Legea nr. 310/2004
pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 4
- Anexa din 12 februarie 2005 12 februarie 2005 (prevederi anume) ANEXĂ din 12 februarie 2005 privind criteriile de acceptare și procedurile preliminare de …
- Ordinul nr. 31/2006 13 ianuarie 2006 privind aprobarea Manualului pentru modernizarea și dezvoltarea Sistemului de Monitoring I…
- Manual De Operare din 13 ianuarie 2006 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea și dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România…
- Normele din 9 martie 2007 9 martie 2007 privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță aferente capacităților energetice…
Ce face acest act
Modifică 1
- Legea nr. 107/1996 25 septembrie 1996 legea apelor
Are ca temei 1
- OG nr. 92/2003 24 decembrie 2003 privind Codul de procedură fiscală
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articolul I
Legea apelor nr. 107/1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:
"(1^1) Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat și apărat ca atare."
2. La articolul 1, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoașterea, protecția, punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acțiuni de interes general."
3. La articolul 1, după alineatul (5) se introduce alineatul (6) cu următorul cuprins:
"(6) Conservarea, protecția și îmbunătățirea mediului acvatic, în condițiile utilizării durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauției, prevenirii, evitării daunelor la sursă și poluatorul plătește și trebuie să țină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării și în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este strâns influențat de calitatea apelor interioare care se varsă în acestea."
4. La articolul 2, litera f) va avea următorul cuprins:
"f) gospodărirea durabilă a apei și repartiția rațională și echilibrată a acestei resurse, cu menținerea și cu ameliorarea calității și regenerării naturale a apelor;"
5. La articolul 2, după litera h) se introduc literele i)-o) cu următorul cuprins:
"i) integrarea aspectelor cantitative și calitative atât pentru apele de suprafață, cât și pentru apele subterane care aparțin aceluiași sistem ecologic, hidrologic și hidrogeologic;
j) asigurarea protecției ecosistemelor acvatice situate în imediata vecinătate a coastelor, în golfuri sau aflate în Marea Neagră;
k) promovarea utilizării durabile a apelor pe baza protecției pe termen lung a resurselor disponibile de apă;
l) conservarea, protecția și îmbunătățirea mediului acvatic prin măsuri specifice pentru reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanțe prioritare și încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanțe prioritar periculoase;
m) reducerea progresivă a poluării apelor subterane și prevenirea poluării ulterioare;
n) atingerea obiectivelor Convenției pentru protecția Mării Negre împotriva poluării în ceea ce privește încetarea sau eliminarea etapizată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanțe prioritare pentru atingerea în mediul marin a concentrațiilor acestor substanțe aproape de valorile fondului natural și aproape de valoarea zero pentru substanțele de sinteză;
o) prevenirea deteriorării ulterioare, protecția și îmbunătățirea stării ecosistemelor acvatice și, în ceea ce privește cerințele de apă, a ecosistemelor terestre și a zonelor umede ce depind în mod direct de ecosistemele acvatice."
6. După articolul 2, se introduc articolele 2^1 - 2^8 cu următorul cuprins:
"Art. 2^1. - (1) Obiectivele protecției apelor și mediului acvatic sunt:
a) prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de ape de suprafață;
b) protecția, îmbunătățirea și refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafață în scopul atingerii stării bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;
c) protecția și îmbunătățirea tuturor corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate în scopul realizării unui potențial ecologic bun sau a unei stări chimice bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;
d) reducerea progresivă a poluării datorate substanțelor prioritare și încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor și a pierderilor de substanțe prioritar periculoase;
e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanți în apele subterane și prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane;
f) protecția, îmbunătățirea și refacerea tuturor corpurilor de ape subterane și asigurarea unui echilibru între debitul prelevat și reîncărcarea apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;
g) inversarea oricărei tendințe semnificative și durabile de creștere a concentrației oricărui poluant rezultate din impactul activității umane, pentru a reduce în mod progresiv poluarea apei subterane.
(2) Condițiile și obiectivele de protecție a apelor și mediului acvatic, specifice zonelor protejate cuprinse în anexa nr. 1^2, trebuie să fie îndeplinite până la data de 22 decembrie 2015, cu excepția cazului când este altfel prevăzut în legislația pe baza căreia au fost stabilite în mod individual aceste zone protejate.
(3) În cazul în care unui corp de apă dat îi sunt aplicabile mai mult decât un obiectiv dintre cele prevăzute la alin. (1) și (2), corpul de apă trebuie să îndeplinească cel mai sever dintre aceste obiective.
Art. 2^2. - (1) În scopul realizării unei protecții eficiente și integrate a tuturor apelor și a mediului acvatic și al realizării obiectivelor de protecția apelor și mediului acvatic ale prezentei legi, se vor realiza delimitarea corpurilor de apă și desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa nr. 1^3.
(2) Un corp de apă de suprafață este desemnat ca fiind artificial sau puternic modificat, atunci când:
a) schimbările caracteristicilor hidromorfologice ale acestui corp de apă, necesare pentru atingerea stării ecologice bune, ar putea avea efecte negative importante asupra mediului în general, navigației, inclusiv amenajarea facilităților portuare sau de agrement, activităților pentru scopul cărora este stocată apa, cum sunt alimentarea cu apă, producerea de energie sau irigațiile, regularizarea curgerii apei, apărarea împotriva inundațiilor, drenajul terenurilor și a altor activități egale ca importanță cu cele prevăzute pentru dezvoltarea durabilă;
b) caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apă, impuse de folosințele beneficiare, nu pot să fie realizate în mod rezonabil, din motive de fezabilitate tehnică sau costuri disproporționate, prin alte mijloace care sunt în mod semnificativ opțiuni mai bune din punct de vedere al protecției mediului.
(3) Desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, inclusiv motivele desemnării vor fi prezentate în schemele directoare de amenajare și management ale bazinelor hidrografice, denumite în continuare scheme directoare.
Art. 2^3. - Termenele limită prevăzute la art. 2^1 pot fi extinse în scopul realizării etapizate a obiectivelor pentru corpurile de apă, numai în situația în care nu se produc deteriorări ale stării corpurilor de apă afectate și atunci când sunt îndeplinite condițiile următoare:
a) îmbunătățirile necesare ale stării corpurilor de apă nu pot fi realizate în mod rezonabil până la termenul limită stabilit la art. 2^1, din cel puțin unul dintre următoarele motive:
- gradul îmbunătățirilor cerute poate fi realizat, din considerente tehnice, în etape care depășesc termenul limită;
- finalizarea îmbunătățirilor până la termenul limită este extrem de costisitoare;
- condițiile naturale nu permit îmbunătățirea stării corpului de apă până la termenul limită;
b) extinderea termenului limită și motivele acesteia sunt stabilite și explicate în mod specific în schema directoare;
c) extinderea termenului trebuie să se limiteze la cel mult două reactualizări ulterioare ale schemei directoare, cu excepția cazurilor în care condițiile naturale sunt de așa natură încât obiectivele nu pot fi realizate în această perioadă;
d) în schema directoare este prezentat un rezumat al măsurilor necesare pentru a aduce corpurile de apă, în mod progresiv, la starea cerută până la termenul limită extins, motivele pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor operaționale și planificarea implementării acestora. Orice revizuire a aplicării acestor măsuri și un rezumat al măsurilor adiționale se includ, de asemenea, în reactualizările ulterioare ale schemei directoare.
Art. 2^4. - În situația în care se constată că anumite corpuri de apă sunt foarte afectate de activitatea umană sau condițiile naturale sunt de asemenea natură încât obiectivele prevăzute la art. 2^1 alin. (1) și (2) sunt nerealizabile sau implică costuri disproporționate, pot fi adoptate obiective mai puțin severe numai dacă sunt îndeplinite condițiile următoare:
a) necesitățile socioeconomice și de protecție a mediului determinate de astfel de activități umane nu pot fi realizate prin alte mijloace care constituie o opțiune semnificativ mai bună din punct de vedere al protecției mediului și care nu implică cheltuieli disproporționate;
b) pentru apele de suprafață se asigură cea mai bună stare ecologică și chimică care poate fi atinsă, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activității umane sau poluării;
c) pentru apele subterane se asigură cele mai mici modificări posibile ale stării bune a apelor subterane, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activității umane sau poluării;
d) nu se produce deteriorarea ulterioară a stării corpurilor de apă;
e) obiectivele mai puțin severe stabilite, precum și motivele deciziei de stabilire a acestora sunt menționate în mod specific în schema directoare, iar aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani.
Art. 2^5. - Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă nu se consideră încălcare a prevederilor prezentei legi, dacă aceasta este rezultatul unor circumstanțe cu cauze naturale de forță majoră, care apar în mod excepțional sau care nu pot fi prevăzute, cum ar fi inundațiile extreme și seceta prelungită, sau dacă este rezultatul circumstanțelor datorate accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil și numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) sunt întreprinse toate etapele practice pentru prevenirea deteriorării suplimentare a stării corpurilor de apă și pentru a nu se compromite realizarea obiectivelor de protecția apelor și mediului acvatic din alte corpuri de apă;
b) stabilirea în schema directoare a condițiilor în care pot fi declarate circumstanțele excepționale sau care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvați;
c) includerea în programul de măsuri din schema directoare a măsurilor ce trebuie luate în astfel de condiții excepționale și care nu trebuie să compromită refacerea calității corpului de apă o dată ce circumstanțele sunt încheiate;
d) efectele circumstanțelor care sunt excepționale sau care nu pot fi în mod rezonabil prevăzute sunt reanalizate anual în conformitate cu prevederile art. 2^3 lit. a) și sunt luate toate măsurile practice în scopul aducerii corpului de apă la starea sa anterioară efectelor acelor circumstanțe cât mai curând rezonabil din punct de vedere practic;
e) un rezumat al efectelor circumstanțelor și al măsurilor luate sau ce urmează a fi luate în conformitate cu prevederile lit. a) și d) este cuprins în schema directoare la următoarea reactualizare a acesteia.
Art. 2^6. - (1) În cadrul fiecărui district de bazin hidrografic se identifică toate corpurile de apă folosite pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează în medie mai mult de 10 mc/zi sau care deservesc mai mult de 50 de persoane, precum și acele corpuri de apă care se intenționează să se folosească în viitor în acest scop.
(2) Corpurile de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează în medie mai mult de 100 mc/zi, se monitorizează în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3.
Art. 2^7. - (1) Obiectivele prevăzute la art. 2^1 alin. (1) și (2) nu se consideră neîndeplinite atunci când:
a) nerealizarea unei stări bune a apelor subterane, a unei stări ecologice bune sau, acolo unde este cazul, a unui potențial ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deteriorării stării corpului de apă de suprafață sau subterană este rezultatul unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafață sau al modificării nivelului corpurilor de apă subterane;
b) nerealizarea prevenirii deteriorării de la starea foarte bună la starea bună a corpurilor de apă este rezultatul unor noi activități umane, în scopul dezvoltării durabile.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai atunci când sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:
a) sunt întreprinse toate etapele practice pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă;
b) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt stabilite și explicate în mod specific în schema directoare, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;
c) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt de interes public deosebit și/sau beneficiile aduse mediului sau societății de realizarea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 alin. (1) și (2) sunt depășite de beneficiile noilor modificări sau degradări aduse sănătății umane, menținerii siguranței vieții umane sau dezvoltării durabile;
d) deservirea folosințelor beneficiare, care a condus la acele modificări sau deteriorări ale corpurilor de apă, nu poate fi realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din cauza costurilor disproporționate, prin alte mijloace care sunt o opțiune semnificativ mai bună din punct de vedere al protecției mediului.
Art. 2^8. - În vederea protecției și conservării resurselor de apă de suprafață, evacuările în aceste ape sunt reglementate prin utilizarea unei abordări combinate prin stabilirea și implementarea controlului emisiilor bazat pe cele mai bune tehnici disponibile sau a valorilor limită importante ale emisiilor ori, în cazul impactului difuz, a controlului și a celor mai bune practici din punct de vedere al mediului stabilite în reglementările specifice privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării, epurarea apelor uzate urbane, protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrați din surse agricole, evaluarea riscului și descărcarea de substanțe periculoase în apă, până la data de 22 decembrie 2012."
7. La articolul 3, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 3. - (1) Aparțin domeniului public al statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 kmp, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime."
8. La articolul 4, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Resursele de apă, de suprafață și subterane sunt monopol natural de interes strategic. Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea publică centrală din domeniul apelor."
9. La articolul 5, alineatele (1), (2) și (5) vor avea următorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Apele utilizate pentru prelevarea de apă în scop potabil vor fi protejate pentru evitarea deteriorării calității acestora și pentru a reduce nivelul de tratare în procesul de producere a apei potabile. În jurul surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale și al lacurilor terapeutice se instituie zone de protecție sanitară cu regim sever sau cu regim de restricții, precum și perimetre de protecție hidrogeologică. Dreptul de proprietate asupra surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, surselor de ape minerale și lacurilor și nămolurilor terapeutice se extinde și asupra zonelor de protecție sanitară cu regim sever.
(2) Regimul de exploatare a apelor subterane, a lacurilor, zonelor umede și ariilor protejate, a zonelor de protecție sanitară, precum și regimul privind navigația pe cursurile de apă naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare și pe marea teritorială, ca și lucrările, construcțiile sau instalațiile aferente sunt supuse prevederilor prezentei legi și reglementărilor specifice.
................................................................................
(5) Supravegherea calității apei potabile și a apei de îmbăiere se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul sănătății, precum și de autoritățile publice locale, conform prevederilor în vigoare."
10. După articolul 5 se introduce articolul 5^1 cu următorul cuprins:
"Art. 5^1. - (1) La nivelul fiecărui bazin hidrografic se va stabili un registru al zonelor protejate, care va include toate corpurile de apă folosite pentru prelevare în scop potabil și zonele protejate cuprinse în anexa nr. 1^2.
(2) Registrul zonelor protejate va fi realizat și reactualizat prin grija Administrației Naționale «Apele Române»."
11. La articolul 6, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Activitatea de gospodărire unitară, rațională și integrată a apelor se organizează și se desfășoară pe bazine hidrografice, ca entități geografice indivizibile de gospodărire cantitativă și calitativă a resurselor de apă. Gospodărirea apelor trebuie să considere ca un tot unitar apele de suprafață și subterane, atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ, în scopul dezvoltării durabile."
12. La articolul 6, după alineatul (2) se introduc alineatele (3)-(6) cu următorul cuprins:
"(3) România face parte din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea. Pentru porțiunea din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea, care este cuprinsă în teritoriul României, inclusiv apele de coastă ale Mării Negre, se va elabora planul de management al acestui bazin hidrografic internațional, pe baza schemelor directoare de management și amenajare a apelor.
(4) Autoritatea competentă pentru elaborarea porțiunii de plan menționate la alin. (3) este autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
(5) Administrarea bazinelor hidrografice naționale, menționate în prezenta lege ca bazine hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de către direcțiile de ape ale Administrației Naționale «Apele Române».
(6) La nivel național, sunt stabilite următoarele districte de bazin: Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral. Schema districtelor de bazin cu limitele acestora este prezentată în anexa nr. 1^4."
13. După articolul 6 se introduce articolul 6^1 cu următorul cuprins:
"Art. 6^1. - (1) În coordonarea autorității publice centrale din domeniul apelor se înființează Administrația Națională «Apele Române», instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii, așa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administrației Naționale «Apele Române» care funcționa cu statut de regie autonomă.
(2) Administrația Națională «Apele Române» are în subordine direcții de ape, organizate la nivelul bazinelor hidrografice ca instituții publice cu personalitate juridică."
14. La articolul 7, alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:
"(2) Gestionarea cantitativă și calitativă a resurselor de apă, exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor, precum și aplicarea strategiei și a politicii naționale, cu respectarea reglementărilor naționale în domeniu, se realizează de Administrația Națională «Apele Române» prin direcțiile de ape din subordinea acesteia.
(3) Pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor funcționează: Consiliul interministerial al apelor, Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, Comisia națională pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice, Centrul român de reconstrucție a râurilor și Comitetul național pentru Programul Hidrologic Internațional, organisme cu caracter consultativ."
15. La articolul 7, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Regulamentele de organizare și funcționare ale Consiliului interministerial al apelor și Comisiei centrale de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iar cele ale Comisiei naționale pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice, Centrului român de reconstrucție a râurilor și Comitetului național pentru Programul hidrologic internațional, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor."
16. La articolul 9, alineatele (3) și (4) vor avea următorul cuprins:
"(3) Orice persoană fizică, pe propria răspundere, poate utiliza liber pentru îmbăiere apele marine și apele interioare din afara zonelor de restricție.
(4) Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor determinate prin studii hidrogeologice."
17. La articolul 10, după alineatul (5) se introduc alineatele (6) și (7) cu următorul cuprins:
"(6) Rezervele de ape subterane se pot reface sau suplimenta, prin lucrări de realimentare artificială a corpurilor de apă subterană, cu apă provenind din orice sursă de apă de suprafață sau subterană, numai în cazul în care nu este compromisă atingerea obiectivelor prevăzute la art. 2^1, atât pentru sursă, cât și pentru corpul de apă subterană realimentat artificial.
(7) Transferul volumelor de apă dintr-un bazin în altul se poate face în situația în care cerințele de apă ale bazinului în care se transferă sunt insuficiente atât pentru populație, cât și pentru menținerea echilibrului ecologic al ecosistemului acvatic și nu afectează situația bazinului din care se transferă."
18. La articolul 11, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) În orice alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai în cazul în care nu este influențată calitatea apelor din aval și în conformitate cu reglementările în vigoare."
19. Articolul 12 va avea următorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Utilizatorii de apă sunt obligați să economisească apa prin folosire judicioasă. De asemenea, au obligația să asigure întreținerea și repararea instalațiilor proprii și, după caz, a celor din sistemele de alimentare cu apă și canalizare.
(2) În vederea folosirii judicioase a apei, utilizatorii de apă vor folosi cele mai bune tehnologii disponibile, care permit utilizarea unor cantități reduse de apă, precum și un consum mic de apă prin recircularea și/sau refolosirea apei."
20. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
"Art. 13. - Autoritatea publică centrală din domeniul apelor și Administrația Națională «Apele Române» sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face față unui pericol sau consecințelor unor accidente, secetei, inundațiilor sau unui risc de lipsă de apă din cauza supraexploatării resursei."
21. La articolul 14, alineatele (2)-(4) vor avea următorul cuprins:
"(2) Restricțiile se stabilesc prin planuri de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, elaborate de direcțiile de ape, după consultarea utilizatorilor autorizați, cu avizul Administrației Naționale «Apele Române» și cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, denumite în continuare planuri de restricții, se aduc la cunoștință publicului.
(3) Metodologia de elaborare și de aprobare a planurilor de restricții și procedura de informare a publicului se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această metodologie trebuie să țină seama de prioritățile prevăzute la art. 10 și de importanța socială și economică a utilizatorilor autorizați.
(4) Măsurile stabilite în planurile de restricții sunt obligatorii pentru toți utilizatorii de apă. Măsurile de restricții se asimilează cu situația de forță majoră."
22. La articolul 15, alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:
"(2) Normele de calitate a resurselor de apă legate de funcțiunile apei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor.
(3) Normele privind calitatea apei potabile, supravegherea, inspecția sanitară și monitorizarea calității apei potabile se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul sănătății."
23. La articolul 15, după alineatul (3) se introduce alineatul (3^1) cu următorul cuprins:
"(3^1) Normele privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere și referitoare la supravegherea, inspecția sanitară și controlul zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul sănătății."
24. La articolul 16 alineatul (1), literele d), f), g) și h) vor avea următorul cuprins:
"d) evacuarea de ape uzate în apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, în bălți, heleșteie sau în iazuri, cu excepția iazurilor de decantare;
.................................................................................
f) spălarea în cursuri de apă sau în lacuri și pe malurile acestora a vehiculelor, a altor utilaje și agregate mecanice, precum și a ambalajelor sau obiectelor care conțin substanțe periculoase;
g) spălarea animalelor domestice deparazitate în afara locurilor special amenajate în acest scop;
h) aruncarea sau evacuarea în instalații sanitare ori în rețelele de canalizare a deșeurilor periculoase și/sau substanțelor periculoase;"
25. La articolul 17, după litera a) se introduc literele a^1) și a^2) cu următorul cuprins:
"a^1) să reducă progresiv evacuările, emisiile și pierderile de substanțe prioritare și să înceteze sau să elimine treptat evacuările, emisiile și pierderile substanțelor prioritar periculoase. Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor;
a^2) să adopte tehnologii de tratare a apei prelevate din sursă, care să asigure cerințele calitative și cantitative ale folosințelor de apă;"
26. La articolul 17, litera d) va avea următorul cuprins:
"d) să urmărească, prin foraje de observații și control, starea calității apelor subterane din zona de influență a stațiilor de epurare, platformelor industriale, a depozitelor de substanțe periculoase, produse petroliere și a reziduurilor de orice fel."
27. La articolul 19, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Realizarea alimentării centralizate cu apă a satelor și comunelor cu distribuție stradală, fără branșamente la locuințe, este condiționată de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale și programul de realizare etapizată a canalizării și epurării acestor ape."
28. La articolul 20, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Apele uzate industriale, apele de mină sau de zăcământ, pentru care nu există tehnologii sau procedee de epurare eficiente, pot fi injectate numai în straturi de foarte mare adâncime, în formațiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi sau alte substanțe sau în formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, pe baza unor studii și măsuri speciale și a avizului de gospodărire a apelor."
29. La articolul 20, după alineatul (2) se introduc alineatele (3)-(6) cu următorul cuprins:
"(3) Apa subterană pompată din mine, cariere sau asociată cu construcția sau întreținerea construcțiilor poate fi reinjectată în subteran cu condiția eliminării oricăror posibilități de poluare a apei subterane.
(4) Gazul natural sau gazul petrol lichefiat se poate injecta în formațiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte folosințe.
(5) În cazul în care există o cerință majoră pentru asigurarea alimentării cu gaz natural sau gaz petrol lichefiat sau atunci când este necesară prevenirea unui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calității apei subterane se poate injecta gazul natural sau gazul petrol lichefiat și în alte formațiuni geologice decât cele menționate la alin. (4).
(6) Injectarea de substanțe pentru caracterizarea, protecția sau remedierea corpurilor de apă este limitată la cantitățile strict necesare pentru scopuri științifice."
30. La articolul 23, alineatele (1), (2), (4), (5), (7) și (8) vor avea următorul cuprins:
"Art. 23. - (1) Administrația Națională «Apele Române», prin direcțiile de ape, organizează și desfășoară activitatea de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, pe bază de planuri elaborate în funcție de condițiile specifice bazinelor hidrografice respective și de natura substanțelor poluante ce pot fi evacuate accidental.
(2) Persoanele juridice utilizatori de apă și ai celorlalte folosințe în legătură cu apa sunt obligate să întocmească planuri proprii de prevenire și de combatere a poluărilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activității lor, și să le pună în aplicare în caz de necesitate.
................................................................................
(4) Persoanele juridice utilizatori de apă și ai celorlalte folosințe în legătură cu apa, care au produs o poluare accidentală, sunt obligate să ia măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, pentru limitarea și înlăturarea efectelor acestora și să informeze imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor asupra acestei poluări.
(5) Unitățile de gospodărire a apelor au obligația să ia în considerare orice informație provenită de la persoane fizice sau juridice, altele decât utilizatorii sau cei care au produs poluarea accidentală, să identifice poluantul și cauzele poluării.
................................................................................
(7) În caz de poluare accidentală, unitățile de gospodărire a apelor vor avertiza imediat utilizatorii și autoritățile administrației publice ale localităților din aval pentru a lua măsuri de protecție a apelor și de evitare sau diminuare a pagubelor.
(8) Persoanele juridice utilizatori de apă, potențialii poluatori, precum și unitățile de gospodărire a apelor, administrațiile porturilor maritime și fluviale și ale canalelor navigabile și ceilalți utilizatori de apă au obligația dotării cu mijloace specifice de intervenție în cazuri de poluări accidentale."
31. La articolul 23, după alineatul (8) se introduce alineatul (9) cu următorul cuprins:
"(9) Deținătorii de mijloace specifice de intervenție în caz de poluare accidentală a apei sunt obligați să le utilizeze, indiferent de cauza apariției fenomenului de poluare."
32. La articolul 24, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Persoanele fizice sau juridice, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentală produsă în amonte sau de distrugerea unei construcții de retenție a apei din amonte, au dreptul la despăgubire de la persoana fizică sau juridică ce se face vinovată, potrivit legii."
33. La articolul 24, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:
"(3) Cel care a produs poluarea suportă și cheltuielile ocazionate de monitorizarea evoluției undei poluante, de determinare a tipului de poluant, precum și de constatare a efectelor poluării."
34. La articolul 26, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Deținătorii de lucrări pe cursul de apă sau care au legătură cu apele, care au suferit daune materiale cauzate de nerespectarea cerințelor prevăzute la alin. (2), au dreptul la despăgubire de la persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate."
35. Articolul 27 va avea următorul cuprins:
"Art. 27. - Orice activitate pe luciul de apă, în albii minore, arii protejate ori în zone de protecție, inclusiv navigația, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum și exploatarea fondului piscicol și pescuitul sportiv se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra apei, malurilor și albiilor cursurilor de apă, malurilor și cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcțiilor, lucrărilor sau instalațiilor existente în albii și să influențeze cât mai puțin folosirea apelor de către alți utilizatori. În nici o situație nu este permisă deteriorarea calității apei."
36. La articolul 33, alineatele (3) și (4) vor avea următorul cuprins:
"(3) Exploatarea agregatelor minerale este permisă numai cu respectarea condițiilor de scurgere a apelor și de asigurare a stabilității malurilor și fără afectarea construcțiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a apelor. Este interzisă exploatarea agregatelor minerale din albia majoră sau terase la o distanță mai mică de 300 m din axul digurilor de contur al lacurilor de acumulare, fără avizul deținătorului construcției hidrotehnice.
(4) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public local, în limita cantității maxime de 5.000 mc pe an, se acordă administrației publice locale prin autorizația de gospodărire a apelor. Această autorizație se eliberează anual, la cererea consiliilor locale."
37. La articolul 33, alineatul (5) se abrogă.
38. La articolul 33, alineatul (6) va avea următorul cuprins:
"(6) Lucrările de dragare efectuate pe căile navigabile, pentru menținerea adâncimii de navigație, se execută fără aviz de gospodărire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrările de dragare și condițiile care trebuie îndeplinite se stabilesc anual de către Administrația Națională «Apele Române» și Administrația Fluvială a Dunării de Jos - R.A."
39. La articolul 34, alineatele (3), (4) și (6) vor avea următorul cuprins:
"(3) Întreținerea albiei minore în aval de o lucrare de barare sau de evacuarea unei folosințe hidroenergetice revine deținătorului cu orice titlu al acelei lucrări, pe zona de influență a amenajării, ce nu poate fi mai mică de 500 m.
(4) Întreținerea albiei minore pe zonele neamenajate revine riveranilor și Administrației Naționale «Apele Române».
................................................................................
(6) Lucrările prevăzute la alin. (1) și (3) se pot realiza cu asistența tehnică a Administrației Naționale «Apele Române» la solicitarea deținătorilor."
40. La articolul 35, după alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) - (1^5) cu următorul cuprins:
"(1^1) În vederea evaluării coerente și cuprinzătoare a stării corpurilor de apă și a zonelor protejate, a stabilirii programelor de măsuri și a eficienței acestora, până la data de 22 decembrie 2006 se stabilesc programe pentru monitoringul stării apelor.
(1^2) Pentru apele de suprafață, programele de monitoring vor cuprinde:
a) volumul și nivelul sau valoarea debitului până la limita relevantă pentru starea ecologică și chimică, precum și potențialul ecologic;
b) starea ecologică și chimică, precum și potențialul ecologic.
(1^3) Pentru apele subterane, programele de monitoring vor cuprinde monitorizarea stării chimice și cantitative.
(1^4) Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice stabilite la înființarea acestora.
(1^5) Programele de monitoring vor fi în concordanță cu prevederile anexei nr. 1^1."
41. La articolul 35, alineatele (5) și (6) vor avea următorul cuprins:
"(5) Fondul național de date de gospodărire a apelor include și evidența apelor ce aparțin domeniului public din Cadastrul apelor. Modul de organizare a Fondului național de date hidrologice și de gospodărire a apelor și a Cadastrului apelor se stabilește de către autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul apelor, iar ținerea la zi a acestuia se asigură de Administrația Națională «Apele Române».
(6) Autoritățile publice, persoanele fizice și juridice au acces la informațiile ce constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Folosirea de către acestea a informațiilor conținute în Fondul național de date de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra cost, în condițiile legii."
42. La articolul 36, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:
"(3) Lista specificațiilor tehnice și metodele standardizate pentru analiza și monitoringul stării apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor."
43. La articolul 37, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Zonele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt considerate, în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementări speciale."
44. La articolul 37, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) În scopul asigurării unei calități corespunzătoare a observațiilor și măsurătorilor hidrometrice, se interzice efectuarea de lucrări în albii sau exploatarea nisipurilor și a pietrișurilor în zonele aval și amonte ale stațiilor hidrometrice, pe o distanță de 5 ori lățimea cursului de apă, măsurată la debite medii."
45. Articolul 38 va avea următorul cuprins:
"Art. 38. - Pentru asigurarea folosirii raționale a apelor subterane, a lacurilor și nămolurilor terapeutice, precum și a agregatelor minerale din albii, cercetarea și evaluarea se vor face conform prevederilor legislației în vigoare."
46. La capitolul III, titlul secțiunii a 3-a va avea următorul cuprins:
"Planificarea în domeniul managementului și amenajării apelor"
47. La articolul 43, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 43. - (1) În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată și complexă a resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice, precum și pentru protejarea zonelor umede se elaborează scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice, până cel târziu la data de 22 decembrie 2009."
48. La articolul 43, după alineatul 1 se introduc alineatele (1^1) - (1^9) cu următorul cuprins:
"(1^1) Schemele directoare fixează într-o manieră generală și armonioasă obiectivele de calitate și cantitate a apelor, urmărind să se asigure:
a) o stare bună a apelor de suprafață sau, pentru corpurile de apă artificiale sau puternic modificate, un bun potențial ecologic și o stare chimică bună a apelor de suprafață;
b) o stare chimică bună și un echilibru între cantitatea prelevată și reîncărcarea apelor pentru toate resursele de apă subterană;
c) realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru producția de apă destinată consumului uman.
(1^2) Obiective mai puțin stricte decât cele stabilite la alin. (1^1) pot fi fixate prin schema directoare atunci când realizarea acestor obiective este imposibilă sau costul lor raportat la beneficiile așteptate este disproporționat. Aceste obiective mai puțin stricte sunt menționate și motivate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^4.
(1^3) Respectarea obiectivelor menționate la alin. (1^1) trebuie să fie asigurată până cel târziu la data de 22 decembrie 2015. Dacă obiectivele menționate la alin. (1^1) nu pot fi realizate în această perioadă, schema directoare poate prevedea perioade mai lungi ale căror motive sunt indicate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^3.
(1^4) Schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data publicării prezentei legi constituie baza schemelor directoare și își vor păstra valabilitatea până cel târziu la data de 22 decembrie 2009. În vederea elaborării schemelor directoare se vor efectua o analiză a caracteristicilor bazinelor hidrografice și a impactului activităților umane asupra stării apelor de suprafață și subterane, precum și analiza economică a utilizării apei, până la data de 22 decembrie 2004.
(1^5) După aprobarea primelor scheme directoare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea vor fi actualizate la fiecare 6 ani. Dacă sunt necesare, analizele caracteristicilor bazinelor hidrografice, impacturilor activităților asupra stării apei și analiza economică a utilizatorilor de apă sunt actualizate cu cel puțin 3 ani înainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.
(1^6) Comitetul de bazin implică în elaborarea și actualizarea schemei directoare reprezentanții autorităților publice centrale, consiliilor județene și consiliilor locale care au obligația de a comunica toate informațiile utile aflate în competența lor.
(1^7) Prin intermediul adresei de Internet proprii, Comitetul de bazin va pune la dispoziția publicului pe parcursul unei perioade de cel puțin 6 luni:
a) un calendar și un program de lucru, incluzând procedura de consultare, cu cel puțin 3 ani înainte de data prevăzută pentru aprobare a schemei directoare actualizate;
b) o sinteză a problemelor care există în bazin în domeniul gospodăririi apelor, cu cel puțin 2 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate;
c) proiectul schemei directoare cu cel puțin un an înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate.
(1^8) În corelare cu prevederile schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecției cantitative și calitative a apelor, apărarea împotriva acțiunilor distructive ale apelor, precum și valorificarea potențialului apelor, în raport cu cerințele dezvoltării durabile a societății și în acord cu strategia și politicile de mediu incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor.
(1^9) Programele de măsuri se stabilesc cel târziu până la data de 22 decembrie 2009 și vor fi operaționale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de măsuri se revizuiesc și, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 și apoi la fiecare 6 ani."
49. La articolul 43, alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:
"(2) Schemele directoare și programele de măsuri prevăzute la alin. (1^8) se elaborează și se actualizează de către Administrația Națională «Apele Române», se avizează de către Comitetul de bazin, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Conținutul minim al schemelor directoare și al programelor de măsuri este prevăzut în anexa nr. 3.
(3) Toate activitățile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protecția mediului și amenajarea teritoriului se corelează cu prevederile schemelor directoare."
50. Articolul 44 va avea următorul cuprins:
"Art. 44. - Informațiile necesare pentru elaborarea schemelor directoare și a programelor de măsuri, inclusiv cele pentru stabilirea cerințelor de apă, de valorificare a potențialului apelor și de apărare împotriva inundațiilor pe ansamblul teritoriului național, pe etape de dezvoltare, se pun la dispoziția autorității publice centrale din domeniul apelor și Administrației Naționale «Apele Române» de către autoritățile publice centrale și locale, de principalii utilizatori de apă, precum și de organizațiile neguvernamentale interesate în amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informații vor fi puse și la dispoziția comitetelor de bazin."
51. La articolul 45, alineatele (1) și (3) vor avea următorul cuprins:
"Art. 45. - (1) Pentru bazine hidrografice mici sau părți de bazine hidrografice se întocmesc scheme locale de amenajare și de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în schemele directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare și de protejare cantitativă și calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice și a zonelor umede, precum și obiectivele generale privind utilizarea durabilă și protecția tuturor categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv.
................................................................................
(3) Prin schema locală se evaluează mijloacele economice și financiare necesare pentru realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor prevăzute. Aceasta trebuie să fie compatibilă cu orientările fixate în schema directoare."
52. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
"Art. 46. - (1) Programele și deciziile administrative care au legătură cu apele trebuie să fie în concordanță cu prevederile schemelor directoare aprobate.
(2) La elaborarea documentațiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 48 se va ține seama de prevederile schemelor directoare, respectiv schemelor locale."
53. La articolul 47, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 47. - (1) La nivelul fiecărei direcții de apă a Administrației Naționale «Apele Române» se organizează un Comitet de bazin."
54. La articolul 47 alineatul (2), literele a), b), e) și i) vor avea următorul cuprins:
"a) 2 reprezentanți ai autorităților publice centrale din domeniul apelor și protecției mediului, dintre care unul este numit din cadrul agențiilor de protecția mediului din bazinul hidrografic respectiv;
b) un reprezentant al autorității publice centrale din domeniul sănătății, numit de aceasta din cadrul direcțiilor de sănătate publică ale județelor din bazinul hidrografic respectiv;
................................................................................
e) un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală pentru administrația publică;
................................................................................
i) un reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor."
55. La articolul 47, alineatul (6) va avea următorul cuprins:
"(6) Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbați de cei care i-au numit sau ales."
56. La articolul 47 alineatul (7), literele a) și c) vor avea următorul cuprins:
"a) să avizeze schemele directoare, precum și programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare și realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărirea apelor;
...............................................................................
c) să aprobe schemele locale, stabilind prioritățile tehnice și financiare, și să le integreze în schemele directoare;"
57. La articolul 47 alineatul (7), litera d) se abrogă.
58. La articolul 47 alineatul (7), după litera i) se introduce litera j) cu următorul cuprins:
"j) să avizeze lista ariilor protejate și să stabilească măsurile de reconstrucție ecologică a zonelor propuse în acest scop."
59. La articolul 47, alineatul (9) va avea următorul cuprins:
"(9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic, permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de direcțiile de ape ale Administrației Naționale «Apele Române», subordonat acestuia."
60. La articolul 48 alineatul (1), după litera k) se introduc literele l)-n) cu următorul cuprins:
"l) lucrări de închidere a minelor și carierelor și de reconstrucție ecologică a zonelor afectate;
m) injectarea în structurile din care au provenit sau în formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracție, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate;
n) planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal și de detaliu."
61. La articolul 49, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 49. - (1) Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora."
62. La articolul 49, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Construcțiile și obiectivele existente, amplasate în zona inundabilă a albiei majore sau în zonele de protecție, vor fi identificate de către direcțiile de ape, solicitându-se beneficiarilor demolarea acestora. În situația în care demolarea nu este posibilă, beneficiarii vor fi obligați să declare pe propria răspundere că își asumă riscurile în caz de inundații."
63. La articolul 50, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 50. - (1) Lucrările prevăzute la art. 48 pot fi promovate și executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor și, respectiv, notificării emise de Administrația Națională «Apele Române». Punerea în funcțiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizației de gospodărire a apelor și, după caz, a notificării emise de Administrația Națională «Apele Române»."
64. La articolul 50, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:
"(1^1) Pentru execuția lucrărilor noi și a intervențiilor constructive care modifică parametrii de bază ai lucrărilor existente de baraje, pentru retenții permanente sau nepermanente de apă, a barajelor și digurilor care realizează depozite de deșeuri industriale depuse prin hidromecanizare și a lucrărilor hidrotehnice speciale, emiterea avizului de gospodărire a apelor este condiționată de existența acordului de funcționare în siguranță emis de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în conformitate cu prevederile legale."
65. La articolul 50, alineatul (5) se abrogă.
66. La articolul 51 după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:
"(1^1) Pentru lucrările existente de tipul celor prevăzute la art. 50 alin. (1^1) este necesară obținerea autorizației de funcționare în condiții de siguranță, care certifică îndeplinirea exigențelor de performanță în perioada de exploatare și este obligatorie pentru obținerea autorizațiilor de gospodărire a apelor și de protecția mediului."
67. La articolul 51, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Avizul, autorizația de gospodărire a apelor și notificarea nu exclud obligativitatea obținerii acordului și autorizației de mediu, potrivit legii."
68. Articolul 52 va avea următorul cuprins:
"Art. 52. - Elaborarea documentațiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor trebuie să se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice, după caz, pe studii de gospodărire a apelor și de impact al lucrărilor respective asupra resurselor de apă și asupra zonelor riverane. Aceste studii și documentații pot fi întocmite de instituții publice sau private, abilitate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din statele Uniunii Europene. Documentațiile de fundamentare trebuie să demonstreze că solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conforma cerințelor legale."
69. La articolul 53, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
"(4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și, după caz, cu construcțiile pentru migrarea ihtiofaunei în vederea atingerii stării bune a apelor."
70. La articolul 54 alineatul (1), litera b) se abrogă.
71. La articolul 54 alineatul (1), litera g) va avea următorul cuprins:
"g) lucrări noi de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depășește 2 litri/secundă, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influențează calitatea resurselor de apă;"
72. La articolul 54 alineatul (1), după litera g) se introduce litera h) cu următorul cuprins:
"h) reparații de drumuri și poduri."
73. La articolul 55, după alineatul (5) se introduce alineatul (6) cu următorul cuprins:
"(6) Pentru corpurile de apă care nu au atins starea bună sau potențialul ecologic bun în perioada prevăzută în schema directoare se impune reactualizarea prevederilor autorizațiilor de gospodărire a apelor."
74. La articolul 56 alineatul (1), după litera e) se introduce litera f) cu următorul cuprins:
"f) în situația nerealizării din vina beneficiarului a prevederilor programului de etapizare, anexă la actul de reglementare."
75. La articolul 58 alineatul (1), litera d) va avea următorul cuprins:
"d) în caz de poluare accidentală a resurselor de apă, care amenință sănătatea populației sau produce pagube ecologice."
76. Articolul 61 se abrogă.
77. La articolul 62, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Barajele și lacurile de acumulare se vor proiecta și se vor executa de unități de specialitate, cu respectarea exigențelor de performanță referitoare la siguranța barajelor."
78. La articolul 63, alineatele (1), (2) și (4) vor avea următorul cuprins:
"Art. 63. - (1) Deținătorii de baraje și lacuri de acumulare, precum și de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligația să întocmească regulamente de exploatare și să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.
(2) Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, detaliază și concretizează condițiile generale de exploatare coordonată, pe ansamblul bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1), cuprinse în regulamentele de exploatare bazinale.
.................................................................................
(4) Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de deținător, se asigură de Administrația Națională «Apele Române» în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaborează de Administrația Națională «Apele Române» în baza normelor metodologice stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, se avizează de comitetele de bazin și se aprobă de autoritatea publică centrală din domeniul apelor."
79. Articolul 64 va avea următorul cuprins:
"Art. 64. - (1) Persoanele juridice care au în administrare sau în exploatare lucrări hidrotehnice sunt obligate să utilizeze prizele, barajele și lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare și, corelat cu producerea de energie, să asigure debitele necesare folosințelor industriei, agriculturii, populației și a debitului necesar protecției ecosistemului acvatic.
(2) Deținătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, și ai altor construcții hidrotehnice au obligația să monteze aparatura necesară urmăririi comportării în timp a acestora, să-și organizeze sistemul de urmărire a comportării în timp pe baza unor proiecte specializate, să realizeze expertizarea periodică a lucrărilor și să dețină autorizația de funcționare în siguranță, conform prevederilor legale."
80. Articolul 65 va avea următorul cuprins:
"Art. 65. - Competențele de avizare și aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale și a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare se stabilesc de autoritatea publică centrală din domeniul apelor."
81. La articolul 67, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Activitățile prevăzute la alin. (2) constituie o obligație pentru toate persoanele fizice și juridice, cu excepția persoanelor cu handicap, a bătrânilor și a altor categorii defavorizate."
82. La articolul 68, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Coordonarea, îndrumarea și urmărirea activității de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare și a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranță a acestora, se realizează de către Comisia națională pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice, constituită din reprezentanți ai ministerelor, ai agenților economici interesați și ai instituțiilor publice interesate."
83. Articolul 69 va avea următorul cuprins:
"Art. 69. - (1) Organizarea și conducerea la nivel național a acțiunilor de prevenire și apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se realizează, potrivit legii, de către Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, denumită în continuare Comisia centrală, constituită din reprezentanți ai ministerelor, agenților economici interesați și instituțiilor publice interesate.
(2) Comisia centrală prevăzută la alin. (1) conlucrează permanent și se subordonează, în caz de dezastre, Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor, instituită potrivit legii."
84. La articolul 71, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Comisiile județene, respectiv a municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor sunt constituite prin ordin al prefectului. Secretariatul permanent pentru secțiunea de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice a acestor comisii se asigură de către Administrația Națională «Apele Române»."
85. La articolul 74, alineatul (5) va avea următorul cuprins:
"(5) Prefectul județului în care se află sediul direcției de ape a Administrației Naționale «Apele Române» are atribuții de coordonare a activității de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice pe bazinul hidrografic respectiv."
86. La articolul 77, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală din domeniul apelor și, după caz, Administrația Națională «Apele Române» sau direcțiile de apă bazinale vor publica în ziarul local o informare cu privire la măsurile propuse. Aceeași informare se transmite și utilizatorilor de apă, riveranilor, precum și oricărei alte persoane ce ar putea fi afectată."
87. La articolul 77, după alineatul (5) se introduce alineatul (5^1) cu următorul cuprins:
"(5^1) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) afectează alimentarea cu apă a populației, la informarea și consultarea publicului va colabora autoritatea publică centrală din domeniul sănătății și autoritățile sale teritoriale."
88. La articolul 80, după alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) - (1^3) cu următorul cuprins:
"(1^1) În vederea atingerii obiectivelor prezentei legi se va aplica principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate de mediu și de resursă, pe baza analizei economice al cărei conținut este prevăzut în anexa nr. 4 și cu respectarea principiului poluatorul plătește.
(1^2) Până în anul 2010 se va promova o politică de recuperare a costurilor în domeniul apei care să stimuleze folosințele și să utilizeze în mod eficient resursele de apă. Această politică va stabili, pe baza analizei economice prevăzute la alin. (1^1), o contribuție adecvată a diferitelor folosințe majore, în special industria, agricultura și alimentarea cu apă pentru populație, la recuperarea costurilor serviciilor de apă. Contribuția astfel stabilită va ține seama de efectele de mediu, economice și sociale, precum și de condițiile geografice și climatice specifice.
(1^3) Măsurile stabilite pentru implementarea prevederilor alin. (1^1) și (1^2) vor fi incluse în schema directoare. Prevederile alin. (1^1) și (1^2) nu vor influența în nici un fel finanțarea măsurilor preventive și de remediere pentru realizarea obiectivelor prezentei legi."
89. La articolul 80, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuții, plăți, bonificații și penalități ca parte a modului de finanțare a dezvoltării domeniului și de asigurare a funcționării Administrației Naționale «Apele Române»."
90. La articolul 80, alineatele (3) și (4) se abrogă.
91. La articolul 81, alineatele (1) și (3) vor avea următorul cuprins:
"Art. 81. - (1) Sistemul de contribuții, plăți, bonificații, tarife și penalități specifice activității de gospodărire a resurselor de apă se aplică tuturor utilizatorilor. Sistemul de contribuții, plăți, bonificații, tarife și penalități specifice activității de gospodărire a resurselor de apă se stabilește prin modificarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2002
privind înființarea Administrației Naționale «Apele Române», aprobată cu modificări prin
Legea nr. 404/2003 , în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Cuantumul contribuțiilor, plăților, bonificațiilor, tarifelor și penalităților specifice activității de gospodărire a resurselor de apă se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale în domeniul apelor.
.................................................................................
(3) Administrația Națională «Apele Române», în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafață, naturale sau amenajate, indiferent de deținătorul cu orice titlu al amenajării, cât și al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor și a instalațiilor, își constituie veniturile proprii dintr-o contribuție specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toți utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plățile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizațiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum și din penalitățile aplicate."
92. La articolul 81, după alineatul (3) se introduce alineatul (3^1) cu următorul cuprins:
"(3^1) Contribuțiile specifice de gospodărire a apelor în sensul prezentei legi sunt:
a) contribuția pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse și utilizatori;
b) contribuția pentru primirea apelor uzate în resursele de apă;
c) contribuția pentru potențialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea Administrației Naționale «Apele Române»;
d) contribuția pentru exploatarea nisipurilor și pietrișurilor din albiile și malurile cursurilor de apă ce intră sub incidența prezentei legi."
93. La articolul 81, alineatele (4) și (5) vor avea următorul cuprins:
"(4) Utilizatorii de apă, consumatori sau neconsumatori, au obligația să plătească lunar cuantumul contribuției specifice de gospodărire a apelor; în caz contrar, li se vor aplica penalități de întârziere conform prevederilor Codului de procedură fiscală, aprobat prin
Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 .
(5) Pentru apa tratată și livrată sau pentru alte servicii de apă, operatori, furnizori sau prestatori sunt persoane fizice sau juridice care, după caz, au în administrare lucrări hidrotehnice sau care prestează servicii de apă."
94. La articolul 82, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Penalitățile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depășirea cantităților de apă utilizate, cât și a concentrațiilor și cantităților de substanțe impurificatoare evacuate în resursele de apă."
95. La articolul 82, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Penalitățile pentru depășirea valorii concentrațiilor indicatorilor de calitate reglementați pentru evacuarea apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților se aplică de către unitățile de gospodărie comunală."
96. Articolele 83 și 84 se abrogă.
97. Articolul 85 va avea următorul cuprins:
"Art. 85. - Finanțarea investițiilor privind lucrările, construcțiile sau instalațiile de gospodărire a apelor se asigură, total sau parțial, după caz, din:
a) bugetul de stat sau bugetele locale pentru lucrările de utilitate publică, potrivit legii;
b) fondurile utilizatorilor de apă;
c) fonduri obținute prin credite sau prin emiterea de obligațiuni, garantate de Guvern sau de autoritățile administrației publice locale, pentru lucrări de utilitate publică sau pentru asociații de persoane care vor să execute astfel de lucrări;
d) alte surse."
98. După articolul 85 se introduc articolele 85^1 - 85^3 cu următorul cuprins:
"Art. 85^1. - Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea convențiilor și acordurilor internaționale din domeniul apelor, precum și pentru implementarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor, în scopul îndeplinirii angajamentelor luate de statul român prin acordurile și convențiile internaționale, se asigură din surse proprii și, în completare, de la bugetul de stat, pe bază de programe, în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor.
Art. 85^2. - De la bugetul de stat, în baza programelor anuale, în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor, se vor asigura cheltuielile pentru:
a) conservarea ecosistemelor și delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului;
b) întreținerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundațiilor și activitățile operative de apărare împotriva inundațiilor;
c) refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamități naturale sau de alte evenimente deosebite;
d) activitatea de cunoaștere a resurselor de apă, precum și activitățile de hidrologie operativă și prognoză hidrologică.
Art. 85^3. - De la bugetele locale se vor asigura cheltuielile pentru:
a) întreținerea, repararea, punerea în siguranță a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundațiilor, și activitățile operative de apărare împotriva inundațiilor;
b) refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de calamități naturale sau de alte evenimente deosebite."
99. Articolul 88 va avea următorul cuprins:
"Art. 88. - Contravențiile prevăzute la art. 87, săvârșite de persoane fizice și persoane juridice, se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 200.000.000 lei la 300.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35) și 52);
b) cu amendă de la 100.000.000 lei la 120.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51);
c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42) și 53)."
100. Articolul 90 va avea următorul cuprins:
"Art. 90. - Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 88 se fac de către:
a) inspectorii din autoritatea publică centrală din domeniul apelor și Administrația Națională «Apele Române»;
b) directorul general al Administrației Naționale «Apele Române», directorii direcțiilor de ape, precum și salariații împuterniciți de aceștia;
c) alte persoane împuternicite de conducerea autorității publice centrale din domeniul apelor;
d) comisarii Gărzii de Mediu."
101. Articolul 91 va avea următorul cuprins:
"Art. 91. - Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare."
102. Articolul 92 va avea următorul cuprins:
"Art. 92. - (1) Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafață și subterane, în apele maritime interioare sau în apele mării teritoriale de ape uzate, deșeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conțin substanțe, bacterii sau microbi în cantitate sau concentrație care poate schimba caracteristicile apei, punând în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală a persoanelor, viața animalelor, mediul înconjurător, producția agricolă sau industrială ori fondul piscicol, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și următoarele fapte:
a) poluarea, în orice mod, a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic și produce daune utilizatorilor de apă din aval;
b) descărcarea apelor uzate și a deșeurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale;
c) poluarea prin evacuarea sau scufundarea în apele naturale a unor substanțe sau deșeuri periculoase direct sau de pe nave ori platforme plutitoare;
d) depozitarea în albia majoră a râurilor, a combustibilului nuclear sau a deșeurilor rezultate din folosirea acestuia;
e) punerea în pericol a digurilor de contur ale lacurilor de acumulare prin exploatările de agregate minerale din albia majoră sau terase.
(3) Depozitarea sau folosirea de îngrășăminte chimice, pesticide sau alte substanțe toxice periculoase în zonele de protecție a apelor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei.
(4) Săvârșirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei, iar a faptelor prevăzute la alin. (3), cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei.
(5) Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare vătămarea corporală gravă a unei persoane, au pus în pericol sănătatea ori integritatea corporală a unui număr mare de persoane sau au cauzat o pagubă materială importantă, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
(6) Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, otrăvirea în masă a populației, provocarea de epidemii sau o pagubă importantă economiei naționale, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
(7) Tentativa la infracțiunile prevăzute în alin. (1)-(3) se pedepsește."
103. Articolul 93 va avea următorul cuprins:
"Art. 93. - (1) Executarea, modificarea sau extinderea de lucrări, construcții ori instalații pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul de gospodărire a apelor sau fără notificarea unei astfel de lucrări, precum și darea în exploatare de unități, fără punerea concomitentă în funcțiune a rețelelor de canalizare, a stațiilor și instalațiilor de epurare a apei uzate, potrivit autorizației de gospodărire a apelor, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și următoarele fapte:
a) utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri, fără autorizația de gospodărire a apelor sau fără notificarea activității;
b) exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape ori în legătură cu apele, desfășurarea activității de topire a teiului, cânepii, inului și a altor plante textile, de tăbăcire a pieilor și de extragere a agregatelor minerale, fără autorizația de gospodărire a apelor;
c) exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție sanitară a surselor de apă, în zonele de protecție a albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice, construcțiilor și instalațiilor hidrometrice sau a instalațiilor de măsurare automată a calității apelor;
d) utilizarea albiilor minore, fără autorizația de gospodărire a apelor, precum și a plajei și țărmului mării în alte scopuri decât îmbăierea sau plimbarea;
e) continuarea activității după pierderea drepturilor obținute în baza legii.
(3) Săvârșirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 200.000.000 lei la 400.000.000 lei."
104. Articolul 94 va avea următorul cuprins:
"Art. 94. - (1) Restrângerea utilizării apei potabile pentru populație în folosul altor activități sau depășirea cantității de apă alocate, dacă are un caracter sistematic ori a produs o perturbare în activitatea unei unități de ocrotire socială sau a cauzat neajunsuri în alimentarea cu apă a populației, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei.
(2) Săvârșirea din culpă a faptei prevăzute la alin. (1) se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei."
105. Articolul 95 va avea următorul cuprins:
"Art. 95. - (1) Distrugerea, deteriorarea sau manevrarea de către persoanele neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, barierelor sau a altor construcții ori instalații hidrotehnice constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează efectuarea de săpături, gropi sau șanțuri în baraje, diguri ori în zonele de protecție a acestor lucrări, precum și extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia.
(3) Săvârșirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei.
(4) Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește."
106. Articolele 96-105 se abrogă.
107. La articolul 107, alineatele (1) și (3) vor avea următorul cuprins:
"Art. 107. - (1) Pentru lucrările existente pe ape sau în legătură cu apele, neautorizate, utilizatorii de apă sau deținătorii lucrărilor respective vor întocmi documentele necesare și vor solicita autorizația de gospodărire a apelor în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
.............................................................................
(3) Utilizatorii de apă care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt dotați cu stații sau instalații de epurare ori ale căror instalații existente necesită completări, extinderi, retehnologizări sau optimizări funcționale sunt obligați să realizeze și să pună în funcțiune stații și instalații de epurare la capacitate și cu eficiența corespunzătoare, pe baza unui program etapizat, întocmit în raport cu mărimea impactului evacuării asupra resurselor de apă sau pentru îndeplinirea condițiilor de protecție a apelor și a ecosistemelor acvatice."
108. Articolul 110 va avea următorul cuprins:
"Art. 110. - Autoritatea publică centrală pentru apă este în drept să emită norme, normative și ordine cu caracter obligatoriu în domeniul apelor. În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor elabora și promova, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru apă:
a) procedura și competențele de emitere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor;
b) procedura de modificare sau de retragere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor;
c) procedura de suspendare temporară a autorizațiilor de gospodărire a apelor;
d) procedura de notificare;
e) procedura de instituire a regimului de supraveghere specială;
f) normativul de conținut al documentațiilor tehnice supuse avizării și autorizării;
g) competențele de avizare și aprobare a regulamentelor de exploatare și a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare;
h) normele metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală;
i) regulamentul-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare și prizelor de alimentare cu apă;
j) metodologia privind elaborarea planurilor de restricții și de folosire a apei în perioade deficitare;
k) metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la folosințele de apă potențial poluatoare;
l) normele metodologice privind avizul de amplasament;
m) procedura privind mecanismul de acces la informația de gospodărire a apelor;
n) procedura privind participarea utilizatorilor de apă, a riveranilor și a publicului în activitatea de consultare;
o) metodologia și instrucțiunile tehnice pentru elaborarea schemelor directoare."
109. După articolul 111 se introduc articolele 111^1 - 111^4 cu următorul cuprins:
"Art. 111^1. - Administrația Națională «Apele Române» se va reorganiza ca instituție publică în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 111^2. - Organizarea și funcționarea Administrației Naționale «Apele Române» se stabilesc prin statut propriu, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor.
Art. 111^3. - Administrația Națională «Apele Române», ca instituție publică, preia toate drepturile și este ținută de toate obligațiile fostului agent economic Administrația Națională «Apele Române».
Art. 111^4. - Obligațiile bugetare restante stabilite prin certificate de obligații bugetare, cu excepția impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, inclusiv accesoriile acestora, se anulează la data intrării în vigoare a prezentei legi."
110. Articolul 112 se abrogă.
Articolul II
În tot cuprinsul
Legii apelor nr. 107/1996 , sintagmele: Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Regia Autonomă "Apele Române", Ministerul Transporturilor, Ministerul Turismului, Ministerul Sănătății se vor înlocui cu sintagmele: autoritatea publică centrală din domeniul apelor, Administrația Națională "Apele Române", autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor, autoritatea publică centrală din domeniul turismului, respectiv autoritatea publică centrală din domeniul sănătății.
Articolul III
Anexele nr. 1^1 - 1^4 și 1-6 fac parte integrantă din prezenta lege.
Articolul IV
Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul V
Legea apelor nr. 107/1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR VALER DORNEANU PREȘEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU București, 28 iunie 2004. Nr. 310.
Anexa 1 DEFINIȚIILE
termenilor tehnici utilizați
1. acumulare nepermanentă: acumulare realizată prin bararea unui curs de apă sau ca incinta laterală îndiguită, având rol numai pentru atenuarea viiturilor;
2. abordare combinată: controlul evacuărilor și emisiilor în apele de suprafață conform modului de abordare stabilit în art. 2^8;
3. acvifer: strat sau strate subterane de roci geologice sau alte strate geologice cu o porozitate și o permeabilitate suficientă astfel încât să permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie prelevarea unor cantități importante de ape subterane;
4. agregate minerale: material inert granular (nisip, pietriș, bolovăniș etc.) de natură minerală, utilizat ca material de construcție, existent în albiile și malurile cursurilor de apă, ale lacurilor, precum și pe țărmul mării;
5. albie minoră: suprafață de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obișnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor;
6. albie majoră: porțiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la ieșirea lor din albia minoră;
7. ape de suprafață: apele interioare, cu excepția apelor subterane; ape tranzitorii și ape costiere, exceptând cazul stării chimice pentru care trebuie incluse apele teritoriale;
8. ape subterane: apele aflate sub suprafața solului în zona saturată și în contact direct cu solul sau cu subsolul;
9. ape tranzitorii: corpuri de apă de suprafață aflate în vecinătatea gurilor râurilor, care sunt parțial saline ca rezultat al apropierii de apele de coastă, dar care sunt influențate puternic de cursurile de apă dulce;
10. ape costiere: apele de suprafață situate în interiorul unei linii ale cărei puncte sunt situate în totalitate la o distanță de l milă marină pe partea dinspre mare, față de cel mai apropiat punct al liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, cu extinderea limitei, unde este cazul, până la limita exterioară a apelor tranzitorii;
11. ape interioare: toate apele de suprafață stătătoare și curgătoare și subterane aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale;
12. ape naționale navigabile:
a) apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare;
b) fluviile, râurile, canalele și lacurile din interiorul țării, pe sectoarele lor navigabile;
c) apele navigabile de frontieră, de la malul român până la linia de frontieră;
13. ape uzate: ape provenind din activități casnice, sociale sau economice, conținând substanțe poluante sau reziduuri care-i alterează caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale, precum și ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate;
14. apa destinată consumului uman:
a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei și indiferent dacă este furnizată prin rețea de distribuție, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;
b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanțelor destinate consumului uman;
15. zone protejate: zonele menționate în anexa l^2 și art. 5^1;
16. autoritate competentă: autoritatea (autoritățile) responsabilă de implementarea prevederilor
cu modificările și completările ulterioare;
17. avizul și autorizația de gospodărire a apelor: acte ce condiționează din punct de vedere tehnic și juridic execuția lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele și funcționarea sau exploatarea acestor lucrări, precum și funcționarea și exploatarea celor existente și reprezintă principalele instrumente folosite în administrarea domeniului apelor; acestea se emit în baza reglementărilor elaborate și aprobate de autoritatea administrației publice centrale cu atribuții în domeniul apelor;
18. bazin hidrografic: înseamnă o suprafață de teren de pe care toate scurgerile de suprafață curg printr-o succesiune de curenți, râuri și posibil lacuri, spre mare într-un râu cu o singură gură de vărsare, estuar sau deltă;
19. cadastrul apelor: activitatea privind inventarierea, clasificarea, evidența și sinteza datelor referitoare la rețeaua hidrografică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor, precum și la prelevările și restituțiile de apă;
20. corp de apă de suprafață: un element discret și semnificativ al apelor de suprafață, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de apă-râu sau canal, sector de curs de apă-râu sau canal, ape tranzitorii sau un sector/secțiune din apele costiere; 21. corp de apă subterană: volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere;
22. corp de apă artificial: corp de apă de suprafață creat prin activitate umană;
23. corp de apă puternic modificat: corp de apă de suprafață care, datorită unei modificări fizice cauzată de o activitate umană, și-a schimbat substanțial caracterul lui natural, desemnat astfel în conformitate cu prevederile anexei nr. l^1;
24. controlul emisiilor: acțiunea de reglementare a unor limite specifice ale emisiilor, cum ar fi: valori limită de emisie, valori limită sau condiții referitoare la efectele generate, natura sau alte caracteristici ale emisiilor, condiții de operare cu efect asupra emisiilor;
25. debit salubru: debitul minim necesar într-o secțiune pe un curs de apă, pentru asigurarea condițiilor naturale de viață ale ecosistemelor acvatice existente;
26. debit de servitute: debitul minim necesar a fi lăsat permanent într-o secțiune pe un curs de apă, în aval de o lucrare de barare, format din debitul salubru și debitul minim necesar utilizatorilor de apă din aval;
27. deșeu: orice substanță sau orice obiect care aparține unor categorii stabilite conform legii, pe care deținătorul le aruncă, are intenția sau obligația de a le arunca;
28. dezvoltare durabilă: dezvoltarea care corespunde necesităților prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități;
29. district al bazinului hidrografic: suprafață de teren sau de mare, constituită dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine împreună cu apele subterane și costiere asociate, care este identificată ca unitate principală de administrare a bazinului hidrografic;
30. drept de folosință a apelor: dreptul recunoscut de lege oricărei persoane de a folosi resursele de apă;
31. evacuarea directă în apa subterană: evacuarea poluanților în apele subterane fără percolare prin sol sau subsol;
32. faleza mării: mal înalt și abrupt al unei mări;
33. Fondul național de date de gospodărire a apelor: totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de gospodărire cantitativă și calitativă a apelor;
34. folosințe de apă: serviciile de apă împreună cu orice activitate identificată ca având un impact semnificativ asupra stării apelor;
35. gospodărirea apelor: ansamblul activităților care prin mijloace tehnice și măsuri legislative, economice și administrative, conduc la cunoașterea, utilizarea, valorificarea rațională, menținerea sau îmbunătățirea resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale și economice, la protecția împotriva epuizării și poluării acestor resurse, precum și la prevenirea și combaterea acțiunilor distructive ale apelor;
36. informații de gospodărire a apelor: informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apă, zonele inundabile, degradările albiilor și malurilor, lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice și alte lucrări care au legătură cu apele, inclusiv sursele de poluare și lucrările pentru protecția calității apelor și alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum și drepturile de utilizare a apelor;
37. lac: corp de apă interioară, stătătoare, de suprafață;
38. mal: porțiune îngustă de teren, de regulă în pantă, de-a lungul unei ape;
39. monitorizare integrată a apelor: reprezintă activitatea de observații și măsurători standardizate și continue pe termen lung, asupra apelor, pentru cunoașterea și caracterizarea stării și tendinței de evoluție a mediului hidric. Această activitate presupune tripla integrare a:
a) ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, zone protejate și folosințe de apă;
b) mediilor de investigare: apa, sedimente/materii în suspensie, biota;
c) elementelor investigate: biologice, hidromorfologice și fizico-chimice;
40. nivel mediu al apei: poziția curbei suprafeței libere a apei, raportată la un plan de referință corespunzătoare tranzitării prin albie a debitului mediu pe o perioadă îndelungată (debit-modul);
41. notificarea reprezintă un act de reglementare, în baza căruia beneficiarul sau titularul de investiție poate să execute sau să pună în funcțiune anumite categorii de lucrări și activități desfășurate pe ape sau în legătură cu acestea;
42. obiective de protecție a apelor și mediului acvatic: sunt obiectivele stabilite în art. 2^1;
43. participarea publicului: informarea, consultarea și implicarea activă a acestuia în activitățile de gospodărire a apelor;
44. plaja mării: porțiunea de teren din vecinătatea mării, cuprinsă între cota cea mai scăzută a apei și limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic;
45. poluare: înseamnă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, a unor substanțe, sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătății umane sau calității ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube materiale ale proprietății, sau care pot dăuna sau obstrucționa serviciile sau alte folosințe legale ale mediului;
46. poluant: înseamnă orice substanță care poate să determine poluare, în special substanțele prevăzute în anexa nr. 6;
47. potențial ecologic bun: starea unui corp de apă puternic modificat sau a unui corp de apă artificial, clasificată în concordanță cu prevederile relevante din anexa nr. l^1;
48. prevenirea și înlăturarea efectelor poluărilor accidentale a resurselor de apă: totalitatea măsurilor și acțiunilor care implică: măsuri de prevenire, mijloace și construcții cu rol de apărare și pregătire pentru intervenții; acțiuni operative de urmărire a undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea și distrugerea poluanților; măsuri pentru restabilirea situației normale și refacerea echilibrului ecologic;
49. program etapizat: act cu putere juridică elaborat pentru conformarea cu prevederile legale, prin efectuarea eșalonată a remedierilor sau a completărilor ce se impun la folosințele de apă;
50. râu: corp de apă interioară care curge în cea mai mare parte la suprafața terenului, dar care poate curge și subteran într-o anumită parte a cursului său;
51. recirculare: refolosirea apei în cadrul unei folosințe, în scopul reducerii volumului de apă proaspătă prelevată din sursă;
52. resurse de apă: apele de suprafață alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălți, apele maritime interioare și marea teritorială, precum și apele subterane de pe teritoriul țării, în totalitatea lor;
53. resurse disponibile de apă subterană: rata medie anuală, pe termen lung, a reîncărcării totale a unui corp de apă subterană, mai puțin rata anuală pe termen lung a debitului necesar pentru atingerea obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic pentru apele de suprafață asociate, specificate în art. 2^1 alin. (1), pentru evitarea oricărei diminuări importante a stării ecologice a unor astfel de ape, precum și pentru evitarea oricăror daune importante ale ecosistemelor terestre asociate;
54. schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic (SDABH) instrumentul de planificare în domeniul apelor pe bazin hidrografic, alcătuită din două părți: Planul de amenajare al bazinului hidrografic (PABH) și Planul de management al bazinului hidrografic (PMABH);
55. servicii de apă: toate serviciile efectuate pentru populație, instituții publice sau altă activitate economică, referitoare la:
a) asigurarea necesarului de apă brută în sursă în secțiunea de captare a folosințelor;
b) captarea, acumularea, stocarea, transportul, tratarea și distribuția apelor de suprafață sau subteran;
c) colectarea și epurarea apelor uzate care sunt evacuate în apele de suprafață;
56. stații și instalații de prelucrare a calității apelor: stații de tratare pentru obținerea de apă potabilă sau industrială; stații/instalații de preepurare/epurare a apelor uzate;
57. starea ecologică: este o expresie a calității structurii și funcționării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafață, clasificate în concordanță cu prevederile anexei nr. l^1;
58. starea ecologică bună: este starea unui corp de ape de suprafață, astfel clasificată în concordanță cu prevederile anexei nr. l^1;
59. starea apelor de suprafață: este expresia generală a stării unui corp de apă de suprafață, determinată de indicatorii minimi ce caracterizează starea sa ecologică și starea sa chimică;
60. starea ecologică a apelor de suprafață: starea de calitate exprimată prin structura și funcționarea ecosistemelor acvatice din apele de suprafață, clasificată în funcție de elementele biologice, chimice și hidromorfologice caracteristice;
61. starea ecologică bună a apelor de suprafață: starea unui corp de apă de suprafață, definită pe baza "stării bune" a elementelor biologice;
62. starea chimică bună a apelor de suprafață: starea chimică, necesară pentru atingerea obiectivelor de protecție a apelor și a mediului acvatic specifice apelor de suprafață, stabilite la art. 2^1 alin. (1), respectiv starea chimică bună atinsă de un corp de apă de suprafață pentru care concentrațiile poluanților nu depășesc valorile standard privind calitatea mediului;
63. starea bună a apelor de suprafață: starea atinsă de un corp de apă de suprafață atunci când, atât starea sa ecologică cât și starea chimică sunt "bune";
64. starea apelor subterane: este expresia generală a stării unui corp de apă subterană, determinată de indicatorii minimi care caracterizează starea sa cantitativă și starea sa chimică;
65. starea bună a apelor subterane: este starea atinsă de un corp de apă subterană atunci când, atât starea sa cantitativă cât și starea sa chimică sunt cel puțin "bune";
66. starea chimică bună a apelor subterane: starea chimică a unui corp de apă subterană, care îndeplinește toate condițiile prevăzute în tabelul 2.3.2 din anexa nr. l^1;
67. starea cantitativă: expresie a gradului în care un corp de apă subterană este afectat de prelevări de apă directe și indirecte;
68. starea cantitativă bună: este starea definită conform tabelului 2.1.2 din anexa nr. l^1;
69. valori standard privind calitatea mediului: concentrația unui anumit poluant sau a unui grup de poluanți în apă, sediment sau biota care nu trebuie să fie depășită pentru protecția sănătății umane și a mediului;
70. substanțe prioritare: substanțe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic și prin intermediul acestuia asupra omului și folosințelor de apă; conform listei substanțelor prioritare/prioritar periculoase din anexa 5;
71. substanțe periculoase: substanțe sau grupuri de substanțe care sunt toxice, persistente și care tind să bio-acumuleze și alte substanțe sau grupuri de substanțe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare;
72. substanțe prioritar periculoase: substanțele sau grupurile de substanțe care sunt toxice, persistente și care tind să bioacumuleze și alte substanțe sau grupe de substanțe care creează un nivel similar de risc;
73. sub-bazin hidrografic: suprafață de teren de pe care se colectează toate apele de la izvoare până la un anumit punct al cursului de apă, care este în mod normal un lac sau o confluență a cursului de apă;
74. sub-unitate hidrografică: suprafață de teren situată pe teritoriul național formată dintr-un sub-bazin, o parte a unui sub-bazin, un grup de sub-bazine sau un grup de părți de sub-bazine;
75. utilizator de apă: orice persoană fizică sau persoană juridică care, în activitățile sale, folosește apa, luciul de apă sau valorifică fructul acesteia;
76. valori limită ale emisiilor: înseamnă masa, exprimată în funcție de anumiți parametri specifici, concentrația și/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depășită în nici o perioadă sau în mai multe perioade de timp. Valorile limită ale emisiilor pot fi stabilite pentru anumite grupuri, familii sau categorii de substanțe, în particular pentru mercur, cadmiu, HCH.
Valorile limită ale emisiilor pentru substanțe trebuie, în mod normal, să se aplice la punctul unde emisiile părăsesc instalația, diluția nefiind luată în seamă la determinarea acestora. Cu privire la evacuarea indirectă în cursurile de apă, efectul stației de epurare a apelor uzate poate fi luat în considerare la determinarea valorilor limită a emisiilor instalațiilor implicate, cu condiția să fie garantat/să se asigure un nivel echivalent pentru protecția mediului ca întreg și că acest fapt nu conduce la niveluri mai ridicate de poluare a mediului;
77. zona de protecție: zona adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcțiilor și instalațiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicții sau restricții privind regimul construcțiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcțiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă;
78. zona umedă: întinderi de bălți, mlaștini, turbării de ape naturale sau artificiale cu adâncime mai mică de 2 m, permanente sau temporare, unde apa este stagnantă sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv ape costiere cu adâncime mai mică de 6 m;
79. zona inundabilă: suprafață de teren din albia majoră a unui curs de apă, delimitată de un nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situații de ape mari.
Anexa 1^1 Condiții pentru atingerea obiectivelor de
protecție a apelor și mediului acvatic pentru toate corpurile de apă de suprafață și subterane 1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ 1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață 1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor 1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor 1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii 1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere 1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate 1.2. Definiții normative pentru clasificările stării ecologice 1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a râurilor 1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a lacurilor 1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor tranzitorii 1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor costiere 1.2.5. Definiții pentru potențialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale 1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard privind calitatea mediului, pentru caracterizarea stării chimice 1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice a apelor de suprafață 1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere 1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operațional 1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare 1.3.4. Frecvența monitoringului 1.3.5. Cerințe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate 1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate 1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice l.4.l. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic 1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic 1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice 2. STAREA APELOR SUBTERANE 2.1. Starea cantitativă a apelor subterane 2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative 2.1.2. Definirea stării cantitative 2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane 2.2.1. Rețeaua de monitoring a nivelului apelor subterane 2.2.2. Densitatea locurilor de monitoring 2.2.3. Frecvența monitoringului 2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a apelor subterane 2.3. Starea chimică a apelor subterane 2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane 2.3.2. Definirea stării chimice bune a apelor subterane 2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane 2.4.1. Rețeaua de monitoring a apelor subterane 2.4.2. Monitoringul de supraveghere 2.4.3. Monitoringul operațional 2.4.4. Identificarea tendinței poluanților 2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane 2.5. Prezentarea stării apelor subterane 1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ 1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață 1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor 1.1.1.1. Elemente biologice Compoziția și abundența florei acvatice Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole 1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice Regimul hidrologic cantitatea și dinamica curgerii apei legătura cu corpurile de apă subterană Continuitatea râurilor Condiții morfologice adâncimea râurilor și variația lățimii structura și substratul patului râului structura zonei riverane 1.1.1.3. Elemente chimice și fizico-chimice care sprijină elementele biologice 1.1.1.4. Generalități Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Condițiile nutrienților 1.1.1.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă 1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor 1.1.2.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole 1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice Regimul hidrologic cantitatea și dinamica curgerii apei timpul de retenție legătura cu corpurile de apă subterană Condiții morfologice variația adâncimii lacurilor cantitatea, structura și substratul patului lacului structura țărmului lacului 1.1.2.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice 1.1.2.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Condițiile nutrienților 1.1.2.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă 1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii 1.1.3.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole 1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice Condiții morfologice variația adâncimii cantitatea, structura și substratul patului structura zonei de influență a mareei Regimul mareei debitul de apă dulce expunerea la valuri 1.1.3 3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice 1.1.3.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Condițiile nutrienților 1.1.3.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă 1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere l.l.4.l. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice 1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice Condiții morfologice variația adâncimii cantitatea, structura și substratul patului de coastă structura zonei de influență a mareei Regimul mareei direcția curenților dominanți expunerea la valuri 1.1.4.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice 1.1.4.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Condițiile nutrienților 1.1.4.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă 1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață artificiale și puternic modificate Elementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de suprafață (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) și care corespund cel mai bine corpurilor de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale supuse clasificării din punct de vedere al stării ecologice. 1.2. Definiții normative ale clasificărilor stării ecologice Tabelul 1.2. Definiții generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii și ape costiere Textul următor include o definiție generală a calității ecologice. În scopul clasificării, valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de apă de suprafață sunt cele prevăzute în tabelele din secțiunile 1.2.1 - 1.2.4. Stare foarte bună Stare bună Stare moderată General Nu există sau sunt foarte mici alterări antropogene ale valo- rilor elementelor fi- zico-chimice și hi- dromorfologice de ca- litate, pentru tipul de corp de apă de su- prafață, față de ace- lea asociate în mod normal cu acel tip în condiții nemodificate Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață sunt acelea asociate în mod normal cu acel tip, în condiții ne- modificate și nu ara- tă, sau există doar foarte mici dovezi de perturbare. Condițiile sunt spe- cifice tipului și comunităților. Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață prezintă nivele scăzu- te schimbare datorită activităților umane, dar deviază ușor față de acele valori aso- ciate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață deviază moderat față de acelea asociate, în mod normal, cu ti- pul de corp de apă de suprafață, în condi- ții nemodificate. Va- lorile prezintă semne moderate de perturba- re ca urmare a acti- vităților umane și sunt esențial pertur- bate față de valorile din condițiile de stare bună. Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o calitate slabă sau proastă. Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care comunitățile biologice importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slabă. Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care sunt absente părți mari din comunitățile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proastă. 1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a râurilor Elemente biologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Fito- plancton Compoziția taxonomică a fitoplanctonului corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condiții- lor nemodificate. Abundența medie a fi- toplanctonului este în deplină conformi- tate cu condițiile fizico-chimice spe- cifice tipului de corp de apă și nu sunt atât de mult al- terate condițiile de transparență speci- fice tipului. Înflorirea plancto- nului se produce cu o frecvență și o in- tensitate în confor- mitate cu condițiile fizico-chimice speci- fice tipului. Sunt schimbări ușoare ale compoziției taxo- nomice și abundenței planctonului compara- tiv cu comunitățile specifice tipului. Astfel de schimbări nu indică nici o creștere accelerantă a algelor, care să conducă la perturbări nedorite, în ceea ce privește echilibrul organisme- lor prezente în corpul de apă sau calitatea fizico-chimică a apei sau a sendimentului. Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și inten- sității înfloririi planctonice specifice tipului. Compoziția taxonomică a planctonului diferă moderat față de comu- nitățile specifice tipului. Abundența este mode- rat deranjată și poa- te fi astfel încât să producă o perturbare importantă nedorită a valorilor altor ele- mente biologice sau fizico-chimice de calitate. Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și inten- sității înfloririi planctonice. Înflo- riri persistente se pot produce în lunile de vară. Macrofi- te și fito- bentos Compoziția taxonomică corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condiții- lor nemodificate. Nu sunt schimbări detectabile în abundența medie a macrofitelor și fitobentosului. Sunt schimbări ușoare ale compoziției taxo- nomice și a abundenței macrofitelor și fito- bentosului comparativ cu comunitățile spe- cifice tipului. Astfel de schimbări nu indică nici o creștere acce- lerată a fitobentosu- lui sau a unor forme evoluate de viață a plantei care să con- ducă la dereglări ne- dorite în echilibrul organismelor prezente în corpurile de apă sau a calității fizi- co-chimice a apei sau a sendimentului. Comunitatea fitoben- tonică nu este afec- tată negativ de gru- purile sau învelișuri- le de bacterii din cauza activității an- tropogene. Compoziția taxonomică a macrofitelor și fitobentosului diferă moderat față de co- munitatea specifică tipului și este sem- nificativ mai rea decât în cazul stării bune. Sunt evidente schim- bările moderate în abundența medie a macrofitelor și fitobentosului. Comunitatea fitoben- tonică poate să interfereze și în anumite zone să fie înlocuită de învelișuri de bacterii prezente ca rezultat al activității antropogene. Fauna de neverte- brate bento- nice Compoziția taxonomică și abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Raportul dintre ta- xonii sensibili la perturbări și cei in- sensibili, nu arată semne de alterare față de nivelele co- respunzătoare condi- țiilor nemodificate. Nivelul diversității taxonilor de never- tebrate nu arată nici un semn de alterare față de nivelul ne- modificat. Există schimbări ușoare ale compoziției și abundenței taxoni- lor de nevertebrate față de comunitățile specifice tipului. Raportul dintre taxo- nii sensibili la per- turbări și cei insen- sibili, arată o ușoară alterare față de nive- lele specifice tipului Nivelul diversității taxonilor de neverte- brate arată ușoare semne de alterare față de nivelurile specifi- ce tipului. Compoziția și abun- dența taxonilor de nevertebrate diferă moderat față de comu- nitățile specifice tipului. Grupurile taxonomice majore ale comunită- ții specifice tip sunt absente. Raportul dintre ta- xonii sensibili la perturbări și cei in- sensibili, este sub- stanțial mai mic de- cât nivelul specific tipului și semnifi- cativ mai mic față de nivelul specific stă- rii bune. Fauna piscico- lă Compoziția speciilor și abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Sunt prezente toate speciile specifice tipului, sensibile la perturbări. Structura pe vârste a comunităților de pești arată un mic semn de perturbare antropogenică, dar nu indică o deficiență în reproducerea sau dezvoltarea vreunei specii particulare. Sunt ușoare schimbări ale compoziției și abundenței speciilor față de comunitățile specifice tipului care pot fi atribuite im- pactului antropogenic asupra elementelor fizico-chimice și hi- dromorfologice de ca- litate. Structura pe vârste a comunităților de pești arată semne de pertur- bare, care pot fi a- tribuite impactului antropogenic asupra elementelor de calita- te fizico-chimică și hidromorfologică, și în anumite circumstan- țe sunt indicatorul unei deficiențe în re- producerea sau dezvol- tarea unor specii anu- me, în măsura în care unele clase de vârstă pot lipsi. Compoziția și abun- dența speciilor de pești diferă moderat față de comunitățile specifice tipului ca- re pot fi atribuite impactului antropo- genic asupra elemen- telor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate. Structura pe vârste a comunităților de pești arată semne im- portante de perturba- re antropogenică, în măsura în care o pro- porție moderată a speciilor specifice tipului să fie absen- tă sau să aibă o a- bundență foarte scă- zută. Elemente hidromorfologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Regimul hidro- logic Cantitatea și dina- mica curgerii și le- gătura rezultantă cu apele subterane, re- flectă în totalitate, sau aproape în tota- litate, condiții ne- modificate. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologică. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele de ca- litate biologică. Continu- itatea râului Continuitatea râului nu este perturbată de activitățile antro- pogenice și permite migrarea neperturbată a organismelor acva- tice și transportul de sendimente. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele de calitate biologică. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele de ca- litate biologică. Condiții morfolo- gice Profilurile canalului variațiile de lățime și de adâncime, vite- zele de curgere, con- dițiile de substrat și atât structura cât și condițiile zonelor riverane corespund în totalitate sau aproa- pe în totalitate con- dițiilor nemodificate Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele de calitate biologică. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele de ca- litate biologică. Elemente fizico-chimice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Condiții generale Valorile elementelor fizico-chimice cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Concentrațiile nutri- enților rămân în in- tervalul normal pen- tru condiții nemodi- ficate. Nivelele de salinita- te, pH, bilanțul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acidului și tempera- tura nu arată semne de modificări antro- pogene și rămân în intervalul normal pentru condițiile nemodificate. Temperatura, bilanțul de oxigen, pH, capaci- tatea de neutralizare a acidului și salini- tatea nu ating nivele peste limita stabilită pentru asigurarea funcționării ecosiste- mului specific tipului și realizarea valori- lor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentrațiile nutri- enților nu depășesc nivelele stabilite, astfel încât să asigu- re funcționarea eco- sistemelor și realiza- rea valorilor specifi- cate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Poluanți speci- fici sinte- tici Concentrațiile sunt aproape de zero sau cel puțin sub limita de detecție pentru cele mai avansate tehnici analitice de uz general. Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con- formitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederi- lor legale referitoare la produsele pentru protecția plantelor și biocide. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Poluanți speci- fici nesinte- tici Concentrațiile rămân în intervalul normal al condițiilor nemo- dificate(corespunză- toare nivelelor istorice anterioare) Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con- cordanță cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederi- lor legale referitoare la produsele pentru protecția plantelor și biocide. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. 1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată în lacuri Elemente biologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Fito- plancton Compoziția taxonomică și abundența fito- planctonului cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Biomasa medie a fito- planctonului este în conformitate cu con- dițiile fizico-chimi- ce specifice tipului și nu duce la o alte- rare semnificativă a condițiilor de trans- parență specifice tipului. Înflorirea fitoplanc- tonului se produce cu o frecvență și o intensitate în con- formitate cu condi- țiile fizico-chimice specifice tipului. Sunt ușoare schimbări ale compoziției și a- bundenței taxonilor planctonici comparativ cu comunitățile speci- fice tipului. Aceste schimbări nu arată creșteri accelerate ale algelor care să ducă la perturbări ne- dorite în ceea ce pri- vește echilibrul orga- nismelor prezente în corpurile de apă sau calitatea fizico-chi- mică a apelor sau se- dimentului. Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și intensi- tății înfloririi planctonului specific tipului. Compoziția și abun- dența taxonilor planctonici diferă moderat de comunită- țile specifice tipu- lui. Biomasa este moderat deranjată și poate să producă o perturbare semnificativă nedori- tă a condițiilor altor elemente biolo- gice și fizico-chimi- ce de calitate a apei sau sedimentelor. Se poate produce a creștere moderată a frecvenței și inten- sității înfloririi planctonice. Se poate produce o înflorire persistentă în lunile de vară. Macro- fite și fito- bentos Compoziția taxonomică corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condiții- lor nemodificate. Nu sunt schimbări de- tectabile în abunden- ța medie a macrofi- telor și fitobento- sului. Sunt schimbări ușoare ale compoziției și abundenței taxonilor macrofitici și fito- bentonici comparativ cu comunitățile speci- fice tipului. Asemenea schimbări nu indică o creștere accelerată a fitobentosului sau a formelor mai evoluate de plante, ducând la perturbări nedorite asupra bilanțului or- ganismelor prezente în corpurile de apă sau asupra calității din punct de vedere fizico -chimic a apelor. Comunitatea fitoben- tonică nu este afec- tată negativ de înve- lișurile de bacterii prezente datorită ac- tivității antropogene. Compoziția taxonilor de macrofite și fito- bentos diferă moderat față de comunitățile specifice tipului și sunt semnificativ perturbate față de acelea observate la starea bună. Schimbările moderate în abundența medie a macrofitelor și fito- bentosului sunt evidente. Comunitatea fitoben- tonică poate să in- terfereze, iar în anumite zone poate fi înlocuită de grupu- rile și învelișurile de bacterii ca rezul- tat al activităților antropogene. Fauna de never- tebrate bento- nice Compoziția taxonomică și abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Raportul dintre taxo- nii sensibili la per- turbări și cei insen- sibili nu arată nici un semn de alterare față de nivelurile nemodificate. Nivelul diversității taxonilor de never- tebrate nu arată nici un semn de alterare față de nivelurile nemodificate. Sunt schimbări ușoare ale compoziției și abundenței taxonilor de nevertebrate compa- rativ cu comunitățile specifice tipului. Raportul între taxonii sensibili la pertur- bații și cei insensi- bili arată ușoare sem- ne de alterare față de nivelele specifice ti- pului. Nivelul de diversitate a taxonilor de never- tebrate arată semne ușoare de alterare fa- ță de nivelurile spe- cifice tipului. Compoziția și abundența taxonilor de nevertebrate diferă moderat față de condițiile specifice tipului. Grupurile taxonomice majore ale comuni- tății specifice tipu- lui sunt absente. Raportul între taxo- nii sensibili și in- sensibili la modifi- care și nivelul de diversitate, este substanțial mai scă- zut față de nivelul specific tipului și semnificativ mai scă- zut decât pentru sta- rea bună. Fauna pisci- colă Compoziția speciilor și abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Sunt prezente toate speciile sensibile specifice tipului. Structura pe vârste a comunităților de pești arată mici sem- ne de perturbare an- tropogenă și nu indi- că o dereglare în re- producerea sau dez- voltarea unor specii particulare. Sunt schimbări ușoare ale compoziției spe- ciilor și abundenței comunităților speci- fice tipului, care se pot atribui impactului asupra elementelor de calitate fizico-chimi- că sau hidromorfologi- că. Structura pe vârste a comunităților de pești arată semne de pertur- bare atribuite impac- tului antropogen asu- pra elementelor de ca- litate fizico-chimică sau hidromorfologică și, în câteva cazuri, este un indicator pen- tru dereglări în re- producerea sau dezvol- tarea unor anumite specii în măsura în care unele clase de vârstă pot lipsi. Compoziția și abun- dența speciilor de pești diferă moderat față de comunitățile specifice tipului datorită impactului antropogen asupra elementelor de cali- tate fizico-chimice sau hidromorfologice. Structura pe vârste a comunităților de pești arată semne ma- jore de perturbare, care sunt atribuite impactului antropogen asupra elementelor de calitate fizico-chi- mică sau hidromorfo- logică în așa fel încât o proporție mo- derată de specii spe- cifice tipului sunt absente sau sunt foarte puțin abun- dente. Elemente hidromorfologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Regimul hidrolo- gic Cantitatea și dina- mica curgerii, nive- lului, timpului de retenție și legătura rezultantă cu apele subterane reflectă în totalitate sau aproa- pe în totalitate con- dițiile nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Condi- țiile morfo- logice Variația adâncimii lacului, cantitatea și structura substra- tului precum și structura sau condi- țiile zonelor de țărm corespund în totali- tate sau aproape în totalitate cu condi- țiile nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Elemente fizico-chimice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Condiții generale Valorile elementelor de calitate fizico- chimică corespund în totalitate sau aproa- pe în totalitate cu condițiile nemodifi- cate. Concentrațiile de nu- trienți rămân în in- tervalul asociat în mod normal condi- țiilor nemodificate. Nivelurile de salini- tate, pH, bilanțul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparen- ța și temperatura nu arată semne de per- turbări antropogene și rămân în interva- lul asociat, în mod normal, condițiilor nemodificate. Temperatura, bilanțul de oxigen, pH, capaci- tatea de neutralizare a acizilor, transpa- rența și salinitatea nu ating nivele peste intervalul stabilit astfel încât să se asigure funcționarea ecosistemului și atin- gerea valorilor men- ționate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentrația nutrien- ților nu depășește nivelurile stabilite astfel încât să asi- gure funcționarea eco- sistemului și atin- gerea valorilor speci- ficate pentru elemen- tele biologice de ca- litate. Condițiile în confor- mitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru ele- mente biologice de calitate. Poluanți speci- fici sinte- tici Concentrațiile apro- piate de zero sau cel puțin sub limitele de detecție pentru majo- ritatea tehnicilor analitice de uz gene- ral. Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con- formitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan- telor și biocide. Condițiile în confor- mitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru ele- mente biologice de calitate. Poluanți speci- fici nesin- tetici Concentrațiile rămân în intervalul normal al condițiilor nemo- dificate(corespunză- toare nivelelor isto- rice anterioare). Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con- formitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan- telor și biocide. Condițiile în confor- mitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru ele- mente biologice de calitate. 1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată în apele tranziționale Elemente biologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Fito- plancton Compoziția taxonomică și abundența fito- planctonului sunt în concordanță cu condi- țiile nemodificate. Biomasa medie a fito- planctonului este în conformitate cu con- dițiile fizico-chimi- ce specifice tipului și nu duce la o alte- rare semnificativă a condițiilor de trans- parență specifice tipului. Înflorirea planc- tonului se produce cu o frecvență și o intensitate care este în conformitate cu condițiile fizico- chimice specifice tipului. Sunt ușoare schimbări ale compoziției și a- bundenței taxonilor planctonici. Sunt ușoare schimbări ale biomasei în compa- rație cu condițiile specifice tipului. Aceste schimbări nu indică nici o creștere accelerată a algelor care să aibă ca rezul- tat perturbări nedori- te a echilibrului or- ganismelor prezente în corpul de apă sau a calității fizico-chi- mice a apei. Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și intensi- tății înfloririi planctonului specific tipului. Compoziția și abun- dența taxonilor fito- planctonici diferă moderat față de con- țile specifice tipu- lui. Biomasa este moderat deranjată și poate să producă o perturbare semnificativă nedori- tă a condițiilor altor elemente biolo- gice de calitate. Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și inten- sității înfloririi fitoplanctonului. Înflorirea persis- tentă se poate pro- duce în lunile de vară. Macro- alge Compoziția taxonomică a macroalgelor este în conformitate cu condițiile nemodifi- cate. Nu sunt schimbări de- tectabile în înveli- șul macroalgal din cauza activităților antropogene. Sunt ușoare schimbări ale compoziției taxo- nomice și abundenței macroalgelor în compa- rație cu comunitățile specifice tipului. Asemenea schimbări nu indică nici o creș- tere accelerată a fi- tobentosului sau a al- tor forme mai evoluate de plante, urmând să aibă ca rezultat per- turbări nedorite ale echilibrului organis- melor prezente în cor- pul de apă sau ale ca- lității fizico-chimice a apei. Compoziția taxonomică a macroalgelor diferă moderat față de con- dițiile specifice ti- pului și este semni- ficativ modificată față de starea de ca- litate bună. Sunt evidente schim- bări moderate în abundența medie a ma- croalgelor și pot să aibă ca rezultat o perturbare nedorită a bilanțului organis- melor prezente în corpurile de apă. Angio- sperme Compoziția taxonomică corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condi- țiilor nemodificate. Nu sunt schimbări de- tectabile în abunden- ța angiospermelor din cauza activităților antropogene. Sunt schimbări ușoare ale compoziției taxo- nomice a angiosperme- lor comparativ cu co- munitățile specifice tipului. Abundența angiosper- melor arată ușoare semne de perturbare. Compoziția taxonomică a angiospermelor di- feră moderat față de comunitățile specifi- ce tipului și este semnificativ mult mai modificată decât cea corespunzătoare stă- rii de calitate bună. Sunt dereglări mode- rate în abundența ta- xonilor de angiosper- me. Fauna de ne- verte- brate bento- nice Nivelul diversității și abundența taxoni- lor de nevertebrate se încadrează în in- tervalul caracteris- tic pentru condițiile nemodificate. Sunt prezenți toți taxonii sensibili la perturbări asociate condițiilor nemodifi- cate. Nivelul diversității și abundența taxonilor de nevertebrate este ușor în afara interva- lului asociat cu con- dițiile specifice ti- pului. Sunt prezenți majori- tatea taxonilor sen- sibili din comunită- țile specifice tipului Nivelul diversității și abundența taxoni- lor de nevertebrate este moderat în afara intervalului asociat în mod normal cu con- dițiile specifice ti- pului. Sunt prezenți taxonii indicatori de poluare Sunt absenți mulți dintre taxonii sen- sibili din comunită- țile specifice tipu- lui. Fauna pisci- colă Compoziția speciilor și abundența sunt în conformitate cu con- dițiile nemodificate. Abundența speciilor sensibile la pertur- bare arată ușoare sem- ne de degradare față de condițiile specifi- ce tipului, care pot fi atribuite impac- tului antropogen asu- pra elementelor fizi- co-chimice sau hidro- morfologice de cali- tate. O proporție moderată a speciilor sensibile la perturbare este absentă ca rezultat al impactului antro- pogen asupra elemen- telor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate. Elemente hidromorfologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Regimul mareelor Regimul de curgere a apelor dulci cores- punde în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- fice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate Condi- ții morfo- logice Variația adâncimilor, condițiile de sub- strat, precum și structura și condi- țiile zonelor influ- ențate de maree co- respund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate Elemente fizico-chimice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Condiții generale Elementele fizico- chimice corespund în totalitate sau aproa- pe în totalitate con- dițiilor nemodificate Concentrațiile nutri- enților rămân în in- tervalul asociat în mod normal cu condi- țiile nemodificate. Temperatura, bilanțul oxigenului și trans- parența nu arată sem- ne de perturbare an- tropogenă și rămân în intervalul asociat în mod normal condi- țiilor nemodificate. Temperatura, condi- țiile de oxigenare și transparența nu ating nivele în afara inter- valelor stabilite astfel încât să asi- gure funcționarea eco- sistemelor și atinge- rea valorilor specifi- cate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentrațiile nutri- enților nu depășesc nivelurile stabilite astfel încât să asi- gure funcționarea eco- sistemului și atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Poluanți speci- fici sinte- tici Concentrațiile apro- piate de zero sau cel puțin sub limita de detecție pentru majo- ritatea tehnicilor analitice avansate de uz general. Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con- formitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan- telor și biocide. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele bio- logice de calitate. Poluanți speci- fici nesin- tetici Concentrațiile rămân în intervalul asociat în mod normal, condi- țiilor nemodificate (corespunzătoare ni- velelor istorice an- terioare). Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con- formitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan- telor și biocide. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. 1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a apelor costiere Elemente biologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Fito- plancton Compoziția și abun- dența taxonilor planctonici sunt în conformitate cu con- dițiile nemodificate. Biomasa medie a fito- planctonului este în conformitate cu con- dițiile fizico-chimi- ce specifice tipului și nu duce la altera- rea semnificativă a condițiilor specifice de transparență. Înflorirea planc- tonului se produce cu o frecvență și inten- sitate care este con- formă cu condițiile fizico-chimice speci- fice tipului. Compoziția și abunden- ța taxonilor fito- planctonici arată ușoare semne de per- turbare. Sunt ușoare schimbări ale biomasei față de condițiile specifice tipului. Aceste schimbări nu indică o creștere accelerată a algelor care să aibă ca rezul- tat perturbări nedori- te a echilibrului or- ganismelor prezente în corpurile de apă sau a calității apei. Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și intensi- tății înfloririi planctonului specific tipului. Compoziția și abun- dența taxonilor planctonici arată semne moderate de perturbare. Biomasa algelor este mult în afara inter- valului asociat cu condițiile specifice tipului și are impact asupra altor elemente biologice de calitate Se poate produce o creștere moderată a frecvenței și inten- sității înfloririi planctonului. Înflo- rirea persistentă se poate produce în lu- nile de vară. Macro- alge și angio- sperme Sunt prezenți toți taxonii de macroalge sau angiosperme sen- sibili la perturbări asociate condițiilor nemodificate. Nivelurile de acope- rire cu macroalge și ale abundenței angio- spermelor sunt în conformitate cu con- dițiile nemodificate. Sunt prezenți majori- tatea taxonilor de macroalge și angio- sperme asociate cu condițiile nemodifi- cate. Nivelul acoperirii cu macroalge și abunden- ța angiospermelor ara- tă ușoare semne de perturbare. Sunt absenți un număr moderat de taxoni de macroalge și angio- sperme sensibili la perturbații asociate cu condițiile nemodi- ficate. Acoperirea cu macro- alge și abundența angiospermelor este moderat perturbată și poate să aibă ca re- zultat perturbarea nedorită a echilibru- lui organismelor pre- zente în corpurile de apă. Fauna de never- tebrate bento- nice Nivelul diversității și abundenței taxo- nilor de nevertebrate este în intervalul asociat în mod normal cu condițiile nemodi- ficate. Sunt prezenți toți taxonii sensibili la perturbări asociate cu condițiile nemodi- ficate. Nivelul diversității și abundenței taxo- nilor de nevertebrate este ușor în afara in- tervalului asociat condițiilor specifice tipului. Sunt prezenți majori- tatea taxonilor sen- sibili din comunită- țile specifice tipului Nivelul diversității și abundența taxoni- lor de nevertebrate este moderat în afara intervalului asociat cu condițiile speci- fice tipului. Sunt prezenți taxonii indicatori ai polu- ării. Mulți taxoni sensi- bili ale comunități- lor specifice tipului sunt absenți. Elemente hidromorfologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Regimul mareelor Regimul de curgere a apelor dulci precum și direcția și viteza curenților dominanți corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condiții- lor nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- fice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate Condi- ții morfo- logice Variația adâncimilor, structura și sub- stratul patului cos- tier și atât struc- tura cât și condi- țiile zonelor de in- fluență a mareelor cprespund în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate Elemente fizico-chimice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Condiții generale Elementele fizico- chimice corespund în totalitate sau aproa- pe în totalitate con- dițiilor nemodificate Concentrațiile nutri- enților rămân în in- tervalul asociat în mod normal cu condi- țiile nemodificate. Temperatura, bilanțul de oxigen și trans- parența nu arată sem- ne de perturbare an- tropogenă și rămân în intervalul asociat în mod normal condi- țiile nemodificate. Temperatura, condi- țiile de oxigenare și transparență nu ating nivele în afara inter- valului stabilit astfel încât să asi- gure funcționarea eco- sistemului și să asi- gure atingerea valo- rilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentrațiiile nutri- enților nu depășesc nivelele stabilite pentru funcționarea ecosistemului și atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Poluanți speci- fici sinte- tici Concentrațiile sunt apropiate de zero sau cel puțin sub limi- tele de detecție a celor mai avansate tehnici analitice de uz general. Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con- formitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan- telor și biocide. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele bio- logice de calitate. Poluanți speci- fici nesin- tetici Concentrațiile rămân în intervalul normal al condițiilor nemo- dificate(corespunză- toare nivelelor is- torice anterioare). Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con- cordanță cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan- telor și biocide. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. 1.2.5 Definiții pentru potențialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale Element Potențial ecologic maxim Potențial ecologic bun Potențial ecologic moderat Elemente biolo- gice de calitate Valorile elementelor biologice de calitate relevante reflectă, pe cât posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apă de su- prafață comparabil, având condițiile fi- zice date, care re- zultă din caracteris- ticile corpului de apă puternic modifi- cat sau artificial. Sunt ușoare schimbări ale valorilor elemen- telor biologice rele- vante comparativ cu valorile găsite la po- tențialul ecologic foarte bun. Sunt schimbări mode- rate ale valorilor elementelor biologice de calitate relevante în comparație cu va- lorile găsite la po- tențialul ecologic foarte bun. Aceste valori sunt semnificativ modifi- cate față de cele caracteristice stării de calitate bună. Elemente hidro- morfo- logice Condițiile hidromor- fologice sunt în con- formitate numai cu acele impacturi asu- pra corpurilor de apă de suprafață, care ar rezulta din caracte- risticile de corpuri de apă puternic modi- ficate sau artifici- ale, după ce s-au luat toate măsurile de reducere pentru a asigura cea mai bună aproximare a conti- nuității ecologice, în particular cu re- ferire la migrarea faunei și la terenu- rile adecvate pentru cultivare și produ- cere de sămânță. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele bio- logice de calitate. Elemente fizico-chimice Condiții generale Elementele fizico- chimice corespund în totalitate sau aproa- pe în totalitate cu condițiile nemodifi- cate asociate tipului de corp de apă de su- prafață cel mai apro- piat comparabil de corpurile de apă pu- ternic modificate sau artificiale în cauză. Concentrațiile nutri- enților rămân în in- tervalul asociat în mod normal cu astfel de condiții nemodi- ficate. Nivelele temperaturii bilanțului de oxigen și a pH-ului sunt în conformitate cu ace- lea găsite în cele mai apropiate tipuri de corp de apă com- parabile, aflate în condiții nemodificate Valorile elementelor fizico-chimice sunt în intervalul stabilit astfel încât să se asigure funcționarea ecosistemelor și să se atingă valorile speci- ficate anterior pentru elementele biologice de calitate. Temperatura și pH nu depășesc nivelele din intervalul stabilit pentru a asigura func- ționarea ecosistemului și atingerea valorilor menționate mai sus pentru elementele bio- logice de calitate. Concentrațiile nutri- enților nu depășesc nivelele stabilite astfel incât să se asigure funcționarea ecosistemelor și atin- gerea valorilor men- ționate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Element Potențial ecologic maxim Potențial ecologic bun Potențial ecologic moderat Poluanți speci- fici sinte- tici Concentrațiile apropiate de zero sau cel puțin sub limi- tele de detecție pen- tru cele mai avansate tehnologii analitice de uz general. Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con- formitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan- telor și biocide. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele bio- logice de calitate. Poluanți speci- fici nesin- tetici Concentrațiile rămân în intervalul asociat în mod normal condi- țiilor nemodificate găsite în tipul de corp de apă de supra- față aflat cel mai aproape comparabil cu corpul de apă artifi- cial sau cu modifi- cări importante, aflat în cauză. Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con- cordanță cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan- telor și biocide. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. 1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitate În vederea stabilirii valorilor standard pentru apă, sediment sau biota necesare caracterizării stării chimice de calitate, trebuie să se acționeze în conformitate cu următoarele prevederi. Valorile standard pot fi stabilite pentru apă, sediment sau biota. Acolo unde este posibil, atât datele de toxicitate acută, cât și cele de toxicitate cronică trebuie să fie obținute pentru taxonii stabiliți mai jos, care sunt importanți pentru tipul de corp de apă respectiv, cât și pentru orice taxon acvatic pentru care sunt date disponibile. "Setul de bază" al taxonilor constă în: a) Alge și/sau macrofite; b) Daphnia sau organisme reprezentative pentru ape saline; c) Pești. Stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitate Pentru stabilirea unei concentrații medii maxime anuale se aplică procedura următoare: (i) se stabilesc factori de siguranță corespunzători în fiecare caz, în funcție de natura și calitatea datelor disponibile și de indicațiile tehnice privind evaluarea riscului pentru noile substanțe notificate și evaluarea riscului pentru substanțele existente și factorii de siguranță prevăzuți în tabelul nr. 1.2.6.: Tabelul nr. 1.2.6. Factor de siguranță Cel puțin un test de toxicitate acută [CL(50)] pentru fiecare din cele trei niveluri trofice din setul de bază 1000 Un test de toxicitate cronică la concentrația la care nu se observă nici un efect (fie pe pești sau pe Daphnia sau pe un organism reprezentativ pentru apele saline) 100 Două teste de toxicitate cronică la concentrația la care nu se observă nici un efect, pentru speciile care reprezintă două nivele trofice (pești și/sau Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline și/sau alge) 50 Teste de toxicitate cronică la concentrația la care nu se observă, în mod normal, nici un efect, la cel puțin trei specii (pești din specii obișnuite, Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline și alge) care să reprezinte trei niveluri trofice 10 Alte cazuri, inclusiv datele din teren sau ecosisteme model, care permit să fie calculați și aplicați factori de siguranță mult mai preciși Prin evaluare, de la caz la caz (ii) acolo unde datele despre persistență și bioacumulare sunt disponibile, acestea trebuie să fie luate în considerare la determinarea valorii standard finale; (iii) valoarea/valorile standard trebuie să fie comparată/comparate cu orice rezultat din studiile de teren. Acolo unde apar anomalii, trebuie să fie revizuite determinările pentru a permite să se calculeze un factor de siguranță mult mai precis; (iv) valoarea/valorile standard stabilite trebuie să fie supuse în mod egal revizuirii și consultării publice, inclusiv pentru a permite să fie calculat un factor de siguranță mai precis. 1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice pentru apele de suprafață Rețeaua de monitoring a apelor de suprafață trebuie să fie stabilită în conformitate cu prevederile art. 35. Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o vedere generală coerentă și cuprinzătoare a stării ecologice și chimice în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să permită clasificarea corpurilor de apă în cinci clase, în conformitate cu definițiile normative prevăzute la pct. 1.2. Trebuie elaborată o hartă sau hărți care să arate rețeaua de monitoring a apelor de suprafață din Schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic. Pe baza caracterizării și evaluării impactului, efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^5) și ale anexei nr. 1^2, pentru fiecare perioadă la care se aplică o schema directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să stabilească un program de monitoring de supraveghere și un program de monitoring operațional. În anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare. În cadrul sistemului stabilit trebuie monitorizați parametrii care sunt indicatori ai stării fiecărui element de calitate important. Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, trebuie identificat nivelul taxonilor corespunzător cerut pentru atingerea nivelului de certitudine și precizie adecvat în clasificarea elementelor de calitate. Estimările nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie prezentate în schema directoare. 1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere 1.3.1.1. Obiectiv: Programele de monitoring de supraveghere trebuie să furnizeze informații pentru: a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului, detaliată în anexa nr. 1^2; b) proiectarea eficientă și efectivă a programelor viitoare de monitoring; c) evaluarea schimbărilor pe termen lung a condițiilor naturale; d) evaluarea schimbărilor pe termen lung care rezultă din activitatea antropogenică generală. Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite și folosite, în combinație cu procedura de evaluare a impactului prevăzută în anexa nr. 1^2, pentru determinarea cerințelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale și viitoare. 1.3.1.2. Selectarea punctelor de monitoring Programul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un număr suficient de corpuri de apă, astfel încât să se asigure o evaluare a stării globale a apelor de suprafață din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apă, monitoringul se va realiza în punctele în care: a) debitul cursului de apă este important în cadrul districtul bazinului hidrografic ca întreg, inclusiv punctele de pe râuri mari, unde bazinul hidrografic este mai mare de 2.500 kmp; b) volumul de apă prezent este semnificativ în cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzând lacuri naturale și lacuri artificiale mari; c) corpurile de apă importante traversează frontiera unui stat; d) există locuri identificate în conformitate cu legislația privind schimbul de informații; e) în alte asemenea puncte unde este necesară estimarea încărcării poluanților care sunt transferați peste granițe și care sunt transferați în mediul acvatic marin. 1.3.1.3. Selectarea elementelor de calitate Monitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an în cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru: a) parametrii care indică toate elementele biologice de calitate; b) parametrii care indică toate elementele hidromorfologice de calitate; c) parametrii care indică toate elementele fizico-chimice de calitate; d) lista poluanților prioritari care sunt evacuați într-un bazin hidrografic sau sub-bazin; e) alți poluanți evacuați în cantități importante în bazinul sau sub-bazinul hidrografic, în afara de cazul în care exercițiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat că respectivul corp de apă a atins starea bună și nu există nici o dovadă, în urma revizuirii impactului activității umane în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2, din care să rezulte că s-a schimbat impactul asupra corpului de apă. În acest caz monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a trei scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic. 1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operațional Monitoringul operațional trebuie să fie făcut pentru: a) stabilirea stării acelor corpuri de apă identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecție a apelor și mediului acvatic stabilite; b) evaluarea oricăror schimbări ale stării unor astfel de corpuri de apă, care rezultă din programele de măsuri. Programul poate fi amendat în perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în funcție de informațiile obținute ca parte a cerințelor prevăzute în anexa nr. 1^2, sau ca parte a prezentei anexe, în particular pentru a permite o reducere a frecvenței cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea importantă generată de impact să fie eliminată. 1.3.2.1. Selectarea amplasamentelor de monitoring Monitoringul operațional trebuie să fie realizat pentru toate acele corpuri de apă care, fie pe baza evaluării impactului realizat conform prevederilor anexei nr. 1^2 sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele sale de protecție a apelor și a mediului acvatic stabilite conform art. 2^1 și pentru acele corpuri de apă în care sunt evacuate substanțele din lista prioritară. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substanțele din lista prioritară după cum s-a specificat în legislația care stabilește valorile standard relevante privind calitatea apelor și mediului acvatic. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substanțele din lista prioritară, acolo unde nu există instrucțiuni specifice în legislația specifică, punctele de monitoring trebuie să fie stabilite după cum urmează: a) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul fiecărui corp de apă, în scopul evaluării impactului surselor punctuale. În cazul în care un corp de apă este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea mărimii și impactului acestor presiuni ca un întreg; b) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unor corpuri de apă selectate, în scopul evaluării impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apă trebuie făcută astfel încât acestea să fie reprezentative pentru riscul relativ al apariției presiunilor din cauza surselor difuze și pentru riscul relativ al neîndeplinirii stării bune a apelor de suprafață; c) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unei selecții a corpurilor de apă, în scopul evaluării mărimii și impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apă trebuie să fie caracteristică pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apă. 1.3.2.2. Selectarea elementelor de calitate Pentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apă de suprafață, trebuie monitorizate acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apă sunt supuse. În acest scop, trebuie să se monitorizeze: a) parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de apă respective; b) toate substanțele prioritare evacuate, precum și alți poluanți evacuați în cantități importante; c) parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificată. 1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare Obiectiv Monitoringul de investigare trebuie efectuat: a) acolo unde nu se cunosc motivele oricărei depășiri; b) acolo unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite conform art. 2^1 pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operațional nu a fost încă stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apă sau corpurile de apă nu îndeplinesc obiectivele de protecție a apelor și mediului acvatic stabilite; c) pentru stabilirea impactului poluărilor accidentale. Programul de monitoring de investigare trebuie să furnizeze informații necesare stabilirii unui program de măsuri pentru realizarea obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic stabilite și a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale. 1.3.4. Frecvența monitoringului Pentru perioada programului de monitoring de supraveghere, frecvențele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate prevăzute în tabelul nr. 1.3.4. trebuie să fie aplicate, în afară de cazul în care, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei experților, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel puțin o dată în perioada de monitoring de supraveghere. Pentru programul de monitoring operațional, frecvența monitoringului necesară pentru fiecare parametru trebuie să fie determinată astfel încât să se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibilă a stării elementelor importante de calitate. Ca regulă, monitoringul trebuie să aibă loc la intervale care nu depășesc pe cele prevăzute în tabelul nr. 1.3.4., cu excepția cazurilor când, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei experților, sunt justificate intervale mai mari de timp. Frecvențele trebuie să fie alese astfel încât să se realizeze un nivel acceptabil de certitudine și precizie. Estimările certitudinii și preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie să fie stabilite în Schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic. Frecvențele de monitoring trebuie să fie alese ținând seama de variabilitatea parametrilor care rezultă atât din condițiile naturale, cât și cele antropogene. Intervalele de timp la care este întreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât să minimizeze impactul variației sezoniere asupra rezultatelor și deci, să asigure că rezultatele reflectă schimbările în corpurile de apă ca urmare a schimbărilor cauzate de presiuni antropogene. Dacă este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar în timpul diferitelor anotimpuri în același an, pentru a realiza acest obiectiv. Tabel nr. 1.3.4. Element de calitate Râuri Lacuri Ape tranziționale Ape costiere Biologice Fitoplancton 6 luni 6 luni 6 luni 6 luni Altă floră acvatică 3 ani 3 ani 3 ani 3 ani Macro-nevertebrate 3 ani 3 ani 3 ani 3 ani Pești 3 ani 3 ani 3 ani Hidromorfologice Continuitate 6 ani Hidrologie continuu 1 luna Morfologie 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani Fizico-chimice Condiții termice 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni Oxigenare 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni Salinitate 3 luni 3 luni 3 luni Starea nutrienților 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni Starea acidifierii 3 luni 3 luni Alți poluanți 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni Substanțe prioritare 1 luna 1 luna 1 luna 1 luna 1.3.5. Cerințe de monitoring suplimentar pentru zonele protejate În scopul îndeplinirii cerințelor următoare, programele de monitoring necesare trebuie să fie suplimentate: 1.3.5.1. Puncte de captare a apei potabile Corpurile de apă de suprafață desemnate conform art. 2^6 care asigură în medie mai mult de 100 mc/zi trebuie să fie stabilite ca fiind puncte de monitoring și trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substanțele prioritare evacuate și pentru toate celelalte substanțe evacuate în cantități importante care ar putea afecta starea corpurilor de apă și care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabilă. Monitoringul trebuie să fie efectuat în conformitate cu frecvențele stabilite în tabelul nr. 1.3.5.1. Tabelul nr. 1.3.5.1. ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Comunitatea deservită │ Frecvență │ │ (locuitori echivalenți) │ │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ < 10.000 │ 4 ori pe an │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ 10.000 - 30.000 │ 8 ori pe an │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ > 30.000 │ 12 ori pe an │ └────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘ 1.3.5.2. Habitate și specii în zone protejate Corpurile de apă care formează aceste zone trebuie să fie incluse în programele de monitoring operațional, acolo unde, pe baza evaluării impactului și a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de calitate a apelor și mediului acvatic stabilite conform art. 2^1. Monitoringul trebuie să fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri și, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbărilor stării acestor corpuri care rezultă în urma realizării programelor de măsuri. Monitoringul trebuie să continue până când zonele protejate satisfac cerințele referitoare la apă ale legislației pe baza căreia au fost stabilite zonele protejate respective și până când sunt îndeplinite obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1. 1.3.6. Standarde pentru metodele de monitoring al elementelor de calitate Metodele folosite pentru monitoringul parametrilor tip trebuie să se conformeze următoarelor standarde prezentate mai jos sau unor alte standarde naționale sau internaționale care să asigure furnizarea datelor de o calitate și comparabilitate științifică echivalentă. Prelevare probe macro-nevertebrate SR EN ISO 5667-3: 2002 Calitatea apei - Prelevarea probelor - Partea a 3-a: Instrucțiuni privind conservarea și manipularea probelor SR EN 27828: 2001 Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea biologică a probelor - Îndrumar privind rețeaua de prelevare manuală a macro-nevertebratelor bentice SR EN 28265: 2001 Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea biologică a probelor - Îndrumarul privind proiectarea și utilizarea instrumentelor de prelevare a probelor pentru macro-nevertebratele bentice din substraturi stâncoase în apele puțin adânci SR EN ISO 9391: 2000 Calitatea apelor - Prelevarea probelor din ape adânci pentru macro-nevertebrate - Îndrumar privind folosirea instrumentelor de prelevare, de colonizare, calitativă și cantitativă SR EN ISO 8689-1: 2003 Clasificarea biologică a râurilor PARTEA I: Îndrumar privind interpretarea datelor biologice de calitate provenite din supravegherile macro- nevertebratelor bentice în apele curgătoare SR EN ISO 8689-2: 2003 Clasificarea biologică a râurilor PARTEA a II-a: Îndrumarul privind prezentarea datelor biologice de calitate provenite din supravegherile macro-nevertebratelor bentice din apele curgătoare Lista metodelor de prelevare de probe pentru macrofite, pești, diatomee, va fi actualizată ca urmare a progresului tehnic și va fi aprobată prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. Lista metodelor standard de analiză pentru parametrii fizico-chimici și parametrii hidromorfologici va fi actualizată ca urmare a progresului tehnic și va fi aprobată prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. 1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice 1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic a) în scopul estimării valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apă de suprafață sau pentru corpurile de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologică trebuie să fie percepute ca fiind referitoare la potențialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un întreg; b) pentru asigurarea comparabilității unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obținute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie să fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologică, în scopul clasificării stării ecologice. Aceste rapoarte trebuie să reprezinte relația dintre valorile parametrilor biologici observați pentru un corp de apă de suprafață dat și valorile pentru acești parametri în condițiile de referință aplicabile acestui corp de apă. Raportul trebuie să fie exprimat ca o valoare numerică între 0 și 1, cu starea ecologică foarte bună reprezentată de valori apropiate de 1 iar starea ecologică proastă prin valori apropiate de 0; c) scara rapoartelor de calitate ecologică pentru sistemul de monitoring corespunzător fiecărei categorii de apă de suprafață trebuie împărțită în cinci clase, în intervalul de la starea ecologică foarte bună la starea ecologică proastă, așa cum au fost definite la pct. 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecărei limite între clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte bună și bună, precum și valoarea limitei între starea bună și moderată trebuie să fie stabilite prin exercițiu de intercalibrare. 1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic a) pentru categoriile de ape de suprafață, clasificarea stării ecologice pentru corpurile de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obținute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanță cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.a). Rezultatele vor fi prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori în concordanță cu a doua coloană a tabelului stabilit mai jos, reprezentând clasificarea stării ecologice a corpului de apă: Tabel nr. 1.4.2.a) Clasificarea stării ecologice Cod culoare Foarte bună Albastru Bună Verde Moderată Galben Slabă Orange Proastă Rosu b) pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, clasificarea stării ecologice pentru corpul de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obținute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanță cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea potențialului ecologic pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori, în concordanță cu a doua coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă artificiale și în concordanță cu a treia coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă puternic modificate: Tabel nr. 1.4.2.b) ┌───────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Clasificarea │ Cod de culoare │ │ potențialului ├─────────────────────────────────┬────────────────────────────┤ │ ecologic │ Corpuri de apă artificiale │Corpuri puternic modificate │ ├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Bun și Foarte │Benzi de dimensiuni egale cu │Benzi de dimensiuni egale cu│ │bun │verde și gri deschis │verde și gri închis │ ├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Moderat │Benzi de dimensiuni egale cu │Benzi de dimensiuni egale cu│ │ │galben și gri deschis │galben și gri închis │ ├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Slab │Benzi de dimensiuni egale cu │Benzi de dimensiuni egale cu│ │ │orange și gri deschis │orange și gri închis │ ├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Prost │Benzi de dimensiuni egale cu roșu│Benzi de dimensiuni egale cu│ │ │și gri deschis în mod egal │roșu și gri închis │ └───────────────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────────┘ c) printr-un punct negru pe hartă, trebuie, de asemenea, să se indice acele corpuri de apă unde nerealizarea stării bune sau a potențialului ecologic bun este determinată de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei și mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apă, în ceea ce privește poluanții specifici sintetici și nesintetici. 1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice Acolo unde, un corp de apă se conformează cu toate valorile standard de calitate a apei și mediului acvatic, stabilite prin reglementările specifice, acesta trebuie să fie înregistrat ca atingând starea chimică bună. În caz contrar, corpul de apă trebuie să fie înregistrat ca neîndeplinind starea chimică bună. Pentru ilustrarea stării chimice a fiecărui corp de apă trebuie realizată o hartă pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizându-se coduri de culori în conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificării stării chimice a corpului de apă. Tabel nr. 1.4.3. Clasificarea stării chimice Cod de culori Bună Albastru Altă stare decât bună Roșu 2. APE SUBTERANE 2.1. Starea cantitativă a apelor subterane 2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative Regimul nivelului apelor subterane 2.1.2. Definiția stării cantitative *Font 8* Elemente Stare bună Nivelul apelor subterane Nivelul apelor subterane în corpul de apă subterană este în așa fel încât resursa disponibilă de apă subterană nu este depășită de un debit mediu anual captat pe lungă durată. În consecință, nivelul apelor subterane nu este supus modificărilor antropogene care ar putea conduce la: - nerealizarea obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic prevăzute în art. 2^1 alin. (1) pentru apele de suprafață asociate; - orice diminuare semnificativă a stării unor astfel de ape; - orice deteriorare semnificativă a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apă subterană; - modificări ale direcției de curgere, care rezultă din schimbările de nivel ce se pot produce temporar, sau continuu, într-o zonă limitată spațial, dar care nu determină pătrunderea apei sărate sau alte pătrunderi, și care nu indică o tendință de modificare susținută și identificată clar, influențată de activitățile antropogene, a direcției de curgere care ar conduce la aceste pătrunderi. 2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane 2.2.1. Rețeaua de monitoring a nivelului apelor subterane Rețeaua de monitoring a apelor subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 35 alin. (2^3). Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o evaluare credibilă a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Rețeaua de monitoring a apelor subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o hartă sau pe hărți. 2.2.2. Densitatea amplasamentelor de monitoring Rețeaua trebuie să includă suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane în fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană, ținând seama de variațiile pe termen scurt și lung în realimentarea lor și în particular: a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecție a calității apelor și mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o densitate suficientă a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captărilor și evacuărilor asupra nivelului apelor subterane; b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie să asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea direcției și debitului de apă subterană care curge peste frontieră. 2.2.3. Frecvența monitoringului Frecvența observațiilor trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării cantitative a fiecărui corp sau grup de corpuri de apă subterană, ținând seama de variațiile pe termen scurt și lung a realimentării. În particular: a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele de protecție a calității apelor sau mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o frecvență suficientă de măsurare pentru evaluarea impactului captărilor și evacuărilor asupra nivelului apei subterane; b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie să asigure o frecvență suficientă de măsurare pentru estimarea direcției și debitului de curgere al apei subterane peste frontieră. 2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a apelor subterane Rezultatele obținute din rețeaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie folosite pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apă subterană. Conform prevederilor de la pct. 2.5., trebuie să se realizeze o hartă a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizând următoarele coduri de culori: Starea calitativă bună - verde, Starea calitativă slabă - roșu. 2.3. Starea chimică a apelor subterane 2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane Conductivitate Concentrațiile poluanților 2.3.2. Definiția stării chimice bune a apelor subterane Elemente Stare bună Generale Conductivitate Compoziția chimică a corpului de ape subterane este în așa fel încât concentrațiile poluanților: - după cum s-a menționat mai jos, nu arată efecte ale pătrunderilor saline sau ale altor pătrunderi; - nu se depășesc valorile standard de calitate aplicabile, ca urmare a legislației în vigoare; - nu au ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, pentru apele de suprafață asociate, nici o altă diminuare semnificativă a calității ecologice sau chimice a acestor corpuri de apă și nici o deteriorare/perturbare semnificativă a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apă subterană. Modificările conductivității nu sunt caracteristice intruziunilor saline sau altor intruziuni în corpul de apă subterană. 2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane 2.4.1. Rețeaua de monitoring a apelor subterane Rețeaua de monitoring a apelor subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 35 alin. (2^3). Rețeaua de monitoring trebuie să fie astfel proiectată încât să ofere o imagine generală coerentă și cuprinzătoare a stării chimice a apelor subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să detecteze prezența tendințelor de creștere, pe termen lung, a concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene. Pe baza caracterizării și evaluării impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) și anexa nr. 1^2, pentru orice perioadă de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operațional care să fie aplicat pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei cadru. Estimarea nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie să fie inclusă în schema directoare. 2.4.2. Monitoringul de supraveghere 2.4.2.1. Obiectiv Monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat pentru: a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului; b) furnizarea informațiilor necesare la evaluarea tendințelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbărilor condițiilor naturale, cât și al activității antropogene. 2.4.2.2. Selectarea amplasamentelor de monitoring Trebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din următoarele: a) corpurile de apă identificate ca prezentând risc, ca urmare a exercițiului de caracterizare efectuat în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2; b) corpurile care traversează frontiera de stat. 2.4.2.3. Selectarea parametrilor Setul următor de parametric-cheie trebuie să fie urmăriți în toate corpurile de apă subterană selectate: a) conținut de oxygen; b) valoare pH; c) conductivitate; d) nitrați; e) amoniu. Corpurile de apă subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2 ca având un risc important de neîndeplinire a stării bune, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activitățile antropogene. Corpurile de apă transfrontieră trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanți pentru protecția tuturor folosințelor asigurate din debitul de apă subterană. 2.4.3. Monitoringul operațional 2.4.3.1. Obiectiv Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat în perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru: a) stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană determinate a avea risc; b) stabilirea prezenței oricărei tendințe crescătoare a concentrației oricărui poluant, determinată de activitatea antropogenă pe termen lung. 2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoring Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a evaluării impactului, efectuată în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2, cât și a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un risc de neîndeplinire a obiectivelor de protecție a calității apelor și mediului acvatic. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, să reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizează informații referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apă subterană. 2.4.3.3. Frecvența monitoringului Monitoringul operațional trebuie efectuat în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecvență suficientă pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puțin o dată pe an. 2.4.4. Identificarea tendințelor poluanților Pentru identificarea tendințelor crescătoare ale concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene pe termen lung și schimbările acestor tendințe trebuie să se folosească datele atât din monitoringul de supraveghere, cât și din cel operațional. Trebuie identificat anul de bază sau perioada de bază de la care se calculează tendința de identificare. Calcularea tendinței trebuie să fie efectuată pentru un corp de apă subterană, sau, dacă este necesar, pentru un grup de corpuri de apă subterană. Modificarea tendinței trebuie să fie demonstrată statistic și trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea. 2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obținute din punctele individuale de monitoring trebuie să fie agregate pentru corpul de apă considerat ca un întreg. Pentru ca starea chimică bună să fie atinsă pentru un corp de apă subterană, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protecția mediului: a) trebuie să se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apă subterană; b) aceste valori medii trebuie să fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimică bună a apelor subterane. Conform pct. 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a stării chimice a apelor subterane, utilizând următoarele coduri de culori: Stare chimică bună - verde, Stare chimică slabă - roșu. Se vor marca, printr-un punct negru pe hartă, acele corpuri de apă subterană care sunt supuse unei tendințe semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant care rezultă din impactul activității umane. Modificarea tendinței trebuie să fie marcată printr-un punct albastru pe hartă. Aceste hărți trebuie incluse în schemele directoare la nivel de bazin hidrografic. 2.5. Prezentarea stării apelor subterane În schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusă o hartă care să arate, pentru fiecare corp de apă sau grupuri de corpuri de apă subterană, atât starea cantitativă cât și starea chimică a acelui corp sau grup de corpuri de apă, utilizând coduri de culori în conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 și 2.4.5. În cazul în care nu se realizează hărți separate pentru cerințele de la pct. 2.2.4. și 2.4.5., se va furniza obligatoriu o indicație, în conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5., referitoare la harta stării chimice a corpului de apă subterană, a acelor corpuri de apă care sunt supuse unei tendințe semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant sau orice altă schimbare a acestei tendințe.
Anexa 1^2 ZONE PROTEJATE
1. Registrul Zonelor Protejate necesar trebuie să includă următoarele tipuri de zone protejate:
(i) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil;
(ii) zonele desemnate pentru protecția speciilor importante din punct de vedere economic;
(iii) corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreațional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere;
(iv) zonele sensibile la nutrienți, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;
(v) zonele destinate protecției habitatelor sau speciilor unde întreținerea sau îmbunătățirea stării apelor este un factor important pentru protecția acestora, inclusiv zonele importante pentru Natura 2000.
2. Rezumatul registrului necesar care constituie parte a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic va include hărțile care indică amplasamentul fiecărei zone protejate și o descriere a legislației naționale sau locale conform căreia acestea au fost stabilite.
Anexa 1^3 DELIMITAREA ȘI CARACTERIZAREA CORPURILOR DE APĂ
CARACTERIZAREA IMPACTURILOR ȘI PRESIUNILOR GENERATE DE ACTIVITĂȚILE ANTROPICE 1. APE DE SUPRAFAȚĂ 1.1. Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafață În vederea stabilirii măsurilor pentru atingerea stării bune a apelor se vor identifica amplasamentul și limitele corpurilor de apă de suprafață și se va realiza o caracterizare inițială a tuturor acestor corpuri, în concordanță cu următoarea metodologie. În scopul caracterizării inițiale a acestora, corpurile de apă de suprafață pot fi grupate astfel: a) corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie identificate ca făcând parte fie din una din următoarele categorii - râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere - sau ca fiind corpuri de apă de suprafață artificiale sau corpuri de apă puternic modificate; b) pentru fiecare categorie de apă de suprafață, corpurile de apă de suprafață relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferențiate corespunzător tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizând fie "sistemul A", fie "sistemul B" prevăzut la pct. 1.2; c) dacă este folosit "sistemul A", tipurile de corpuri de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai întâi diferențiate în funcție de ecoregiunile relevante, în conformitate cu zonele geografice identificate la pct. 1.2. Corpurile de apă de suprafață din cadrul fiecărei ecoregiuni trebuie să fie diferențiate prin tipurile de corpuri de apă de suprafață, conform elementelor de descriere stabilite în tabelele pentru "sistemul A"; d) dacă este folosit "sistemul B" trebuie să se realizeze cel puțin același grad de diferențiere ca la folosirea "sistemului A". Conform acestui sistem, corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferențiate în tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii și elementele de descriere opționale, asemănătoare, sau combinații de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura că, condițiilor de referință biologice specifice tipului pot fi derivate într-o manieră corespunzătoare. e) pentru corpurile de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate diferențierile trebuie realizate în conformitate cu elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafață care corespund cel mai bine cu corpurile de apă artificiale sau puternic modificate respective; f) se va elabora o hartă/hărți (în format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apă, în concordanță cu gradul de diferențiere cerut conform "sistemului A". 1.2. Ecoregiuni și tipuri de corpuri de ape de suprafață 1.2.1. Râuri "Sistem A" ┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tipologie fixată │ Elemente de descriere │ ├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │Ecoregiuni │Ecoregiunile stabilite la nivel european │ ├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │Tip │Clasificare în funcție de altitudine │ │ │ Înaltă: > 800 m │ │ │ Medie: 200 - 800 m │ │ │ Joasă: < 200 m │ │ │Clasificare în funcție de suprafața bazinului hidrografic │ │ │ Mică: 10 - 100 kmp │ │ │ Medie: > 100 - 1.000 kmp │ │ │ Mare: > 1.000 - 10.000 kmp │ │ │ Foarte mare: > 10.000 kmp │ │ │Geologie │ │ │ Calcaroasă │ │ │ Silicioasă │ │ │ Organică │ └──────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘ "Sistem B" Caracterizare alternativă Factori fizici și chimici care determină caracteristicile râului sau ale unei părți de râu și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Altitudine Latitudine Longitudine Geologie Mărime Factori opționali distanța de la izvor dinamica apei (în funcție de debit și pantă) lățimea medie a apei adâncimea medie a apei panta medie a apei structura și forma albiei minore categoria de evacuare a râului (debit) forma văii debit (transport) solide capacitate de tamponare compoziția medie a substratului cloruri domeniul de temperatură a aerului temperatura medie a aerului precipitații 1.2.2. Lacuri "Sistem A" ┌──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tipologie fixată │ Elemente de descriere │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │Ecoregiune │Ecoregiunile stabilite la nivel european │ ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤ │Tip │Clasificare în funcție de altitudine │ │ │ Înaltă: > 800 m │ │ │ Mijlocie: 200 - 800 m │ │ │ Mică: < 200 m │ │ │Clasificare în funcție de adâncimea medie │ │ │ < 3 m, │ │ │ 3 m - 15 m │ │ │ > 15 m │ │ │Clasificare în funcție de mărimea suprafeței │ │ │ 0,5 - 1 kmp │ │ │ 1 - 10 kmp │ │ │ 10 - 100 kmp │ │ │ > 100 kmp │ │ │Geologie │ │ │ Calcaroasă │ │ │ Silicioasă │ │ │ Organică │ └──────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘ "Sistem B" Caracterizare alternativă Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile lacurilor și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Altitudine Latitudine Longitudine Adâncime Geologie Mărime Factori opționali adâncimea medie a apei forma lacului timpul de retenție temperatura medie a aerului domeniul de variație a temperaturii aerului caracteristici de amestec (ex. monomictice, dimictice, polimictice) capacitatea de tamponare starea de fond a nutrienților compoziția medie a substratului fluctuația de nivel a apei 1.2.3. Ape tranzitorii "Sistem A" ┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Tipologie fixată│ Elemente de descriere │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Ecoregiuni │Acestea sunt următoarele, după cum au fost identificate la │ │ │nivel european: │ │ │Marea Baltică │ │ │Marea Barents │ │ │Marea Norvegiei │ │ │Marea Nordului │ │ │Oceanul Atlantic de Nord │ │ │Marea Mediterană │ │ │Marea Neagră │ ├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Tip │În funcție de salinitatea medie anuală │ │ │ < 0,5 la mie: apă dulce │ │ │ 0,5 - < 5 la mie: oligosalină │ │ │ 5 - < 18 la mie: mezosalină │ │ │ 18 - < 30 la mie: polisalină │ │ │ 30 - < 40 la mie: eusalină │ │ │În funcție de mărimea medie a mareei │ │ │ < 2 m: micro-maree │ │ │ 2 - 4 m: mezo-maree │ │ │ > 4 m: macro-maree │ └────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘ "Sistem B" Caracterizare alternativă Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile apelor tranzitorii și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate Factori opționali adâncime viteza curentului expunerea la valuri timpul de retenție temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate compoziția medie a substratului forma intervalul de variație a temperaturii apei 1.2.4. Ape costiere "Sistem A" ┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Tipologie fixată │ Elemente de descriere │ ├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │Ecoregiune │Următoarele ecoregiuni sunt identificate la nivel european:│ │ │Marea Baltică │ │ │Marea Barents │ │ │Marea Norvegiei │ │ │Marea Nordului │ │ │Oceanul Atlantic de Nord │ │ │Marea Mediterană │ │ │Marea Neagră │ ├──────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤ │Tip │În funcție de salinitatea medie anuală: │ │ │ < 0,5 la mie: apă dulce │ │ │ 0,5 - < 5 la mie: oligosalină │ │ │ 5 - < 18 la mie: mezosalină │ │ │ 18 - < 30 la mie: polisalină │ │ │ 30 - < 40 la mie: eusalină │ │ │În funcție de adâncimea medie: │ │ │ ape puțin adânci: < 30 m │ │ │ intermediare: 30 - 200 m │ │ │ adânci: > 200 m │ └──────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘ "Sistem B" Caracterizare alternativă Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile apelor costiere și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate Factori opționali viteza curenților expunerea la valuri temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate timp de retenție (pentru golfurile interioare) compoziția medie a substratului intervalul de variație a temperaturii apei 1.3. Stabilirea condițiilor de referință specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apă de suprafață a) pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață caracterizat în conformitate cu prevederile pct. 1.1., condițiile hidromorfologice și fizico-chimice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor de calitate hidromorfologice și fizico-chimice specificate la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafață la stare ecologică foarte bună, așa cum au fost definite în tabelul relevant de la pct. 1.2. din anexa nr. 1^1. Condițiile de referință biologice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor biologice de calitate prevăzute la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafață la starea ecologică foarte bună, după cum este definit în tabelul relevant din pct. 1.2., anexa nr. 1^1; b) pentru aplicarea procedurilor stabilite în această secțiune corpurilor de apă de suprafață important modificate sau artificiale, referințele la starea ecologică foarte bună trebuie să fie înțelese ca fiind referințe la potențialul ecologic maxim, așa cum a fost definit în tabelul 1.2.5 din anexa nr. 1^1. Valorile pentru potențialul ecologic maxim pentru un corp de apă trebuie să fie revizuite la fiecare 6 ani; c) condițiile specifice tipului pentru scopurile menționate la lit. a) și b) și condițiile de referință biologice specifice tipului se pot baza fie pe așezarea în spațiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinație a acestor metode. Acolo unde nu este posibil să se folosească aceste metode, se pot stabili astfel de condiții pe bază de studii. Pentru definirea stării ecologice foarte bune în ceea ce privește concentrațiile poluanților sintetici specifici, limitele de detecție sunt acelea care pot fi atinse în concordanță cu tehnicile disponibile la data când au fost stabilite condițiile specifice tipului; d) pentru condițiile biologice de referință specifice tipului bazate pe așezarea în spațiu, se va dezvolta o rețea de referință pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață. Rețeaua trebuie să conțină un număr suficient de amplasamente cu stare foarte bună pentru a furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzătoare condițiilor de referință, având dată variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apă de suprafață și tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e); e) condițiile de referință biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie să folosească date istorice, paleologice și alte date disponibile și trebuie să asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile condițiilor de referință pentru a asigura că acele condiții, astfel derivate sunt corespunzătoare și valabile pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață; f) acolo unde nu este posibilă stabilirea unor condiții corespunzătoare de referință specifice tipului pentru un element de calitate într-un tip de corp de apă de suprafață, datorită gradului mare de variabilitate a acelui element, înregistrat nu doar ca rezultat al variațiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea stării ecologice pentru acel tip de corp de apă de suprafață. În astfel de circumstanțe, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate în schema directoare a bazinului hidrografic respectiv. 1.4. Identificarea presiunilor antropice În vederea stabilirii impactului antropic se vor colecta și reactualiza informațiile despre tipul și mărimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse în mod deosebit apele de suprafață din fiecare district al bazinului hidrografic, în special următoarele: a) estimarea și identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole sau din alte instalații și activități, bazate printre altele, pe informațiile privind epurarea apelor uzate, protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole și, pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediu acvatic, calitatea apei de suprafață destinată prelevării în scop potabil, calitatea apei pentru pești, calitatea apei pentru moluște și calitatea apei de îmbăiere; b) estimarea și identificarea surselor importante de poluare difuză, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole sau din alte instalații și activități, bazate printre altele, pe informațiile privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, calitatea apei potabile, și pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediu acvatic, calitatea apei de suprafață destinată prelevării în scop potabil, calitatea apei pentru pești, calitatea apei pentru moluște, plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor și calitatea apei de îmbăiere; c) estimarea și identificarea captărilor importante de apă pentru folosințe urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosințe, inclusiv variațiile sezoniere și necesarul anual total, și a pierderilor de apă în sistemele de distribuție; d) estimarea și identificarea impactului regularizărilor importante de cursuri de apă, inclusiv transportul și derivațiile, asupra caracteristicilor globale de curgere și a bilanțului apei; e) identificarea dereglărilor morfologice importante ale corpurilor de apă; f) estimarea și identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor de suprafață; g) estimarea destinațiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale și agricole și, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole și a pădurilor. 1.5. Evaluarea impactului În vederea evaluării impactului se va realiza o evaluare a susceptibilității stării corpurilor de apă de suprafață la toate presiunile antropice identificate la pct. 1.4. În acest sens se vor utiliza informațiile prevăzute la pct. 1.4. și orice alte informații relevante, inclusiv datele existente de monitoring al apelor și mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilității pe care o au corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic, să nu îndeplinească obiectivele de protecție a apelor și mediului acvatic prevăzute la art. 2^1. Pentru realizarea unor astfel de evaluări se pot utiliza tehnici de modelare. Pentru acele corpuri identificate ca având risc de a nu îndeplini obiectivele de calitate a apelor și mediului acvatic, acolo unde este necesar, trebuie să fie efectuată caracterizarea ulterioară pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevăzute la art. 35 alin. (2^1)-(2^5), inclusiv a programelor de măsuri prevăzute la art. 43 alin (1^8). 2. APE SUBTERANE 2.1. Caracterizarea inițială Se va efectua o caracterizare inițială a tuturor corpurilor de apă subterană pentru evaluarea utilizării lor și a gradului în care există riscul de neîndeplinire a obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, pentru fiecare corp de apă subterană. Pentru caracterizarea inițială corpurile de apă subterană pot fi grupate. Pentru realizarea acestei caracterizări inițiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinația utilizării terenului, datele referitoare la evacuări și/sau captări sau alte date existente Caracterizarea inițială trebuie să identifice: a) localizarea și limitele corpului sau corpurilor de ape subterane; b) presiunile la care corpul sau corpurile de apă de suprafață sunt supuse inclusiv: (i) surse de poluare difuze; (ii) surse de poluare punctuale; (iii) captări; (iv) realimentare artificială. c) caracterul general al stratului de suprafață al zonei de recepție din care corpul de apă subterană se realimentează; d) acele corpuri de apă subterană de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafață sau ecosisteme terestre. 2.2. Caracterizarea ulterioară Ca urmare a acestei caracterizări inițiale, se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri de apă subterană care au fost identificate ca având risc, în scopul stabilirii unei evaluări mai precise a semnificației acestui risc și a identificării oricăror măsuri necesare. Această caracterizare trebuie să includă informații relevante despre impactul activității umane și, acolo unde este necesar, informații despre: a) caracteristicile geologice ale corpului de apă subterană, inclusiv extinderea și tipul unităților geologice; b) caracterizarea hidrologică a corpurilor de apă subterană inclusiv conductivitatea hidraulică, porozitatea și limitele; c) caracteristicile depozitelor superficiale și ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulică și proprietățile de absorbție ale depozitelor și solurilor; d) caracteristicile de stratificație a apelor subterane în corpul de apă subterană; e) un inventar al sistemelor de suprafață asociate, inclusiv ecosistemele terestre și corpurile de apă de suprafață, cu care corpul de apă subterană este legat dinamic; f) estimările direcțiilor și ratelor (fluxurilor) de schimb de apă între corpul de apă subterană și sistemele de suprafață asociate; g) date suficiente pentru a calcula rata medie anuală pe termen lung a reîncărcării totale; h) caracterizarea compoziției chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contribuției generate din activitatea umană. În acest sens, atunci când se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane. 2.3. Revizuirea impactului activităților umane asupra apelor subterane Pentru acele corpuri de apă subterană care traversează granița dintre două sau mai multe țări sau care sunt identificate, ca urmare a caracterizării inițiale efectuate în concordanță cu pct. 2.1., ca având risc de neîndeplinire a obiectivelor de protecție a calității apelor și mediului acvatic stabilite pentru fiecare corp de apă în conformitate cu prevederile art. 2^1, trebuie culese și menținute, acolo unde necesar, următoarele informații despre fiecare corp de apă subterană: a) localizarea punctelor în care corpul de apă subterană este folosit pentru captarea apei, cu excepția: (i) punctelor pentru captarea apei care furnizează mai puțin de 10 mc/zi, în medie; (ii) punctelor pentru captarea apei în vederea consumului uman care furnizează mai puțin de 10 mc/zi, în medie sau care deservește mai puțin de 50 persoane; b) debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte; c) compoziția chimică a apelor captate din corpurile de ape subterane; d) localizarea punctelor din corpurile de apă subterană în care sunt evacuate direct ape; e) debitele evacuate în aceste puncte; f) compoziția chimică a evacuărilor în corpul de apă subterană; g) folosințele terenului în zona sau zonele de recepție din care corpul de apă se realimentează, inclusiv aportul de poluanți și alterările antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apa de ploaie sau scurgeri datorate impermeabilizării solului, realimentării artificiale, îndiguirii sau drenajului. 2.4. Revizuirea impactului schimbărilor nivelurilor apei subterane Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate obiective de protecție a apelor și mediului acvatic mai scăzute/reduse inclusiv ca rezultat al luării în considerare a efectelor stării corpului de apă asupra: (i) apelor de suprafață și a ecosistemelor terestre asociate; (ii) regularizării apei, protecției împotriva inundațiilor și drenaj; (iii) dezvoltării umane. 2.5. Revizuirea impactului poluării asupra calității apelor subterane Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate obiective de protecție a apelor și mediului acvatic mai puțin stringente și unde, ca rezultat al impactului activității umane, corpul de apă subterană este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane este nerealizabilă sau deosebit de costisitoare.
Anexa 1^4 --------------
NOTĂ(CTCE)
Harta reprezentând - Schema districtelor de bazin cu limitele acestora, se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 584 din 30 iunie 2004, la pagina 55 (a se vedea imaginea asociată).
Anexa 2 LĂȚIMEA ZONELOR DE PROTECȚIE ÎN JURUL LACURILOR NATURALE,
LACURILOR DE ACUMULARE, ÎN LUNGUL CURSURILOR DE APĂ, DIGURILOR,
CANALELOR, BARAJELOR ȘI A ALTOR LUCRĂRI HIDROTEHNICE
a) Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă
Lățimea cursului de apă (m)
sub 10
10-50
peste 51
Lățimea zonei de protecție (m)
5
15
20
Cursuri de apă regularizate (m)
2
3
5
Cursuri de apă îndiguite (m)
toată lungimea dig-mal, dacă aceasta este
mai mică de 50 m
b) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor naturale:
- indiferent de suprafață, 5 m la care se adaugă zona de protecție stabilită în conformitate cu art. 5.
c) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor de acumulare:
- între Nivelul Normal de Retenție și cota coronamentului.
d) Lățimea zonei de protecție de-a lungul digurilor:
- 4 m spre interiorul incintei.
e) Lățimea zonei de protecție de-a lungul canalelor de derivație de debite:
- 3 m.
f) Baraje și lucrări-anexe la baraje:
Lățimea zonei de protecție (m)
- baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte
20 m în jurul acestora
materiale
- instalații de determinare automată a calității
2 m în jurul acestora
apei, construcții și instalații hidrometrice
- borne de microtriangulație, foraje de drenaj,
1 m în jurul acestora
foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea
debitelor
NOTĂ:
Zonele de protecție se măsoară astfel:
a) la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore;
b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
c) la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcție.
Notă: Zona de protecție sanitară la instalațiile de alimentare cu apă se stabilește de autoritatea publică centrală în domeniul sănătății.
Anexa 3 CONȚINUTUL MINIM AL SCHEMELOR DIRECTOARE DE AMENAJARE ȘI
MANAGEMENT ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC ȘI AL PROGRAMELOR DE
MĂSURI AFERENTE ACESTORA
A. Schemele directoare de amenajare și management a apelor la nivel de bazin hidrografic (schemele directoare) trebuie să cuprindă următoarele elemente:
1. o descriere generală a caracteristicilor districtelor bazinelor hidrografice:
1.1. Pentru apele de suprafață:
a) trasarea pe hartă a corpurilor de apă și a limitelor acestora;
b) trasarea pe hartă a ecoregiunilor și a tipurilor de corpuri de apă de suprafață din cadrul bazinului hidrografic;
c) identificarea condițiilor de referință pentru tipurile de corpuri de apă de suprafață;
1.2. Pentru apele subterane: trasarea pe hartă a corpurilor de apă subterană și a limitelor acestora;
2. un rezumat al presiunilor antropice importante și al impactului activităților umane asupra stării apelor de suprafață și subterane, inclusiv:
a) estimarea poluării din surse punctuale;
b) estimarea poluării din surse difuze, inclusiv un rezumat al folosințelor terenului;
c) estimarea presiunilor asupra stării cantitative a apelor, inclusiv asupra captărilor;
d) analizele altor impacte ale activității umane asupra stării apelor;
3. identificarea și trasarea pe hartă a zonelor protejate;
4. o hartă a rețelelor de monitoring și o prezentare pe hartă a rezultatelor programelor de monitoring efectuate conform acelor prevederi, pentru starea:
a) apelor de suprafață (ecologică și chimică);
b) apelor subterane (chimică și cantitativă);
c) zonelor protejate;
5. o listă a obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic stabilite pentru apele de suprafață, subterane și zonele protejate, inclusiv identificarea în particular a situațiilor în care s-a făcut uz de art. 2^3, 2^4, 2^5 și 2^7 și informațiile asociate necesare conform acestui articol;
6. un rezumat al analizelor economice ale utilizării apei;
7. un rezumat al programului sau programelor de măsuri adoptate, inclusiv modurile în care obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1 sunt atinse prin acestea.
7.1. un rezumat al măsurilor necesare pentru implementarea legislației în domeniul protecției apelor;
7.2. un raport al etapelor practice și al măsurilor luate pentru aplicarea principiului recuperării costurilor de utilizare a apei, în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) și (1^2);
7.3. un rezumat al măsurilor luate pentru îndeplinirea cerințelor privind apa utilizată pentru prelevarea de apă potabilă, în conformitate cu prevederile art. 2^6 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. e) și art. 35 alin. (2^3) și (2^4);
7.4. un rezumat al măsurilor de control impuse asupra captărilor și alocării apei, inclusiv referința înregistrării și identificării cazurilor în care s-au făcut excepții, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) - e);
7.5. un rezumat al măsurilor de control adoptate pentru evacuările din surse punctuale și din alte activități cu un impact asupra stării apelor; în conformitate cu prevederile art. 48 și 50;
7.6. o identificare a cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate, în conformitate cu prevederile art. 20;
7.7. un rezumat al măsurilor luate asupra substanțelor prioritare;
7.8. un rezumat al măsurilor luate pentru prevenirea sau reducerea impactului producerii de poluări accidentale;
7.9. un rezumat al măsurilor luate, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) și c), pentru corpurile de apă care nu au realizat obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1;
7.10. detalii asupra măsurilor suplimentare identificate ca fiind necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1;
7.11. detalii asupra măsurilor luate pentru evitarea creșterii poluării apelor marine;
8. un registru al tuturor programelor detaliate și al schemelor directoare pentru districtul bazinului hidrografic, în particular pentru sub-bazine, sectoare, porțiuni sau tipuri de ape, împreună cu un rezumat al conținutului acestora;
9. un rezumat al măsurilor de informare și consultare a publicului luate, rezultatul acestora și schimbările făcute schemelor directoare, ca urmare a acestor acțiuni;
10. o listă a autorităților competente;
11. punctele de contact și procedurile pentru obținerea documentațiilor de bază și a informațiilor legate de informarea și consultarea publicului și, în particular, detalii referitoare la măsurile de control adoptate, precum și detalii referitoare la datele existente de monitoring colectate.
B. Prima actualizare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic precum și toate celelalte trebuie să includă:
1. un rezumat al tuturor schimbărilor sau actualizărilor de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, inclusiv un rezumat al revizuirilor care trebuie efectuate, în conformitate cu prevederile art. 2^3, 2^4, 2^5 și 2^7;
2. o evaluare a progresului făcut pentru realizarea obiectivelor de calitate a apei și mediului acvatic, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru perioada de aplicare a schemei directoare anterioare, sub formă de hartă și o explicație pentru orice obiective de calitate a apei și mediului acvatic care nu au fost îndeplinite;
3. un rezumat și o explicație pentru orice măsură prevăzută în precedenta versiune a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic care nu a fost încă întreprinsă;
4. un rezumat al tuturor măsurilor intermediare suplimentare adoptate, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) și c), de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic.
C. CONȚINUTUL PROGRAMELOR DE MĂSURI
Pentru fiecare bazin hidrografic se stabilește un Program de măsuri care va ține seama de caracteristicile bazinului hidrografic, impactul activităților umane asupra mediului și analiza economică a folosințelor de apă, realizate în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4), și va urmări realizarea obiectivelor de protecție a calității apelor și mediului acvatic și a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.
Fiecare program de măsuri va include măsuri de bază și, unde este cazul, măsuri specifice.
Măsurile de bază sunt cerințe minime de conformare și vor consta din:
a) măsurile de implementare a legislației privind protecția calității apei, inclusiv măsurile privind apa de îmbăiere, apa potabilă, accidentele majore cu impact asupra mediului, epurarea apelor uzate urbane, reducerea poluării cu nitrați proveniți din agricultură, descărcarea substanțelor periculoase în ape, evaluarea impactului asupra mediului, nămolurile provenite din stațiile de epurare, produse pentru protecția plantelor, controlul integrat al poluării industriale, protecția păsărilor;
b) măsuri privind recuperarea costurilor serviciilor specifice gospodăririi apelor în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) și (1^2);
c) măsuri de promovare a utilizării eficiente și durabile a apei, în scopul realizării obiectivelor de protecție a calității apelor și mediului acvatic și a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic;
d) măsuri privind asigurarea calității apei potabile, inclusiv măsuri de protecție a calității apei, pentru a reduce nivelul de tratare necesar pentru producerea de apă potabilă în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1);
e) reglementarea prealabilă și controlul prelevărilor de apă dulce de suprafață și subterană și ale acumulărilor de apă de suprafață, inclusiv un registru al prelevărilor de apă. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat. Se exceptează de la control acele prelevări sau acumulări care nu au un impact semnificativ asupra stării apei;
f) autorizarea prealabilă și controlul reîncărcărilor și îmbogățirilor artificiale ale corpurilor de apă subterană. Apa utilizată poate fi preluată din orice apă de suprafață și subterană, cu condiția ca utilizarea sursei să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru sursa de apă sau pentru corpul de apă subterană reîncărcat sau îmbogățit. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat;
g) reglementarea prealabilă a surselor de evacuare punctuale, care pot cauza poluarea apelor, inclusiv introducerea de poluanți în apă sau autorizarea prealabilă sau înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii, stabilind controlul emisiilor pentru poluanții interesați inclusiv controlul acestora. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat;
h) măsuri de prevenire sau control al introducerii de poluanți din sursele difuze capabile de a cauza poluare. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea intrării de poluanți în apă, sau înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat;
i) măsuri pentru orice alt impact advers semnificativ asupra apelor, identificate conform art. 43 alin. (1^4) și anexei nr. 1^3, în special măsuri pentru asigurarea conformării condițiilor hidrologice ale corpurilor de apă cu realizarea stării ecologice sau potențialului ecologic solicitate pentru corpurile de apă desemnate ca artificiale sau puternic modificate. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea intrării de poluanți în apă, sau înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat;
j) interzicerea evacuării directe de poluanți în apele subterane, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 20, cu condiția ca acele descărcări să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă subterană;
k) măsuri pentru eliminarea poluării apelor de suprafață cu substanțe prioritar periculoase și reducerea progresivă a poluării cu alte substanțe care altfel ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de apă;
l) orice măsuri de prevenire a pierderilor semnificative de poluanți din instalațiile tehnologice și prevenirea sau reducerea impactului incidentelor de poluare accidentală, de exemplu ca urmare a inundațiilor, inclusiv sistemele de detectare și alarmare în cazul unor astfel de evenimente. În cazul accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, acestea vor include toate măsurile adecvate pentru reducerea riscului pentru ecosistemele acvatice.
Măsurile suplimentare sunt acele măsuri proiectate și implementate în plus față de măsurile de baza, în scopul realizării obiectivelor de protecție a calității apelor și mediului acvatic și a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.
Acestea includ:
a) măsuri legislative
b) instrumente administrative
c) instrumente fiscale și economice
d) acorduri de protecția mediului negociate
e) controlul emisiilor
f) coduri de bună practică
g) zone de agrement și de restaurare a zonelor umede
h) controlul prelevărilor
i) măsuri de management al cerințelor de apă, printre altele, promovarea unei producții agricole adaptate, cum ar fi culturile cu cerințe reduse de apă în zonele afectate de secetă
j) măsuri de eficientizare și reutilizare, printre altele, promovarea unor tehnologii eficiente din punct de vedere al consumului de apă în industrie și a tehnicilor de irigații, care necesită un consum redus de apă
k) proiecte de construcții
l) uzine de desalinizare
m) proiecte de reabilitare
n) reîncărcarea artificială a acviferelor
o) proiecte educaționale
p) proiecte de cercetare, dezvoltare și demonstrative
q) alte măsuri relevante
Anexa 4 ANALIZA ECONOMICĂ
Analiza economică va conține informații suficiente și detaliate (ținând seama de cheltuielile asociate cu colectarea datelor relevante) pentru:
1. a face calculele relevante necesare pentru a lua în considerare principiul recuperării cheltuielilor serviciilor de apă, ținând seama de prognoza pe termen lung privind alimentarea și necesarul de apă din cadrul districtului de bazin hidrografic și dacă este necesar:
a) estimările volumului, prețurilor și cheltuielilor asociate cu serviciile de apă;
b) estimările investițiilor importante inclusiv prognozele referitoare la realizarea unor asemenea investiții;
2. a decide asupra celei mai bune combinații de măsuri din punct de vedere al eficienței costurilor în domeniul folosințelor de apă care trebuie incluse în programele de măsuri, prevăzute la art. 43 alin. (1^8), pe baza estimărilor costurilor potențiale de realizare a acestor măsuri.
Anexa 5 LISTA SUBSTANȚELOR PRIORITARE/PRIORITARE PERICULOASE
Nr.
Substanța prioritară/prioritară
Număr
crt.
periculoasă
CAS*
UE**
1.
Alaclor
15972-60-8
240-110-8
2.
Antracen
120-12-7
204-371-1
3.
Atrazin
1912-24-9
217-617-8
4.
Benzen
71-43-2
200-753-7
5.
Difenileteri bromurați
n.d.
n.d.
6.
Cadmiu și compuși
7440-43-9
231-152-8
7.
Cloralcani C10-C13
85535-84-8
287-476-5
8.
Clorfenvinfos
470-90-6
207-432-0
9.
Clorpirifos
2921-88-2
220-864-4
10.
1,2-dicloretan
107-06-2
203-458-1
11.
Diclormetan
75-09-2
200-838-9
12.
2-etilhexil-diftalat
117-81-7
204-211-0
13.
Diuron
330-54-1
206-354-4
14.
Endosulfan (alfa)
959-98-8
n.d.
15.
Fluorantren
206-44-0
205-912-4
16.
Hexaclorbenzen
118-74-1
204-273-9
17.
Hexaclorbutadienă
87-68-3
201-765-5
18.
Hexaclorciclohexan (gama)
58-89-9
200-401-2
19.
Isoproturon
34123-59-6
251-835-4
20.
Plumb și compuși
7439-92-1
231-100-4
21.
Mercur și compuși
7439-97-6
231-106-7
22.
Naftalină
91-20-3
202-049-5
23.
Nichel și compuși
7440-02-0
231-111-4
24.
Nonil-fenoli
(4-para-nonil-fenol)
25154-52-3
104-40-5
246-672-0
203-199-4
25.
Octil-fenoli
(para-tert-octilfenol)
1806-26-4
140-66-9
217-302-5
n.d.
26.
Pentaclorbenzen
608-93-5
210-172-5
27.
Pentaclorfenol
87-86-5
201-778-6
28.
Hidrocarburi poliaromatice
benz-a-piren
benz-b-fluorantren
benz-g,h,i-perilen
benz-k-fluorantren
indeno-1,2,3-cd-piren
n.d.
50-32-8
205-99-2
191-24-2
207-08-9
193-39-5
n.d.
200-028-5
205-911-9
205-883-8
205-916-6
205-893-2
29.
Simazin
122-34-9
204-535-2
30.
Compuși tributilstanici
cation tributilstaniu
688-73-3
36643-28-4
211-704-4
n.d.
31.
Triclorbenzeni
1,2,4-triclorbenzen
12002-48-1
120-82-1
234-413-4
204-428-0
32.
Triclormetan (cloroform)
67-66-3
200-663-8
33.
Trifluralin
1582-09-8
216-428-8
*) CAS - Chemical Abstract Service - Serviciul de catalogare a substanțelor chimice
Notă
**) UE - Inventarul European al substanțelor chimice comerciale existente (EINECS) sau Lista Europeană de substanțe chimice notificate (ELINCS)
n.d. - nedisponibil
Anexa 6 LISTA PRINCIPALILOR POLUANȚI
1. Compuși organohalogenați și substanțe care pot forma astfel de compuși în mediu acvatic
2. Compuși organofosforici
3. Compuși organostanici
4. Substanțe și preparate, sau produși de degradare ai acestora, care s-a dovedit că au proprietăți cancerigene sau mutagene sau proprietăți care pot afecta steroidogenic tiroida, reproducția sau alte funcții endocrine în sau prin mediu acvatic
5. Hidrocarburi persistente și substanțe toxice organice persistente sau care se pot bioacumula
6. Cianuri
7. Metale și compușii lor
8. Arsenic și compușii lor
9. Biocide și produse de protecția plantelor
10. Materii în suspensie
11. Substanțe care contribuie la eutroficare (în particular nitrați și fosfați)
12. Substanțe care au o influență nefavorabilă asupra bilanțului de oxigen (și care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO(5), CCO, etc.)
--------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.