Normele nr. 1/2006
în aplicarea Regulamentului nr. 12/2005 privind piața secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Națională a României
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Pune în aplicare 1
- Regulamentul nr. 12/2005 29 septembrie 2005 privind piața secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Națională a României
Are ca temei 1
- Regulamentul nr. 10/2005 23 septembrie 2005 privind facilitățile acordate de Banca Națională a României în scopul fluidizării decontăr…
În baza dispozițiilor
art. 29 alin. (2) din Legea nr. 312/2004
privind Statutul Băncii Naționale a României, precum și ale
art. 27 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 12/2005
privind piața secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Națională a României, cu modificările ulterioare,
în temeiul
art. 48 din Legea nr. 312/2004 ,
Banca Națională a României emite prezenta normă.
I. Dispoziții generale
Articolul 1
Prezenta normă stabilește:
a) orarul și calendarul de funcționare a pieței secundare, condițiile de tranzacționare în afara orarului normal de funcționare;
b) detalii privind dotările necesare pentru accesul pe piața secundară a titlurilor de stat, modul de organizare a compartimentelor de tranzacționare și procesare posttranzacționare, securitatea acestor compartimente;
c) măsurile necesare funcționării în mod regulat și ordonat a pieței;
d) modul de administrare și diseminare către public a informațiilor referitoare la tranzacțiile derulate pe piața secundară;
e) tipurile de tranzacții ce pot fi derulate pe piața secundară;
f) convențiile de calcul aplicabile și modalitățile de determinare a prețurilor și randamentelor;
g) standardele profesionale pentru personalul implicat în activitatea de tranzacționare.
II. Definiții
Articolul 2
În înțelesul prezentei norme, termenii de mai jos au următoarele semnificații:
● BIC - o adresă unică, în mesajele de telecomunicații, care identifică precis instituția financiară implicată în tranzacții financiare; codurile BIC sunt alocate și gestionate de SWIFT;
● client - persoana fizică sau juridică, rezidentă ori nerezidentă, pentru care, în conformitate cu prevederile legale în domeniu, un participant pe piața secundară a titlurilor de stat furnizează serviciile prevăzute la
art. 11 lit. g), h) și l) din Legea nr. 58/1998
privind activitatea bancară, republicată;
● convenția actual/actual - convenție de stabilire a numărului de zile ale lunii/anului, care presupune că o perioadă conține exact numărul de zile calendaristice din lunile considerate până la data curentă, iar anul conține exact numărul de zile calendaristice din anul în curs (366 de zile în an bisect, 365 de zile în an calendaristic obișnuit);
● convenția actual/360 - convenție de stabilire a numărului de zile ale lunii/anului, care presupune că o perioadă conține exact numărul de zile calendaristice din lunile considerate până la data curentă, iar numărul de zile din anul în curs este de 360 de zile;
● convenții naționale - convenții de calcul specifice emisiunilor de titluri de stat în circulație la data publicării prezentei norme, convenții descrise în prospectele de emisiune;
● convenții internaționale - convenții de calcul recunoscute și acceptate pe piețele internaționale, care au calitatea de standard de piață;
● cotație fermă de cumpărare-vânzare - ansamblul alcătuit din oferta fermă de vânzare și oferta fermă de cumpărare, publicate simultan de către un formator de piață pentru o anumită emisiune de titluri de stat;
● cotație informativă de cumpărare-vânzare - ansamblul format din intenția de vânzare și intenția de cumpărare, publicate simultan de către un participant pe piața secundară, fără a angaja în vreun fel răspunderea acestuia;
● dobândă acumulată - cota-parte din valoarea cuponului curent, corespunzătoare zilelor scurse din perioada cuponului curent, începând cu data emisiunii sau data plății cuponului precedent, până la data decontării tranzacției; dobânda acumulată se exprimă ca procent din valoarea nominală a titlului;
● dobânda la zi - valoarea absolută a cuponului/dobânzii care s-a acumulat de la data decontării precedentului cupon/precedentei dobânzi sau de la data decontării emisiunii până la data curentă;
● dobândă/cupon - suma de bani calculată corespunzător perioadei de dobândă/cupon, la plata căreia s-a angajat Ministerul Finanțelor Publice conform calendarului și prevederilor din prospectele de emisiune;
● fluxuri de numerar viitoare - dobânzile/cupoanele și răscumpărările totale/parțiale de încasat de deținătorii titlurilor de stat;
● formator de piață - participant pe piața secundară a titlurilor de stat care își asumă obligația de a publică cotații ferme de cumpărare și vânzare;
● ISIN - codul care identifică în mod unic o anumită emisiune de titluri de stat, alocat în conformitate cu standardul internațional ISO 6166;
● ISMA - International Securities Market Association - asociație care reprezintă instituțiile bancare și societățile de investiții, constituită în scopul promovării unei piețe financiare eficiente, emitentă de reguli și standarde privind piața primară, piața secundară și decontarea operațiunilor cu instrumente cu venit fix;
● operațiuni reversibile - operațiuni de vânzare/ cumpărare de titluri de stat urmate de răscumpărarea/ revânzarea ulterioară a titlurilor respective sau a unor titluri echivalente; repo/reverse repo și sell-buyback/buy-sellback sunt asimilate operațiunilor reversibile;
● participant pe piața secundară - intermediarii pieței secundare și alte entități care pot derula tranzacții cu titluri de stat exclusiv în nume și pe cont propriu, așa cum sunt acestea enumerate la
art. 3 alin. (2) și (3) din Regulamentul nr. 12/2005
privind piața secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Națională a României;
● primul pas - vânzarea/cumpărarea inițială de titluri de stat într-o tranzacție repo/reverse repo sau sell-buyback/buy-sellback;
● pasul doi - răscumpărarea/revânzarea titlurilor de stat vândute/cumpărate inițial, la primul pas, într-o tranzacție repo/reverse repo sau sell-buyback/buy-sellback;
● perioada de cupon - intervalul de timp, exprimat în zile, cuprins între data de emisiune și data plății primului cupon sau intervalul de timp cuprins între data plății cuponului precedent și data plății cuponului curent;
● prețul brut - prețul de cumpărare sau de vânzare al titlurilor de stat în care este inclusă dobânda acumulată; prețul brut se exprimă ca procent din valoarea nominală;
● prețul net - prețul de cumpărare sau de vânzare al titlurilor de stat, care nu include dobânda acumulată; prețul net se exprimă ca procent din valoarea nominală;
● principal - capital aferent titlurilor de stat, suma totală împrumutată de emitent;
● randament/randament la maturitate - câștigul obținut dacă titlurile de stat sunt cumpărate la prețul cotat și sunt păstrate până la răscumpărarea acestora, iar rata de reinvestire a cuponului este aceeași pe toată perioada; randamentul este exprimat ca procent;
● rata discontului - procentul cu care valoarea nominală a titlurilor de stat este mai mare decât prețul acestora;
● rata cuponului - rata anuală a dobânzii utilizată pentru calcularea cuponului; rata cuponului se exprimă ca procent din valoarea nominală;
● repo - contract prin care un participant al pieței secundare vinde o anumită cantitate de titluri de stat și răscumpără ulterior titlurile respective sau titluri echivalente la o dată și la un preț prestabilite;
● reverse repo - contract prin care un participant al pieței secundare cumpără o anumită cantitate de titluri de stat și revinde ulterior titlurile respective sau alte titluri echivalente la o dată și la un preț prestabilite;
● sell-buyback - operațiune care constă în încheierea a două tranzacții simultane, una de vânzare cu decontare spot, iar cealaltă de cumpărare cu decontare forward;
● buy-sellback - operațiune care constă în încheierea a două tranzacții simultane, una de cumpărare cu decontare spot, iar cealaltă de vânzare cu decontare forward;
● suma de decontat/valoarea tranzacției - contravaloarea titlurilor de stat achiziționate.
III. Orarul și calendarul de tranzacționare
Articolul 3
Orarul de funcționare a pieței secundare a titlurilor de stat este cuprins între orele 9,00-16,00.
Piața secundară a titlurilor de stat funcționează în zilele bancare ale anului, așa cum sunt acestea definite și stabilite de reglementările în vigoare.
Articolul 4
Tranzacții în afara orarului de funcționare se pot încheia până cel târziu la ora 16,30 pentru tranzacțiile a căror decontare implică un transfer de fonduri în sistemul ReGIS și până cel târziu la ora 17,00 pentru tranzacțiile care nu implică un transfer de fonduri în sistemul ReGIS.
Tranzacțiile menționate la alin. (1), precum și cele în afara cadrului organizat se pot încheia numai dacă procedurile interne de lucru conțin prevederi privind tipurile de tranzacții permise, personalul care poate derula astfel de tranzacții și formalitățile necesare pentru a asigura validitatea tranzacției.
Pentru aceste tranzacții, participanții pe piața secundară trebuie să dispună toate măsurile necesare, astfel încât instrucțiunile de decontare să fie transmise conform regulilor sistemului SaFIR.
Tranzacțiile încheiate în afara orarului de funcționare a pieței secundare a titlurilor de stat pot fi efectuate sub rezerva obligativității încadrării în plafoanele și limitele stabilite de compartimentele de control al riscului.
Articolul 5
În cazul în care o zi este declarată nelucrătoare sau în cazul oricărui alt eveniment care ar împiedica decontarea tranzacției la scadența stabilită inițial, noua scadență va avea loc în următoarea zi bancară.
Articolul 6
În cazul imposibilității generale de funcționare a pieței, ca urmare a unor dezastre naturale sau evenimente neprevăzute, Banca Națională a României poate dispune măsuri prin care să se specifice procedurile de urmat.
IV. Prevederi privind accesul pe piața secundară
Dotări tehnice
Articolul 7
Participanții pe piața secundară trebuie să prezinte copie a documentelor ce atestă existența dotărilor specifice activităților de tranzacționare:
- echipamente informatice;
- echipament de suport informațional (Reuters, Telerate etc.);
- echipamente de comunicații specifice (linii telefonice, fax, telex).
Articolul 8
Participanții pe piața secundară trebuie să stabilească politici și proceduri explicite și stricte privind securizarea compartimentelor de tranzacționare (front office).
Acestea trebuie să includă cel puțin următoarele:
● condițiile de acces al personalului angajat, al conducerii sau al vizitatorilor;
● specificății privind securitatea echipamentelor informatice utilizate, a datelor și a comunicațiilor;
● condiții privind accesul la informațiile confidențiale.
Articolul 9
Participanții pe piața secundară trebuie să dispună măsurile necesare pentru a asigura continuitatea și regularitatea serviciilor și a activității de tranzacționare, prin alocarea resurselor și sistemelor adecvate și prin definirea unor proceduri corespunzătoare acestui scop.
Articolul 10
Participanții pe piața secundară trebuie să dispună de mijloace de înregistrare a tuturor convorbirilor telefonice efectuate de către personalul propriu în desfășurarea activității de tranzacționare.
Conducerea executivă a participanților pe piața secundară trebuie să se asigure că echipamentul de înregistrare este în concordanță cu legislația în vigoare și că accesul la înregistrări este controlat cu strictețe, astfel încât acestea să nu poată fi alterate/modificate.
Atât contrapărțile, cât și clienții participanților trebuie să fie informați cu privire la înregistrarea conversațiilor aferente încheierii și negocierii tranzacțiilor.
Separarea atribuțiilor
Articolul 11
Structura organizatorică a participanților pe piața secundară trebuie să prevadă în mod explicit compartimentele cu atribuții privind activitățile de tranzacționare și activitățile de procesare posttranzacționare.
Regulamentele interne ale participanților pe piața secundară trebuie să asigure atât separarea strictă și explicită a responsabilităților compartimentului de tranzacționare (front office) de cele ale compartimentului de procesare posttranzacționare (back office), cât și separarea fizică a compartimentelor menționate.
Pregătirea profesională
Articolul 12
Pot derula tranzacții pe piața secundară a titlurilor de stat numai persoanele care au dobândit cunoștințe specifice privind operațiunile de trezorerie în urma unei forme de pregătire organizate intern sau printr-o altă formă de pregătire agreată de conducerea executivă a participantului.
Conducerea executivă a participanților pe piața secundară este responsabilă de asigurarea instruirii continue a personalului și în ceea ce privește însușirea reglementărilor în vigoare, a practicilor pieței și a responsabilităților care îi revin.
Articolul 13
Participanții pe piața secundară vor notifica Direcției plăți - Serviciul depozitare și decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Naționale a României lista nominală a personalului care derulează tranzacții pe piața secundară a titlurilor de stat, vechimea în activitatea de tranzacționare și pregătirea de specialitate, precum și orice modificare intervenită pe parcurs.
La transmiterea notificărilor se vor specifică în mod explicit dacă persoana este împuternicită să deruleze tranzacții în numele și în contul clienților sau/și în numele și în contul băncii, precum și tipurile de tranzacții pe care le poate derula.
Notificările se vor transmite în termen de 5 zile bancare de la data intrării în vigoare a prezentei norme. Orice modificare ulterioară va fi comunicată în termen de două zile bancare de la producerea acesteia.
Articolul 14
Conducerea participanților este responsabilă pentru controlul activității personalului autorizat să deruleze tranzacții pe piața secundară a titlurilor de stat, respectiv pentru încadrarea în parametrii de risc stabiliți de către departamentele de specialitate.
Proceduri de lucru - prevederi generale
Articolul 15
Participanții pe piața secundară sunt obligați să dispună de proceduri interne privind derularea tranzacțiilor pe piața secundară și modul de lucru cu clienții.
Procedurile interne vor cuprinde prevederi referitoare la toate tipurile de tranzacții care se pot derula, modalitățile prin care se pot încheia tranzacțiile, respectiv procedurile de confirmare.
Articolul 16
Personalul participanților pe piața secundară, membrii familiilor acestora sau persoanele din conducerea instituției pot să deruleze tranzacții cu titluri de stat doar dacă există proceduri interne care să asigure evitarea conflictului de interese.
Procedurile trebuie să conțină prevederi referitoare la instrumentele și tipurile de tranzacții pe care personalul le poate tranzacționa, precum și măsurile luate astfel încât să nu fie afectate interesele instituției, clienților sau contrapartidelor.
Articolul 17
În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei norme, participanții vor depune la Banca Națională a României spre avizare procedurile de lucru menționate la art. 15.
Articolul 18
Participanții pe piața secundară au obligația de a evalua anual procedurile din perspectiva conformității acestora cu evoluția pieței.
Articolul 19
Procedurile participanților pe piața secundară trebuie să includă descrierea detaliată a tipurilor de ordine pe care le pot transmite clienții, condițiile și termenul de valabilitate ale acestora, precum și modul de gestionare a ordinelor.
V. Convenții și standarde de calcul
Articolul 20
În conformitate cu prospectul de emisiune, convențiile de calcul utilizate în tranzacționarea titlurilor de stat pe piața secundară administrată de Banca Națională a României sunt descrise în anexele nr. 1-3.
În cazul în care caracteristicile unei emisiuni, așa cum sunt precizate în prospectul de emisiune, nu corespund convențiilor și standardelor de calcul specificate în prezenta normă, Banca Națională a României va proceda la completarea corespunzătoare a acesteia.
Articolul 21
În vederea determinării dobânzii acumulate se parcurg următoarele etape:
- determinarea datei plății cuponului/dobânzii anterioare;
- determinarea datei finale a perioadei de cupon/scadenței evenimentului de plată;
- determinarea numărului de zile pentru care dobânda acumulată este calculată;
- calculul dobânzii acumulate.
Detaliile privind modalitatea de determinare a dobânzii acumulate sunt prezentate în anexa nr. 2.
Articolul 22
Pentru determinarea randamentului unei tranzacții se aplică principiul valorii actualizate nete a fluxurilor de numerar viitoare, conform relației:
prețul brut = valoarea actualizată netă a fluxurilor viitoare
Articolul 23
La determinarea prețului brut/net și a randamentului se aplică acele convenții de calcul aferente emisiunilor respective, similar modului de determinare a dobânzii acumulate.
Articolul 24
Pentru emisiunile cu scadența mai mare de un an, caracterizate de plăți de cupon multiple, se aplică următoarele relații între prețul brut, prețul net și dobânda acumulată:
PN = PB - DA
PB = PN + DA,
unde:
PB = prețul brut exprimat procentual;
PN = prețul net exprimat procentual;
DA = dobânda acumulată conform convențiilor specificate anterior, exprimată procentual.
Articolul 25
Dacă o tranzacție are termenul de decontare după data de înregistrare curentă, aferentă unui eveniment de plată, dar înainte de scadența evenimentului de plată, având în vedere că vânzătorul va încasa de la emitent valoarea integrală a cuponului, prețul va reflecta dobânda acumulată pentru zilele rămase de la data scadenței tranzacției până la scadența cuponului.
Dobânda acumulată pentru perioada specificată se va determina în conformitate cu caracteristicile și convențiile aplicabile fiecărei emisiuni și, respectiv, cu prevederile anexei nr. 2.
Articolul 26
Suma de decontat aferentă unei tranzacții se determină folosindu-se relațiile:
suma de decontat = PB x VN; sau
suma de decontat = (PN + DA) x VN,
unde:
VN = valoarea nominală;
PB = prețul brut exprimat procentual;
PN = prețul net exprimat procentual;
DA = dobânda acumulată conform convențiilor specificate anterior, exprimată procentual.
Articolul 27
Relațiile dintre preț, randament și dobânda acumulată sunt descrise mai jos, pentru fiecare categorie de emisiune:
● emisiuni cu discont
PB = 100 x [1-(N x D)/(360 x 100)]
Y = D/[1-(N x D)/(360)]
Y = D/PB,
unde:
Y = randamentul exprimat procentual;
PB = prețul brut al titlului cu discont exprimat ca
procent din valoarea nominală;
N = numărul de zile până la scadență;
D = rata discontului exprimată procentual.
● emisiuni cu dobândă
PB = 100x[1+(R/100)x(C/360)]/[1+(Y/100)x(N/360)],
unde:
R = rata dobânzii;
Y = randamentul la maturitate exprimat procentual;
PB = prețul brut al titlului cu dobândă exprimat ca procent din valoarea nominală;
N = numărul de zile până la scadență;
C = numărul total de zile din perioada de dobândă.
● emisiuni cu cupon
PB = 100 x [Σ(Fk/FA)]
FA = 'f0[1 + (Y x Ck)/(365(sau 366) x 100)],
unde:
PB = prețul brut al titlului cu cupon, exprimat ca procent din valoarea nominală;
Fk = fluxul de numerar din perioada de cupon k, exprimat procentual (de exemplu: pentru o rată a cuponului de 10% anual, fluxul de numerar este Fk = 10%; o excepție o constituie anul scadenței, când la fluxul de numerar se adaugă și răscumpărarea totală: Fk = 10% + 100%);
Ck = numărul de zile care s-au scurs din perioada de cupon k până la decontarea tranzacției;
Y = randamentul la maturitate exprimat procentual;
FA = factorul de actualizare determinat pe principiul dobânzii compuse, în funcție de convenția de calcul folosită pentru respectiva emisiune.
Articolul 28
Ținându-se cont de caracteristicile și convențiile folosite pentru determinarea prețului, randamentului și a dobânzii acumulate, vor fi avute în vedere următoarele particularități:
a) pentru emisiunile cu cupon fix la care se aplică convenția ISMA 99 Actual/Actual, perioadele de cupon se consideră constante ca durată, indiferent de numărul de zile conținute de perioada de cupon; în acest caz, formula devine:
PB = 100 x (R/(F x 100) x Σ1/[1 + Y/(F x 100)]^(i+w) + (PR/100)/ [1 + Y/(F x 100)]^(n-1+w)),
unde:
PB = prețul brut al titlului cu cupon exprimat ca procent din valoarea nominală;
R = rata cuponului;
F = frecvența cuponului;
Y = randamentul la maturitate exprimat procentual;
n = numărul de cupoane care nu s-au decontat;
i = numărul de perioade de cupon până la perioada de cupon curentă; i = 1,..., n-1;
w = (nr. de zile scurse)/(nr. de zile din perioada de cupon); fracțiunea scursă din perioada de cupon curentă determinată conform convenției de calcul aferente emisiunii;
PR = principal, suma totală împrumutată de emitent, exprimată procentual;
b) pentru emisiunile cu cupon variabil, se poate cunoaște cu certitudine doar rata cuponului pentru perioada curentă, în timp ce ratele de cupon viitoare nu se cunosc; pentru determinarea prețului și a valorii de piață se presupune că rata de referință rămâne constantă, iar cupoanele viitoare se determină pe baza acestei ipoteze;
c) pentru emisiunile cu cupon indexat, emise conform convențiilor naționale, se determină valoarea indicelui prețurilor de consum pentru o perioadă echivalentă ca durată cu perioada de cupon curentă și pentru care se cunoaște evoluția indicelui prețurilor de consum lunar; se presupune că valoarea astfel calculată va rămâne constantă, iar cupoanele viitoare se determină pe baza acestei ipoteze;
d) pentru emisiunile cu cupon indexat, emise conform convențiilor internaționale, operațiunile de piață secundară se vor derula la randamentul real, iar prețul brut/net se determină pe baza randamentului real; valorile nominale se obțin prin înmulțirea valorilor cu indicele inflației acumulate de la data emisiunii, în conformitate cu anexa nr. 2.
VI. Practici de piață
Participanții pe piața secundară a titlurilor de stat
Articolul 29
Participanții pe piața secundară, așa cum sunt definiți la
art. 3 din Regulamentul nr. 12/2005 , pot publică, după caz, cotații ferme și/sau indicative.
Numai participanții care îndeplinesc rolul de formatori de piață pot publică cotații ferme.
Orice participant pe piața secundară a titlurilor de stat care intenționează să vândă sau să cumpere în nume și pe cont propriu sau în numele și contul clienților poate publică cotații informative.
Articolul 30
Pentru o emisiune, calitatea de formator de piață se obține automat de către dealerii primari care au cumpărat în nume și pe cont propriu titluri de stat de pe piața primară.
Intermediarii pieței secundare, alții decât dealerii primari mai sus menționați, pot obține calitatea de formator de piață pentru o emisiune prin transmiterea unei notificări în acest sens către Banca Națională a României.
Notificarea va fi transmisă Direcției plăți - Serviciul depozitare și decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Naționale a României, în format letric sau în format electronic, folosindu-se serviciul de poștă electronică securizată, și va specifică emisiunile de titluri de stat pentru care se dorește obținerea calității de formator de piață.
Intermediarul pieței secundare va dobândi calitatea de formator de piață începând cu ziua de tranzacționare imediat următoare.
Toți formatorii de piață vor îndeplini această calitate pentru o perioadă cel puțin egală cu cea prevăzută în
Articolul 31
Rolul de formator de piață al unui intermediar se va menține până la momentul în care participantul pe piața secundară va notifica renunțarea la această calitate.
Notificarea va fi transmisă de respectivul participant pe piața secundară către Direcția plăți - Serviciul depozitare și decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Naționale a României.
Intermediarii menționați la art. 39 alin. (1) nu pot notifica renunțarea la calitatea de formator de piață mai devreme de termenul stabilit la
art. 6 alin. (4) din Regulamentul nr. 12/2005 .
Articolul 32
Banca Națională a României poate retrage calitatea de formator de piață în situațiile menționate la
art. 8 din Regulamentul nr. 12/2005
și/sau în situațiile în care se constată derularea unor activități care contravin prevederilor prezentei norme.
Articolul 33
Retragerea calității de formator de piață va fi notificată tuturor participanților pe piața secundară a titlurilor de stat.
Articolul 34
Participanții pe piața secundară și/sau personalul angajat în activități specifice pieței secundare a titlurilor de stat se pot organiza în asociații profesionale care să stabilească standardele profesionale, etice și de conduită ale membrilor asociației și care să le reprezinte interesele în relația cu Banca Națională a României.
Tranzacționarea pe piața secundară a titlurilor de stat
Articolul 35
În baza
art. 10 din Regulamentul nr. 12/2005
participanții pe piața secundară a titlurilor de stat pot încheia următoarele tipuri de operațiuni:
1. tranzacții de vânzare-cumpărare: spot/today/tomorrow/forward;
2. tranzacții repo/reverse repo: tranzacții repo/reverse repo pe termen lung, tranzacții repo/reverse repo în cadrul zilei;
3. operațiuni de transfer fără plată;
4. contracte de garanție cu titluri de stat.
Tranzacțiile sell-buyback/buy-sellback sunt asimilate în categoria tranzacțiilor de vânzare-cumpărare ca operațiuni reversibile și se vor raporta distinct, în conformitate cu prevederile anexei nr. 4.
Operațiunile de transfer fără plată, precum și contractele de garanție cu titluri de stat se încheie în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind transferurile cu titlu gratuit și, respectiv, garanțiile financiare și/sau mobiliare și se procesează conform regulilor sistemului SaFIR.
Articolul 36
Participanții pe piața secundară pot încheia tranzacții forward, repo/reverse repo, sell-buyback/ buy-sellback numai în baza unor contracte prealabil agreate de părți.
Banca Națională a României recomandă folosirea contractelor-cadru standardizate și poate propune modele de astfel de contracte-cadru.
Articolul 37
În funcție de data la care are loc decontarea, tranzacțiile pe piața secundară a titlurilor de stat se clasifică în:
a) spot;
b) today;
c) tomorrow;
d) forward.
În cazul tranzacțiilor spot data decontării este la două zile lucrătoare de la data tranzacției.
În cazul tranzacțiilor today data decontării este aceeași cu data tranzacției.
În cazul tranzacțiilor tomorrow data decontării este ziua lucrătoare următoare datei tranzacției.
În cazul tranzacției forward data decontării este o zi lucrătoare ulterioară decontării tranzacției spot.
Articolul 38
Clienții pot încheia tranzacții direct cu participantul pe piața secundară la care au cont de evidență deschis prin acceptarea cotației oferite de acesta sau ca urmare a procesului de intermediere în piață.
Pentru tranzacțiile derulate cu propriii clienți, participanții pe piața secundară sunt obligați să procedeze la informarea prealabilă a acestora cu privire la termenii, condițiile, riscurile și costurile tranzacției.
Ordinele de cumpărare sau de vânzare pot fi transmise în format letric, telefonic, fax SWIFT într-un alt mijloc agreat de părți.
Este interzisă derularea oricărei operațiuni pe contul unui client dacă nu există o instrucțiune în acest sens din partea clientului, care să fie explicită și validă din punct de vedere juridic.
Articolul 39
Participanții sunt obligați să mențină evidențe stricte cu privire la datele de identificare a clienților, în conformitate cu prevederile
Normei nr. 3/2002
privind standardele de cunoaștere a clientelei, cu modificările ulterioare.
Participanții pe piața secundară vor menține înregistrări exacte ale tuturor operațiunilor derulate pe conturile clienților, precum și documentele justificative în baza cărora se derulează aceste operațiuni.
În relațiile cu clienții persoane juridice, participanții trebuie să se asigure că personalul respectivului client este autorizat să îl reprezinte și să deruleze respectivele tranzacții.
Articolul 40
Orice participant care derulează tranzacții pe piața secundară va respecta principiul confidențialității, cu excepția cazurilor în care:
1. tranzacțiile intră sub incidența
pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, cu modificările ulterioare, și a
privind prevenirea și combaterea terorismului;
2. informațiile sunt solicitate de către autorități, în condițiile legii; sau
3. contrapartida/clientul și-a dat acordul în acest sens.
Articolul 41
Participanții pe piața secundară a titlurilor de stat sunt responsabili de menținerea unei funcționări normale a pieței, fiind interzisă adoptarea unor politici de tranzacționare care pot conduce la disfuncționalități sau pot împiedica derularea normală a activității celorlalți participanți.
Sunt interzise orice practici de manipulare sau de fraudare.
Publicarea cotațiilor
Articolul 42
Pe parcursul orarului normal de funcționare a pieței secundare, participanții care îndeplinesc rolul de formator de piață sunt obligați să publice în mod continuu cotații ferme aferente tranzacțiilor spot, pentru emisiunile și pentru perioada în care îndeplinesc acest rol.
Pe parcursul orarului normal de funcționare a pieței secundare, participanții care îndeplinesc rolul de formator de piață sunt obligați să ofere cotații ferme și în urma unei solicitări exprese în acest sens.
Articolul 43
Publicarea de cotații ferme reprezintă o obligație asumată de a încheia tranzacția la clauzele standard sau negociate în cazul în care cotația este acceptată.
Articolul 44
Atât pentru instrumentele cu scadență peste un an, cât și pentru instrumentele cu scadență mai mică de un an, cotațiile ferme trebuie să se realizeze simultan ca randament la maturitate și ca preț net/brut exprimat procentual cu 3 zecimale, după cum urmează:
- pentru emisiunile cu discont, cotațiile se vor publică concomitent ca preț brut și ca randament la maturitate;
- pentru emisiunile cu dobândă cu scadență mai mică de un an, cotațiile se vor publică concomitent ca preț brut și ca randament la maturitate;
- pentru toate emisiunile cu scadență mai mare de un an, cotațiile se vor publică concomitent ca preț net și ca randament la maturitate.
Articolul 45
Pentru o emisiune, cantitatea minimă tranzacționabilă de titluri de stat pentru care se va publică o cotație fermă este de 5 ori valoarea nominală individuală. Cantitățile pentru care se vor publică cotații ferme/informative vor fi multipli de 5 ai valorii nominale individuale și vor fi exprimate în valoare nominală.
Articolul 46
Participantul care a solicitat o cotație fermă trebuie să răspundă prompt, atât în cazul în care va încheia tranzacția, cât și pentru situația în care nu există un interes de a tranzacționa pentru cotația respectivă.
Articolul 47
În procesul de negociere bilaterală, referitor la o cotație afișată de un formator de piață, dacă nu este altfel specificat, atunci:
- cotația este fermă;
- tranzacția este spot;
- cantitatea oferită reprezintă cantitatea minimă tranzacționabilă valabilă pentru emisiunea pentru care se oferă cotația.
Articolul 48
Participanții pe piața secundară care doresc să deruleze tranzacții pentru alte scadențe decât spot sau pentru o altă cantitate, multiplu al cantității minime tranzacționabile, vor specifică explicit acest lucru la solicitarea unei cotații.
Articolul 49
Participanții pe piața secundară vor raporta Direcției plăți - Serviciul depozitare și decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Naționale a României orice activitate de natură să pună în pericol integritatea sau reputația pieței secundare a titlurilor de stat, cum ar fi, de exemplu (fără a se limita însă la acestea):
● publicarea de cotații ferme și retragerea imediată a acestora ca urmare a intenției de a nu tranzacționa la prețul astfel afișat;
● publicarea unor cotații ferme nerealiste, pentru care nu există intenția onorării obligațiilor sau destinate să inducă confuzie în rândul celorlalți participanți.
Articolul 50
Banca Națională a României va monitoriza activitatea participanților pe piața secundară din punctul de vedere al îndeplinirii obligațiilor de cotare.
Încheierea și confirmarea tranzacțiilor
Articolul 51
Tranzacțiile între intermediari, efectuate atât în cont propriu, cât și în contul clienților, se încheie telefonic, prin telex, Reuters dealing sau prin alte sisteme de tranzacționare agreate în prealabil de Banca Națională a României.
Articolul 52
O tranzacție se consideră încheiată în momentul în care prețul și toți ceilalți termeni ai tranzacției au fost agreați, conform mijloacelor specificate la art. 51, de către părțile implicate în tranzacție.
Articolul 53
Încheierea tranzacției se confirmă letric, prin telex, e-mail, fax, electronic, SWIFT sau prin alte mijloace agreate de părți.
Articolul 54
Confirmarea tranzacției reprezintă dovada încheierii tranzacției, dar nu se substituie, respectiv nu poate înlocui termenii negociați în prealabil prin mijloacele stabilite la art. 51, decât în lipsa acestora.
Articolul 55
Compartimentul de procesare posttran-zacționare trebuie să asigure emiterea și verificarea confirmărilor de tranzacționare.
Compartimentul de procesare posttranzacționare are obligația de a transmite confirmările în cel mai scurt timp posibil după încheierea unei tranzacții, dar nu mai târziu de finalul zilei.
Articolul 56
Confirmările trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente:
a) ISIN;
b) data încheierii tranzacției;
c) data decontării tranzacției;
d) data limită de decontare a tranzacției, dată valabilă doar pentru tranzacțiile cu titluri de stat denominate în altă valută decât RON;
e) tipul tranzacției;
f) valoarea tranzacției exprimată ca valoare de decontat;
g) conturile din/în care se va efectua decontarea fondurilor;
h) prețul brut;
i) prețul net;
j) randamentul tranzacției.
În cazul tranzacțiilor repo/reverse repo confirmările vor conține suplimentar următoarele elemente:
a) scadența celui de-al doilea pas;
b) data limită de decontare a celui de-al doilea pas - doar pentru tranzacțiile în altă valută decât RON;
c) suma de decontat aferentă celui de-al doilea pas;
d) rata repo.
Articolul 57
În cazul în care confirmarea primită de la contrapartidă conține informații eronate, trebuie solicitată o nouă confirmare pentru a fi îndeplinite condițiile formale de validitate a tranzacției.
Raportarea tranzacțiilor
Articolul 58
La sfârșitul fiecărei zile de tranzacționare participanții pe piața secundară au obligația de a transmite lista tuturor tranzacțiilor derulate în nume și pe cont propriu sau intermediate în numele și pe contul clienților către Direcția plăți - Serviciul depozitare și decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Naționale a României.
Articolul 59
Tranzacțiile vor fi raportate de către participanții pe piața secundară în ziua în care acestea se încheie, indiferent de scadența tranzacției, în intervalul orar 16,00-18,00.
Raportarea se va transmite sub forma unui fișier Excel, folosindu-se serviciul de poștă electronică securizată Lotus Notes, în conformitate cu prevederile anexei nr. 4.
Articolul 60
Raportările vor conține detaliile tuturor categoriilor de tranzacții prevăzute în anexa nr. 4, tabelul 1.
Publicarea prețului mediu zilnic
Articolul 61
Determinarea și publicarea prețului mediului zilnic pentru fiecare emisiune de titluri de stat se realizează în fiecare zi bancară, după închiderea pieței secundare, de către Direcția plăți - Serviciul depozitare și decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Naționale a României.
Articolul 62
Determinarea prețului mediu zilnic pentru emisiunile în circulație se poate realiza:
- pe baza tranzacțiilor spot încheiate sau a cotațiilor aferente tranzacțiilor spot publicate de intermediarii pe piața secundară a titlurilor de stat;
- folosindu-se metodele actuariale prezentate la secțiunea V "Convenții și standarde de calcul";
- prin determinarea valorii curente pentru un titlu de stat, conform relației de mai jos:
valoarea curentă = valoarea nominală + dobânda la zi;
- alte proceduri comunicate în prealabil de Banca Națională a României.
În acest scop Banca Națională a României poate solicita, în funcție de rolul fiecărui participant pe piața secundară a titlurilor de stat, publicarea de cotații ferme sau indicative pentru una sau mai multe emisiuni de titluri de stat.
Articolul 63
În completarea și aplicarea prezentei norme, Banca Națională a României va face precizări cu privire la:
- convențiile și formulele de calcul utilizate pentru fiecare emisiune, conform anexelor nr. 1 și 2;
- lista participanților pe piața secundară care îndeplinesc rolul de formator de piață;
- modalitatea de publicare a cotațiilor ferme;
- modalitatea de publicare a cotațiilor indicative;
- prețul mediu zilnic pentru fiecare emisiune de titluri de stat;
- alte elemente considerate necesare pentru buna desfășurare a activității pe piața secundară a titlurilor de stat.
VII. Interdicții, sancțiuni și soluționarea diferendelor
Articolul 64
Sunt strict interzise tranzacțiile de natură să inducă în eroare conducerea participanților pe piața secundară sau organele de control și supraveghere cu privire la drepturile și/sau obligațiile care revin participanților ca urmare a încheierii de tranzacții pe piața secundară a titlurilor de stat.
Articolul 65
Participanții pe piața secundară trebuie să dispună măsurile necesare pentru a se asigura că tranzacțiile derulate nu sunt utilizate pentru fraude, spălarea banilor sau alte activități ilegale.
Articolul 66
Diseminarea de informații, prin orice mijloace, care oferă sau sunt în măsură să ofere indicații false ori înșelătoare cu privire la tranzacționarea titlurilor de stat, inclusiv diseminarea de zvonuri sau știri false ori înșelătoare, este strict interzisă.
Articolul 67
Încălcarea dispozițiilor prezentei norme conduce la aplicarea sancțiunilor și/sau a măsurilor prevăzute la
art. 99 și 100 din Legea nr. 58/1998 , republicată, pentru instituțiile de credit, iar pentru celelalte entități, la aplicarea sancțiunilor prevăzute la
art. 57 din Legea nr. 312/2004
privind Statutul Băncii Naționale a României.
Articolul 68
Părțile implicate vor depune toate diligențele pentru soluționarea pe cale amiabilă a diferendelor apărute în aplicarea prevederilor prezentei norme.
Articolul 69
Părțile implicate pot alege să își soluționeze diferendele apărute în aplicarea prevederilor prezentei norme apelând la arbitrajul Băncii Naționale a României, Direcția plăți, dacă dovedesc că au epuizat toate posibilitățile de soluționare pe cale amiabilă.
În astfel de cazuri, părțile trebuie să recunoască, în prealabil, în scris, principiul acceptării necondiționate a deciziei de soluționare a diferendului, adoptată de Banca Națională a României.
VIII. Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 70
Prevederile prezentei norme intră în vigoare începând cu data de 15 februarie 2006.
Articolul 71
Pentru emisiunile de titluri de stat aflate în circulație la data intrării în vigoare a prezentei norme, participanții pe piața secundară pot solicita înregistrarea ca formator de piață în conformitate cu art. 30 alin. (2).
Articolul 72
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta normă.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu București, 31 ianuarie 2006. Nr. 1.
Anexa 1 la normă
Convenții de calcul
Convenții
Regula de determinare nr. zile pe lună
Regula de determinare nr. zile pe an
Comentarii
Actual/360
Nr. de zile din luna curentă
360 zile
De regulă, aplicabilă pentru emisiuni cu scadența mai mică de un an
Actual/Actual
Nr. de zile din luna curentă
Nr. de zile din anul în care se regăsește scadența evenimentului de plată (365 zile, respectiv 366 zile pentru anul bisect)
Perioada de cupon reprezintă intervalul dintre data de emisiune/precedentei plăți și data următoarei plăți, așa cum sunt stabilite prin prospect.
De regulă, aplicabilă pentru emisiuni cu scadența mai mare de un an.
Actual/Actual ISMA 99
Nr. de zile din luna curentă
Nr. de zile din anul în care se regăsește scadența evenimentului de plată
Particularitatea metodei Actual/Actual ISMA 99 constă în faptul că perioadele de cupon sunt considerate identice ca durată, denumite perioade de cupon regulate (vezi descrierea de mai jos).
De regulă aplicabilă pentru emisiuni cu scadența mai mare de un an
Descriere ISMA 99 Actual/Actual: Perioada de cupon regulate și neregulate
O perioadă de cupon regulată este o fracțiune a anului, multiplu al unei luni și se obține prin împărțirea numărului de luni ale anului la frecvența plăților de cupon.
Metodele ISMA Actual/Actual fac distincție între perioadele de cupon regulate și cele neregulate. Perioadele de cupon neregulate nu respectă regula enunțată mai sus, pentru aceste cazuri fiind necesară construirea unor perioade de cupon nominale, care conform regulilor descrise mai sus, să reprezinte o perioadă regulată.
Perioade de cupon neregulate vor fi doar perioada primului cupon și perioada ultimului cupon, pentru că celelalte perioade se determină folosind una din convențiile ISMA, Normal sau Ultimo, iar perioadele aferente următoarelor cupoane vor fi regulate. De asemenea, când se generează o perioadă de cupon nominală, se pune în aplicare convenția ISMA Ultimo.
Perioada nominală pentru primul cupon se determină generând "înapoi" o perioadă regulată de la data plății următorului cupon.
Perioada nominală pentru ultimul cupon se determină generând "înainte", de la data penultimului cupon, o perioadă regulată.
Anexa 2 la normă
Determinarea dobânzii acumulate
Determinarea datei finale a cuponului/dobânzii anterioare
Data finală a cuponului/dobânzii anterioare reprezintă data de la care începe perioada de dobândă/cupon avută în vedere pentru determinarea dobânzii acumulate.
Dacă perioada de cupon avută în vedere este prima perioadă de cupon, data finală anterioară reprezintă data decontării licitației.
În celălalte situații, data finală anterioară este reprezentată de scadența precedentului eveniment de plată.
Convenții pentru determinarea datei finale a perioadei de acumulare/scadenței evenimentului de plată
Pentru tranzacțiile derulate între bănci, în cazul în care decontarea tranzacțiilor are loc la o dată ulterioară datei tranzacției (ex.: T+2), data până la care se calculează dobânda acumulată este data decontării respectivei tranzacții.
Tabel 5.2
Convenție
Descriere
RO
Data finală a cuponului/scadența emisiunii stabilită explicit prin prospectul de emisiune.
Dacă data finală a cuponului/scadența emisiunii este (sau devine) o zi nelucrătoare, decontarea este amânată până la următoarea zi lucrătoare, fără să se perceapă dobânzi moratorii.
END-END
Dacă data de emisiune/data evenimentului de plată anterior reprezintă un sfârșit de lună, atunci și data răscumpărării/evenimentului de plată următor va fi un sfârșit de lună.
ISMA Normal
Această metodă presupune că data cuponului se stabilește la exact aceeași zi a lunii ca și cuponul precedent, la intervale egale; această convenție se aplică complementar convenției de calcul ISMA-99.
ISMA Ultimo
Dacă data de emisiune/data evenimentului de plată anterior reprezintă un sfârșit de lună, atunci și data răscumpărării/evenimentului de plată următor va fi un sfârșit de lună; această convenție se aplică complementar convenției de calcul ISMA-99.
Month-End Roll Back
Dacă data răscumpărării reprezintă un sfârșit de lună, iar această dată este sau devine o zi nelucrătoare, atunci data de scadență nu poate fi avansată în luna următoare, ci va fi devansată până la precedenta zi lucrătoare din luna curentă.
Determinarea numărului de zile
Calculul numărului de zile de acumulare de dobândă între două date calendaristice se realizează conform următoarelor principii:
● data inițială este exclusă din perioada care trebuie determinată;
● data finală este inclusă.
Numărul de zile aferente unei perioade de cupon reprezintă numărul de zile cuprinse între data de început de perioadă și data de sfârșit de perioadă.
Dacă data de sfârșit de perioadă coincide cu scadența evenimentului de plată, perioada pentru calculul dobânzii acumulate coincide cu perioada de cupon și prin urmare dobânda acumulată este egală cu cuponul de plată.
Calculul dobânzii acumulate și a cuponului de plată
Dobânda acumulată se determină în funcție de convențiile aplicate fiecărui tip de instrument pentru care se calculează dobânda acumulată, respectând principiul enunțat mai sus.
Convențiile de calcul aplicabile în prezent sunt cele din tabelele de mai jos.
● instrumente cu scadența mai mică de un an.
Titluri de stat cu dobândă
Convenție scadentă
RO
Convenție calcul
Nr. zile/360
R*N/360
Convenții naționale
Dobânda acumulată
R = rata dobânzii
N = nr. de zile de acumulare
(R*C*VN)/360
Dobânda de plată
R = rata dobânzii
C = nr. de zile perioadă dobândă
VN = valoarea nominală
Convenție scadență
END-END
Month-End Roll Back
Convenție calcul
Nr. zile/360
Convenții internaționale
R*N/360
Dobânda acumulată
R = rata dobânzii
N = nr. de zile de acumulare
(R*C*VN)/360
Dobânda de plată
R = rata dobânzii
C = nr. de zile perioadă dobândă
VN = valoarea nominală
Titluri de stat cu discont
Convenții naționale
Convenție scadență
RO
Convenție calcul
Nr. zile/360
Convenție scadență
END-END
Convenții internaționale
Month-End Roll Back
Convenție calcul
Nr. zile/360
● instrumente cu scadența mai mare de un an
Titluri de stat cu cupon fix
Convenție scadență
RO
Convenție calcul
Actual/Actual
R*N/365 (sau 366)
Convenții naționale
Dobânda acumulată
R = rata cuponului
N = nr. de zile de acumulare
VN = valoarea nominală
(R*VN*C)/365 sau 366
R = rata cuponului
Cuponul de plată
C = nr. zile din perioada de cupon
VN = valoarea nominală
Convenție scadență
ISMA Ultimo
Convenție calcul
Actual/Actual ISMA 99
- Perioade cupon regulate
(R/F)*(N/C)
F = frecvența (F = 1 pt. cupon anual, F = 2 pt. cupon semestrial etc.)
R = rata cuponului
N = nr. zile de acumulare
Convenții internaționale
C = nr. zile perioadă cupon
- Perioade cupon neregulate
Dobânda acumulată
(R/F)*Sumă(Ni/Ci)
F = frecvența (F = 1 pt. cupon anual, F = 2 pt. cupon semestrial etc.)
R = rata cuponului
Ni = nr. zile de acumulare scurse din perioada de cupon nominală
Ci = nr. zile perioadă cupon nominală
Notă: se folosește indicatorul "i" deoarece poate fi necesară constituirea mai multor perioade nominale de cupon
- Perioade cupon regulate
(R/F)*VN
F = frecvența (F = 1 pt. cupon anual, F = 2 pt. cupon semestrial etc.)
R = rata cuponului
C = nr. zile perioadă cupon
- Perioade cupon neregulate
VN*(R/F)*Sumă(Ni/Ci)
Cupon de plată
F = frecvența (F = 1 pt. cupon anual, F = 2 pt. cupon semestrial etc.)
R = rata cuponului
Ni = nr. zile de acumulare scurse din perioada de cupon nominală
Ci = nr. zile perioadă cupon nominală
Notă: se folosește indicatorul "i" deoarece poate fi necesară constituirea succesivă a mai multor perioade nominale de cupon
Titluri de stat cu cupon flotant
Convenție scadență
Notă: Se aplică aceleași reguli ca și pentru rata dobânzii de referință
END-END
Month-End Roll Back
Convenție calcul
Notă: Se aplică aceleași reguli ca și pentru rata dobânzii de referință
Nr. zile/360
Actual/Actual
(RRef+D)*N*/Nr. zile an
Convenții internaționale
Nr. zile an = 360 sau 365/366, în funcție de convenția aplicată la rata dobânzii de referință
Dobânda acumulată
RRef = rata de referință conform prevederilor prospectului de emisiune
D = discont/prima exprimată în procente
N = nr. zile de acumulare scurse din perioada de cupon nominală
(RRef+D)*C*/Nr. zile an
Cupon de plată
Nr. zile an = 360 sau 365/366 în funcție de convenția aplicată la rata dobânzii de referință
RRef = rata de referință conform prevederilor prospectului de emisiune
D = discount/primă exprimate în procente
C = nr. zile perioadă cupon
Titluri de stat cu cupon indexat
Convenție scadență
RO
Convenție calcul
Actual/Actual
(365 sau 366/N) [Pi(IPCi/100)-1]*100+M
R = rata cuponului
Dobânda acumulată
N = nr. zile de acumulare scurse din perioada de cupon
Convenții naționale
M = marja exprimată procentual
IPCi = indicele prețurilor de consum pentru lunile selecționate conform prospectelor de emisiune
NV*R*(C/365)
NV*(365 sau 366/C) [Pi(IPCi/100)-1]*100+M
R = rata cuponului
Cuponul de plată
C = nr. zile din perioada de cupon
M = marja, exprimată procentual
IPCi = indicele prețurilor de consum pentru lunile selecționate conform prospectelor de emisiune
Convenție scadentă
ISMA Ultimo
Convenție calcul
Actual/Actual ISMA 99
- Perioade cupon regulate
(Rreal/F)*(N/C)*I
F = frecvența (F = 1 pt. cupon anual, F = 2 pt. cupon semestrial etc.)
Rreal = rata reală a cuponului
N = nr. zile de acumulare
C = nr. zile perioadă cupon
Convenții internaționale
I = indicele inflației acumulate de la data emisiunii, determinat conform prospectului de emisiune
Dobânda acumulată
- Perioade cupon neregulate
(Rreal/F)*Sumă(Ni/Ci)
F = frecvența (F = 1 pt. cupon anual, F = 2 pt. cupon semestrial etc.)
Rreal = rata reală a cuponului
Ni = nr. zile de acumulare scurse din perioada de cupon nominală
Ci = nr. zile perioadă cupon nominală
I = indicele inflației acumulate de la data emisiunii, determinat conform prospectului d emisiune
Notă: se folosește indicatorul "i" deoarece poate fi necesară construirea mai multor perioade nominale de cupon
- Perioade cupon regulate
(Rreal/F)*VN*I
F = frecvența (F = 1 pt. cupon anual, F = 2 pt. cupon semestrial etc.)
Rreal = rata reală a cuponului
C = nr. zile perioadă cupon
I = indicele inflației acumulate de la data emisiunii, determinat conform prospectului de emisiune
- Perioade cupon neregulate
VN*(Rreal/F)*Sumă(Ni/Ci)*I
F = frecvența (F = 1 pentru cupon anual,
F = 2 pentru cupon semestrial etc.)
Cupon de plată
Rreal = rata reală a cuponului
Ni = nr. zile de acumulare scurse din perioada de cupon nominală
Ci = nr. zile perioadă cupon nominală
i = identificatorul perioadei de cupon pentru situațiile în care este necesară construirea mai multor perioade de cupon succesive (vezi Anexa 3)
I = indicele inflației acumulate de la data emisiunii, determinat conform prospectului de emisiune
Notă: pentru emisiunile cu cupon indexat la care se aplică convenția internațională, valoarea nominală de răscumpărat se actualizează cu valoarea indicelui I.
Anexa 3 la normă
Convențiile ISMA Actual/Actual - descriere și exemple Determinarea datei cuponului Există două abordări care tratează diferit modul în care se determină datele de cupon: ISMA Normal și ISMA Ultimo I.1. ISMA Normal - această metodă presupune că data cuponului se stabilește la exact aceeași zi a lunii ca și cuponul precedent, la intervale egale. Ex. 1: emisiune cu cupon semestrial: Nr. cupon Dată cupon 1. 01/01/2004 2. 01/07/2004 3. Etc. Ex. 2: emisiune cu cupon semestrial: Nr. cupon Dată cupon 30/06/2004 30 este ultima zi a lunii iunie. ISMA Normal prevede că data următorului cupon va fi exact în aceeași zi (și nu ultima zi) a lunii decembrie. 2. 30/12/2004 31 este ultima zi a lunii decembrie. 3. Etc. Excepție: dacă ziua următorului cupon nu există ca dată, atunci data cuponului se stabilește ca fiind ultima zi a respectivei luni: Ex. 3: emisiune cu cupon semestrial: Nr. cupon Dată cupon 30/07/2003 2. 29/02/2004 Pentru luna februarie nu există data de 30, prin urmare, data cuponului este precedenta zi a lunii. 3. Etc. I.2. ISMA Ultimo - această metodă se poate aplica numai atunci când datele de cupon coincid cu ultima zi a lunii. Această metodă presupune că data cuponului se stabilește întotdeauna în ultima zi a lunii, la intervale egale. Ex 4: emisiune cu cupon semestrial Nr. cupon Dată cupon 30/06/2004 30 este ultima zi a lunii iunie. ISMA Ultimo prevede că data următorului cupon va fi ultima zi (și nu aceeași zi) a lunii decembrie. 2. 31/12/2004 31 este ultima zi a lunii decembrie. 3. Etc. Perioade de cupon regulate și neregulate Metodele ISMA Actual/Actual fac o distincție între perioadele de cupon regulate și cele neregulate. O perioadă de cupon regulată reprezintă un multiplu exact al unei luni și este rezultat al frecvenței plăților de cupon. Ex. 5: Pentru o emisiune cu plata de cupon semestrială, perioada 01/01/2004 - 01/07/2004 este o perioadă de cupon regulată pentru că reprezintă un multiplu exact: 6x1 lună. De asemenea, este rezultatul exact al frecvenței de plată a cuponului: 12 luni/2 (2 reprezintă frecvența semestrială). Perioadele de cupon neregulate nu respectă regula enunțată mai sus. Pentru aceste cazuri, este necesar să se construiască "perioade de cupon nominale" care să se încadreze în regulile descrise mai sus. Ex. 6: Pentru o emisiune cu plata de cupon semestrială, dar a cărei primă plată de cupon are loc la data de 01/03/2004, aceasta nu mai reprezintă o plată regulată de cupon, ci una neregulată, deoarece chiar dacă este un multiplu exact (3x 1 lună), nu mai este rezultat al frecvenței cuponului (12 luni/2). II.1. Calculul dobânzii acumulate și a cuponului pentru perioadele regulate P = rata anuală a cuponului/F; A = (rata cuponului/F)*(N/C) unde: D1/M1/Y1 D3/M3/Y3 │ │ │ D2/M2/Y2 │ │ │ │ │ N = 85 │ │ ├────────────►│ │ │ │ │ │ │ │ ▼ ▼ ▼ ──────────────────────────────────────────────────────────────────► ▲ ▲ ▲ ▲ │ 183 │ 182 │ 183 │ ├──────────────►├──────────────────►├──────────────►│ │ │ │ │ 22/04/2003 22/10/2003 22/04/2004 22/10/2004 Cupon n-1 Cupon n Cupon n+1 Cupon n+2 C = numărul de zile între D1/M1/Y1 și D3/M3/Y3; N = numărul de zile între D1/M1/Y1 și D2/M2/Y2; F = frecvența (1 pt. plata de cupon anuală, 2 pt. plata semestrială etc); P = rata la care se calculează suma de plată; A = dobânda acumulată (accrued interest); D1/M1/Y1 = data de la care se calculează dobânda acumulată; D2/M2/Y2 = data până la care se calculează dobânda acumulată; D3/M3/Y3 = următoarea dată de cupon. Ex 7: emisiune cu plata de cupon semestrială, perioadele de cupon regulate D1/M1/Y1 = 22/10/2003; D2/M2/Y2 = 15/01/2004; D3/M3/Y3 = 22/04/2004. Rata anuală a cuponului = 10 %; F = 2; P = rata anuală a cuponului/F = 10%/2; A = (rata anuală a cuponului/F)*(N/C) = (10%/2)*(85/182). II.2 Calculul dobânzii acumulate: A (accrued interest) și a cuponului pentru perioadele neregulate. Dacă perioada dintre D1/M1/Y1 și D3/M3/Y3 nu respectă criteriile perioadelor regulate, atunci este considerată perioadă neregulată și este necesară construirea unei perioade de cupon nominale. Perioade de cupon neregulate pot fi perioada primului cupon și perioada ultimului cupon. Motivația acestui fapt este aceea că celelalte date de cupon se determină folosind una din convențiile ISMA Normal sau Ultimo, iar perioadele aferente următoarelor cupoane vor fi regulate. Perioada nominală pentru primul cupon (când D1/M1/Y1 coincide cu data emisiunii) se generează numărând înapoi "o perioadă regulată" de la data plății următorului cupon (D3/M3/Y3). Perioada nominală pentru ultimul cupon (când D3/M3/Y3 coincide cu scadența emisiunii), se generează numărând înainte "o perioadă regulată" de la data penultimului cupon. Atunci când se generează perioadele de cupon nominale: ● dacă se aplică ISMA Normal, se folosește aceeași zi a lunii; ● dacă se aplică ISMA Ultimo, se folosește ultima zi a lunii. Pentru perioadele neregulate, cuponul și dobânda acumulată se obțin astfel: A = (rata anuală a cuponului/F')*Σ(Ni/Ci) P = (rata anuală a cuponului/F')*Σ(Ni/Ci) unde: F' = partea întreagă [12/F]; D1/M1/Y1 = data de la care se calculează dobânda acumulată; D2/M2/Y2 = data până la care se calculează dobânda acumulată; D3/M3/Y3 = următoarea dată de cupon; C = numărul de zile între D1/M1/Y1 și D3/M3/Y3; N = numărul de zile între D1/M1/Y1 și D2/M2/Y2; F = frecventa (1 pt. plata de cupon anuală, 2 pt. plata semestrială etc); P = rata la care se calculează suma de plată. Ex 8: emisiune cu plata de cupon semestrială, perioade de cupon neregulate D1/M1/Y1 = 15/08/2003 D2/M2/Y2 = 15/03/2004 D3/M3/Y3 = 15/07/2004 Ci = numărul de zile pentru dobânda acumulată; Ni = numărul de zile aferente perioadelor de cupon nominale; F = frecvența (1 pt. plata de cupon anuală, 2 pt. plata semestrială etc); P = rata la care se calculează suma de plată; Rata anuală a cuponului = 4%; F = 2. Prima perioadă de cupon (15/08/2003 și 15/07/2004) nu respectă criteriile unei perioade regulate, prin urmare este necesară construirea perioadelor nominale. Intrucât este vorba de primul cupon, determinarea datelor perioadelor nominale se realizează numărând înapoi de la data celui de-al doilea cupon, dar respectând convenția ISMA Normal. Prima perioadă nominală: 15/01/2004 - 15/07/2004: 182 zile Cea de-a doua perioadă nominală: 15/07/2003 - 15/01/2004: 184 zile P = (rata anuală a cuponului/F')*Σ(Ni/Ci) = 4/2*[(153/184)+(182/182)] A = (rata anuală a cuponului/F')*Σ(Ni/Ci) = (4/2)^[(l53/184)+(60/182)] D1/M1/Y1 D3/M3/Y3 │ │ │ D2/M2/Y2 │ │ │ │ │ N = 213 │ │ ├─────────────►│ │ │ 153 60 │ │ ├────────►────►│ │ │ │ │ ▼ ▼ ▼ ────────────────────────────────────────────────────────────────► ▲ ▲ ▲ ▲ ▲ │ │ 184 │ 182 │ 184 │ ├────────┼───────►├────────────────►├──────────────► │ │ │ │ │ │ 15/07/2003 │ 15/01/2004 15/07/2004 15/01/2005 Cupon Nominal │ Cupon Nominal Cuponul 1 Cuponul 2 │ │ ─────────────────────────► Mai mare decât 12/F luni
1.
1.
1.
Anexa 4 la normă
Raport tranzacționare
NR
Denumire
Format
Descriere
1
Cod tranzacție
4!a
Cod tranzacție conform tabel 1
"Categorii tranzacții și corespon-
dența cu codurile operațiunilor
SaFIR"
2
Cod operațiune
3!n
Cod operațiune, conform regulilor
sistemului SaFIR Anexa 8
3
Ora tranzacției
HHMM
Ora și minutul la care s-a încheiat
tranzacția
4
Data tranzacției
YYYYMMDD
Data la care s-a încheiat tranzacția
5
Data scadenței
YYYYMMDD
Data la care se va iniția decontarea
tranzacției
6
ADEL
YYYYMMDD
Data limită pentru decontarea fon-
durilor pentru tranzacțiile cu
titluri, denominate în valută
7
Identificatorul
emisiuni
e12!c[4*35x]
Cod ISIN
8
Identificator
vânzător
4!a2!a2!c[3!c]
Cod BIC
9
Cont vânzător
4!a1!n
Simbol cont SaFIR
10
Categorie client
2!n
În cazul în care vânzătorul este un
client al intermediarului, conform
tabelului 2 "Clasificare Clienți"
11
Identificator
cumpărător
4!a2!a2!c[3!c]
Cod BIC
12
Cont cumpărător
4!a1!n
Simbol cont SaFIR
13
Categorie client
1!n
În cazul în care cumpărătorul este
un client al intermediarului, con-
form tabelului 2 - "Clasificare
Clienți"
14
Randament
15d
Pentru tranzacțiile LTR se va
specifică rata repo
Pentru tranzacțiile IDR câmpul nu
se va completa
15
Preț net
15d
16
Preț brut
15d
17
Suma de decontat
15d
18
Cod monedă
3!a
Cod monedă în care se efectuează
tranzacția: RON, USD, EUR
19
Contract standardizat
Acronimul contractului standardizat
conform tabelului 3, "Acronim
contract standardizat";
20
Nr. contract
16!a
Numărul contractului; se aplică
pentru tranzacțiile FWT), IDR, LTR,
SBB, PLEX
21
Confirmare
35!a
Câmp descriptiv care descrie modul
în care s-a derulat confirmarea
(tel, postă electronică etc.)
22
Modul de încheiere a
tranzacției
35!a
Câmp descriptiv care precizează
modalitatea de încheiere a tranzac-
ției: telefonic, Reuters, etc.
23
Comentarii
35!a
Câmp descriptiv care poate conține
alte informații
Tabel 1 - Categorii tranzacții raportate și corespondența cu codurile operațiunilor SaFIR
Tip tranzacție
Cod tranzacție
Cod SaFIR
Vânzări - Cumpărări spot
SPOT
802
Vânzări - Cumpărări today
TD
802
Vânzări - Cumpărări tomorrow
TM
802
Vânzări - Cumpărări forward
FWD
802
Repo/Reverse repo în cadrul zilei
primul pas
IDR1
810
Repo/Reverse repo în cadrul zilei
pasul doi
IDR2
813
Repo/Reverse repo pe termen
lung primul pas
LTR1
811
Repo/Reverse repo pe termen
lung pasul doi
LTR2
814
Sell- buyback/buy-sellback
primul pas
SBB1
802
Sell-buyback/buy-sellback pasul
doi
SBB2
802
Executări de gajuri prin vânzare
PLEX
823
Tabel 2 - Clasificare clienți
Categorie
Client:
Subcategorie
Client
Descriere Client
1
Persoane juridice rezidente
11
Companii de asigurare
12
Fonduri de investiții
13
Case de brokeraj
14
ANL
15
Fonduri de garantare
16
Camera de Comerț
17
Companii nefinanciare
18
Burse de Valori
19
Altele
2
Persoane fizice rezidente
3
Persoane juridice ne-rezidente
4
Persoane fizice ne-rezidente
Tabel 3 - Acronim contract standardizat
Contract
Acronim
Exemple
Contract cadru standardizat
propus sau încheiat cu
Banca Națională a României
NBR4!a, unde
4!a: reprezintă codi-
ficarea tranzacției
conform tabelului 1
NBRIDR: contract cadru
aferent tranzacțiilor
repo/reverse repo cu
decontare în aceeași zi
conform Regulamentului nr.
10/2005 privind facilită-
țile acordate de Banca
Națională a României în
scopul fluidizării decon-
tărilor
Contract nestandardizat,
agreat bilateral de
participanții care încheie
tranzacția
4!a: reprezintă codi-
ficarea tranzacției
conform tabelului 1
SBB: contract aferent
tranzacțiilor sell-buyback
/buy-sellback, agreat
bilateral
REPO: contract aferent
tranzacțiilor repo/reverse
repo, agreat bilateral
---------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.