Ordinul nr. 31/2006

Articolul 1

Articolul 2

Sistemul Național de Monitoring Integrat al Apelor este reprezentat de 7 sub-sisteme, și anume:

1. râuri;

2. lacuri - naturale și de acumulare;

3. ape tranzitorii;

4. ape costiere;

5. ape subterane;

6. zone protejate;

7. ape uzate.

Articolul 3

Articolul 4

Monitorizarea sub-sistemului "râuri"

Informațiile referitoare la secțiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate de monitoring, frecventa de monitorizare pentru sub-sistemul râuri se vor completa conform modelelor din tabelul nr. 1 și tabelul nr. 2; datele din tabelul nr. 1 se referă la caracteristicile fizico-chimice și bacteriologice ale mediului acvatic, iar datele din tabelul 2 se referă la monitorizarea biotei.

a) În coloanele număr 1-3 se va completa: numele raului, numele secțiunii și corpul de apa/corpurile de apa care este caracterizat de acea secțiune. Se vor analiza toate secțiunile din anexele cuprinse în prezentul manual precum și alte secțiuni dacă este cazul, astfel încât să se poată ajunge la o cunoaștere a stării tuturor corpurilor de apa; pentru corpurile de apa în regim natural sau cvasinatural care sunt de același tip, o secțiune poate descrie starea mai multor corpuri de apa. Pentru corpurile de apa la risc trebuie să existe cel puțin o secțiune reprezentativa de monitoring. În cazul în care, pe un corp de apa la risc sau posibil la risc nu este stabilită o secțiune de monitoring, starea acestui corp poate fi determinata de o alta secțiune situata pe un alt corp de apa care prezintă aceeași tipologie și aceleași categorii de presiuni antropice, cu precizarea ca acest lucru trebuie foarte bine argumentat și justificat. De asemenea, în aceasta rubrica corpul/corpurile de apa se prezintă codificat - codul corpului/corpurilor de apa - iar denumirea completa se prezintă într-o anexa separată.

b) În coloana nr. 4 se menționează tipurile de programe de monitorizare.

c) În coloanele nr. 5-8 se completează mediile de investigare: A - apa, S - sedimente, MS - materii în suspensie, B - biota precum și elemente de calitate de monitorizare, ținând cont de categoriile de risc, pentru fiecare mediu de investigare.

Articolul 5

Articolul 6

Monitorizarea sub-sistemului "lacuri"

(1) Informațiile referitoare la secțiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate de monitoring, frecventa de monitorizare pentru sub-sistemul lacuri se completează în tabelele nr. 5-6, astfel:

a) În coloanele 1-3 se completează:

- numele lacului,

- secțiunea: pentru lacurile de acumulare secțiunile sunt: coada lac, mijloc lac, baraj; pentru lacurile cu suprafața mica se poate renunța la o secțiune de prelevare, profilul de prelevare pentru lacurile de acumulare sunt: profil "suprafața" pentru secțiunea "coada lac", profil "suprafața, zona fotica, limita zona fotica" pentru secțiunea "mijloc lac" și profil "suprafața, zona fotica, limita zona fotica" pentru secțiunea "baraj"; pentru lacurile cu adancime și transparenta reduse se preleveaza numai din profilul suprafața.

- corpul de apa/corpurile de apa; pentru lacurile care nu sunt supuse presiunilor antropice și care sunt de același tip, este suficienta monitorizarea unui lac, având în vedere necesitatea evaluării stării corpurilor de apa; de asemenea, în rubrica corpul/corpurile de apa se prezintă și codul corpului/corpurilor de apa aparținând rețelei hidrografice, iar denumirea completa se prezintă într-o anexa separată, în cazul lacurilor naturale se scrie denumirea lacului.

Pentru lacurile de acumulare ce au captări de apa pentru potabilizare se preleveaza și din secțiunea "priza", în conformitate cu

Hotărârea Guvernului nr. 100/2002

pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafața utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și frecventa de prelevare și analiza a probelor din apele de suprafața destinate producerii de apa potabilă cu modificările și completările ulterioare. Secțiunile "baraj" și "priza" se pot cumula în cazul în care sunt foarte apropiate, având prioritate secțiunea "priza".

Pentru lacurile naturale se stabilește o singura secțiune, respectiv "mijloc lac", pe profilul "suprafața", cu excepția lacurilor cu suprafețe și/sau adancimi mari, unde se stabilesc și alte secțiuni/profile în funcție de particularitățile lacului. Pentru lacurile greu accesibile, secțiunile se stabilesc în funcție de posibilitățile de prelevare.

b) În coloana nr. 4 se scriu tipurile de program de monitorizare în mod asemănător cu prevederile art. 2 litera b).

c) În coloanele 5-8 se completează mediile de investigare: A - apa, S - sedimente, B - biota, precum și elementele de calitate de monitorizare, ținând cont de categoriile de risc pentru fiecare mediu de investigare, și anume:

1. elemente de calitate fizico-chimice și specifice: identic cu elemente de calitate de investigare pentru râuri, cu excepția parametrului "turbiditate" care se înlocuiește cu parametrul "transparenta"; elementele de calitate specifice pentru lacuri respecta relevanta stabilită de tabelul nr. 7;

2. elemente de calitate bacteriologice: identic cu elemente de calitate de investigare pentru râuri;

3. elemente de calitate biologice:

- fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista și număr specii, densitate, biomasa, clorofila "a";

- microfitobentos (mFB) componenta taxonomica - lista și număr specii, densitate;

- macrofite (MF) - componenta taxonomica - lista și număr specii, densitate;

- zoobentos (ZB) - componenta taxonomica - lista și număr specii, densitate, diversitate, specii sensibile la impact antropic;

- fauna piscicolă (P) - componenta taxonomica - lista și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe varste;

- > ZPL (zooplancton) - furnizează informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale;

4. elemente de calitate ecotoxicologice: în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin. (1) litera e);

5. Elemente hidromorfologice:

- regimul hidrologic: cantitatea și dinamica curgerii apei, timpul de retenție, legătură cu corpurile de apa subterana;

- condiții morfologice: variatia adancimii lacurilor, cantitatea, structura și substratul patului lacului, structura țărmului lacului.

(2) Frecventa de monitorizare pentru fiecare grupa de elemente de calitate de monitorizat este prezentată în conformitate cu frecventele prevăzute în tabel nr. 8. În caz de aparitie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluarilor accidentale, frecventa se mărește până la dispariția acestor fenomene.

În cazul poluantilor de tip SP-MG, SP-MO, AP se realizează cel puțin o dată analiza completa numai într-o secțiune care este de regula secțiunea "priza lac" - dacă are folosință de alimentare cu apa pentru potabilizare - sau secțiunea "mijloc" - o proba compozita în zona fotica, analiza la care se identifica substantele prioritare/prioritar periculoase, substantele din lista I și II relevante pentru fiecare lac monitorizat. Substantele de tip SP-MG, SP-MO, AP se considera relevante pentru un lac dacă valoarea concentratiei constatate este de 80% din valoarea standardului de calitate. Standardele de calitate sunt prevăzute în

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005

pentru lista I, lista II și lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase, precum și în Normativul privind clasificarea calității apelor de suprafața în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa pentru alte substanțe decât cele din

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 . După identificarea elementelor de calitate SP-MG și SP-MO relevante pentru fiecare lac, frecventa de monitorizare a acestora este lunară, în conformitate cu prevederile

Legii Apelor nr. 107/1996

cu modificările și completările ulterioare.

(3) Sedimentele se monitorizează în lacurile naturale sau de acumulare numai în secțiunea "mijloc lac", atât pentru lacurile de acumulare, cat și pentru cele naturale, cu frecventa de o dată pe an. Pentru probele de sedimente se monitorizează: MG - metale grele din lista II și din lista de substanțe prioritare/prioritar periculoase din

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 , SP-MO - micropoluanti organici relevanti pentru sedimente - antracen, difenileteri bromurați, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin.

Articolul 7

Monitorizarea sub-sistemului "ape tranzitorii"

(1) Apele tranzitorii sunt reprezentate de toate apele localizate în vecinătatea zonei costiere, unde exista un contact și un amestec între apele dulci care curg dinspre continent și apele marine sarate și pot fi reprezentate de: estuare, delte, lagune, golfuri, porturi și canale artificiale unde exista un amestec între apele dulci și apele marine; ecosistemul acestor tipuri de medii acvatice joaca un rol important în reducerea incarcarilor de poluanti transportați de râuri și respectiv, în protecția mediului marin.

(2) Apele tranzitorii sunt caracterizate de: variatii ale salinitatii, variatii termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical în special sub acțiunea vantului, structura laminara a masei apei, aport continuu cu materiale detritice organice și anorganice, o creștere rapida a zonei de sedimentare în comparatie cu adâncimea redusă a apei, prezenta sedimentelor fine, prezenta abundenta a materiilor organice, concentratii mari de nutrienti care sunt rapid reciclati, tendinte de schimbare rapida a mediului, biota variabila, zonare orizontala și verticala a biotei.

(3) Monitorizarea apelor tranzitorii necesita o faza preliminară pentru delimitarea lor fizica, în special pentru estuare și delte, comparativ cu tipurile reprezentate de golfuri și lagune.

(4) Sunt identificate 3 tipuri de ape tranzitorii, respectiv:

- ape tranzitorii fluviale;

- ape tranzitorii lacustre;

- ape tranzitorii marine.

(5) Pentru fiecare dintre aceste tipuri de apa tranzitorie, informațiile referitoare la secțiuni, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate și parametrii de monitoring, frecventa de monitoring se prezintă diferențiat, datorită particularitatilor și elementelor caracteristice fiecărui tip de apa tranzitorie. Toate corpurile de apa tranzitorie sunt reprezentate de corpuri de apa la risc/posibil la risc, pentru care trebuie să existe cel puțin o secțiune reprezentativa de monitoring.

(6) Informațiile referitoare la apele tranzitorii fluviale, lacustre și marine se vor completa în tabelele nr. 9-11 pentru mediul acvatic și biota. În primele trei coloane se completează numele cursului de apa/lacului, numele secțiunii/profilul și corpul de apa/corpurile de apa care sunt caracterizate de acea secțiune. În a patra coloana se menționează tipurile de programe de monitorizare. Tipurile programelor de monitorizare sunt în concordanta cu cerințele

Legii Apelor nr. 107/1996

cu modificările și completările ulterioare.

(7) Datorită faptului ca apele tranzitorii sunt corpuri de apa la risc/posibil la risc, nu se pot identifica în prezent secțiuni de referința și se aplică programul "cea mai buna secțiune disponibilă" (CBSD); acest program se aplică în general pentru corpurile cu o singura categorie de risc. Acolo unde nu se pot identifica secțiuni pentru corpurile de apa cu o singura categorie de risc, se selecteaza secțiuni pentru corpurile de apa cu mai multe categorii de risc.

(8) Programul de monitoring pentru moluste*) (M) se referă la zonele pretabile pentru creșterea și dezvoltarea molustelor, elementele fizico-chimice și frecventele de monitorizare fiind cele prevăzute de

Hotărârea Guvernului nr. 201/2002

pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste. Pentru corpurile de apa unde parametrii s-au încadrat în obiectivele de calitate, programul de monitorizare se realizează cu frecventa de supraveghere. Pentru corpurile de apa care necesita protecție și imbunatatire a calității pentru creșterea și exploatarea molustelor, frecventa de monitorizare este cea prevăzută în

Hotărârea Guvernului nr. 201/2002 . Programul pentru protecție habitate și specii (HS) se aplică în zonele protejate, unde se monitorizează parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna și/sau flora protejata. Programul pentru convenții internaționale (CI) monitorizează acele secțiuni și acei parametrii prevăzuți în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte, cu frecventa stabilită în acestea. În cazul în care o secțiune de monitoring servește mai multor tipuri de programe de monitoring, de tip S, O, CBSD, IC, M, HS, se monitorizează toți parametrii ceruti de fiecare program, alegând frecventa cea mai ridicată pentru parametrul respectiv.

---------

(9) Elementele de calitate de investigare pentru ape tranzitorii, indiferent de categoriile de risc, sunt:

a) elemente de calitate fizico-chimice și specifice:

- G - generale - temperatura, conductivitate, adancime Secchi, turbiditate, culoare;

- SO - substanțe organice - oxigen dizolvat;

- N - nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total;

- SP-MG - metale grele din lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase din

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 ;

- SP-MO - micropoluanti organici din

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 ;

- AP - poluantii din lista I și II din

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 , precum și alți poluanti specifici bazinului hidrografic în funcție de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic;

b) elemente de calitate biologice:

- fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista și număr specii, densitate, index saprob, biomasa - numai în caz de eutrofizare;

- angiosperme - componenta taxonomica - abundenta, diversitate;

- macroalge - componenta taxonomica - abundenta, diversitate;

- > fauna piscicolă (P) - componenta taxonomica - lista și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe varste;

- > fauna nevertebrata - prezenta, abundenta, diversitate;

c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se executa în secțiunile de imbaiere, în secțiunile care asigura calitatea apei pentru viața molustelor, în secțiunile rețelei trans-naționale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenției Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunarea (ICPDR) și în alte secțiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul convențiilor și acordurilor bilaterale și internaționale;

d) elemente de calitate ecotoxicologice: în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin. (1) litera e).

e) elemente hidromorfologice:

- condiții morfologice: variatia adancimii, cantitatea, structura și substratul patului, structura zonei de influența a mareei;

- regimul mareei: debitul de apa dulce, expunerea la valuri;

(10) Frecventa de monitorizare este: la 3 ani pentru elemente de calitate biologice, cu excepția fitoplanctonului - a cărui frecventa de monitorizare este bianuala, trimestriala pentru elemente de calitate fizico-chimice, trimestriala pentru elemente de calitate specifice în apa și biota, bilunara la secțiunile de imbaiere dacă exista, bianuala la secțiunile care asigura calitatea apei pentru viața molustelor.

(11) a) Pentru apele tranzitorii fluviale, la mediul de investigare "apa", selectarea substanțelor de tip SP-MG, SP-MO, AP relevante pentru a fi monitorizate se face în urma unei analize complete de screening; după identificarea elementelor SP-MG și SP-MO relevante pentru fiecare secțiune, frecventa de monitorizare a acestora este lunară.

b) Pentru mediul de investigare "biota" se monitorizează elementele de calitate:

- biologice: FPL (fitoplancton)- componenta taxonomica - lista și nr. specii, densitate, index saprob, biomasa - se calculează numai în caz de eutrofizare; MA - macroalge - componenta taxonomica - lista și nr. specii, densitate; A - angiosperme - componenta taxonomica - lista și nr. specii, densitate; ZB - zoobentos - componenta taxonomica - lista și nr. specii, densitate, index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate, specii sensibile la impact antropic; P - fauna piscicolă - componenta taxonomica - lista și nr. specii, densitate;

- ZPL - zooplancton pentru furnizarea de informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale;

- bacteriologice*): coliformi fecali - în carnea molustelor și lichidul intervalvar.

- ecotoxicologice: MG - metale grele, SP-MO - micropoluanti organici din

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 , relevanti pentru biota - antracen, difenileteri bromurați, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, AP*) - substanțe organohalogenate, substanțe care afectează gustul molustelor prin examinarea molustelor prin degustare, saxitoxina - analizele se executa din carnea molustelor. Analizele de ecotoxicologie se efectuează numai în secțiunile unde analizele dovedesc prezenta în apa și/sau în sedimente fie a metalelor grele, fie a micropoluantilor organici - substanțe prioritare/prioritar periculoase, în concentratii ce depășesc standardele de mediu, prevăzute în

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 .

--------

d) Pentru mediul de investigare "sedimente" monitorizarea se face numai în secțiunile TNMN, elementele de calitate și frecventa fiind cele stabilite pentru TNMN.

În tabele se prezintă frecventa de monitorizare pentru fiecare grupa de elemente de monitorizat, în conformitate cu modelul prevăzut în tabelul nr. 12.

În cazul substanțelor de tip SP-MG, SP-MO, AP se va realiza cel puțin o dată o analiza completa, când se vor identifica substantele prioritare/prioritar periculoase și substantele din lista I și II relevante pentru fiecare secțiune, în scopul realizării inventarului inițial al resurselor de apa afectate sau posibil afectate de poluarea cu asemenea substanțe. Substantele de tip SP-MG, SP-MO, AP pot fi considerate relevante în resursele de apa, pentru o secțiune, dacă valoarea concentratiei constatate în acea secțiune este de 80% din valoarea standardului de calitate, prevăzute în

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 , precum și pentru clasa II de calitate din Normativul privind clasificarea calității apelor de suprafața în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa.

(12) Pentru ape tranzitorii lacustre, monitorizarea respecta prevederile art. 7, alin. (9)-(11); completarea se realizează conform modelului din tabelul nr. 13.

(13) Pentru ape tranzitorii marine, monitorizarea respecta prevederile pentru sub-sistemul "ape costiere" și se realizează conform modelului din tabelul nr. 14.

Articolul 8

Monitorizarea sub sistemului "ape costiere"

(1) Apele costiere, similar apelor tranzitorii, sunt caracterizate de: variatii ale salinitatii, variatii termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical în special sub acțiunea vantului, structura laminara a masei apei, un aport continuu cu materiale detritice organice și anorganice, o creștere rapida a zonei de sedimentare în comparatie cu adâncimea redusă a apei, prezenta sedimentelor fine, prezenta abundenta a materiilor organice, concentratii mari de nutrienti care sunt rapid reciclati, tendinte de schimbare rapida a mediului, biota variabila, zonare orizontala și verticala a biotei.

(2) Monitoringul cantitativ al subsistemului apelor costiere este definit în funcție de variatia platformei continentale; în acest scop se stabilesc profile reprezentative perpendiculare pe țărm și se aleg pe fiecare profil, verticale unde se efectuează programul de observații și măsurători.

(3) Informațiile referitoare la secțiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente și elemente de calitate de monitoring, frecventa de monitorizare pentru subsistemul ape tranzitorii se completează conform modelelor din tabelele nr. 15-17 în mod asemănător cu modalitatea de completare prevăzută pentru apele tranzitorii.

(4) Elementele de calitate de investigare pentru ape costiere, indiferent de categoriile de risc, sunt:

a) elemente de calitate fizico-chimice și specifice:

- G - generale - temperatura, conductivitate, adancime Secchi, turbiditate, culoare;

- SO - substanțe organice - oxigen dizolvat;

- N-nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total;

- SP-MG - metale grele din lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase din

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 ;

- SP-MO - micropoluanti organici din

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 ;

- AP - poluantii din lista I și II din

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 , precum și alți poluanti specifici bazinului hidrografic în funcție de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic;

b) elemente de calitate biologice:

- fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista și număr specii, densitate, index saprob, biomasa - numai în caz de eutrofizare;

- > fitobentos (FB) - componenta taxonomica - lista și număr specii, densitate, index saprob;

- > zoobentos (ZB) - componenta taxonomica - lista și număr specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic;

c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se executa în secțiunile de imbaiere, în secțiunile care asigura calitatea apei pentru viața pestilor, în secțiunile rețelei trans-naționale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenției Internaționale pentru Protecția Dunării și din cadrul Convenției Internaționale pentru Protecția Marii Negre, în alte secțiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul programelor, convențiilor și acordurilor bilaterale sau internaționale;

d) elemente hidromorfologice:

- condiții morfologice, variatia adancimii, cantitatea, structura și substratul patului de coasta, structura zonei de influența a mareei;

- regimul mareei: direcția curentilor dominanti, expunerea la valuri;

(5) Monitorizarea apelor costiere se face:

- la țărm pentru starea ecologica și stare chimica;

- la 1 mila marina pentru starea ecologica și starea chimica;

- la 12 mile marine pentru starea chimica.

Monitorizarea pentru programul "Steagul Albastru" (SA) include acele secțiuni și acele elemente prevăzute în cadrul programului, cu frecventa stabilită iar monitorizarea pentru programul de imbaiere (PI) vizează secțiunile din zonele naturale de imbaiere, elementele și frecventele fiind cele prevăzute în

Hotărârea Guvernului nr. 459/2002

privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere, respectiv: SP-MG de tip As, Cd, Cr^+6, Pb, Hg; SP-MO de tip pesticide; AP includ cianuri, uleiuri minerale, substanțe tensioactive reactionand la albastru de metil, fenoli, reziduuri gudron și materiale plutitoare; elemente de bacteriologie de tip coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella, virusi gastrointestinali.

(6) Monitorizarea biotei se realizează în mod asemănător cu monitorizarea biotei apelor tranzitorii iar monitorizarea sedimentelor se realizează o dată pe an pentru elementele de calitate specifice.

Articolul 9

Monitorizarea sub-sistemului "ape subterane"

(1) Monitorizarea sub-sistemului "ape subterane" se efectuează în cadrul rețelei naționale de foraje hidrogeologice, realizandu-se atât monitoringul cantitativ, cat și cel calitativ, în scopul cunoașterii și controlului stării cantitative și chimice a corpurilor de ape subterane.

(2) Informațiile referitoare la rețeaua de monitoring, elementele și elemente de calitate de monitoring, frecventa de monitorizare și aspectele privind prelevarea probelor pentru subsistemul ape subterane se înscriu în tabelul nr. 18, în conformitate cu prevederile prezentului manual, astfel:

a) În coloana nr. 1 se completează indicativul și denumirea secțiunii de monitorizare - foraj sau izvor, astfel încât aceasta să poată fi identificata pe planurile de situație și în bazele de date existente la sediul autorităților de gospodărire a apelor și la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor - Laboratorul de Ape Subterane.

b) În coloana nr. 2 se completează codul și denumirea corpului de apa subterana care este monitorizat cu ajutorul forajului respectiv, iar în cazul în care corpul de apa subterana a fost identificat ca fiind la risc, aceasta se va menționa prin marcarea cu litera "r". Pentru fiecare corp de apa subterana în regim de curgere natural sau cvasi-natural și fără influente antropice semnificative este necesar minimum un foraj sau un izvor, pozitionat în zona de descărcare a corpului de apa subterana, astfel încât calitatea apei prelevate să fie reprezentativa pentru starea chimica a corpului de apa subterana.

Pentru celelalte corpuri de apa subterana numărul de secțiuni va fi mai mare, depinzand de caracteristicile corpului și de presiunile antropice identificate, fiind necesare minimum 3 puțuri sau izvoare reprezentative ca secțiuni de monitorizare.

c) În coloana nr. 3 se completează tipul programului și frecventa de monitorizare specifice secțiunii respective, și anume:

I. Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea generală a fiecărui corp de apa subterana, furnizand informații asupra stării cantitative și asupra stării calitative.

I.1. În vederea verificării stării cantitative, și anume a comparării pe termen lung a prelevarilor medii anuale din corpul de apa subterana respectiv cu resursele de ape subterane disponibile ale acelui corp, se vor efectua o dată la 6 ani, în toate forajele rețelei hidrogeologice naționale, pompari experimentale în trei trepte, inclusiv determinarea debitelor specifice, cu ocazia efectuării pomparilor pentru desnisipare; În cadrul programului de supraveghere minimala anuală, nivelurile apelor subterane vor fi măsurate cu următoarele frecvente:

- o dată la 15 zile în forajele care monitorizează corpurile de apa subterana de medie adancime;

- o dată la 3 zile, o dată la 6 zile sau o dată la 15 zile - în funcție de regimul de variatie a nivelurilor, specific corpului de apa subterana respectiv - în forajele care monitorizează corpurile de apa subterana freatice;

- pentru izvoarele incluse în rețeaua hidrogeologica naționala, se vor face măsurători de debit o dată pe luna.

I.2. În vederea stabilirii și verificării generale coerente a stării calitative a corpurilor de apa subterana alocate fiecărui district hidrografic, precum și a detectarii prezentei tendințelor de creștere pe termen lung a concentratiilor în anumiti poluanti, se efectuează, o dată la 6 ani, la începutul implementarii fiecărui plan de măsuri, în toate forajele de monitoring al calității apelor subterane, câte o analiza fizico-chimica completa, cuprinzând elemente de calitate fizico-chimice prevăzute în tabelul nr. 20, col. 2. Tot în cadrul monitoringului de supraveghere, se face o urmărire minimala a stării chimice a tuturor corpurilor de apa subterana, în forajele stabilite ca reprezentative pentru aceste corpuri, prin analiza celor mai importante elemente de calitate fizico-chimice, prevăzute în tabelul nr. 1, col. 1. Frecventa acestor analize este anuală pentru corpurile de apa subterana sub presiune și bianuala primavara și toamna - pentru corpurile de apa subterana freatice. Probele de apa subterana vor fi prelevate în campanii de teren desfășurate pe perioade cat mai scurte, în cadrul unui district hidrografic. Probele pentru analize complete recoltate o dată la 6 ani vor fi prelevate la sfârșitul operațiunii de pompare pentru desnisipare a forajului respectiv. Probele recoltate în cadrul programului de supraveghere minimala vor fi prelevate de asemenea prin pompare, după extragerea din forajul respectiv a unui volum de apa cel puțin egal cu triplul volumului forajului. Acolo unde prelevarea probelor prin pompare nu a fost posibila, acest lucru va fi menționat la rubrica de observații - coloana nr. 15, arătându-se motivul și urmărindu-se ca pentru fiecare corp de apa subterana să se preleveze prin pompare probele din minimum 3 foraje.

II. Programul de monitoring operational (O) - trebuie realizat pentru toate corpurile de apa subterana transfrontiere, precum și pentru toate acele corpuri de apa subterana care, pe baza presiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca fiind la risc. Monitoringul operational are ca scop urmărirea stării calitative și cantitative a corpurilor de apa subterana transfrontiere și a celor ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu, precum și evaluarea oricăror schimbări în starea acestor corpuri, schimbări datorate aplicării programului de măsuri. Monitoringul operational trebuie directionat pe cauzele care determina riscul identificat pentru corpurile de apa subterana, și anume:

II.1. În cazul riscului cantitativ, trebuie efectuate măsurători de nivel, cu frecventa o dată la 3 zile, în forajele rețelei hidrogeologice naționale aflate în proximitatea principalelor captări care exploatează corpul de apa subterana aflat la risc.

II.2. În cazul riscului calitativ, trebuie efectuate analize fizico-chimice în forajele situate în aval pe direcția apelor subterane față de poluatorii care generează acest risc, mai ales poluatorii aflați sub incidența

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 152/2005

privind prevenirea și controlul integrat al poluarii, dar și depozitele de deșeuri de orice fel, unitățile care transporta prin conducte, manipuleaza sau depozitează substanțe periculoase și prioritar periculoase, schele de extracție petroliera, zone urbane. Elemente de calitate fizico-chimice analizate vor fi stabilite pentru fiecare unitate poluatoare urmărită, de către specialiștii Direcției de Ape din bazinul hidrografic respectiv, în funcție de substantele utilizate în procesul tehnologic al unității respective și de rezultatele monitoringului de supraveghere. Frecventa analizelor depinde de caracteristicile corpului de apa subterana și de amploarea riscului, fiind de minimum 1 analiza/an, în medie de 4 analize/an și de maximum o dată/luna, în cazul în care a fost identificat un trend ascendent în concentrația unui anumit poluant.

III. Programul de monitorizare a zonelor protejate pentru apele subterane, respectiv:

III.1. - corpurile de apa subterana utilizate pentru captarea apei pentru potabilizare (P) - pentru probele prelevate din forajele stabilite pentru derularea acestui program se va efectua analiza tuturor elementelor de calitate fizico-chimice și microbiologice prevăzute în

Legea nr. 458/2002

privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare.

III.2. - zonele vulnerabile la nitrati proveniți din surse agricole (ZV) programul de monitoring se derulează cu frecventa de 2 analize chimice/an, prin care se determina toate formele de azot, în conformitate cu reglementările în vigoare privind protecția apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniți din surse agricole.

III.3. - corpurile de apa subterana pentru care exista ecosisteme terestre și acvatice direct dependente (HS) - în forajele și izvoarele situate pe aceste corpuri, în zonele de dezvoltare a ecosistemelor direct dependente, se va efectua în primul rând monitoringul cantitativ și calitativ de supraveghere și numai dacă rezultatele acestora indica riscuri de natura sa afecteze ecosistemele dependente, atunci se va stabili un program de monitoring special, mai detaliat.

IV. Programul pentru convenții internaționale (CI) - va monitoriza acele secțiuni și acele elemente de calitate prevăzute în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte, cu frecventa stabilită în acestea.

d) În coloanele (4)-(14) sunt indicate sintetic elementele monitorizate, și anume cele cantitative și cele calitative, după cum urmează:

1. Elemente cantitative monitorizate sunt: H - nivelul (pentru foraje) și Q - debitul pentru izvoare.

2. Elemente de calitate chimice și fizico-chimice se grupează în următoarele categorii:

- G - generale - conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate;

- SO - substanțe organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn;

- N-nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, ortofosfati;

- SP-MG - metalele grele din lista II și metalele din lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase în conformitate cu

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 ;

- SP-MO - micropoluanti organici prevăzuți în

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 ;

- AP - alte elemente de calitate selectate pe baza utilizarilor apei subterane, precum și pe baza presiunilor antropice identificate, în urma corelării cu sursele de poluare punctiforma, sursele difuze și modul de utilizare a terenului, având în vedere riscul de a nu atinge cerințele prevăzute în

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 .

Elemente de calitate bacteriologica monitorizate sunt:

- CT - coliformi totali,

- CF - coliformi fecali,

- SF - streptococi fecali.

(3) Prevederile alin. (2) se vor modifica și completa pentru armonizarea cu prevederile europene specifice, odată cu aprobarea de către Comisia Europeană a Ghidului de monitorizare a apelor subterane.

(4) Anexa cuprinzând secțiunile de monitoring integrat pe districte de bazin hidrografic ale prezentului manual se pot modifica anual în funcție de rezultatele obținute din activitatea de monitoring integrat în anul precedent, de presiunile antropice nou apărute, precum și de cerințele Comisiei Europene și se aproba prin ordin al ministrului mediului și gospodăririi apelor.

Articolul 10

Articolul 11

Monitorizarea sub-sistemului "ape uzate"

(1) În cazul apelor uzate, se monitorizează indicatorii fizico-chimici din autorizațiile de gospodărire a apelor, care se stabilesc în conformitate cu

Hotărârea Guvernului nr. 188/2002

cu modificările și completările ulteri]oare și

Hotărârea Guvernului nr. 351/2005

pentru substantele periculoase din Lista I și Lista II și lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase. Frecventa de monitorizare va fi cea stabilită în autorizațiile de gospodărirea apelor, corelata cu frecventa reglementată în NTPA-011 din

Hotărârea Guvernului nr. 188/2002

cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pentru determinarea poluantilor relevanti se va face analiza de audit și de identificare și stabilire a prezentei substanțelor, numita "screening" în conformitate cu precizările făcute pentru subsistemul râuri. În cazul în care analiza de screening realizată într-o secțiune pe un corp de apa, releva prezenta acestor substanțe relevante în resursa, se începe monitorizarea acelor poluanti relevanti și în apele uzate evacuate de la utilizatorii de apa. Indicatorii și poluantii relevanti se vor verifica cu parametrii minimi reprezentativi fiecărei unități economice/proces de producție în conformitate cu criteriile din Anexa nr. 1^B.

(3) Elementele microbiologice monitorizate în apele uzate sunt: coliformi totali, coliformi fecali și streptococi fecali.

(4) Analizele vor fi efectuate de către/prin grija utilizatorilor de apa. Laboratoarele Administrației Naționale "Apele Române" vor efectua analize de control precum și analize pentru urmărirea realizării prevederilor "abonamentului" de utilizare a resursei de apa.

Articolul 12

Articolul 13

Evaluarea stării de calitate pe 5 clase se realizează în conformitate cu prevederile Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafața în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa; prezentarea rezultatelor și clasificarea stării ecologice va fi în concordanta cu datele din tabelul anexat mai jos:

Clasa de calitate

Stare ecologica/culoare

I

Foarte buna/albastru

II

Buna/verde

III

Moderata/galben

IV

Slabă/portocaliu

V

Proasta/roșu

Articolul 14

Articolul 15

Metodele standard de analiza minim recomandate și metodologiile utilizate sunt cele prevăzute de normativele în vigoare, respectiv:

a) Pentru efectuarea analizelor fizico-chimice laboratoarele trebuie să se asigure ca utilizează cea mai recenta editie a standardului în vigoare corespunzătoare aparaturii existente. Laboratorul poate să utilizeze metodele publicate în standardele naționale, regionale sau internaționale. Lista de metode standard de analiza minim a fi respectate este prevăzută în tabelul nr. 20.

În cazul imposibilității obiective a utilizării unei metode standard de analiza prevăzută în tabelul nr. 20, laboratorul trebuie să valideze metodele nestandardizate, metodele standardizate utilizate în afară domeniului lor de aplicare sau modificările pe care le fac metodelor standardizate.

b) Pentru efectuarea analizelor biologice laboratoarele trebuie să utilizeze, până la apariția unor noi metodologii:

- Îndrumarul Metodologic pentru Urmărirea Evoluției Calității Apelor prin Intermediul Analizelor Biologice: ICIM - Editia 1984;

- Îndrumări Metodologice pentru Supravegherea Evoluției Trofice a Lacurilor de Acumulare și Lacurilor Naturale - ICIM - 1995.

Articolul 16

Articolul 17

Metodologia de analiza a fitobentosului conține aspecte privind recoltarea, conservarea și transportul, identificarea și numărarea, metoda de calcul, este prevăzută în Anexa nr. 1^D.
Tabel nr. 1
Subsistemul râuri - frecvente anuale pentru mediile de investigare apa, materii în suspensie și sedimente (numai în cazul TNMN)
*Font 8*
┌────┬─────────┬──────┬───────┬──────────────────────────────────────────────────────────────-┐
│
│
│
│
│
Mediul de investigare
│
│
│
│
│
├────────────────────────────────┬──────────────────────────────┤
│
│
│
│
│
APA
│MATERII în
SEDIMENTE│
│
│
│Corpul│
Tip
│
│SUSPENSIE
│
│Raul│Secțiunea│de apa│program├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│
│
│
│
│Fizico-chimice
Bacteriologice│Fizico-chimice
Fizico-chimice│
│
│
│
│
├──────────────┬─────────────────┼──────┬───────────────┬───────┤
│
│
│
│
│G
SO
│N
SP-
SP-
AP M│
MG
│N
MG
│ SP-MO │
│
│
│
│
│
│
MG
MO
│
│(Nt, Pt)
│
│
├────┼─────────┼──────┼───────┼──────────────┼─────────────────┼──────┼───────────────┼───────┤
└────┴─────────┴──────┴───────┴──────────────┴─────────────────┴──────┴───────────────┴──────-┘
Tabel nr. 2
Subsistemul râuri - frecvente anuale pentru mediile de investigare biota
┌────┬─────────┬─────────────┬───────────┬────────────────────────────────────-┐
│
│
│
│
│
Mediul de investigare
│
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────┤
│
│
│
│
│
BIOTA
│
│Raul│Secțiunea│Corpul de apa│Tip program├─────────────────────┬───────────────┤
│
│
│
│
│
Biologice
│Ecotoxicologice│
│
│
│
│
├─────┬────┬───┬───┬──┼───────────────┤
│
│
│
│
│ FPL │mFB │MF │ZB │P │ MG
SP-MO
│
├────┼─────────┼─────────────┼───────────┼─────┼────┼───┼───┼──┼───────────────┤
├────┼─────────┼─────────────┼───────────┼─────┼────┼───┼───┼──┼───────────────┤
└────┴─────────┴─────────────┴───────────┴─────┴────┴───┴───┴──┴──────────────-┘
Tabel nr. 3
Subsistemul râuri - frecvente de monitorizare corespunzătoare diferitelor programe
*Font 7*
Mediu de
investigare
Elemente
Parametrii
S
nr./an
O
nr./an
I*1)
nr./an
R*2)
nr./an
CBSD*2)
IC
nr./an nr./an
P*3)
nr./an
ZV
IH*4)
nr./an
nr./an
HS5)
CI*6)
nr./an nr./an
CAPM*7)
nr./an
A
Fizico-chimice
G
4
12
12
12
3
4-12
-
4
12-pH*)
SO
4
12
12
12
3
4-12
-
4[CBO(5]**)
N
4
12
12
12
3
4-12
min. 12
12 - amoniac
-
4 - Pt, nitriti,
nitrati
amoniu
SP-MG
12
12
12
12
2
4-12
-
-
SP-MO
12
12
-
12
1
4-12
-
-
AP
4
12
12
12
-
4-12
-
12 - zinc total,
hidrocarburi***),
fenoli****) și
clor rezidual
4-cupru dizolvat
Bacteriologice
M
-
-
-
-
-
4-12
-
-
MS
Fizico-chimice
MG
4
12
-
-
-
-
-
-
N(Nt, Pt)
4
12
-
-
-
-
-
-
S
Fizico-chimice
MG
1
1
-
-
-
-
-
-
SP-MO
1
1
-
-
-
-
-
-
B
Biologice
FPL
2
4
4
4
3
-
-
-
2
mFB
2
3
3
3
3
-
-
-
2
MF
1 -
inventariere
1/3 ani
1
1
1
1
-
-
-
1
ZB
2
3
3
3
3
-
-
-
2
P
1 -
inventariere
1/3 ani
1
1
1
1
-
-
-
1
Ecotoxicologice
MG
-
1
-
-
-
-
-
-
SP-MO
-
1
-
-
-
-
-
-
*1) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operational și este în funcție de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apa analizat;
*2) - pentru programele R, CBSD: secțiunile situate în zone montane, frecventa în timpul iernii poate fi redusă în funcție de posibilitățile de acces;
*3) - pentru programul P: 4/an pentru < 10.000 locuitori, 8/an pentru 10.000 - 30.000 locuitori și 12/an pentru 30.000 locuitori;
*4) - pentru programul IH: *) - pentru temperatura - măsurători saptamanale amonte și aval descărcări termale; **) - pentru oxigen dizolvat - minimum 1 proba reprezentativa, în cond. carac. de conținut redus de oxigen din ziua prelevarii probei, iar acolo unde exista variatii zilnice mari trebuie prelevate minimum 2 probe; ***) - vizual și organoleptic; ****) - organoleptic;
*5) pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiționeaza dezvoltarea faunei și/sau florei protejate cu frecventa specifică monitoringului de supraveghere sau operational în funcție de starea corpului de apa;
*6) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecventa stabilită elemente de calitate prevăzute în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte
*7) - pentru programul CAPM: în cazul secțiunilor noi de monitoring se face o analiza completa pentru elementele fizico-chimice (fără SP-MO).
Tabel nr. 4
A. Substanțe prioritare de monitorizat în râuri în funcție de situația elementelor biologice de răspuns
Substanța prioritara/prioritar
periculoasa
Fitoplancton
Macrofite
Fitobentos
Zoobentos
1. alaclor
x
x
x
2. antracen*)
x
x
x
3. atrazin*)
x
x
x
x
4. benzen
x
x
5. difenileteri bromurați*)
x
x
6. cadmiu și compuși
x
x
x
x
7. cloralcani C10-13
8. clorfenvinfos
x
x
9. clorpirifos*)
x
x
x
10. 1,2-dicloretan
x
x
11. diclormetan
x
x
12. 2-etilhexil-diftalat*)
x
x
13. diuron
x
x
x
14. endosulfan (alfa)*)
x
x
15. hexaclorbenzen
x
x
16. hexaclorbutadiena
x
x
17. hexaclorciclohexan(gama)
x
18. isoproturon
x
x
x
x
19. plumb și compuși*)
x
x
20. mercur și compuși
x
x
21. naftalina*)
x
x
22. nichel și compuși
x
23. nonil-fenoli
x
x
x
x
24. octil-fenoli*)
x
25. pentaclorbenzen
x
x
26. pentaclorfenol*)
x
x
x
27. hidrocarburi poliaromatice
benz-a-piren
x
x
benz-b-fluorantren
x
benz-g,h,i-perilen
x
benz-k-fluorantren
x
fluorantren
x
x
x
indeno-1,2,3-cd-piren
28. simazin
x
x
x
x
29. compuși tributilstanici
x
x
x
30. triclorbenzeni*)
x
x
31. triclormetan
x
x
32. trifluralin*)
x
x
x
---------
Subsistemul lacuri - frecvente anuale pentru mediile de investigare apa și sedimente
*Font 9*
┌────────────────┬──────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────-┐
│
│
│
Mediul de investigare
│
│
│
│
Tip
──────────────────────────────────────────────┬──────────────┤
│
Secțiunea/│Corpul│program
APA
│
SEDIMENTE
│
│Lacul
profil
│de apa│
───────────────────────────────┬──────────────┼──────────────┤
│
│
│
Fizico-chimice
│Bacteriologice│Fizico-chimice│
│
│
├──────────────────┬───────┬───────┬────┼─────┬────────┼──────────────┤
│
│
│
G
SO
N
│ SP-MG │ SP-MO │ AP │
M
│
MG
│
SP-MO
│
├────────────────┼──────┼──────────────────┼───────┼───────┼────┼─────┼────────┼──────────────┤
├────────────────┼──────┼──────────────────┼───────┼───────┼────┼─────┼────────┼──────────────┤
└────────────────┴──────┴──────────────────┴───────┴───────┴────┴─────┴────────┴──────────────┘
Tabel nr. 6
Subsistemul lacuri - frecvente anuale pentru mediul de investigare biota
┌─────┬──────────┬───────────────────┬────────────────────────────────────────-┐
│
│
│
│
Mediul de investigare
│
│
│
│
├─────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│
BIOTA
│
│Lacul│Secțiunea/│Corpul
Tip program├─────────────────────────┬───────────────┤
│
│
profil
│de apa
│
Biologice
│Ecotoxicologice│
│
│
│
├─────┬─────┬─────────────┼─────────┬─────┤
│
│
│
│ FPL │ mFB │ MF
ZB
P │
MG
│SP-MO│
│
│
│
├─────┼─────┼─────────────┼─────────┼─────┤
│
│
│
│
│
│
│
│
│
└─────┴──────────┴───────────────────┴─────┴─────┴─────────────┴─────────┴────-┘
Tabel nr. 7
Indicatori fizico-chimici de monitorizat în lacuri în funcție de starea elementelor biologice
Indicatori fizico-chimici
Elemente biologice de răspuns afectate
nutrienti
abundenta fitoplancton-biomasa și clorofila "a"
nutrienti
Fitoplancton
nutrienti
Abundenta macrofite
nutrienti
Limita minima de creștere a macrofitelor
nutrienti
Pești
transparenta
abundenta fitoplancton-biomasa și clorofila "a"
transparenta
limita minima de creștere a macrofitelor
transparenta
macrofite
nutrienti și transparenta
abundenta macrofite
concentrație oxigen
pești
concentrație oxigen
compoziție nevertebrate bentonice
Tabel nr. 8
Subsistemul lacuri - frecvente de monitorizare corespunzătoare diferitelor tipuri de monitoring
*Font 7*
Mediu de
investigare
Elemente
Elemente de
S
calitate
nr./an
O*1)
nr./an
I*2)
nr./an
R*3)
nr./an
CBSD*3)
IC
nr./an nr./an
P*4)
nr./an
ZV
IH*5)
nr./an
nr./an
HS6)
nr./an
CI*7)
nr./an
CAPM*8)
nr./an
A
Fizico-chimice
G
4^0)
4
4
3
4-12
-
4
12-pH*)
SO
4
4^0)
4
4
3
4-12
-
4[CBO(5)]**)
N
4
4^0)
4
4
3
4-12
min. 12
12 - amoniac
-nitrati
4 - Pt, nitriti,
amoniu
SP-MG
12
12
4
4
-
4-12
-
12 - zinc total
4 - cupru dizolvat
SP-MO
12
12
-
4
-
4-12
-
-
AP
4
4^0)
4
4
-
4-12
-
12 - zinc total,
hidrocarburi***),
fenoli****) și clor
rezidual
4 - cupru dizolvat
Bacteriologice
M
-
-
-
-
-
4-12
-
-
S
Fizico-chimice
MG
1
1
-
-
-
-
-
-
SP-MO
1
1
-
-
-
-
-
-
B
Biologice
FPL
4
4
4
4
3
-
-
-
4
mFB
1
2
2
2
-
-
-
-
2
MF
1 -
inventariere
1/3 ani
1
1
1
-
-
-
-
1
ZB
1
1
2
2
-
-
-
-
2
P
1 -
inventariere
1/3 ani
1
1
1
-
-
-
-
Ecotoxicologice
MG
-
1
-
-
-
-
-
-
SP-MO
-
1
-
-
-
-
-
-
- Programul de monitoring de: supraveghere (S); monitoring operational (O); monitoring de investigare (I); referința (R); "cea mai buna secțiune disponibilă" (CBSD); intercalibrare (IC); potabilizare (P); monitorizare zone vulnerabile (ZV); monitoring pentru ihtiofauna (IH); protecție habitate și specii (HS); convenții internaționale (CI); programul CAPM;
*1) - pentru programul O: ^0) - frecventa de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariției fenomenelor de eutrofizare (mai - septembrie);
*2) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operational și este în funcție de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apa analizat;
*3) - pentru programele R, CBSD: secțiunile situate în zone montane, frecventa în timpul iernii poate fi redusă în funcție de posibilitățile de acces;
*4) - pentru programul P: 4/an pentru < 10.000 locuitori, 8/an pentru 10.000 - 30.000 locuitori și 12/an pentru 30.000 locuitori;
*5) - pentru programul IH: *) - pentru temperatura - măsurători saptamanale amonte și aval descărcări termale; **) - pentru oxigen dizolvat - minim 1 proba reprezentativa, în condiții caracterizate de conținut redus de oxigen din ziua prelevarii probei, iar acolo unde exista variatii zilnice mari trebuie prelevate minim 2 probe; ***) - vizual și organoleptic; ****) - organoleptic;
*6) pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiționeaza dezvoltarea faunei și/sau florei protejate cu frecventa specifică monitoringului de supraveghere sau operational în funcție de starea corpului de apa;
*7) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecventa stabilită elemente de calitate prevăzute în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte;
*8) - pentru programul CAPM: în cazul secțiunilor noi de monitoring se face o analiza completa pentru elementele fizico-chimice (fără SP-MO)
Tabel nr. 9
Subsistemul ape tranzitorii - frecvente anuale pentru mediile de investigare apa, materii în suspensie și sedimente
*Font 8*
┌───────────┬──────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────-┐
│
│
│
Mediul de investigare
│
│
│
├───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┤
│
│
│
APA
│
MATERIE în
SEDIMENTE
│
│
Ape
│
Corpul
Tip
│
│ SUSPENSIE*)
│
│tranzitorii│Secțiunea
de apa
Program├───────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│
│
│Fizico-chimice
Bacteriologice
│Fizico-chimice
Fizico-chimice│
│
│
├──────────────┬────────────────────┼─────┬──────────────┬───┬────────┤
│
│
│
G
SO
│N
SP-
SP-
AP
B*)│SP-MG│
N
SP- │SP-│
N
│
│
│
│
│
MG
MO
│
│(Nt, Pt)
MG
│MO │(Nt, Pt)│
├───────────┼──────────────────────────┼──────────────┼────────────────────┼─────┼──────────────┼───┼────────┤
│ Fluviale
│
│
│
│
│
│
│
│
├───────────┼──────────────────────────┼──────────────┼────────────────────┼─────┼──────────────┼───┼────────┤
│ Lacustre
│
│
│
│
│
│
│
│
└───────────┴──────────────────────────┴──────────────┴────────────────────┴─────┴──────────────┴───┴────────┘
---------
Subsistemul ape tranzitorii - frecvente anuale pentru mediul de investigare biota
┌──────────────────────┬──────┬───────┬──────────────────────────────────────────┐
│
│
│
│
Mediul de investigare - BIOTA
│
│
Ape
│Corpul│
Tip
├──────────────────────────┬───────────────┤
│tranzitorii
Secțiunea│de apa│program│Biologice și Bacteriologie│Ecotoxicologice│
│
│
│
├─────┬──────┬────┬───┬────┼─────┬──────┬──┤
│
│
│
│ FPL │MA
A │ ZB │ P │ B
│SP-MG│SP-MO │AP│
├──────────────────────┼──────┼───────┼─────┼──────┼────┼───┼────┼─────┼──────┼──┤
└──────────────────────┴──────┴───────┴─────┴──────┴────┴───┴────┴─────┴──────┴──┘
Tabel nr. 11
Subsistemul ape tranzitorii - elemente de calitate și frecvente de monitorizare
*Font 7*
Mediu
de
investigare
Elemente
Elemente
de
calitate
Frecventa minima conform
Frecventa
Legii Apelor
indicativa
nr. 310/2004
HG nr. 201/2002
HG nr. 351/2005
A*1)
Fizico-chimice
G*2)
4/an și nespecificata
12/an sau zilnic
(transparenta)
pentru stații
automate
4/an
12/an - salinitate
4/an - suspensii solide
-
SO*2)
4/an
12/an sau zilnic
pentru stații
automate
12/an*)
-
N*2)
4/an
12/an sau zilnic
pentru stații
automate
-
-
SP-MG*2)
12/an
nu se specifică
-
12/an**) (lista
I și II)
SP-MO2)
12/an
nu se specifică
-
12/an**) (lista
I și II)
AP*2)
nu se specifică
nu se specifică
4/an - hidrocarburi
(examinare vizuala)
12/an**)
(I și II)
Bacteriologie***)
B*2)
S*1)
Fizico-chimice
SP-MG*2)
nu se specifică
nu se specifică
-
nu se specifică
SP-MO*2'3)
nu se specifică
nu se specifică
-
nu se specifică
B*1)
Biologice
FPL*2)
2/an
4/an
-
-
MA*2)
1/3ani
4/an
-
-
A*2)
1/3ani
4/an
-
-
ZB*2)
1/3ani
4/an
-
-
P*2)
1/3ani
2/an
-
-
Bacteriologie
B*2)
-
-
4/an
Ecotoxicologice
SP-MG*2)
1/an - acolo unde apar
nu se specifică
în apa
2/an - Ag, As, Cd, Cr,
Cu, Hg, Ni, Pb, Zn
nu se specifică
(lista I)
SP-MO*2'3)
1/an - acolo unde apar
nu se specifică
în apa
-
nu se specifică
(lista I)
Fizico-chimice
AP
-
-
2/an - substanțe
organohalogenate (în
carnea molustelor);
substanțe care afectează
gustul molustelor
(examinarea molustelor
prin degustare) și
saxitoxina
*1) mediul de investigare: A - apa, S - sedimente, MS - materii în suspensie, B-biota;
*2) Elemente de calitate fizico-chimice: G - generale (temperatura, salinitate - conductivitate, transparenta - disc Secchi, turbiditate, culoare), SO - substanțe organice (oxigen dizolvat, saturatie, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO(5)), N-nutrienti (azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total), AP - alți poluanti specifici (ex: fier, mangan, cloruri, sulfati, cianuri, fluoruri, fenoli, detergenti anionionici activi, hidrocarburi petroliere, AOX, etc.), SP-MG - metale grele din
Hotărârea Guvernului nr. 351/2005
- substantele periculoase din Lista I și Lista II și lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase, SP-MO - micropoluanti organici din
Hotărârea Guvernului nr. 351/2005
- substantele periculoase din Lista I și Lista II și lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase; B - elemente de calitate bacteriologice: coliformi fecali - în carnea molustelor și lichidul intervalvar.
Elemente de calitate biologice: FPL (fitoplancton) - componenta taxonomica (lista și nr. specii), densitate (exp/l), index saprob, biomasa (mg/l) - cu excepția apelor tranzitorii fluviale unde se va calcula numai în caz de eutrofizare; MA (macroalge) - componenta taxonomica (lista și nr. specii), densitate (exp/mp); A (angiosperme)
- componenta taxonomica (lista și nr. specii), densitate (exp/mp); ZB (zoobentos) - componenta taxonomica (lista și nr. specii), densitate (exp/mp), index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate (indice diversitate), specii sensibile la impact antropic (EPTT - nr. și %, EPTI - nr. și %, etc.); P (fauna piscicolă) componenta taxonomica (lista și nr. specii), densitate.
*3) - substanțe prioritare - micropoluanti organici relevati pentru sedimente și biota (antracen, difenileteri bromurați, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin);
Subsistemul ape tranzitorii fluviale - elemente de calitate și tip de monitoring
*Font 7*
Mediu de
investigare
Elemente
Elemente
de calitate
S
nr./an
O
nr./an
I*1)
nr./an
CBSD*2) IC*3)
nr./an
M*4)
nr./an
HS*5)
nr./an
CI*6)
nr./an
CAPM*7)
nr./an
nr./an
A
Fizico-chimice
G
4
12
12
4 - inclusiv materii în
suspensie
12 - salinitate
SO
4
12
12
-
N
4
12
12
-
SP-MG
1*)
1*)
12
-
SP-MO
1*)
1*)
-
-
AP
4
12
12
4 - hidrocarburi petroliere
(examinare vizuala)
Bacteriologie
B
**)
**)
-
-
-
S
Fizico-chimice
SP-MG
1
1
-
-
SP-MO
1
1
-
-
B
Biologice
FPL
2
4
4
-
MA
1
2
2
-
A
1
2
2
-
ZB
2
3
3
-
P
1 -
inventariere
1/3 ani
1
1
-
Bacteriologie
B
-
-
-
4
Ecotoxicologice
SP-MG
-
1***)
-
2 - Ag, As, Cd, Cr, Cu, Hg,
Ni, Pb, Zn
SP-MO
-
1***)
-
-
Fizico-chimice
AP
-
-
-
2/an - substanțe
organohalogenate (în carnea
molustelor); nu se
specifică - substanțe care
afectează gustul molustelor
(examinarea molustelor prin
degustare) și saxitoxina
Notă: S - supraveghere, O - operational, I - investigativ, R - referința, CBSD - cea mai buna secțiune disponibilă; IC - intercalibrare, P - potabilizare; ZV - zona vulnerabila; M - moluste; HS - protecție specii și habitate; CI - convenții internaționale; CAPM - cunosterea impactului alterarilor presiunilor hidromorfologice asupra apelor.
*1) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operational și este în funcție de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apa analizat;
*2) - pentru programul CBSD: frecventa în timpul iernii poate fi redusă în funcție de posibilitățile de acces;
*3) - secțiunile au fost delimitate urmând ca la nivelul UE să se stabilească dacă ele pot participa la exercițiul de intercalibrare;
*4) - numai dacă vor fi identificate zone pretabile pentru creșterea și exploatarea molustelor;
*5) - pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiționeaza dezvoltarea faunei și/sau florei protejate cu frecventa specifică monitoringului de supraveghere sau operational în funcție de starea corpului de apa;
*6) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecventa stabilită elemente de calitate prevăzute în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte;
*7) - pentru programul CAPM: în cazul secțiunilor noi de monitoring se face o analiza completa pentru elementele fizico-chimice (fără SP-MO).
Subsistemul ape tranzitorii lacustre - elemente de calitate și tip de monitoring
*Font 7*
Mediu de
investigare
Elemente
Elemente
S
O*1)
I*2)
de
nr./an
nr./an nr./an
calitate
CBSD*3)
M*4)
HS*5)
CI*6) CAPM*7)
Nr./an
nr./an
nr./an nr./an nr./an
A
Fizico-chimice
G
4
4^0)
4
4 - inclusiv materii în
suspensie
12 - salinitate
SO
4
4^0)
4
-
N
4
4^0)
4
-
SP-MG
1*)
1*)
4
-
SP-MO
1*)
1*)
4
-
AP
4
4^0)
4
4 - hidrocarburi petroliere
(examinare vizuala)
S
Fizico-chimice
SP-MG
1
1
-
-
SP-MO
1
1
-
-
N (Nt, Pt)
1
1
-
-
B
Biologice
FPL
4
4^0)
4
-
MA
1
2
2
-
A
1
2
2
-
ZB
1
1
2
-
P
1 - inventariere
1
1/3 ani
1
-
Bacteriologice
B
-
-
-
4
Ecotoxicologice
SP-MG
-
1**)
-
2 - Ag, As, Cd, Cr, Cu, Hg,
Ni, Pb, Zn
SP-MO
-
1**)
-
-
Fizico-chimice
AP
-
-
-
2/an - substanțe
organohalogenate (în carnea
molustelor); nu se specifică -
substanțe care afectează gustul
molustelor (examinarea
molustelor prin degustare) și
saxitoxina
Tip de monitoring: S - supraveghere, O - operational, I - investigativ, R referința, CBSD - cea mai buna secțiune disponibilă; IC - intercalibrare, P potabilizare; ZV - zona vulnerabila; M - moluste; HS - protecție specii și habitate; CI - convenții internaționale; CAPM - cunosterea impactului alterarilor presiunilor hidromorfologice asupra apelor.
*1) - pentru programul O: ^0) frecventa de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariției fenomenelor de eutrofizare (mai - septembrie);
*2) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operational și este în funcție de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apa analizat;
*3) - pentru programul CBSD: frecventa în timpul iernii poate fi redusă în funcție de posibilitățile de acces;
*4) - numai dacă sunt identificate zone pretabile pentru creșterea și exploatarea molustelor;
*5) - pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiționeaza dezvoltarea faunei și/sau florei protejate cu frecventa specifică monitoringului de supraveghere sau operational în funcție de starea corpului de apa;
*6) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecventa stabilită elemente de calitate prevăzute în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte;
*7) - pentru programul CAPM: în cazul secțiunilor noi de monitoring se face o analiza completa pentru elementele fizico-chimice (fără SP-MO).
Subsistemul ape tranzitorii marine - elemente de calitate și tip de monitoring
*Font 7*
Mediu de
investigare
Elemente
Parametrii
S
O*1)
I*2)
nr./an
nr./an
nr./an
CBSD*3)
M*4)
Nr./an
HS*5)
nr./an
CI*6)
nr./an
CAPM*7)
nr./an
nr./an
A
Fizico-chimice
G
4
4^0)
4
4 - inclusiv materii în
suspensie
12 - salinitate
SO
4
4^0)
4
_
N
4
4^0)
4
-
SP-MG
1*)
1*)
4
-
SP-MO
1*)
1*)
4
-
AP
4
4^0)
4
4 - hidrocarburi petroliere
(examinare vizuala)
S
Fizico-chimice
SP-MG
1
1
-
-
SP-MO
1
1
-
-
N (Nt, Pt)
1
1
-
-
B
Biologice
FPL
4
4^0)
4
-
MA
1
2
2
-
A
1
2
2
-
ZB
1
1
2
-
P
1 -inventariere
1
1/3 ani
1
-
Bacteriologice
B
-
-
-
4
Ecotoxicologice
SP-MG
-
1**)
-
2 - Ag, As, Cd, Cr, Cu, Hg,
Ni, Pb, Zn
SP-MO
-
1**)
-
-
Fizico-chimice
AP
-
-
-
2/an - substanțe
organohalogenate (în carnea
molustelor);
nu se specifică - substanțe
care afectează gustul
molustelor (examinarea
molustelor prin degustare)
și saxitoxina
Tip de monitoring: S - supraveghere, O - operational, I - investigativ, R - referința, CBSD - cea mai buna secțiune disponibilă; IC - intercalibrare, P - potabilizare; ZV - zona vulnerabila; M - moluste; HS - protecție specii și habitate; CI - convenții internaționale; CAPM - cunosterea impactului alterarilor hidromorfologice asupra apelor.
*1) - pentru programul O: ^0) - frecventa de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariției fenomenelor de eutrofizare (mai-septembrie);
*2) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operational și este în funcție de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apa analizat;
*3) - pentru programul CBSD: frecventa în timpul iernii poate fi redusă în funcție de posibilitățile de acces;
*4) - numai dacă sunt identificate zone pretabile pentru creșterea și exploatarea molustelor;
*5) - pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiționeaza dezvoltarea faunei și/sau florei protejate cu frecventa specifică monitoringului de supraveghere sau operational în funcție de starea corpului de apa;
*6) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecventa stabilită elemente de calitate prevăzute în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte;
*7) - pentru programul CAPM: în cazul secțiunilor noi de monitoring se face o analiza completa pentru elementele fizico-chimice (fără SP-MO).
Subsistemul ape costiere - frecvente anuale pentru mediile de investigare apa și sedimente
*Font 8*
┌───────────┬──────────┬──────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────-┐
│
│
│
│
Mediul de investigare
│
│
│
│
│
───────────────────────────────────────────┬──────────────────────┤
│
│
│
│
APA
│
SEDIMENTE
│
│
Ape
│Secțiunea/│Corpul│
Tip
───────────────────────────────────────────┤
Fizico-chimice
│
│tranzitorii│ profilul │de apa│program
Fizico-chimice
Bacteriologice │
│
│
│
│
│
──────┬────────────────────────────────────┼─────┬─────┬──────────┤
│
│
│
│
G
SO │N
SP-MG
SP-MO
AP
B
│SP-MG│SP-MO│N (Nt, Pt)│
├───────────┼──────────┼──────┼───────────────┼────────────────────────────────────┼─────┼─────┼──────────┤
└───────────┴──────────┴──────┴───────────────┴────────────────────────────────────┴─────┴─────┴──────────┘
Tabel nr. 16
Subsistemul ape costiere - grupe de elemente de calitate și frecvente de monitoring
*Font 7*
Mediu de
investigare
Elemente
Elemente
de
calitate
Frecventa minima
conform Legii
Apelor nr. 310/2004
Frecventa
indicativa
HG nr. 201/2002
HG nr. 351/2005
A*1)
Fizico-chimice
G*2)
4/an și
nespecificata
(transparenta)
4-12-24/an
4/an
12/an - salinitate
4/an - suspensii solide
-
SO*2)
4/an
4-12-24/an
12/an*)
-
N*2)
4/an
4-12-24/an
-
-
SP-MG*2)
12/an
nu se specifică
-
12/an**) (lista I și II)
SP-MO*2)
12/an
nu se specifică
-
12/an**) (lista I și II)
AP*2)
nu se specifică
nu se specifică
4/an-hidrocarburi
(examinare vizuala)
12/an**) (I și II)
S*1)
Fizico-chimice
SP-MG*2)
nu se specifică
nu se specifică
-
nu se specifică
SP-MO*2,3)
nu se specifică
nu se specifică
-
nu se specifică
B*1)
Biologice
FPL*2)
2/an
12-24/an la
adancimi standard
-
-
MA*2)
1/3ani
2 (perioadele de
maximum și
minimum) - 4/an***)
-
-
A*2)
1/3ani
2 (perioadele de
maximum și
minimum) - 4/an***)
-
-
ZB*2)
1/3ani
4/an
-
-
Bacteriologice
B*2)
-
-
4/an
Ecotoxicologice
SP-MG*2)
1/an - acolo unde
apar în apa
nu se specifică
2/an - Ag, As, Cd, Cr,
Cu, Hg, Ni, Pb, Zn
nu se specifică (lista
I)
SP-MO*2,3)
1/an - acolo unde
nu se specifică
apar în apa
-
nu se specifică (lista
I)
Fizico-chimice
AP
-
-
2/an - substanțe
organohalogenate (în
carnea molustelor);
nu se specifică -
substanțe care afectează
gustul molustelor
(examinarea molustelor
prin degustare) și
saxitoxina
*1) - mediul de investigare: A - apa, S - sedimente, MS - materii în suspensie, B - biota;
*2) - Elemente de calitate fizico-chimice: G - generale (temperatura, salinitate-conductivitate, transparenta-disc Secchi, turbiditate, culoare), SO substanțe organice (oxigen dizolvat, saturatie, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO(5)), N-nutrienti (azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total), AP - alți poluanti specifici (ex: fier, mangan, cloruri, sulfati, cianuri, fluoruri, fenoli, detergenti anionionici activi, hidrocarburi petroliere, AOX, etc.), SP-MG - metale grele din
Hotărârea Guvernului nr. 351/2005
- substantele periculoase din Lista I și Lista II și lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase, SP-MO - micropoluanti organici din
Hotărârea Guvernului nr. 351/2005
- substantele periculoase din Lista I și Lista II și lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase; B - elemente de calitate bacteriologice: coliformi fecali - în carnea molustelor și lichidul intervalvar.
Elemente de calitate biologice: FPL (fitoplancton) - componenta taxonomica (lista și nr. specii), densitate (exp/l), biomasa (mg/l); MA (macroalge) și A (angiosperme) - componenta taxonomica (lista și nr. specii), specii sensibile la impact antropic, densitate (exp/mp); ZB (zoobentos) - componenta taxonomica (lista și nr. specii), densitate (exp/mp), diversitate (indice diversi tate), specii sensibile la impact antropic.
*3) - substanțe prioritare-micropoluanti organici relevanti pentru sedimente și biota (antracen, difenileteri brominati, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin);
Subsistemul ape costiere - elemente de calitate și tip de monitoring
*Font 7*
Mediu
de investigare
Elemente
Elementele
S
nr./an
O*1)
nr./an
I*2)
nr./an
CBSD*3) IC*4)
nr./an
M*5)
HS*6)
nr./an
CI*7)
nr./an
nr./an
CAPM*8) SA*9)
ZI
nr./an
nr./an
nr./an
nr./an
A
Fizico-chimice
G
4
4^0)
4
4
4 - inclusiv materii
în suspensie
12 - salinitate
2**)
SO
4
4^0)
4
4
-
-
N
4
4^0)
4
4
-
-
SP-MG
1*)
1*)
4
-
-
-
SP-MO
1*)
1*)
4
-
-
-
AP
4
4
4
4
4 - hidrocarburi
petroliere
(examinare vizuala)
2**)
Biologice
S
Fizico-chimice
SP-MG
1
1
1
-
-
-
SP-MO
1
1
1
-
-
-
N (Nt, Pt)
1
1
-
-
-
-
B
Biologice
FPL
4
4^0)
4
4
-
MA
1
2
2
-
-
A
1
2
2
-
-
ZB
1
2
2
1
-
Bacteriologice
B
-
-
-
-
4
-
Ecotoxicologice
SP-MG
-
1***)
-
-
2 - Ag, As, Cd, Cr,
Cu, Hg, Ni, Pb, Zn
-
SP-MO
-
1***)
-
-
-
-
Fizico-chimice
AP
-
-
-
2/an -
organohalogenate
(carnea molustelor);
nu se specifică -
substanțe care
afectează gustul
molustelor
(examinarea
molustelor prin
degustare) și
saxitoxina
-
Tip de monitoring: S - supraveghere, O - operational, I - investigativ, R - referința, CBSD - cea mai buna secțiune disponibilă; IC - intercalibrare, P - potabilizare; ZV - zona vulnerabila; M - moluste; HS - protecție specii și habitate; CI - convenții internaționale; CAPM - cunosterea impactului alterarilor hidromorfologice asupra apelor.
*1) - pentru programul O: ^0) - frecventa de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariției fenomenelor de eutrofizare (mai - septembrie);
*2) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operational și este în funcție de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apa analizat;
*3) - pentru programul CBSD: frecventa în timpul iernii poate fi redusă în funcție de posibilitățile de acces;
*4) - se monitorizează elementele de calitate: G - temperatura, salinitate, transparenta (Secchi), oxigen dizolvat, saturatie; SO - CBO(5); N - ortofosfati, P(tot), amoniu, azotiti, azotati, N(tot); AP - SiO(4);
*5) - numai dacă sunt identificate zone pretabile pentru creșterea și exploatarea molustelor;
*6) - pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiționeaza dezvoltarea faunei și/sau florei protejate cu frecventa specifică monitoringului de supraveghere sau operational în funcție de starea corpului de apa;
*7) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecventa stabilită elemente de calitate prevăzute în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte;
*8) - pentru programul CAPM: în cazul secțiunilor noi de monitoring se face o analiza completa pentru elementele fizico-chimice (fără SP-MO);
*9) - parametrii care se monitorizează sunt: G - pH, culoare, transparenta; AP - uleiuri minerale, fenoli; B - coliformi fecali, coliformi totali, streptococi fecali.
Subsistemul ape subterane - frecvente anuale pentru mediul de investigare apa
*Font 8*
┌──────┬───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────-┐
│
│
│
Elemente
│
│
│
├───────────┬───────────────────────────────────────────────────────┤
│
│
Tip
│Cantitative│
Calitative
│
│Foraj/│ Corpul
program/
│
├─────────────────────────────┬──────────────┬──────────┤
│izvor │ de apa
frecventa de│
│
Fizico-chimice
│Bacteriologice│
│
│
│subterana
monitorizare├─────┬─────┼───┬────┬────────────────────┼────┬────┬────┤
│
│
│
│
H
│
Q
│ G │ SO │ N
SP-
SP-
AP │ C
│ CF │ SF │Observații│
│
│
│
│(Pt. │
│
│
MG
MO
│ T
│
│
│
│
│
│
│
│izv.)│
│
│
│
│
│
│
│
├──────┼───────────────────────┼─────┼─────┼───┼────┼────────────────────┼────┼────┼────┼──────────┤
├──────┼───────────────────────┼─────┼─────┼───┼────┼────────────────────┼────┼────┼────┼──────────┤
└──────┴───────────────────────┴─────┴─────┴───┴────┴────────────────────┴────┴────┴────┴──────────┘
Tabel nr. 19
Elemente de calitate chimice și fizico-chimice de analizat pentru monitoringul de supraveghere al apelor subterane
Anual sau de doua ori pe an
(monitoring minimal)
1 data la un ciclu de 6 ani
(monitoring complet)
Temperatura
Temperatura
Conductivitate
Conductivitate
pH
pH
Potențial redox
Potențial redox
Oxigen dizolvat
Oxigen dizolvat
NO(3)-
HCO(3)-
NH(4)+
CO(3)^2-
NO(2)-
Cl-
Cl-
SO(4)^2-
SO(4)^2-
Ca^2+
Na-
Mg^2-
Al(3)+
Na-
As
K+
Cd
Oxidabilitate cu KMnO(4) la cald în
mediu acid
Pb
Carbon organic dizolvat (COD)
Hg
Turbiditate
CN- (cianuri totale)
Fier total
Ni
Mangan total
Cr total
Duritate totală
Cu
SiO(2)
Zn
F-
tricloretilena
NO(3)-
tetracloretan
NH(4)+
cloroform
Sb
1,1,1 tricloretan
As
Ingrediente active din pesticide,
inclusiv metabolitii lor relevanti,
produsii de degradare și de reactie
B
Total pesticide
Cd
Cr total
Cu
CN-
Hg
Ni
Pb
Se
Zn
Substanțe organoclorurate:
- lindan sau gamma-HCH
- metolaclor,
- metazaclor
Substanțe pesticide triazinice:
- atrazin
- simazin
- des-etil atrazin
- des-etil simazin
- terbutilazin
Substituenti ai ureei:
- diuron
- isoproturon
- clortoluron
Compuși organici halogenati volatili
(COV):
- tetracloretilena
- tricloretilena sau tricloretena
- cloroform
- tetraclorura de carbon
- 1,1,1 tricloretan
Tabel nr. 20
*Font 9*
Tip de analiza
Metode și metodologii
standard recomandate
Calitatea apei. Prelevare. Partea 1: Ghid general pentru stabilirea
programelor de prelevare
SR EN 25667-1:2002
Calitatea apei. Prelevare. Partea 2: Ghid general pentru tehnicile de
prelevare
SR EN 25667-2:2002
Calitatea apei. Prelevare. Partea 3: Ghid pentru conservarea și
manipularea probelor de apa
SR EN ISO 5667-3:2004
Calitatea apei. Prelevare. Partea 4: Ghid de prelevare a apelor din
lacuri naturale și artificiale
SR ISO 5667-4:2000
Calitatea apei. Prelevare. Partea 6: Ghid pentru prelevarea probelor
din râuri și cursuri de apa
SR ISO 5667-6:1997
Calitatea apei. Prelevare. Partea 10: Ghid pentru prelevarea apelor
uzate
SR ISO 5667-10:1994
Calitatea apei. Prelevare. Partea 11: Ghid general pentru prelevarea
apelor subterane
SR ISO 5667-11:2000
Calitatea apei. Prelevare. Partea 12: Ghid general pentru prelevarea
sedimentelor de fund
SR ISO 5667-12:2001
Calitatea apei. Prelevare. Partea 13: Ghid general pentru prelevarea
probelor de namol din canalizari și instalații de tratare și epurare
a apelor uzate
SR EN ISO 5667-13:2000
Ghid pentru asigurarea calității condițiilor de mediu a apei la
prelevare și manipulare
ISO 5667-14:1998
Calitatea apei. Prelevare. Partea 16: Ghid general pentru testări
biologice ale probelor
SR EN ISO 5667-16:2003
Calitatea apei. Prelevare. Partea 19: Ghid privind prelevarea
sedimentelor marine
SR EN ISO 5667-19:2005
Calitatea apei. Metode de prelevare biologica. Ghid pentru prelevarea
macro-nevertebratelor bentice cu ciorpacul
SR EN 27828:2000
Calitatea apei. Proiectarea și utilizarea prelevatoarelor cantitative
pentru macro-nevertebratele bentice de pe substraturi pietroase din
ape dulci superficial
SR EN 28265:2001
Calitatea apei. Prelevarea macro-nevertebratelor din ape adânci. Ghid
pentru folosirea prelevatoarelor de colonizare, a prelevatoarele
calitative și cantitative
SR EN ISO 9391:2000
Calitatea apei. Prelevare. Partea 5: Ghid pentru prelevarea apei
potabile
SR ISO 5667-5:1998
Calitatea apei. Prelevarea probelor de peste cu ajutorul
electricitatii
SR EN 14011:2003
Ghid standard pentru supravegherea macrofitelor acvatice în lacuri
(Varianta în limba engleza)
prEN 15460
Calitatea apei. Examinarea și determinarea culorii
SR EN ISO 7887:2002
Calitatea apei. Determinarea pragului de miros (TON) și a pragului de
gust (TFN)
SR EN 1622:2000
Calitatea apei. Determinarea pragului de miros (TON) și a pragului de
gust (TFN)
SR EN 1622:2000
Apa din bazine de inot și din zone naturale amenajate pentru inot.
STAS 12774-89
Determinarea transparenței
Calitatea apei. Determinarea turbiditatii
SR EN ISO 7027:2001
Calitatea apei. Determinarea conductivitatii electrice
SR EN 27888:1997
Calitatea apei. Determinarea alcalinitatii. Partea 1: Determinarea
alcalinitatii totale și permanente
SR EN ISO 9963-1:2002
Calitatea apei. Determinarea alcalinitatii. Partea 2: Determinarea
alcalinitatii carbonate
SR EN ISO 9963-2:2002
Calitatea apei. Determinarea pH-ului
SR ISO 10523:1997
Calitatea apei. Determinarea conținutului de oxigen dizolvat. Metoda
iodometrica
SR EN 25813:2000
Calitatea apei. Determinarea conținutului de oxigen dizolvat. Metoda
electrochimica cu sonda
SR EN 25814:1999
Calitatea apei. Determinarea indicelui de permanganat
SR EN ISO 8467:2001
Calitatea apei. Determinarea consumului chimic de oxigen
SR ISO 6060:1996
Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen după n
zile (CBO(n)). Partea 1: Metoda prin diluare și însămânțare cu aport
de aliltiouree
Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen după n
zile (CBO(n)). Partea 2: Metoda pentru probe nediluate
SR EN 1899-1:2003
SR EN 1899-2:2002
Determinarea consumului biochimic de oxigen [CBO(5)]
SR ISO 5815/1989
NU EXISTA SR
Determinarea consumului biochimic de oxigen după 5 zile [CBO(5)].
Metoda prin diluare și însămânțare
SR ISO 5815
Calitatea apei. Evaluarea în mediu apos a biodegradabilitatii aerobe
"ultime" a compusilor organici. Metoda prin analiza consumului
biochimic de oxigen (test în fiola închisă)
SR EN ISO 10707:2001
Ape de suprafața, ape subterane și ape uzate. Determinarea reziduului
STAS 9187-84
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea conținutului de materii
în suspensie, a pierderii la calcinare și a reziduului de calcinare
STAS 6953-81
Calitatea apei. Determinarea conținutului de materii în suspensie.
Metoda prin filtrare pe filtre de fibra de sticlă
SR EN 872:2005
Calitatea apei. Determinarea conținutului de produse petroliere.
Metoda gravimetrica
Calitatea apei. Determinarea conținutului de produse petroliere.
Metoda spectrofotometrica
SR 7877-1:1995
SR 7877-2:1995
Calitatea apei. Determinarea substanțelor extractabile cu solventi.
Metoda gravimetrica
SR 7587:1996
Calitatea apei. Determinarea conținutului de cloruri. Titrare cu
azotat de argint utilizând cromatul ca indicator (Metoda Mohr)
SR ISO 9297:2001
Calitatea apei. Determinarea clorului liber și clorului total.
Partea 1: Metoda titrimetrica cu N,N-dietilfenilen-1,4-diamina
SR EN ISO 7393-1:2002
Calitatea apei. Determinarea clorului liber și clorului total.
Partea 2: Metoda colorimetrica cu N,N-dietilfenilen-1,4-diamina,
destinată controlului de rutina
SR EN ISO 7393-2:2002
Calitatea apei. Determinarea clorului liber și clorului total. Partea
3: Metoda prin titrare iodometrica pentru determinarea clorului total
SR EN ISO 7393-3:2002
Apa potabilă. Determinarea clorului rezidual
STAS 6364-78
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea sulfatilor
STAS 8601-70
Calitatea apei. Determinarea conținutului de sulfuri. Metoda
iodometrica
SR 7510:1997
Calitatea apei. Determinarea sulfurilor dizolvate. Metoda
fotometrica, cu albastru de metilen
SR ISO 10530:1997
Calitatea apei. Determinarea conținutului de sulfuri ușor eliberabile
SR ISO 13358:2000
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea conținutului de sulfiti
STAS 7661-89
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea sulfurii de carbon
STAS 8581-70
Calitatea apei. Ghid pentru determinarea carbonului organic total
(TOC)
SR ISO 8245:1995
Analiza apei. Linii directoare pentru determinarea carbonului organic
total (TOC) și carbonului organic dizolvat (DOC)
SR EN 1484:2001
Calitatea apei. Evaluarea în mediu apos a biodegrabilitatii aerobe a
compusilor organici. Metoda semi-continua prin namoluri activate
(Metoda SCAS)
SR EN ISO 9887:2002
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea bioxidului de carbon
total
STAS 8911-71
Calitatea apei. Evaluarea în mediu apos a biodegradabilitatii aerobe
"ultime" a compusilor organici. Metoda prin analizarea carbonului
organic dizolvat (COD)
SR EN ISO 7827:2001
Calitatea apei. Determinarea conținutului de azot Kjeldahl. Metoda
după mineralizare cu seleniu
SR EN 25663:2000
Calitatea apei. Determinarea conținutului de azot. Mineralizarea
catalitica după reducere cu aliaj Devarda
SR ISO 10048:2001
Calitatea apei. Determinarea conținutului de azot. Determinarea
conținutului de azot legat (TNb) după oxidare la oxizi de azot
SR EN 12260:2004
Calitatea apei. Determinarea conținutului de azotati. Partea 1:
Metoda spectrometrica cu 2,6 dimetil fenol
SR ISO 7890-1:1998
Apa de mare. Determinarea conținutului de azotati
STAS 12999-91
Calitatea apei. Determinarea conținutului de nitriti. Metoda prin
spectrometrie de absorbție moleculara
SR EN 26777:2002
Apa de mare. Determinarea conținutului de azotiti
STAS 12754-89
Calitatea apei. Determinarea conținutului de amoniu. Metoda prin
distilare și titrare
Calitatea apei. Determinarea conținutului de amoniu. Partea 1: Metoda
spectrometrica manuală
SR ISO 5664:2001
SR ISO 7150-1:2001
Calitatea apei. Determinarea azotului amoniacal. Metoda prin analiza
în flux (CFA și FIA) și detectie spectrometrica
SR EN ISO 11732:2005
Calitatea apei. Determinarea conținutului de amoniu. Metoda prin
distilare și titrare
SR ISO 5664:2001
Calitatea apei. Determinarea conținutului de amoniu. Partea 2: Metoda
spectrometrica automată
SR ISO 7150-2:2001
Calitatea apei. Determinarea conținutului de uree. Metoda
spectrofotometrica cu p-dimetilaminobenzaldehida
SR 13252:1995
Calitatea apei. Determinarea conținutului de amoniu. Metoda prin
distilare și titrare
SR ISO 5664:2001
Calitatea apei. Determinarea conținutului de amoniu. Partea 1: Metoda
spectrometrica manuală
SR ISO 7150-1:2001
Calitatea apei. Determinarea fosforului. Metoda spectrofotometrica cu
molibdat de amoniu
SR EN ISO 6878:2005
Calitatea apei. Determinarea conținutului unor compuși organici cu
azot și fosfor, selecționați. Metoda prin cromatografie în faza
gazoasa
SR EN ISO 10695:2002
Calitatea apei. Determinarea agenților de suprafața. Partea 2:
Determinarea agenților de suprafața neionici folosind reactiv
Dragendorff
SR ISO 7875-2:1996
Calitatea apei. Determinarea agenților de suprafața anionici prin
măsurarea indicelui de albastru de metilen MBAS
SR EN 903:2003
Calitatea apei. Determinarea cianurilor. Partea 1: Determinarea
cianurilor totale
Calitatea apei. Determinarea cianurilor. Partea 2: Determinarea
cianurilor ușor eliberabile
Calitatea apei. Determinarea cianurilor. Partea 3: Determinarea
clorurii de cian
SR ISO 6703-1:1998
SR ISO 6703-2:2000
SR ISO 6703-3:2000
Calitatea apei. Determinarea cianurilor totale și a cianurilor libere
prin analiza în flux continuu
SR EN ISO 14403:2003
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea conținutului
sulfocianuri. Metoda spectrofotometrica cu clorura de fier (III)
SR 13183:1994
Calitatea apei. Determinarea conținutului de fenoli monovalenti
selecționați. Partea 1: Metoda prin cromatografie în faza gazoasa
după imbogatire prin extracție
SR ISO 8165-1:2000
Calitatea apei. Determinarea indicelui de fenol. Metode
spectrometrice cu 4-aminoantipirina după distilare
SR ISO 6439:2001
Calitatea apei. Determinarea indicelui de fenol prin analiza în flux
(FIA și CFA)
SR EN ISO 14402:2002
Calitatea apei. Determinarea conținutului de fluoruri. Partea 1:
Metoda cu sonda electrochimica pentru apa potabilă și ușor poluata
Calitatea apei. Determinarea conținutului de fluoruri. Partea 2:
Determinarea conținutului de fluoruri anorganice totale după digestie
și distilare
SR ISO 10359-1:2001
SR ISO 10359-2:2001
Calitatea apei. Determinarea a 33 elemente prin spectrometrie de
emisie atomica cu plasma cuplata prin inductie
SR EN ISO 11885:2004
Calitatea apei. Mineralizare pentru determinarea unor elemente din
apa. Partea 1: Mineralizare cu apa regala
SR EN ISO 15587-1:2003
Calitatea apei. Mineralizare pentru determinarea unor elemente din
apa. Partea 2: Mineralizare cu acid azotic
SR EN ISO 15587-2:2003
Calitatea apei. Determinarea conținutului de calciu și magneziu.
Metoda prin spectrometrie de absorbție atomica
SR EN ISO 7980:2002
Apa potabilă. Determinarea conținutului de calciu
STAS 3662-90
Apa potabilă. Determinarea conținutului de potasiu
STAS 3223/1-92
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea sodiului și potasiului
STAS 8295-69
Determinarea conținutului de sodiu și potasiu
ISO 9964-3/93
Calitatea apei. Determinarea conținutului de mangan. Metoda
spectrometrica cu oxidare a manganului la ionul permanganic
Calitatea apei. Determinarea conținutului de mangan. Metoda
spectrometrica de absorbție atomica
Calitatea apei. Determinarea conținutului de mangan. Metoda
spectrometrica cu formaldoxima
SR 8662-1:1996
SR 8662-2:1996
SR ISO 6333:1996
SR ISO 6333/1997 (apa
potabilă)
Calitatea apei. Determinarea conținutului de fier. Metoda
spectrometrica cu 1,10 - fenantrolina
Calitatea apei. Determinarea conținutului de fier. Metoda
spectrometrica de absorbție atomica
SR ISO 6332:1996
SR 13315:1996
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea aluminiului
STAS 9411-83
Calitatea apei. Determinarea conținutului de aluminiu. Metoda
spectrometrica cu violet de pirocatechol
SR ISO 10566:2001
Calitatea apei. Determinarea conținutului de cadmiu prin
spectrometrie de absorbție atomica
SR EN ISO 5961:2002
Calitatea apei. Determinarea arsenului total. Metoda
spectrofotometrica cu dietilditiocarbamat de argint
SR EN 26595:2002
Calitatea apei. Determinarea conținutului de arsen. Metoda prin
spectrometrie de absorbție atomica în flacara (tehnica hidrurii)
SR EN ISO 11969:2003
Calitatea apei. Determinarea cromului (VI). Metoda spectrometrica
utilizând 1,5-difenilcarbazida
SR ISO 11083:1998
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea conținutului de crom
STAS 7884-91
Calitatea apei. Determinarea conținutului de crom total. Metoda prin
spectrometrie de absorbție atomica
SR ISO 9174:1998
Calitatea apei. Determinarea conținutului de crom. Metode prin
spectrometrie de absorbție atomica
SR EN 1233:2003
Apa potabilă. Determinarea conținutului de mercur
STAS 10267-89
Calitatea apei. Determinarea conținutului de mercur
SR EN 1483:2003
Calitatea apei. Determinarea conținutului de mercur prin
spectrometrie de fluorescenta atomica
SR EN 13506:2002
Calitatea apei. Determinarea conținutului de mercur. Metode după
imbogatire prin amalgamare
SR EN 12338:2003
Apa potabilă. Determinarea conținutului de seleniu
STAS 12663-88
Calitatea apei. Determinarea conținutului de cobalt, nichel, cupru,
zinc, cadmiu și plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbție
atomica în flacara
SR ISO 8288:2001
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea argintului
STAS 8190-68
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea molibdenului
STAS 11422-84
Calitatea apei. Determinarea conținutului de borat. Metoda
spectrometrica cu H-azometina
SR ISO 9390:2000
Apa potabilă. Determinarea bariului
STAS 10258-75
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea siliciului
STAS 9375-73
Calitatea apei. Determinarea prin cromatografie ionica a ionilor
dizolvati de Li+, Na+, NH4+, K+, Mn2+, Ca2+, Mg2+, Sr2+ și Ba2+.
Metoda pentru apa și ape uzate
SR EN ISO 14911:2003
Calitatea apei. Determinarea conținutului de compuși organici
halogenati adsorbabili (AOX)
SR EN ISO 9562:2005
Calitatea apei. Determinarea conținutului de benzen și a unor
derivati benzenici. Partea 1: Metoda head-space prin cromatografie în
faza gazoasa
Calitatea apei. Determinarea conținutului de benzen și a unor
derivati benzenici. Partea 2: Metoda prin extracție și cromatografie
în faza gazoasa
SR ISO 11423-1:2000
SR ISO 11423-2:2000
Apa potabilă. Determinarea conținutului de trihalometani
STAS 12997-91
Apa potabilă. Determinarea conținutului de pesticide triazinice
STAS 12998-91
Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate,
bifenili policlorurati și clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în
faza gazoasa după extracție lichid-lichid
SR EN ISO 6468:2000
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea conținutului de
nitro-etil-benzen. Metoda cromatografica în faza gazoasa
SR 13208:1994
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea anilinei
STAS 8507-70
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea compusilor
hidroxiaromatici
STAS 8891-71
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea naftalinei
STAS 8562-70
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea benzaldehidei
STAS 8717-70
Calitatea apei. Determinarea conținutului de paranitrofenol
SR 13213:1995
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea conținutului de acetona
STAS 12875-90
Apa potabilă. Determinarea fenil-betanaftilaminei
STAS 11139-78
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea hidrazinei
STAS 8563-70
Ape de suprafața și ape uzate. Determinarea compusilor
hidroxiaromatici
STAS 8891-71
Calitatea apei. Determinarea epiclorhidrinei
SR EN 14207:2003
Calitatea apei. Determinarea indicelui de hidrocarburi. Partea 2:
Metoda prin extracție în solvent și cromatografie în faza gazoasa
SR EN ISO 9377-2:2002
Calitatea apei. Determinarea conținutului de hidrocarburi halogenate
foarte volatile. Metode prin cromatografie în faza gazoasa
SR EN ISO 10301:2003
Calitatea apei. Determinarea prin cromatografie în faza gazoasa a
unor clorofenoli din apa
SR EN 12673:2002
Calitatea apei. Determinarea conținutului de paration, metil-paration
și a altor compuși organofosforici din apa prin extracție cu
diclorometan și analiza prin cromatografie în faza gazoasa
SR EN 12918:2002
Calitatea apei. Determinarea anumitor erbicide fenoxialcanoice,
inclusiv bentazone și hidroxibenzonitrili, prin cromatografie în faza
gazoasa și spectrometrie de masa după extracție în faza solida și
derivatizare
SR EN ISO 15913:2003
Calitatea apei. Determinarea unor agenți de tratare a plantelor.
Metoda prin cromatografie în faza lichidă de înaltă performanta cu
detectie UV, după extracție solid-lichid
SR EN ISO 11369:2004
Calitatea solului. Vocabular. Partea 1: Termeni și definiții
referitoare la protecția și poluarea solului
SR ISO 11074-1:1999
Calitatea solului. Vocabular. Partea 2: Termeni și definiții privind
esantionarea
SR ISO 11074-2:2001
Calitatea solului. Extractia microelementelor solubile în apa regala
SR ISO 11466:1999
Site pentru cernere și analiza granulometrica prin cernere. Vocabular
SR ISO 2395:1997
Calitatea solului. Determinarea cadmiului, cromului, cobaltului,
cuprului, plumbului, manganului, nichelului și zincului din extracte
de sol în apa regala. Metodele prin spectrometrie de absorbție
atomica în flacara și cu atomizare electrotermica
SR ISO 11047:1999
Calitatea solului. Pretratamentul esantioanelor pentru analizele
fizico-chimice
SR ISO 11464:1998
Calitatea solului. Determinarea pH-ului
SR ISO 10390:1999
Calitatea solului. Determinarea azotului total. Metoda Kjeldahl
modificată
SR ISO 11261:2000
Calitatea solului. Determinarea conținutului de azot total prin
combustie uscata ("analiza elementara")
SR ISO 13878:2000
Calitatea solului. Determinarea carbonului organic prin oxidare
sulfocromica
SR ISO 14235:2000
Calitatea solului. Determinarea azotului nitric, azotului amoniacal
și azotului solubil total în probe de sol uscate la aer, folosind ca
extractant soluție de clorura de calciu
SR ISO 14255:2000
Spectrometrie de absorbție moleculara. Vocabular. Generalitati.
Aparatura
SR ISO 6286:1997
Metode de analiza prin spectroscopie. Emisie în flacara, absorbție
atomica și fluorescenta atomica. Vocabular
SR ISO 6955:1997
Calitatea apei. Etalonarea și evaluarea metodelor de analiza și
estimarea caracteristicilor de performanță. Partea 1: Evaluarea
statistica a funcției liniare de etalonare
SR ISO 8466-1:1999
Calitatea apei. Etalonarea și evaluarea metodelor de analiza și
estimarea caracteristicilor de performanță. Partea 2: Strategia de
etalonare pentru funcții de etalonare neliniare de gradul doi
SR ISO 8466-2:1999
Calitatea apei. Aplicarea spectrometriei de masa cu plasma cuplata
inductiv (ICP-MS). Partea 2: Determinarea a 62 de elemente
SR EN ISO 17294-2:2005
Apa utilizata pentru laboratoare analitice. Specificații și metode de
analiza
SR EN ISO 3696:2002
Îndrumar Metodologic pentru Urmărirea evoluției Calității Apelor
Metoda Pantle-Buck
Pantle Buck
modificat - ICIM 2003
Calitatea apei. Clasificarea biologica a râurilor. Partea 1: Ghid
pentru interpretarea datelor biologice de calitate obținute din
studierea macronevertebratelor bentonice
SR EN ISO 8689-1:2003
Calitatea apei. Clasificarea biologica a râurilor. Partea 2: Ghid
pentru prezentarea datelor biologice de calitate obținute din
studierea macronevertebratelor bentonice
SR EN ISO 8689-2:2003
Calitatea apei. Ghid pentru studiul macrofitelor acvatice din ape
curgătoare
SR EN 14184:2004
Calitatea apei. Ghid pentru identificarea, numărarea și interpretarea
probelor de diatomee bentice din ape curgătoare
SR EN 14407:2005
Îndrumar Metodologic pentru Supravegherea Evoluției Gradului de
Troficitate a Lacurilor
ICIM 1995
Calitatea apei. Măsurarea parametrilor biochimici. Determinarea
spectrometrica a conținutului de clorofila "a"
SR ISO 10260:1996
Apa potabilă. Analiza biologica
STAS 6329-90
Apa din bazine de inot și din zone naturale amenajate pentru inot.
Determinarea transparenței
STAS 12774-89
Apa pentru irigarea culturilor agricole
STAS 9450-88
Alimentari cu apa. Determinarea cantităților de apa de alimentare
pentru amenajări piscicole
STAS 1343/5-86
Microfitobentos
Instrucțiuni metodologice pentru analiza fitobentosului. Îndrumar
Metodologic - ICIM 2003
ICIM 2003
Apa. Analiza bacteriologica
STAS 3001-91
Microbiologie. Directive generale pentru stabilirea numărului de
bacterii coliforme. Tehnica numărului cel mai probabil
STAS ISO 4831-92
Microbiologie. Directive generale pentru stabilirea numărului de
bacterii coliforme. Metoda prin numărarea coloniilor
STAS ISO 4832-92
Microbiologie. Directive generale pentru evidentierea
Enterobacteriaceae, cu preimbogatire
SR ISO 8523:1994
Calitatea apei. Determinarea speciilor de Salmonella
SR ISO 6340:2000
Calitatea apei. Teste cu organisme acvatice. Determinarea toxicitatii
impurificatorilor față de algele verzi
SR 13328:1996
Ape de suprafața și ape uzate. Teste cu organisme acvatice.
Determinarea toxicitatii letale acute a impurificatorilor și apelor
uzate față de pești dulcicoli (euritermi)
Calitatea apei. Test de inhibitie al creșterii algelor de apa dulce
cu alge verzi unicelulare
SR 13216:1994
SR EN ISO 8692:2005
---------