

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2004 , potrivit unei funcții publice de execuție din categoria A, clasa I, gradul 3 beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru funcția publică respectivă gradul profesional superior, treapta 3 de salarizare, la care se adaugă indemnizația de conducere.

(10) Până la adoptarea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, funcționarii publici din categoria înalților funcționari publici și a funcționarilor publici de conducere își păstrează funcțiile publice de execuție corespunzătoare.";

- Art. 9: "(1) Salariile de bază ale funcționarilor publici aflați în corpul de rezervă și care în cursul anului 2005 sunt redistribuiți într-o funcție publică, în condițiile legii, se stabilesc la nivelul treptei 3 de salarizare, corespunzătoare categoriei, clasei și gradului profesional în care sunt încadrați.

(1^1) Salariile de bază ale persoanelor care ocupă în anul 2005 o funcție publică de execuție, în condițiile legii, se stabilesc la nivelul treptei 3 de salarizare, corespunzătoare categoriei, clasei și gradului profesional în care sunt numite.

(1^2) Funcționarii publici care ocupă în anul 2005, în condițiile legii, o funcție publică de conducere beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru funcția publică de execuție deținută anterior, la care se adaugă indemnizația de conducere.

(2) Funcționarii publici promovați în cursul anului 2005 pe o funcție publică de execuție de un grad profesional superior celui deținut beneficiază de salariile de bază prevăzute în anexele la prezenta ordonanță de urgență, pentru gradul profesional în care promovează, la treapta 3 de salarizare. Dacă funcționarul public are un salariu de bază mai mare decât cel prevăzut la treapta 3 de salarizare, salariul de bază de care beneficiază după promovarea în gradul profesional se stabilește potrivit treptei de salarizare imediat superioare care asigură o creștere salarială.

(3) Pentru candidații declarați admiși la concursul pentru ocuparea unei funcții publice de conducere, organizat în cursul anului 2005, care nu au avut anterior calitatea de funcționar public, salariul de bază se stabilește prin actul administrativ al ordonatorului de credite până la nivelul de finanțare prevăzut în statul de funcții, aprobat potrivit legii.

(4) Funcționarii publici care se transferă în cursul anului 2005 beneficiază de un salariu de bază corespunzător treptei de salarizare deținute, potrivit autorității sau instituției publice la care se transferă, conform anexelor la prezenta ordonanță de urgență, cu excepția cazului în care funcționarul public se transferă la cerere într-o funcție publică de nivel inferior, situație în care salariul de bază și treapta de salarizare sunt cele prevăzute pentru funcția publică vacantă respectivă.";

- Art. 45 lit. c): "La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă: (...) c) orice alte dispoziții contrare."

În motivarea excepției ridicate se invocă încălcarea următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (4) - referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat; art. 16 alin. (1) - referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări; art. 20 - referitor la interpretarea și aplicarea dispozițiilor constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte, precum și la prioritatea acestora față de legile interne nefavorabile, art. 53 - referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți; art. 73 alin. (3) lit. j) - potrivit căruia statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică și art. 126 alin. (6) - potrivit căruia "Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar. Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale." De asemenea, autorul excepției invocă și încălcarea art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ambele referitoare la interzicerea discriminării.

Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, cu raportare la prevederile constituționale și internaționale invocate, Curtea Constituțională reține următoarele:

Dispozițiile de lege criticate au mai constituit, parțial, obiect al controlului de constituționalitate exercitat de către Curtea Constituțională. De exemplu, prin

Decizia nr. 394 din 12 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 30 august 2005, Curtea a examinat constituționalitatea dispozițiilor art. 6, 7 și ale

art. 45 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 20, art. 73 alin. (3) lit. j) și art. 115 alin. (1) și (4) din Legea fundamentală și a statuat în sensul conformității textelor de lege criticate cu normele constituționale invocate ca fiind încălcate.

Autorii excepției de neconstituționalitate soluționate prin decizia menționată au criticat dispozițiile

art. 45 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

prin raportare la prevederile art. 115 alin. (1) și (4) din Constituție, susținând că printr-o ordonanță de urgență nu pot fi abrogate texte dintr-o lege organică. În prezenta excepție, critica de neconstituționalitate vizează același aspect, însă prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, autoarea precizând în acest sens că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

a fost aprobată printr-o lege ordinară -

Legea nr. 76/2005

- și, prin urmare, o lege de rang inferior nu poate abroga dispoziții cuprinse într-o lege organică.

Cu privire la aceste susțineri, Curtea constată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici. Or, sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ, care, conform art. 73 alin. (3) din Constituție, fac obiectul de reglementare al legii organice. Aprobarea, prin lege ordinară, a unei ordonanțe de urgență ce privește materii ce excedează domeniului rezervat legii organice este în deplină concordanță cu prevederile constituționale ale art. 73 alin. (3) și ale

art. 76 alin. (2). Pe de altă parte, Legea nr. 188/1999

privind statutul funcționarilor publici nu conține reglementări privind sistemul de salarizare a acestora în funcție de clasele, gradele și categoria în care se încadrează, aceste aspecte găsindu-și reglementarea în alte acte normative. Prin urmare, dispozițiile

art. 45 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

nu abrogă prevederi cuprinse într-o lege organică, respectiv

Legea nr. 188/1999 , ci se referă la acte normative care, datorită domeniului de reglementare - drepturi de natură salarială -, se încadrează în categoria legilor ordinare.

În ceea ce privește dispozițiile

art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , așa cum au fost completate prin pct. 1 al articolului unic din

Legea nr. 76/2005 , Curtea observă că acestea prevăd modul de stabilire a salariului de bază pentru diferitele categorii de funcționari publici, respectiv: cei aflați în corpul de rezervă, cei ce dețin o funcție publică de execuție sau de conducere, cei promovați în cursul anului 2005, cei declarați admiși la concursul pentru ocuparea unei funcții publice de conducere în anul 2005, precum și funcționarii publici care, în cursul anului 2005, se transferă la o autoritate sau o instituție publică.

Curtea constată că aceste dispoziții nu conțin norme contrare principiilor egalității și nediscriminării, consacrate de art. 16 alin. (1) din Constituție, de art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. Așa cum Curtea Constituțională a statuat și prin

Decizia nr. 394 din 12 iulie 2005 , aceste dispoziții se aplică în mod unitar tuturor categoriilor de funcționari publici vizați de ipoteza normei, fără privilegii și fără discriminări, după cum, tot în baza principiului egalității, între categorii diferite de persoane este justificat un tratament juridic diferențiat. Pentru aceste considerente, rezultă că dispozițiile art. 20 și 53 din Constituție, invocate ca fiind încălcate, nu sunt incidente în cauză.

Cât privește critica de neconstituționalitate a

art. 6 și 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , Curtea constată că prevederile art. 1 alin. (4), consacrate principiului separației puterilor în stat, și ale art. 126 alin. (6) din Constituție, privind exercitarea controlului judecătoresc de către instanțe, nu au incidență în cauză.

În ceea ce privește susținerea autoarei excepției, potrivit căreia textele de lege supuse controlului de constituționalitate contravin prevederilor Codului muncii, Statutului funcționarilor publici, precum și altor acte normative, Curtea reține că, în conformitate cu dispozițiile

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , controlul de constituționalitate a legilor și altor acte normative se exercită prin raportare la dispozițiile sau principiile Constituției, corelarea legislației în vigoare fiind de competența legislativului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6, 7, 9 și ale

art. 45 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004

privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, excepție ridicată de Camelia Dima în Dosarul nr. 780/2005 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 noiembrie 2005.