Manual De Operare · Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor

Manual De Operare din 13 ianuarie 2006

pentru modernizarea și dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR)

prezumat în vigoare

Data actului: 13 ianuarie 2006
Emitent: Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 234 bis din 15 martie 2006
Citează: 15 acte
Structură: 18 articole · 120.943 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 10

Legea nr. 107/1996 25 septembrie 1996 legea apelor
HG nr. 964/2000 13 octombrie 2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluarii cu nitrat…
HG nr. 100/2002 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinescă apele de suprafaț…
HG nr. 188/2002 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uz…
HG nr. 201/2002 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste
HG nr. 202/2002 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafața care necesita prot…
HG nr. 459/2002 16 mai 2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imb…
Legea nr. 458/2002 8 iulie 2002 privind calitatea apei potabile
Legea nr. 310/2004 28 iunie 2004 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996
HG nr. 351/2005 21 aprilie 2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor și pierderilo…

-----------

publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 15 martie 2006

O R D I N

privind aprobarea Manualului pentru modernizarea și dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR)*)

În temeiul prevederilor art. 35 alin. (1 1 ) și 110 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul mediului și gospodăririi apelor emite următorul ordin:

*) Aprobat de

ORDIN nr. 31 din 13 ianuarie 2006

Articolul 1

— (1) Se aprobă Manualul pentru modernizarea

și dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR), prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2)

Sistemul

Monitoring

Integrat

Apelor

din România

(SMIAR)

are

scop

stabilirea

programe pentru monitoringul stării apelor.

Articolul 2

— Direcția managementul resurselor de apă din cadrul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor și Administrația

Națională

îApele

Române“

vor

duce

la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Articolul 3

— Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 35/2003 pentru aprobarea Metodelor de măsurare și analiză folosite la determinarea substanțelor prioritare/prioritare periculoase din apele uzate evacuate și apele de suprafață, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 7 mai 2003, se abrogă.

Articolul 4

— Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția anexelor nr. 1 A —1 D

la manual, care se pun la dispoziție factorilor interesați, la cerere.

București, 13 ianuarie 2006.

Nr. 31.

Ministrul mediului și gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

*) Ordinul nr. 31/2006 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 15 martie 2006 și este reprodus și în acest număr bis.

ANEXĂ*)

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

II.

Programul de monitoring operațional

(O) - trebuie realizat pentru toate acele corpuri de apă care, pe baza presiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu. Monitoringul operațional are ca scop stabilirea stării ecosistemelor acvatice ce prezintă riscul de a nu îndeplîni obiectivele de mediu precum și evaluarea oricăror schimbări în starea unor astfel de ecosisteme acvatice, schimbări apărute datorita aplicării programului de măsuri stabilit.

III.

Programul de monitoring de investigare

(I) - trebuie efectuat pentru:

identificarea cauzelor depășirilor standardelor de calitate și altor reglementări din domeniul gospodăririi apelor,

identificarea și certificarea cauzelor pentru care un corp de apă nu poate atinge obiectivele de mediu, acolo unde monitoringul de supraveghere arată ca obiectivele stabilite pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operațional nu a fost încă stabilit,

stabilirea impactului poluărilor accidentale.

IV.

Programul de secțiuni de

referință

(R) - se stabilește pentru acele secțiuni în regim natural sau cvasinatural - fără impact antropic sau cu influențe antropice minime - care au ca scop stabilirea condițiilor de referință pentru fiecare tip, în conformitate cu cerințele Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare.

Programul "cea mai bună secțiune disponibilă"

(CBSD) - se va aplica pentru fiecare tip de curs de apă care suferă impactul activității umane, numit și corp de apă care prezintă o singură categorie de risc, pentru care nu a fost posibilă găsirea unei secțiuni de referință. Acolo unde nu se pot identifica secțiuni pentru corpurile de apă care prezintă o singură categorie de risc, se vor selecta secțiuni pentru corpurile de apă cu mai multe categorii de risc.

VI.

Programul de intercalibrare pentru starea ecologica (IC)

se referă la

secțiunile care participă la exercițiul european de intercalibrare, al cărui scop este definirea claselor stării ecologice, respectiv valorile limită între starea foarte bună/bună și dintre starea bună/moderată, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare.

VII.

Programul de potabilizare (P)

se referă la secțiunile de captare apă de suprafață destinată potabilizării cu debit de prelevare

2:.

100

m 3 /zi, unde se vor monitoriza elemente de calitate din HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață destinate producerii

apă

potabilă

modificările

completările

ulterioare

și

substanțele prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase;

VIII.

Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV)

se referă la secțiunile de monitorizare din perimetrele ce au fost definite ca zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați, inclusiv secțiunile pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitrați din surse agricole, în conformitate cu prevederile HG 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole cu modificările și completările ulterioare; în cadrul acestui program, frecvența de monitorizare a formelor de azot, în special a nitraților, poate fi modificată în funcție de prevederile în vigoare ale legislației specifice conexe HG 964/2000.

IX.

Programul de monitoring pentru ihtiofaună (JH)

se referă la zonele

salmonicole și ciprinicole identificate, iar elemente de calitate fizico-chimice și frecvențele de monitorizare sunt cele prevăzute de HG 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

calitatea apelor de suprafață care necesită protecție și ameliorare în scopul susținerii vieții piscicole. Pentru corpurile de apă unde:

elementele de calitate s-au încadrat în obiectivele de calitate prevăzute în HG 202/2002, programul IH se realizează cu frecvența de supraveghere stabilită.

apa care necesită protecție și imbunătățire a calității pentru a întreține viața piscicolă situate în aval de sursele de poluare, care nu se încadrează în cerințele legislației, impune frecvența de monitorizare prevăzuta în HG 202/2002; acest program nu se aplică corpurilor de apă folosite pentru creșterea intensivă a peștilor.

Programul pentru protecție habitate și specii (HS)

- se va aplica în zonele protejate, unde se vor monitoriza elemente de calitate a mediului hidric caracteristice pentru fauna și/sau flora protejată.

XI.

Programul pentru convenții înternționale (CI)

- va monitoriza acele secțiuni și acele elemente de calitate prevăzute în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte, cu frecvența stabilită în acestea.

XII.

Programul de cunoaștere a alterărilor presiunilor morfologice (CAPM)

- are ca scop cunoașterea impactului alterărilor hidromorfologice asupra apelor. În aceste secțiuni se vor monitoriza obligatoriu elemente de calitate biologice, deoarece pot exista secțiuni unde se analizează elementele biologice și hidromorfologice, fără a se analiza cele fizico-chimice, cu frecvența

mai

mare

pentru

elemente

calitate

mai

sensibile

tipul

alterare hidromorfologică. Secțiunile de monitorizare se vor selecta:

pentru acele corpuri de apă care sunt la risc/posibil la risc numai datorită alterărilor hidromorfologice;

astfel încât să se studieze un singur tip de impact ca: impactul regimului nivelelor în aval de un lac de acumulare, impactul regimului debitelor minime în aval de un lac de acumulare sau în aval de prelevari de debite importante, impactul unui obstacol important asupra speciilor migratoare, impactul dispariției zonelor umede asupra florei și faunei pe un sector de râu.

(2)

În cazul în care o secțiune de monitoring servește mai multor tipuri de programe de monitoring, deci este o secțiune pentru S, O, CBSD, IC, P, IH, ZV, HS, se vor monitoriza toate elementele de calitate cerute de fiecare program, alegând frecvența cea mai ridicată pentru fiecare din indicatori și utilizând datele obținute pentru completarea informațiilor și chestionarelor în vederea raportărilor cerute de diferitele programe de monitorizare.

Articolul 4

Monitorizarea sub-sistemului "râuri"

Informațiile

referitoare

la secțiuni de monitoring,

programe

de monitoring,

medii de investigare, elemente de calitate de monitoring, frecvența de monitorizare pentru sub-sistemul râuri se vor completa conform modelelor din tabelul nr. 1 și tabelul nr. 2; datele din tabelul nr. 1 se referă la caracteristicile fizico-chimice și bacteriologice ale mediului acvatic, iar datele din tabelul 2 se referă la monitorizarea biotei.

În coloanele număr 1-3 se va completa: numele râului, numele secțiunii și corpul de apă /corpurile de apă care este caracterizat de acea secțiune. Se vor analiza toate secțiunile din anexele cuprinse în prezentul manual precum și alte secțiuni dacă este cazul, astfel încât să se poată ajunge la o cunoaștere a stării tuturor corpurilor de apă; pentru corpurile de apă în regim natural sau cvasinatural care sunt de același tip, o secțiune poate descrie starea mai multor corpuri de apă. Pentru corpurile de apă la risc trebuie să existe cel puțin o secțiune reprezentativă de monitoring. În cazul în care, pe un corp de apă la risc sau posibil la risc nu este stabilită o secțiune de monitoring, starea acestui corp poate fi determinată de o altă secțiune situată pe un alt corp de apă care prezintă aceeași tipologie și aceleași categorii de presiuni antropice, cu precizarea că acest lucru trebuie foarte bine argumentat și justificat. De asemenea, în această

rubrică c011ml/corpurile de apă se prezintă codificat - codul corpului/corpurilor de apă - iar denumirea completă se prezintă într-o anexă separată.

în coloana nr. 4 se menționează tipurile de programe de monitorizare.

în coloanele nr. 5-8 se completează mediile de investigare: A-apă, S-sedimente, MS materii în suspensie, B-biota precum și elemente de calitate de monitorizare, ținand cont de categoriile de risc, pentru fiecare mediu de investigare.

Articolul 5

(!)Elemente de calitate de investigare pentru râuri,

indiferent de categoriile de risc se completează în tabelul nr. 3 și sunt:

elemente de calitate fizico-chimice și specifice:

G -generale - temperatură, conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate, materii în suspensie, turbiditate, culoare,

SO - substanțe organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBOs, COT, COD,

N-nutrienți - azotiți, azotați, amoniu, N total, ortofosfați, P total, clorofilă "a", SP-MG - metale grele din listă substanțelor prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase,

SP-MO - micropoluanți organici din HG 351/2005,

AP- poluanții din listă I și II din HG 351/2005, precum și alți poluanți specifici bazinului hidrografic în funcție de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic, cum ar fi: fier, mangan, cloruri, sulfați, fluoruri, fenoli, detergenți anionici activi, AOX.

Selectarea substanțelor de tip SP-MG, SP-MO, AP specifice bazinului hidrografic, relevante pentru a fi monitorizate, se face în urma unei audit al prezenței substanțelor în conformitate cu procedura prevăzută în OM 501/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru întocmirea inventarului inițial al surselor de poluare pentru mediul acvatic și apele subterane urmată de analiza completă a identificării prezenței acestora, numită "screening" din amonte în aval. Pentru corpurile de apă în regim natural, fără impact antropic, analiza completă va viza numai substanțele care pot fi găsite în fondul natural, în special metale grele de origine naturală;

elemente de calitate biologice:

fitoplancton (FPL) - componența taxonomică - listă și număr specii, densitate, index saprob, biomasă - numai în caz de eutrofizare;

microfitobentos (mFB) - componența taxonomică - listă și număr specii, densitate, index saprob;

macrofite (MF) - componența taxonomică - listă și număr specii, densitate;

zoobentos (ZB) - componența taxonomică - listă și număr specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic;

fauna piscicola (P) - componența taxonomică - listă și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste;

zooplancton

(ZPL)- fumizează informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale;

elemente de calitate microbiologice:

coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali;

analiza elementelor de calitate microbiologice se execută în secțiunile de captare apă de suprafață pentru potabilizare (P), în secțiunile rețelei trans-naționale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenției Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) și în alte secțiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul convențiilor și acordurilor bilaterale sau intemționale;

elemente de calitate ale poluanților toxici de origine naturală sau antropică:

MG - metale grele din lista II și din lista de substanțe prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005,

SP-MO - substanțele prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005, relevante pentru elemente de calitate biologică de răspuns, în conformitate cu tabel nr. 4;

elemente de calitate ecotoxicologice (biota)

- care să evidențieze efectele metalelor grele și a poluanților organici de origine antropică, prin aplicarea metodologiei de evaluare de risc și de impact prevăzută în OM 245/2005 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului substanțelor periculoase din listele I și II și al substanțelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematică și a Metodologiei de evaluare a impactului substanțelor periculoase din listele I și II și al substanțelor prioritare/prioritar periculoase asupra mediului acvatic prin teste ecotoxicologice - alge verzi, dafnia, pești;

elemente hidromorfologice:

regimul hidrologic: cantitatea și dinamica curgerii apei, legătura cu corpurile de apă subterană;

continuitatea râurilor;

condiții morfologice: adâncimea râurilor și variația lățimii, structura și substratul patului râului, structura zonei riverane.

(2)

Analizele de ecotoxicologie se vor efectua în laboratoare independente acreditate în domeniu și numai în secțiunile unde monitoringul cantitativ dovedește prezența în apă și/sau în sedimente a metalelor grele sau a micropoluanților organici de tip substanțe prioritare/prioritar periculoase, în concentrații ce depășesc standardele de calitate de mediu, prevăzute în HG 351/2005 sau în cazul substanțelor periculoase din lista II relevante la nivel bazinal sau național, stabilite în conformitate cu criteriile din Anexa nr. 1

pentru care nu sunt stabilite standarde de calitate de mediu în legislația în vigoare.

(3)

Pentru mediile de investigare "sedimente" și/sau "suspensii" se monitorizează:

metalele grele (MG) din lista II și din lista de substanțe prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005 și SP-MO - micropoluanți organici relevanți pentru sedimente - antracen, difenileteri

bromurați,

di(2-etilhexil)ftalat,

endosulfan,

fluorantren,

hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă,

hexaclorociclohexan,

naftalină,

pentaclorbenzen,

pentaclorf enol,

PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilenă, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, izodrin,

formele de nutrienți - azot total și fosfor total - în secțiunile transfrontieră de pe râuri și în secțiunile rețelei trans-naționale de monitoring (TNMN), cu aceeași frecvență ca cea stabilită pentru mediul de investigare apă.

Articolul 6

Monitorizarea sub-sistemului "lacuri"

(1)

Informațiile referitoare la secțiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate de monitoring, frecvența de monitorizare pentru sub-sistemul lacuri se completează în tabelele nr. 5 - 6, astfel:

În coloanele 1-3 se completează:

numele lacului,

secțiunea: pentru lacurile de acumulare secțiunile sunt: coadă lac, mijloc lac, baraj; pentru lacurile cu suprafață mică se poate renunța la o secțiune de prelevare, profilul de prelevare pentru lacurile de acumulare sunt: profil "suprafață" pentru secțiunea "coadă lac", profil "suprafață, zona fotică, limită zona fotică" pentru secțiunea "mijloc lac" și profil " suprafață, zona fotică, limită zona fotică" pentru secțiunea "baraj"; pentru lacurile cu adâncime și transparență reduse se prelevează numai din profilul suprafață.

corpul de apă

/corpurile

de apă; pentru lacurile care nu sunt supuse presiunilor antropice și care sunt de același tip, este suficientă monitorizarea unui lac, având în vedere necesitatea evaluării stării corpurilor de apă; de asemenea, în rubrica corpul/corpurile de apă se prezintă și codul corpului/corpurilor de apă aparținând rețelei hidrografice, iar denumirea completă se prezintă într-o anexă separată. În cazul lacurilor naturale se scrie denumirea lacului.

Pentru lacurile de acumulare ce au captări de apă pentru potabilizare se prelevează și din secțiunea "priză", în conformitate cu HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață

destinate

producerii

de apă potabilă

cu modificările

si completările

ulterioare. Secțiunile "baraj" și "priză" se pot cumula în cazul în care sunt foarte apropiate, având prioritate secțiunea "priză".

Pentru lacurile naturale se stabilește o singură secțiune, respectiv "mijloc lac", pe profilul "suprafață", cu excepția lacurilor cu suprafețe și/sau adâncimi mari, unde se stabilesc și alte secțiuni/profile în funcție de particularitățile lacului. Pentru lacurile greu accesibile, secțiunile se stabilesc în funcție de posibilitățile de prelevare.

În coloana nr. 4 se scriu tipurile de program de monitorizare în mod asemănător cu prevederile art. 2 litera b).

În coloanele 5-8 se completează mediile de investigare: A-apă, S-sedimente, B-biota, precum și elementele de calitate de monitorizare, ținând cont de categoriile de risc pentru fiecare mediu de investigare, și anume:

elemente de calitate fizico-chimice și specifice:

identic cu elemente de calitate de investigare pentru râuri, cu excepția parametrului "turbiditate" care se înlocuiește cu parametrul "transparență"; elementele de calitate specifice pentru lacuri respectă relevanța stabilită de tabelul nr. 7;

elemente de calitate bacteriologice:

identic cu elemente de calitate de investigare pentru râuri;

elemente de calitate biologice:

fitoplancton (FPL) - componența taxonomică - listă și număr specii, densitate, biomasă, clorofila "a";

microfitobentos (mFB) - componența taxonomică - listă și număr specii, densitate;

macrofite (MF) - componența taxonomică - listă și număr specii, densitate;

zoobentos (ZB) - componența taxonomică - listă și numar specii, densitate, diversitate, specii sensibile la impact antropic;

fauna piscicola (P) - componența taxonomică - listă și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste;

- ZPL (zooplancton) - fumizează informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale;

elemente de calitate ecotoxicologice:

în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin.(l) litera e);

Elemente hidromorfologice:

regimul hidrologic: cantitatea și dinamica curgerii apei, timpul de retenție, legătura cu corpurile de apă subterană;

condiții morfologice: variația adâncimii lacurilor, cantitatea, structura și substratul patului lacului, structura țărmului lacului.

(2)

Frecvența de monitorizare pentru fiecare grupă de elemente de calitate de monitorizat este prezentată în conformitate cu frecvențele prevăzute în tabel nr. 8. În caz de apariție a fenomenelor de eutrofizare sau a poluărilor accidentale, frecvența se mărește până la dispariția acestor fenomene.

În cazul poluanților de tip SP-MG, SP-MO, AP se realizează cel puțin o dată analiza completă numai într-o secțiune care este de regulă secțiunea "priza lac" - dacă are folosința de alimentare cu apă pentru potabilizare - sau secțiunea "mijloc" - o probă compozită în zona fotică, analiză la care se identifică substanțele prioritare/prioritar periculoase, substanțele din lista

I și II relevante pentru fiecare lac monitorizat. Substanțele de tip SP-MG, SP-MO, AP se consideră relevante pentru un lac dacă valoarea concentrației constatate este de 80 % din valoarea standardului de calitate. Standardele de calitate sunt prevăzute în HG 351/2005 pentru lista I, lista II și lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase, precum și în Normativul privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă pentru alte substanțe decat cele din HG 351/2005. După identificarea elementelor de calitate SP-MG și SP MO relevante pentru fiecare lac, frecvența de monitorizare a acestora este lunară, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare.

(3)

Sedimentele se monitorizează în lacurile naturale sau de acumulare numai în secțiunea "mijloc lac", atât pentru lacurile de acumulare, cât și pentru cele naturale, cu frecvența de o dată pe an. Pentru probele de sedimente se monitorizează: MG - metale grele din lista II și din lista de substanțe prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005, SP-MO - micropoluanți organici relevanți pentru sedimente - antracen, difenileteri bromurați, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă, hexaclorociclohexan, naftalină, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilenă, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin.

Articolul 7

Monitorizarea sub - sistemului "ape tranzitorii"

(1)

Apele tranzitorii sunt reprezentate de toate apele localizate în vecinătatea zonei costiere, unde există un contact și un amestec între apele dulci care curg dinspre continent și apele marine sărate și pot fi reprezentate de : estuare, delte, lagune, golfuri, porturi și canale artificiale unde există un amestec între apele dulci și apele marine; ecosistemul acestor tipuri de medii acvatice joacă un rol important în reducerea încărcărilor de poluanți transportați de râuri și respectiv, în protecția mediului marin.

(2)

Apele tranzitorii sunt caracterizate de: variații ale salinitătii, variații termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical în special sub acțiunea vântului, structura laminară a masei apei, aport continuu cu materiale detritice organice și anorganice, o creștere rapidă a zonei de sedimentare în comparație cu adâncimea redusă a apei, prezența sedimentelor fine, prezența abundentă a materiilor organice, concentrații mari de nutrienți care sunt rapid reciclați, tendințe de schimbare rapidă a mediului, biota variabilă, zonare orizontală și verticală a biotei.

(3)

Monitorizarea apelor tranzitorii necesită o fază preliminară pentru delimitarea lor fizică, în special pentru estuare și delte, comparativ cu tipurile reprezentate de golfuri și lagune.

(4)

Sunt identificate 3 tipuri de ape tranzitorii, respectiv: ape tranzitorii fluviale;

ape tranzitorii lacustre; ape tranzitorii marine.

(5)

Pentru fiecare dintre aceste tipuri de apă tranzitorie, informațiile referitoare la secțiuni, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate și parametri de monitoring, frecvența

monitoring

prezintă

diferențiat,

datorită

particularităților

și

elementelor caracteristice fiecărui tip de apă tranzitorie. Toate corpurile de apă tranzitorie sunt reprezentate de corpuri de apă la risc/posibil la risc, pentru care trebuie să existe cel puțin o secțiune reprezentativă de monitoring.

(6)

Informațiile referitoare la apele tranzitorii fluviale, lacustre și marine se vor completa în tabelele nr. 9 -11 pentru mediul acvatic și biota. În primele trei coloane se completează numele cursului de apă/lacului, numele secțiunii/profilul și corpul de apă/corpurile de apă care sunt caracterizate de acea secțiune. În a patra coloană se menționează tipurile de programe de monitorizare. Tipurile programelor de monitorizare sunt în concordanță cu cerințele Legii Apelor nr. 107/1006 cu modificările și completările ulterioare.

(7)

Datorită faptului că apele tranzitorii sunt corpuri de apă la risc/posibil la risc, nu se pot identifica în prezent secțiuni de referință și se aplică programul

"cea mai bună secțiune disponibilă"

(CBSD); acest program se aplică în general pentru corpurile cu o singură categorie de risc. Acolo unde nu se pot identifica secțiuni pentru corpurile de apă cu o singură categorie de

risc, se selectează sectiuni pentru corpurile de apă cu mai multe categorii de risc.

(8)

Programul de monitoring pentru moluște (M) se referă la zonele pretabile pentru creșterea și

dezvoltarea moluștelor, elementele fizico-chimice și frecvențele de monitorizare fiind cele prevăzute de HG 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluște. Pentru corpurile de apă unde parametrii s-au încadrat în obiectivele de calitate, programul de monitorizare se realizează cu frecvența de supraveghere. Pentru corpurile de apă care necesită protecție și îmbunătățire a calității pentru creșterea și exploatarea moluștelor, frecvența de monitorizare este cea prevăzută în HG 201/2002. Programul pentru protecție habitate și specii (HS) se aplică în zonele protejate, unde se monitorizează parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna și/sau flora protejată. Programul pentru convenții internaționale (CI) monitorizează

acele secțiuni și acei parametri prevăzuți în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte, cu frecvența stabilită în acestea. În cazul în care o sectiune de monitoring servește mai multor tipuri de programe de monitoring, de tip S, O, CBSD, IC, M, HS, se monitorizează toți parametrii ceruți de fiecare program, alegând frecvența cea mai ridicată pentru parametrul respectiv.

(9)

Elementele de calitate de investigare pentru ape tranzitorii,

indiferent de categoriile de risc, sunt:

elemente de calitate fizico-chimice și specifice:

G -generale - temperatura, conductivitate, adâncime Secchi, turbiditate, culoare;

SO - substanțe organice - oxigen dizolvat;

N-nutrienți - azotiți, azotați, amoniu, N total, ortofosfați, P total;

SP-MG - metale grele din lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005,

SP-MO - micropoluanți organici din HG 351/2005,

AP- poluanții din lista I și II din HG 351/2005, precum și alți poluanți specifici bazinului hidrografic în funcție de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic;

elemente de calitate biologice:

fitoplancton (FPL) - componența taxonomică - listă și număr specii, densitate, index saprob, biomasă - numai în caz de eutrofizare;

angiosperme - componența taxonomică - abundență, diversitate;

macroalge - componența taxonomică - abundență, diversitate;

fauna piscicolă (P) - componența taxonomică - listă și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste;

fauna nevertebrată - prezență, abundență, diversitate;

elemente de calitate microbiologice:

coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se executa în secțiunile de îmbăiere, în secțiunile care asigură calitatea apei pentru viața moluștelor, în secțiunile rețelei trans-naționale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenției Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) și în alte secțiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul convențiilor și acordurilor bilaterale și internaționale;

acest program se va aplica numai in cazul in care se vor identifica zone pentru cresterea si exploatarea molustelor in apele tranzitorii fluviale si lacustre. In prezent aceste zone au fost identificate numai in apele tranzitorii marine si apele costiere;

elemente de calitate ecotoxicologice:

în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin. (1) litera e).

elemente hidromorfologice:

condiții morfologice: vanația adâncimii, cantitatea, structura ș1 substratul patului, structura zonei de influență a mareei;

regimul mareei: debitul de apă dulce, expunerea la valuri;

(10)

Frecvența de monitorizare este: la 3 ani pentru elemente de calitate biologice, cu excepția fitoplanctonului - a cărei frecvență de monitorizare este bianuală, trimestrial pentru elemente de calitate fizico-chimice, trimestrial pentru elemente de calitate specifice în apă și biota, bilunar la secțiunile de îmbăiere dacă există, bianual la secțiunile care asigură calitatea apei pentru viața moluștelor.

(11)

a) Pentru apele tranzitorii fluviale, la mediul de investigare "apă", selectarea substanțelor de tip SP-MG, SP-MO, AP relevante pentru a fi monitorizate se face în urma unei analize complete de screening; după identificarea elementelor SP-MG și SP-MO relevante pentru fiecare secțiune, frecvența de monitorizare a acestora este lunară.

Pentru mediul de investigare "biota" se monitorizează elementele de calitate:

biologice: FPL (fitoplancton)- componența taxonomică - listă și nr. specii, densitate, index saprob, biomasă - se calculează numai în caz de eutrofizare; MA-macroalge - componența taxonomică - listă și nr. specii, densitate; A - angiosperme - componența taxonomică - listă și nr. specii, densitate; ZB - zoobentos - componența taxonomică - listă și nr. specii, densitate, index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate, specii sensibile la impact antropic; P - fauna piscicolă - componența taxonomică - listă și nr. specii, densitate.

ZPL - zooplancton - pentru fumizarea de informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale;

bacteriologice*: coliformi fecali - în carnea moluștelor și lichidul intervalvar.

ecotoxicologice: MG - metale grele, SP-MO - micropoluanți organici din HG 351/2005, relevanți

pentru

biota

antracen,

difenileteri

bromurați,

di(2-etilhexil)ftalat,

endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă, hexaclorociclohexan, naftalină, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilenă, DDT, aldrin, dieldrin,

endrin, isodrin, AP *

- substanțe organohalogenate, substanțe care afectează gustul moluștelor prin

examinarea moluștelor prin degustare, saxitoxină - analizele se execută din carnea moluștelor. Analizele de ecotoxicologie se efectuează numai în secțiunile unde analizele dovedesc prezența în apă și/sau în sedimente fie a metalelor grele, fie a micropoluanților organici - substanțe prioritare/prioritar periculoase, în concentrații ce depășesc standardele de mediu, prevăzute în HG 351/2005.

Pentru mediul de investigare "materii în suspensie", se monitorizează metalele grele și indicatorii de azot total și fosfor total în secțiunile TNMN.

Pentru mediul de investigare "sedimente" monitorizarea se face numai în secțiunile TNMN, elementele de calitate și frecvența fiind cele stabilite pentru TNMN.

În tabele se prezintă frecvența de monitorizare pentru fiecare grupă de elemente de monitorizat, în conformitate cu modelul prevăzut în tabelul nr.12.

În cazul substanțelor de tip SP-MG, SP-MO, AP se va realiza cel puțin o dată o analiză completă, când se vor identifica substanțele prioritare/prioritar periculoase și substanțele din lista I și II relevante pentru fiecare secțiune, în scopul realizării inventarului inițial al resurselor de apă

aceste determinări se

vor

face numai în cazul în care se vor identifica zone pentru creșterea și exploatarea moluștelor în apele tranzitorii fluviale și lacustre;

afectate sau posibil afectate de poluarea cu asemenea substanțe. Substanțele de tip SP-MG, SP MO, AP pot fi considerate relevante în resursele de apă, pentru o secțiune, dacă valoarea concentrației constatate în acea secțiune este de 80 % din valoarea standardului de calitate, prevăzute în HG 351/2005, precum și pentru clasa II de calitate din Normativul privind clasificarea calității apelor de suprafata în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

(12)

Pentru ape tranzitorii lacustre, monitorizarea respectă prevederile art. 7, alin. (9) -(11); completarea se realizează conform modelului din tabelul nr. 13.

(13)

Pentru ape tranzitorii marine, monitorizarea respectă prevederile pentru sub-sistemul "ape costiere" și se realizează conform modelului din tabelul nr. 14.

Articolul 8

Monitorizarea sub - sistemului "ape costiere"

(1)

Apele costiere, similar apelor tranzitorii, sunt caracterizate de : variații ale salinității, variații termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical în special sub acțiunea vântului, structura laminară a masei apei, un aport continuu cu materiale detritice organice și anorganice, o creștere rapidă a zonei de sedimentare în comparație cu adâncimea redusă a apei, prezența sedimentelor fine, prezența abundentă a materiilor organice, concentrații mari de nutrienți care sunt rapid reciclați, tendințe de schimbare rapidă a mediului, biota variabilă, zonare orizontală și verticală a biotei.

(2)

Monitoringul cantitativ al subsistemului apelor costiere este definit în funcție de variația platformei continentale; în acest scop se stabilesc profile reprezentative perpendiculare pe țărm și se aleg pe fiecare profil, verticale unde se efectuează programul de observații și măsurători.

(3)

Informațiile referitoare la secțiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente și elemente de calitate de monitoring, frecvența de monitorizare pentru sub sistemul ape tranzitorii se completează conform modelelor din tabelele nr. 15-17 în mod asemenator cu modalitatea de completare prevăzuta pentru apele tranzitorii.

(4)

Elementele de calitate de investigare pentru ape costiere, indiferent de categoriile de risc, sunt:

elemente de calitate.fizico-chimice și specifice:

G -generale - temperatură, conductivitate, adâncime Secchi, turbiditate, culoare;

SO - substanțe organice - oxigen dizolvat;

N-nutrienti - azotiți, azotați, amoniu, N total, ortofosfați, P total;

SP-MG - metale grele din lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005,

SP-MO - micropoluanți organici din HG 351/2005,

AP- poluanții din lista I și II din HG 351/2005, precum și alti poluanți specifici bazinului hidrografic în funcție de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic;

elemente de calitate biologice:

fitoplancton (FPL) - componența taxonomică - listă și număr specii, densitate, index saprob, biomasă - numai în caz de eutrofizare;

fitobentos (FB)- componența taxonomică -listă și număr specii, densitate, index saprob;

zoobentos (ZB) - componența taxonomică - listă și număr specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic;

elemente de calitate microbiologice:

coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se executa în secțiunile de îmbăiere, în secțiunile care asigură calitatea apei pentru viața peștilor, în secțiunile rețelei trans-naționale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenției Internaționale pentru Protecția Dunării și din cadrul Convenției Internaționale pentru Protecția Mării Negre, în alte secțiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul programelor, convențiilor și acordurilor bilaterale sau internaționale;

elemente hidromorfologice:

condiții monologice, variația adâncimii, cantitatea, structura ș1 substratul patului de coastă, structura zonei de influență a mareei;

regimul mareei: direcția curenților dominanți, expunerea la valuri;

(5)

Monitorizarea apelor costiere se face:

la țărm pentru starea ecologică și stare chimică;

milă marină pentru starea ecologică și starea chimică;

la 12 mile marine pentru starea chimică.

Monitorizarea pentru programul "Steagul Albastru" (SA) include acele secțiuni și acele elemente prevăzute în cadrul programului, cu frecvența stabilită iar monitorizarea pentru programul de îmbăiere (PI) vizează secțiunile din zonele naturale de îmbăiere, elementele și frecvențele fiind cele prevăzute în HG. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, respectiv: SP-MG de tip As, Cd, Cr+ 6

Pb, Hg; SP-MO de tip pesticide; AP includ cianuri, uleiuri minerale, substanțe tensioactive reacționând la albastru de metil, fenoli, reziduuri gudron și materiale plutitoare; elemente de bacteriologie de tip coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella, viruși gastrointestinali.

(6)

Monitorizarea biotei se realizează în mod asemănător cu monitorizarea biotei apelor tranzitorii iar monitorizarea sedimentelor se realizează o dată pe an pentru elementele de calitate specifice.

Articolul 9

Monitorizarea sub-sistemului "ape subterane"

(1)

Monitorizarea sub-sistemului "ape subterane" se efectuează în cadrul rețelei naționale de foraje hidrogeologice, realizându-se atât monitoringul cantitativ, cât și cel calitativ, în scopul cunoașterii și controlului stării cantitative și chimice a corpurilor de ape subterane.

(2)

Informațiile referitoare la rețeaua de monitoring, elementele și elemente de calitate de monitoring, frecvența de monitorizare și aspectele privind prelevarea probelor pentru subsistemul ape subterane se înscriu în tabelul nr. 18, în conformitate cu prevederile prezentului manual, astfel:

În coloana nr. 1 se completează indicativul și denumirea secțiunii de monitorizare - foraj sau izvor, astfel încât aceasta să poată fi identificată pe planurile de situație și în bazele de date existente la sediul autorităților de gospodărire a apelor și la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor - Laboratorul de Ape Subterane.

În

coloana nr. 2 se completează codul și denumirea corpului de apă subterană care este monitorizat cu ajutorul forajului respectiv, iar în cazul în care co11ml de apă subterană a fost identificat ca fiind la risc, această se va menționa prin marcarea cu litera "r". Pentru fiecare corp de apă subterană în regim de curgere natural sau cvasi -natural și fără influențe antropice semnificative este necesar minimum un foraj sau un izvor, poziționat în zona de descărcare a corpului de apă subterană, astfel încât calitatea apei prelevate să fie reprezentativă pentru starea chimică a corpului de apă subterană.

Pentru celelalte corpuri de apă subterană numărul de secțiuni va fi mai mare, depinzând de caracteristicile corpului și de presiunile antropice identificate, fiind necesare minimum 3 puțuri sau izvoare reprezentative ca secțiuni de monitorizare.

În

coloana nr. 3 se completează tipul programului și frecvența de monitorizare specifice secțiunii respective, și anume:

Programul de monitoring de supraveghere

(S) - are ca scop evaluarea generală a fiecărui corp de apă subterană, fumizând informații asupra stării cantitative și asupra stării calitative.

1. În vederea verificării stării cantitative, și anume a comparării pe termen lung a prelevărilor medii anuale din corpul de apă subterană respectiv cu resursele de ape subterane disponibile ale acelui corp, se vor efectua o dată la 6 ani, în toate forajele rețelei hidrogeologice naționale, pompări experimentale în trei trepte, inclusiv determinarea debitelor specifice, cu ocazia efectuării pompărilor pentru desnisipare; În cadrul programului de supraveghere minimală anuală, nivelurile apelor subterane vor fi măsurate cu următoarele frecvențe:

o dată la 15 zile în forajele care monitorizează corpurile de apă subterană de medie adâncime;

o dată la 3 zile, o dată la 6 zile sau o dată la 15 zile - în funcție de regimul de variație a nivelurilor, specific corpului de apă subterană respectiv - în forajele care monitorizează corpurile de apă subterană freatice.

pentru izvoarele incluse în rețeaua hidrogeologică națională, se vor face măsurători de debit o dată pe lună.

I 2. În vederea stabilirii și verificării generale coerente a stării calitative a corpurilor de apă subterană alocate fiecarui district hidrografic, precum și a detectării prezenței tendințelor de creștere pe termen lung a concentrațiilor în anumiți poluanți, se efectuează, o data la 6 ani, la începutul implementării fiecărui plan de măsuri, în toate forajele de monitoring al calității apelor subterane, câte o analiză fizico-chimică completă, cuprinzând elemente de calitate fizico-chimice prevăzute în tabelul nr. 20, col. 2. Tot în cadrul monitoringului de supraveghere, se face o urmărire minimală a stării chimice a tuturor corpurilor de apă subterană, în forajele stabilite ca reprezentative pentru aceste corpuri, prin analiza celor mai importanțe elemente de calitate fizico chimice, prevăzute în tabelul nr. 1, col. 1. Frecvența acestor analize este anuală pentru corpurile de apă subterană sub presiune și bianuală - primăvara și toamna - pentru corpurile de apă subterană freatice. Probele de apă subterană vor fi prelevate în campanii de teren desfășurate pe perioade cât mai scurte, în cadrul unui district hidrografic. Probele pentru analize complete recoltate odată la 6 ani vor fi prelevate la sfârșitul operațiunii de pompare pentru desnisipare a forajului respectiv. Probele recoltate în cadrul programului de supraveghere minimală vor fi prelevate de asemenea prin pompare, după extragerea din forajul respectiv a unui volum de apă cel puțin egal cu triplul volumului forajului. Acolo unde prelevarea probelor prin pompare nu a fost posibilă, acest lucru va fi menționat la rubrica de observații - coloana nr. 15, arătându-se motivul și urmărindu-se ca pentru fiecare corp de apă subterană să se preleveze prin pompare probele din minimum 3 foraje.

II.

Programul de monitoring operațional

(O) - trebuie realizat pentru toate corpurile de apă subterană transfrontiere, precum și pentru toate acele corpuri de apă subterană care, pe baza presiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca fiind la risc. Monitoringul operațional are ca scop urmărirea stării calitative și cantitative a corpurilor de apă subterană transfrontiere și a celor ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu, precum și evaluarea oricăror schimbări în starea acestor corpuri, schimbări datorate aplicării programului de măsuri. Monitoringul operațional trebuie direcționat pe cauzele care determină riscul identificat pentru corpurile de apă subterană, și anume:

II.I.

în cazul riscului cantitativ,

trebuie efectuate măsuratori de nivel, cu frecvența o dată la 3 zile, în forajele rețelei hidrogeologice naționale aflate în proximitatea principalelor captări care exploatează corpul de apă subterană aflat la risc,

II.2.

în cazul riscului calitativ,

trebuie efectuate analize fizico-chimice în forajele situate în aval pe direcția apelor subterane față de poluatorii care generează acest risc, mai ales poluatorii aflați sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și

controlul integrat al poluării, dar și depozitele de deșeuri de orice fel, unitățile care transportă prin conducte, manipulează sau depozitează substanțe periculoase și prioritar periculoase, schele de extracție petrolieră, zone urbane. Elemente de calitate fizico-chimice analizate vor fi stabilite pentru fiecare unitate poluatoare urmărită, de către specialiștii Direcției de Ape din bazinul hidrografic respectiv, în funcție de substanțele utilizate în procesul tehnologic al unității respective și de rezultatele monitoringului de supraveghere. Frecvența analizelor depinde de caracteristicile corpului de apă subterană și de amploarea riscului, fiind de minimum 1 analiză/an, în medie de 4 analize/an și de maximum o dată/ lună, în cazul în care a fost identificat un trend ascendent în concentrația unui anumit poluant.

III.

Programul de monitorizare a zonelor protejate pentru apele subterane, respectiv:

IIIl. - corpurile de apă subterană utilizate pentru captarea apei pentru potabilizare (P) - pentru probele prelevate din forajele stabilite pentru derularea acestui program se va efectua analiza tuturor elementelor de calitate fizico-chimice și microbiologice prevăzute în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare.

III.2. - zonele vulnerabile la nitrați proveniți din surse agricole (ZV)

programul de monitoring se derulează cu frecvența de 2 analize chimice/ an, prin care se determină toate formele de azot, în conformitate cu reglementările în vigoare privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.

III. 3. - corpurile de apă subterană pentru care există ecosisteme terestre și acvatice direct dependente (HS) - în forajele și izvoarele situate pe aceste corpuri, în zonele de dezvoltare a ecosistemelor direct dependente, se va efectua în primul rând monitoringul cantitativ și calitativ de supraveghere și numai dacă rezultatele

acestora indică riscuri de natură să afecteze ecosistemele dependente, atunci se va stabili un program de monitoring special, mai detaliat.

N. Programul pentru convenții internaționale (CI)

va monitoriza acele secțiuni și acele elemente de calitate prevăzute în convențiile și acordurile întemaționale la care România este parte, cu frecvența stabilită în acestea.

În coloanele (4) - (14) sunt indicate sintetic elementele monitorizate, și anume cele cantitative și cele calitative, după cum urmează:

Elemente cantitative monitorizate sunt: H - nivelul (pentru foraje) și Q - debitul - pentru izvoare.

Elemente de calitate chimice și fizico-chimice se grupează în următoarele categorii:

G - generale - conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate;

SO- substanțe organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn;

N - nutrienți - azotiți, azotați, amoniu, ortofosfați;

SP-MG -

metalele

grele din

listă II și metalele

din lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase în conformitate cu HG 351/2005

SP-MO - micropoluanți organici prevăzuți în HG 351/2005,

AP - alte elemente de calitate selectate pe baza utilizărilor apei subterane, precum și pe baza presiunilor antropice identificate, în urma corelării cu sursele de poluare punctiformă, sursele difuze și modul de utilizare a terenului, având în vedere riscul de a nu atinge cerințele prevăzute în HG 351/2005.

Elemente de calitate bacteriologică monitorizate sunt:

CT - coliformi totali, CF - coliformi fecali, SF - streptococi fecali.

(3)

Prevederile alin. (2) se vor modifica și completa pentru armonizarea cu prevederile europene specifice, odată cu aprobarea de către Comisia Europeană a Ghidului de monitorizare a apelor subterane.

(4)

Anexa cuprizând secțiunile de monitoring integrat pe districte de bazin hidrografic ale prezentului manual se pot modifica anual în funcție de rezultatele obținute din activitatea de monitoring integrat în anul precedent, de presiunile antropice nou apărute, precum și de cerințele Comisiei Europene și se aprobă prin ordin al ministrului mediului și gospodăririi apelor,

Articolul 10

(l)Monitorizarea sub- sistemului zone protejate

include monitoringul pentru:

zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil;

zonele desemnate pentru protecția speciilor importante din punct de vedere economic;

corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreațional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere;

zonele sensibile la nutrienți, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;

zonele destinate protecției habitatelor sau speciilor unde întreținerea sau îmbunătățirea stării apelor este un factor important pentru protecția acestora.

(2)

Informațiile referitoare la secțiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate, frecvența de monitoring pentru sub-sistemul zone protejate se vor completa în conformitate cu respectivele programe de monitoring specifice stabilite pentru fiecare sub-sistem prevăzut la art. 4 - 9.

(3)

Elementele de calitate și frecvența de monitorizare respectă prevederile stabilite de legislația specifică pentru aceste tipuri de zone protejate, respectiv:

HG 100/2002 cu modificările și completările ulterioare pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil;

HG 201/2001 și HG 202/2002 pentru protecția speciilor importante din punct de vedere economic;

HG 459/2002 pentru ape cu scop recreațional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere;

HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate cu modificările și completările ulterioare și HG 964/2000 cu modificările și completările ulterioare pentru zonele sensibile la nutrienți, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;

Articolul 11

Monitorizarea sub-sistemului "ape uzate"

(1)

În cazul apelor uzate, se monitorizea indicatorii fizico-chimici din autorizațiile de gospodărire a apelor, care se stabilesc în conformitate cu HG 188/2002 cu modificările și completările ulterioare și HG 351/2005 pentru substanțele periculoase din Lista I și Lista II și lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase. Frecvența de monitorizare va fi cea stabilită în autorizațiile de gospodărirea apelor, corelată cu frecvența reglementată în NTPA 011 dîn HG 188/2002 cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Pentru determinarea poluanților relevanți se va face analiza de audit și de identificare și stabilire a prezenței substanțelor, numită "screening" în conformitate cu precizările făcute pentru subsistemul râuri. În cazul în care analiza de screening realizată într-o secțiune pe un corp de apă, relevă prezența acestor substanțe relevante în resursă, se începe monitorizarea acelor poluanți relevanți și în apele uzate evacuate de la utilizatorii de apă. Indicatorii și poluanții relevanți se vor verifica cu parametrii minimi reprezentativi fiecărei unități economice/proces de producție în conformitate cu criteriile din Anexa nr. 1

(3)

Elementele microbiologice monitorizate în apele uzate sunt: coliformi totali, coliformi fecali și streptococi fecali.

(4)

Analizele vor fi efectuate de către/prin grija utilizatorilor de apă. Laboratoarele Administrației Naționale "Apele Române" vor efectua analize de control precum și analize pentru urmărirea realizării prevederilor "abonamentului" de utilizare a resursei de apă.

Articolul 12

(0)

(1)

Frecvența de monitorizare

pentru fiecare grupă de elemente de calitate de monitorizat, este prevăzută în tabel nr. 3 pentru râuri, tabelul nr. 8 pentru lacuri, tabelul nr. 11 pentru ape tranzitorii, tabelul nr. 16 pentru ape costiere și tabelul nr. 19 pentru ape subterane.

(2)

Frecvența de monitorizare la Dunăre pentru secțiunile din rețeaua Tm1N este de 12 ori/an, cu excepția secțiunilor selectate pentru calcularea încărcărilor, unde frecvența este de 24 ori/an în caz de apariție a fenomenelor de eutrofizare sau a poluărilor accidentale, frecvența va fi mărită până la dispariția acestor fenomene.

(3)

În cazul substanțelor de tip SP-MG, SP-MO, AP, monitorizarea va include cel puțin o data o analiză completă, când se vor identifica substanțele prioritare/prioritar periculoase și substanțele din lista I și II relevante pentru fiecare secțiune, în scopul realizării inventarului inițial al resurselor de apă afectate sau posibil afectate de poluarea cu asemenea substanțe. Substanțele de tip SP-MG, SP-MO, AP pot fi considerate relevante pentru o secțiune dacă întrunește criteriile din Anexa nr. 1 A

sau dacă valoarea concentrației constatate în acea secțiune este de 80 % din valoarea standardului de calitate prevăzut în HG 351/2005 pentru orice substanță din lista I, lista

II și lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase, precum și clasa II de calitate din Normativul privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice pentru alte substanțe decât cele prevăzute în HG 351/2005. După identificarea elementelor de calitate SP-MG și SP-MO relevante pentru fiecare secțiune, frecvența de monitorizare a acestora va fi lunară, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 13

Evaluarea stării de calitate

pe 5 clase se realizează în conformitate cu prevederile Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă; prezentarea rezultatelor și clasificarea stării ecologice va fi în concordanță cu datele din tabelul anexat mai jos:

Clasă de calitate

Stare ecoloe;ică/culoare

Foarte bună/albastru

Bună/verde

III

Moderată/ galben

Slabă/portocaliu

Proastă/roșu

Articolul 14

(0)

(1)

Înregistrarea, prelucrarea datelor primare, validarea

și întreținerea bazei de date vor fi realizate de Administrația Națională "Apele Romane".

(2)

Prezentarea stării ecologice și chimice a resurselor de apă și a tendințelor de evoluție a stării resurselor de apă va fi făcută trimestrial prin rapoarte de sinteză și anual prin

Raportul Anual al Stării Apelor

pe districte de bazin hidrografic și la nivel național.

Articolul 15

Metodele standard de analiză minim recomandate și metodologiile

utilizate sunt cele prevăzute de normativele în vigoare, respectiv:

Pentru

efecuarea

analizelor

fizico-chimice

laboratoarele trebuie să se asigure că utilizează cea mai recentă ediție a standardului în vigoare corespunzătoare aparaturii existente. Laboratorul poate să utilizeze metodele publicate în standardele naționale, regionale sau internaționale. Lista de metode standard de analiză minim a fi respectate este prevazută în tabelul nr. 20.

În cazul imposibilității obiective a utilizării unei metode standard de analiză prevăzută în tabelul nr. 20, laboratorul trebuie să valideze metodele nestandardizate, metodele standardizate

utilizate în afara domeniului lor de aplicare sau modificările pe care le fac metodelor standardizate.

Pentru efectuarea analizelor biologice

laboratoarele trebuie să utilizeze, până la apariția unor noi metodologii;

Îndrumarul Metodologic pentru Urmărirea Evoluției Calității Apelor prin Intermediul Analizelor Biologice: ICIM - Ediția 1984;

Îndrumări Metodologice pentru Supravegherea Evoluției Trofice a Lacurilor de Acumulare și Lacurilor Naturale - ICIM - 1995.

Articolul 16

(1)

Ierarhizarea laboratoarelor de măsurare și analiză

a elementelor de calitate a apei din cadrul Administrației Naționale "Apele Române" cuprinde 3 tipuri de laboratoare:

Laboratoare locale

Laboratoare bazinale

Laboratoare regionale

Laboratoare locale

- reprezentate de laboratoarele Sistemelor de Gospodărire a Apelor vor analiza:

Elementele chimice și fizico-chimice ale apei - elemente de calitate fizico-chimică:

regimul termic

- temperarura apei,

condiții de transparență

- disc Secchi, turbiditate, culoare, miros,

condiții de oxigenare:

oxigen dizolvat, saturația în oxigen,

salinitate-conductivitate,

reziduu filtrabil, materii în suspensie, starea acidifierii: pH, alcalinitate,

încărcarea organică:

CCOMn, CCOCr,

CBOs, nutrienți:

fosfor total, ortofosfați, azot total, azotați, azotiți, amoniu,

elemente de calitate și poluanți specifici:

cloruri, sulfați, substanțe extractibile, produse petroliere, sulfuri, fenoli, cianuri, detergenți

anionici, în funcție de presiunile antropice existente la nivelul bazinului.

Elemente microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, după caz, în funcție de arondarea stabilită de laboratorul bazinal coordonator.

în funcție de specificul activităților industriale din județul respectiv, laboratorul poate analiza și alți poluanți.

Laboratoarele locale vor preleva probele pentru analiza elementelor de calitate pe care nu le pot efectua în laboratorul propriu, respectînd indicațiile de prelevare, conservare și transport pe care le primesc de la laboratoarele bazinale sau regionale.

Laboratoare bazinale

sunt reprezentate de laboratoarele din cadrul Direcțiilor de Apă și vor executa:

analize pentru apă, sedimente și suspensii pentru secțiunile localizate în județul unde se afla sediul Direcției de Ape - în mod asemănător cu cele pentru laboratoarele locale;

în plus se analizează: unele metale ca fier, mangan, cupru, zinc, nichel, bariu, arsen, cadmiu, crom, plumb, seleniu, mercur, precum și fluoruri, bor.

elemente chimice ale sedimentelor: metale grele - cadmiu, crom total, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc, arsen

elemente chimice ale suspensiilor: metale grele - cadmiu, crom total, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc, azot total și fosfor total;

Elemente microbiologice: numărul probabil de coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali.

Laboratoarele bazinale vor preleva probele pentru analiza elementelor de calitate pe care nu le pot efectua în laboratorul propriu, respectând indicațiile de prelevare, conservare și transport pe care le primesc de la laboratoarele regionale.

Laboratoarele

regionale:

Cluj, Rm-Valcea, Bucuresti, Bacău, vor executa în plus față de laboratoarele bazinale analize de: AOX, compuși organici din categoria PAH-urilor, BTX-urilor,

PCB-urilor, a pesticidelor organo-clorurate, organo-fosforice, a trihalometanilor, a pesticidelor triazinice sau a altor substanțe care se află pe lista I și II și lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005.

Laboratorul regional Bucuresti va fi considerat și Laborator Național pentru intreaga rețea de laboratoare ale Administrației Naționale "Apele Romane" și va asigura în plus:

implementarea de metode noi de măsurare și analiză;

exerciții de intercomparare a analizelor de laborator;

testări ale metodologiilor noi și adaptarea acestora la specificul României;

(2)

Elementele biologice ale apei pentru sub-sisteme sunt:

Râuri:

Fitoplancton:

componența

taxonomică, densitatea, indexul saprob sau gradul de curățenie, biomasă - numai în cazurile în care se observă apariția fenomenului de eutrofizare;

Macrozoobentos: componența taxonomică, densitatea, indexul saprob sau gradul de curățenie;

Alge bentonice:

componența

taxonomică, densitatea, prezența taxonilor sensibili;

Lacuri:

Fitoplancton:

componența

taxonomică,

densitatea,

biomasă,

prezența

taxonilor sensibili, clorofila "a" care poate fumiza date ce se corelează cu biomasa;

fitobentos:

componența

taxonomică, densitatea, prezența taxonilor sensibili;

macrozoobentos: componența taxonomică, densitatea, prezența taxonilor sensibili;

zooplancton - opțional pentru râuri și lacuri - fumizează informatii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale.

Râuri și lacuri

macrofitele acvatice:

ihtiofaună

(3)

Analiza

elementelor biologice

va realiza

de către grupul

de biologi din cadrul laboratoarelor de măsurare și analiză ale Direcției Apelor, prin biologii specializați pentru analiza: planctonului, algelor bentice, macrozoobentos, macrofite acvatice și ihtiofaună.

(4)

Lista secțiunilor de monitoring care acoperă programul de monitoring al stării apelor prevazut la art. 3, este prevăzută în Anexa nr. 1c.

(5)

Pentru poluări accidentale se vor considera în plus 2 -3% din numărul total de analize calculate pentru ape curgătoare de suprafață, ape tranzitorii și costiere.

Articolul 17

Metodologia de analiză a fitobentosului

conține aspecte privind recoltarea,

conservarea și transportul, identificarea și numărarea, metoda de calcul, este prevăzută în Anexa nr.

lD.

Tabel nr. 1 Subsistemul râuri - frecvențe anuale pentru mediile de investigare apă, materii În suspensie și sedimente (numai În cazul TNMN)

Râul

Secți unea

Corpul de apă

Tip program

Mediul de investi1?,are

APĂ

MATER.Ilîn

SUSPENSIE

SEDIMENTE

Fizico-chimice

Bacteriolo1?,ice

Fizico-chimice

SP-

N (Nt,Pt)

SP-MO

Tabel nr. 2

Subsistemul râuri - frecvențe anuale pentru mediile de investigare biota

Râul

Secți unea

Corpul de apă

Tip program

Mediul de investii?are

BIOTA

Biologice

Ecotoxicologice

FPL

mFB

SP-MO

Tabel nr. 3

Subsistemul rauri - frecvente de monitorizare

corespunzatoare diferitelor programe

Mediu de investi

gare

Elemente

Parame trii

nr/an

CBSIY

nr/an

CI"

nr/an

CAPM 1

nr/an

Fizico-chimice

4-12

12-pH *

4-12

4 (CB0 5 )**

4-12

min.12

nitrati

12- amoniac 4

Pt, nitriți,

amomu

SP-MG

4-12

SP-MO

4-12

12- zinc total,

hidrocarburi***, fenoli**** si clor rezidual

4-cupru dizolvat

Bacteriologice

4-12

Fizico-chimice

N(Nt, Pt)

Fizico-chimice

SP-MO

Biologice

FPL

mFB

1 -

inventariere 1/3 ani

1 -

inventariere 1/3 ani

Ecotoxicologice

SP-MO

pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operațional

și

este în funcție de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apă analizat;

pentru programele R, CBSD: secțiunile situate în zone montane, frecvența în timpul iernii poate fi redusă în funcție de posibilitatile de acces;

pentru programul P: 4/an pentru< 10.000 locuitori, 8/an pentru 10.000 - 30.000 locuitori și 12/an pentru 30.000 locuitori;

pentru programul IH:

* -

pentru temperatura - măsuratori săptămânale amonte și aval descărcări termale;

** -

pentru oxigen dizolvat - minimum 1 probă reprezentativă, în cond. carac. de conținut redus de oxigen din ziua prelevării probei, iar acolo unde există variații zilnice mari trebuie prelevate minimum 2 probe;

***-

vizual și organoleptic;

**** -

organoleptic;

pentru programul HS: se monitorizeazăelemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiționează dezvoltarea faunei și /sau florei protejate cu

frecvența specifică monitoringului de supraveghere sau operațional în funcție de starea corpului de apă ;

pentru programul CI: se monitorizeazăcu frecvența stabilită elemente de calitate prevazute în convențiile și acordurile internaționale la care România

este parte

pentru programul CAPM: în cazul secțiunilor noi de monitoring se face o analiză completă pentru elementele fizico-chimice (fără SP-MO).

A. Substanțe prioritare de monitorizat În râuri În funcție de situația elementelor biologice de răspuns

Substanta prioritară/prioritar periculoasă

Fitoplancton

Macrofite

Fitobentos

Zoobentos

1. alaclor

2. antracen*

3. atrazin*

4.benzen

5. difenileteri bromurati*

6. cadmiu și compuși

7. cloralcani Cl0-13

8. clorfenvinfos

9. clorpirifos*

10. 1,2-dicloretan

11. diclormetan

12. 2-etilhexil-diftalat*

13. diuron

14. endosulfan (alfa)*

15. hexaclorbenzen

16. hexaclorbutadienă

17.hexaclorciclohexan(gama)

18. isoproturon

19. plumb și compuși *

20. mercur și compuși

21. naftalină*

22. nichel și compuși

23. nonil-fenoli

24. octil-fenoli*

25. pentaclorbenzen

26. pentaclorfenol*

27.hidrocarburi poliaromatice benz-a -piren

benz-b-fluorantren benz-g,h,i-perilen

benz-k-fluorantren fluorantren

indeno-1,2,3-cd-piren

28. simazin

29. compuși tributilstanici

30. triclorbenzeni*

31. triclormetan

32. trifluralin*

* - Substanța prioritar periculoasă

Tabel nr. 5

Subsistemul lacuri

frecvențe anuale pentru mediile de investigare apă și sedimente

Lacul

Secțiunea/ profil

Corpul de apă

Tip program

Mediul de investieare

APĂ

SEDIMENTE

Fizico - chimice

Bacterioloe:ice

Fizico - chimice

SP- MG

SP- MO

SP-MO

Tabel nr. 6

Subsistemul lacuri

frecvențe anuale pentru mediul de investigare biota

Lacul

Secțiunea/ profil

Corpul de apă

Tip program

Mediul de investieare

BIOTA

Bioloeice

Ecotoxicoloe:ice

FPL

mFB

SP-

Indicatori fizico-chimici de monitorizat în lacuri în funcție de starea elementelor biologice

Indicatori fizico

chimici

Elemente bioloe;ice de răspuns afectate

nutrienti

abundenta fitoplancton-biomasă și clorofila "a"

nutrienți

Fitoplancton

nutrienți

Abundență macrofite

nutrienti

Limită minimă de creștere a macrofitelor

nutrienți

Pești

transparență

abundență fitoplancton-biomasă și clorofila "a"

transparentă

limită minimă de creștere a macrofitelor

transparență

macrofite

nutrienți și transparență

abundență macrofite

concentrație oxigen

pești

concentrțtie oxigen

compozțtie nevertebrate bentonice

Tabel nr. 8

Subsistemul lacuri- frecvențe de monitorizare corespunzătoare diferitelor tipuri de monitoring

Mediu de investigare

Elemente

Elemente de calitate

nr/an

CBSD 3

nr/an

HS 6

nr/a n

Cl 7

nr/an

CAPM 8

nr/an

Fizico-

4-12

chimice

12-pH *

4-12

( CB0 5 )**

4-12

min. 12

-nitrați

12-amoniac

Pt, nitriti,

amomu

SP-MG

4-12

12 - zinc total

4 - cupru dizolvat

SP-MO

4-12

12- zmc total, hidrocarburi***,

fenoli**** și clor

rezidual

4-cupru dizolvat

Bacteriolo

4-12

g1ce

Fizico-

chimice

SP-MO

Biologice

FPL

mFB

inventariere

1/3 ani

inventariere

1/3 ani

Ecotoxico logice

SP-MO

Programul de monitoring de: supraveghere (S); monitoring operațional

(O); monitoring de investigare (I); referință (R); "cea mai bună sectiune disponibila" (CBSD); intercalibrare (IC); potabilizare (P); monitorizare zone vulnerabile (ZV); monitoring pentru ihtiofaună (IH); protecție habitate și specii (HS); convenții intemationale (CI); programul CAPM;

pentru programul O:

-frecvența de monitorizare poate deveni lunară în cazul aparției fenomenelor de eutrofizare (mai - septembrie);

pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decat cel operațional și este în funcție de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apă analizat;

pentru programele R, CBSD: secțiunile situate în zone montane, frecvența în timpul iernii poate fi redusă în funcție de posibilitățile de acces;

pentru programul P: 4/an pentru< 10.000 locuitori, 8/an pentru 10.000 - 30.000 locuitori și 12/an pentru 30.000 locuitori;

pentru programul IH: * - pentru temperatură - măsurători săptămânale amomte și aval descărcări termale; ** - pentru oxigen dizolvat - minim 1 probă

reprezentativă, în condiții caracterizate de conținut redus de oxigen din ziua prelevării probei, iar acolo unde există variații zilnice mari trebuie prelevate

minim 2 probe; ***- vizual și organoleptic; **** - organoleptic;

pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiționează dezvoltarea faunei și /sau florei protejate

cu frecvența specifică monitoringului de supraveghere sau operațional în funcție de starea corpului de apă;

pentru programul CI: se monitorizeazăcu frecvența stabilită elemente de calitate prevăzute în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte;

pentru programul CAPM: în cazul secțiunilor noi de monitoring se face o analiză completă pentru elementele fizico-chimice (fara SP-MO)

Subsistemul ape tranzitorii- frecvențe anuale pentru mediile de investigare apă, materii În suspensie și sedimente

Ape tranzitorii

Secți unea

Corpul de apă

Tip Pro gram

Mediul de investie:are

APĂ

MATERIIîn

SUSPENSIE•

SEDIMENTE

Fizico-chimice

Bacterio-loe:ice

Fizico-chimice

SP- MG

SP- MO

SP-MG

N (Nt,Pt)

SP- MG

SP- MO

(Nt,Pt)••

Fluviale

Lacustre

numai pentru ape tranzitorii fluviale

- numai pentru ape tranzitorii lacustre

Subsistemul ape tranzitorii - frecvențe anuale pentru mediul de investigare biota

Tabel nr.

Ape tranzitorii

Secțiunea

Corpul de apă

Tip pro gram

Mediul de investigare - BIOTA

Biolol!ice și Bacteriologie

Ecotoxicologice

FPL

SP-MG

SP-MO

Tabel nr. 11

Subsistemul ape tranzitorii- elemente de calitate

și

frecvențe de monitorizare

Mediu de investi gare

Elemente

Elemente de calitate

Frecvența minimă conform Legii Apelor nr. 310/2004

Frecvența indicativa

HG201/2002

HG351/2005

Fizico-chimice

4/an și nespecificată (transparența)

12/an sau zilnic pentru stații automate

4/an

12/an - salinitate

4/an - suspensii solide

S0 2

4/an

12/an sau zilnic pentru

statii automate

12/an*

4/an

12/an sau zilnic pentru stații automate

SP-MG 2

12/an

nu se specifică

12/an** (lista I și

II)

SP-MO 2

12/an

nu se specifică

12/an** (lista I și

II)

AP"

nu se specifică

4/an-hidrocarburi

( examinare vizuala)

12/an** (I și II)

Bacteriologie***

Fizico-chimice

SP-MG 2

nu se specifică

SP-MO 2

nu se specifică

Biologice

FPL2

2/an

4/an

MA 2

l/3ani

4/an

1/3ani

4/an

ZB 2

1/3ani

4/an

l/3ani

2/an

Bacteriologie

4/an

Ecotoxico logice

SP-MG 2

1/an - acolo unde apar în apă

nu se specifică

2/an-Ag,

As,

Cd, Cr, Cu,

Hg, Ni, Ph, Zn

nu se specifică (lista I)

SP-MO 2

1 /an

- acolo unde apar în apă

nu se specifică

nu se specifică (lista I)

Fizico-chimice

2/an - substanțe organohalogenate (in carnea moluștelor); substanțe care afecteaza gustul moluștelor (examinarea moluștelor prin degustare) și saxitoxina

•

mediul de investigare: A-apă, S-sedimente, MS-materii în suspenși e, B-biota;

•

Elemente de calitate fizico-chimice: G -generale (temperatură, salinitate-conductivitate, transparența-disc Secchi, turbiditate, culoare), SO - substanțe organice (oxigen dizolvat, saturatie, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO 5 ), N-nutrienți (azotiți, azotaț amoniu, N total ,

ortofosfați, F total), AP - alți poluații specifici (ex: fier, mangan, cloruri ,

sulfați, cianuri, fluoruri, fenoli, detergeți anionionici activi, hidrocarburi petroliere, AOX, etc.), SF-MG

metale grele din HG 351/2005- substanțele

periculoase din Lista I și Lista II și lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase, SF-MO - micropoluanți organici din HG 351/2005 - substanțele periculoase din Lista I și Lista II și lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase; B - elemente de calitate bacteriologice: coliformi fecali - în carnea moluștelor și lichidul intervalvar.

Elemente de calitate biologice: FFL

(fitoplancton)-

componența taxonomică (lista și m. specii), densitate (exp/1),

index

saprob, biomasă (mg/1) - cu excepția apelor tranzitorii fluviale unde se va calcula numai în caz de eutrofizare; MA (macroalge) - componența taxonomică (lista și m .

specii), densitate (exp/m 2 ); A (angiosperme)

- componenta taxonomica (lista și m. specii), densitate (exp/m 2 ); ZB (zoobentos) - componența taxonomică (lista și m. specii), densitate (exp/m 2 ), index saprob

pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate (indice diversitate), specii sensibile la impact antropic (EPTT- m și

%, EPTI -m și

%, etc); P (fauna piscicola) - componența taxonomică (lista și m. specii), densitate.

substanțe prioritare-micropoluanți organici relevațti pentru sedimente și

biota (antracen ,

difenileteri bromurati, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă, hexaclorociclohexan, naftalină, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilenă, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin);

lunar - pentru condiții de conținut scăzut de oxigen în ziua prelevării probelor. Acolo unde se îmegistrează variții zilnice semnificative se vor preleva 2 probe în ziua de prelevare.

În secțiunile de monitoring analizate pentru

î ntocmirea inventarului apelor afectate de poluarea cu substanțe prioritare/prioritar periculoase care s-au inscris în valorile limită stabilite pentru calitatea apei și nu a apărut nici un factor nou de creștere probabilă a concentrațiilor acestor substanțe, programul de monitorizare se realizează conform OM 44/2003.

***

frecvența este cea prevăzută pentru secțiunile din TNJvlN - ape tranzitorii fluviale

Tabel nr. 12

Subsistemul ape tranzitorii fluviale - elemente de calitate și tip de monitoring

Mediu de investii?are

Elemente

Elemente de calitate

nr/an

CBSDL

nr/an

Cl 0

nr/an

CAPM 1

nr/an

Fizico-chimice

4 - inclusiv materii în suspensie 12 - salinitate

SP-MG

1 *

SP-MO

1 *

4 - hidrocarburi petroliere

(examinare vizuala)

Bacteriologie

Fizico-chimice

SP-MG

SP-MO

Biologice

FPL

1 -

inventariere 1/3 ani

Bacteriologie

Ecotoxicologice

SP-MG

1 ***

2 - Ag, As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb,

SP-MO

1 ***

Fizico-chimice

2/an - substanțe organohalogenate (in carnea moluștelor);

nu se specifică -substanțe care afectează gustul moluștelor (examinarea moluștelor prin

degustare) și să xitoxina

Nota: S - supraveghere, O - operațional , I - investigativ, R- referință, CBSD - cea mai bună secțiune disponibilă; IC - intercalibrare, P - potabilizare; ZV - zona vulnerabilă; M - moluște; HS - protecție specii și habitate; CI - convenții internaționale; CAPM - cunoșterea impactului alterarilor presiunilor hidromorfologice asupra apelor.

pentru programul CBSD: frecvența în timpul iernii poate fi redusă în funcție de posibilitătile de acces;

secțiunile au fost delimitate urmând ca la nivelul UE să se stabilească claca ele pot participa

exercițiul de intercalibrare;

numai claca vor fi identificate zone pretabile pentru creșterea și exploatarea moluștelor;

pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiționeaăa dezvoltarea faunei și /sau florei protejate cu frecvența specifică monitoringului de supraveghere sau operațional în funcție de starea corpului de apă ;

pentru programul

CI:

se monitorizeazăcu frecvența stabilită elemente de calitate prevăzute în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte

pentru programul

CAPM:

în cazul secțiunilor noi de monitoring se face o analiză completă pentru elementele fizico-chimice (fara SP-MO).

* -

se va face intâi un screening, clupa care în caz că se gasesc SP în apă se vor face arialize cu frecvența de 12/an

** -

funcție de frecvența prevăzută în TNMN

*** -

acolo unde apar în apă și sedimente și depășesc standardele de calitate (lista I și II)

Tabel nr. 13

Subsistemul

ape tranzitorii lacustre - elemente de calitate și tip de monitoring

Mediu de investigare

Elemente

Elemente de

calitate

nr/an

CBSD 5

Nr/an

nr/an

Cl 0

nr/an

CAPM 1

nr/an

Fizico-chimice

4 -

inclusiv materii în suspensie

12 - salinitate

SP-MG

1 *

SP-MO

1 *

4 - hidrocarburi petroliere

(examinare vizuală)

Fizico-chimice

SP-MG

SP-MO

N (Nt, Pt)

Biologice

FPL

1 -inventariere

1/3 arii

Bacteriologice

Ecotoxicologice

SF-MG

1 **

2 - Ag, As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Fb, Zn

SF-MO

1 **

Fizico-chimice

2/an - substanțe organohalogenate (in carnea moluștelor);

nu se specifică -substanțe care afecteaza gustul moluștelor (examinarea moluștelor prin

degustare) și saxitoxina

Tip de monitoring:

S - supraveghere, O - operațional, I - investigativ, R- referință, CBSD - cea mai bună secțiune disponibilă; IC - intercalibrare, F - potabilizare; ZV - zonă vulnerabilă; M - moluște; HS

protecție specii și habitate; CI - convenții internaționale; CAPM - cunoșterea impactului alterărilor presiunilor hidromorfologice asupra apelor.

pentru programul O:

frecvența de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariției fenomenelor de eutrofizare (mai - septembrie);

pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operațional și este în funcție de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu

stabilit pentru corpul de apă analizat;

pentru programul CBSD: frecvența în timpul iernii poate fi redusă în funcție de posibilitățile de acces;

numai daca sunt identificate zone pretabile pentru creșterea și exploatarea moluștelor;

pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiționează dezvoltarea faunei și /sau florei protejate cu frecvența specifică monitoringului de supraveghere sau operațional în funcție de starea corpului de apă ;

pentru programul CI: se monitorizează cu frecvența stabilită elemente de calitate prevazute în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte

pentru programul CAFM: în cazul secțiunilor noi de monitoring se face o analiză completă pentru elementele fizico-chimice (rară SF-MO).

se face intâi un screening, <lupa care, în caz că se găsesc SF în apă, se fac analize cu frecvența de 12/an

** -

acolo unde apar în apă și sedimente și depășesc standardele de calitate (lista I și II)

Tabel

nr.

Subsistemul ape tranzitorii marine -

elemente de calitate și tip de monitoring

Mediu de investi1?,are

Elemente

Parame trii

nr/an

CBSD

Nr/an

nr/an

CAPM 1

nr/an

Fizico-chimice

4 -

inclusiv materii în suspensie 12 - salinitate

SF-MG

1 *

SF-MO

1 *

4 -

hidrocarburi petroliere (examinare vizuală)

Fizico-chimice

SF-MG

SP-MO

N (Nt, Pt)

Biologice

FPL

11A

1 -inventariere

1/3 ani

Bacteriologice

Ecotoxicologice

SP-MG

1 **

2-Ag, As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn

SP-MO

1 **

Fizico-chimice

2/an - substante organohalogenate (in carnea moluștelor);

nu se specifică -substanțe care afectează

gustul moluștelor (examinarea moluștelor prin degustare) si saxitoxină

Tip de monitoring:

S - supraveghere, O - operațional, I - investigativ, R- referință, CBSD - cea mai bună secțiune disponibilă; IC - intercalibrare, P - potabilizare; ZV - zonă vulnerabilă; M - moluște; HS - protecție specii și habitate; CI - convenții intemțtionale; CAPM - cunoșterea impactului alterarilor hidromorfologice asupra apelor

pentru programul O:

frecvența de monitorizare poate deveni lunară în cazul aparțtiei fenomenelor de eutrofizare (mai - septembrie);

pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operațional și este în funcție de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apă analizat;

pentru programul CBSD: frecvența în timpul iernii poate fi redusă în funcție de posibilitatile de acces;

numai daca sunt identificate zone pretabile pentru creșterea și exploatarea moluștelor;

pentru programul HS: se monitorizeazăelemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiționeaza dezvoltarea faunei și/sau florei protejate cu frecvența specifică monitoringului de supraveghere sau operațional în funcție de starea corpului de apă ;

pentru programul CI: se monitorizează cu frecvența stabilită elemente de calitate prevazute în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte

pentru programul CAPM: în cazul secțiunilor noi de monitoring se face o analiză completă pentru elementele fizico-chimice (fara SP-MO).

se face intâi un screening, <lupa care în caz că se găsesc SP în apă se fac analize cu frecvența de 12/an.

** -

acolo unde apar în apă și sedimente și depășesc standardele de calitate (lista I și II)

Tabel nr. 15

Subsistemul ape costiere - frecvențe anuale pentru mediile de investigare apă și sedimente

Ape tranzi torii

Sectiunea/ profilul

Corpul de apă

Tip program

Mediul de investigare

APĂ

SEDIMENTE

Fizico-chimice

Bacteriologice

SP- MG

SP- MO

SP-MG

SP-MO

N (Nt,Pt)

Tabel nr. 16

Subsistemul ape costiere

grupe de elemente de calitate

și

frecvente de monitoring

Mediu de investigare

Elemente

de calitate

Frecvența minimă conform Legii Apelor 310/2004

Frecvența indicativă

HG201/2002

HG351/2005

Fizico-chimice

4/an și nespecificată (transparență)

4-12-24/an

4/an

12/an - salinitate

4/an - suspensii solide

SO 2

4/an

4-12-24/an

12/an*

4/an

4-12-24/an

SP-MG 2

12/an

nu se specifică

12/an** (lista I și II)

SP-MO 2

12/an

nu se specifică

12/an** (lista I și II)

AP2

nu se specifică

4/an-hidrocarburi (examinare vizuală)

12/an** (I și II)

Fizico-chimice

SP-MGL

nu se specifică

SP-MO 2

nu se specifică

Biologice

FPL 2

2/an

12-24/an la adâncimi

standard

MA2

1/3ani

2 (perioadele de maximum și minimum)-

4/an***

1/3ani

2 (perioadele de maximum și minimum)-

4/an***

ZB 2

1/3ani

4/an

Bacteriologice

4/an

Ecotoxicologice

SP-MG 2

1/an - acolo unde apar în apă

nu se specifică

2/an -Ag, As, Cd, Cr, Cu,

Hg, Ni, Ph, Zn

nu se specifică (lista I)

SP-MO 2

1/an - acolo unde apar în apă

nu se specifică

nu se specifică (lista I)

Fizico-chimice

2/an - substanțe organohalogenate (in carnea moluștelor);

nu se specifică -substanțe care afecteaza gustul moluștelor

(examinarea moluștelor prin degustare) și saxitoxina

1 ,

mediul de investigare: A-apă, S-sedimente, MS-materii în suspensie, B-biota;

2 • Elemente de calitate fizico-chimice: G -generale (temperatura, salinitate-conductivitate, transparența-disc Secchi, turbiditate, culoare), SO - substanțe organice (oxigen dizolvat, saturatie, CCO-11n, CCO-Cr, CBO 5 ), N-nutrienți (azotiți, azotați, amoniu, N total, ortofosfați, P total), AP - alti poluanți specifici (ex: fier, mangan, cloruri, sulfati, cianuri, fluoruri, fenoli, detergenti anionionici activi, hidrocarburi petroliere ,

AOX, etc.), SP-MG - metale grele din HG 351/2005 - substanțele

periculoase din Lista I și Lista II și lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase, SP-MO - micropoluanți organici din HG 351/2005 - substanțele periculoase din Lista I și Lista II și lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase; B - elemente de calitate bacteriologice: coliformi fecali - în carnea moluștelor și lichidul intervalvar.

Elemente de calitate biologice: FPL (fitoplancton)- componența taxonomică (lista și m. specii), densitate (exp/1), biomasă (mg/1); MA (macroalge) și A (angiosperme) - componența taxonomică (lista și m. specii), specii sensibile la impact antropic, densitate (exp/m 2 ); ZB (zoobentos) - componența taxonomică (lista și m. specii), densitate (exp/m 2 ), diversitate (indice diverși tate), specii sensibile la impact antropic.

substanțe prioritare-micropoluanti organici relevanți pentru sedimente și

biota (antracen, difenileteri brominati, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren,

hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă, hexaclorociclohexan, naftalină, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilenă, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin);

* lunar - pentru condiții de conținut redus de oxigen în ziua prelevării probelor. Acolo unde se suspectează variații zilnice semnificative se vor preleva 2 probe în ziua de prelevare.

** în secțiunile de monitorizare analizate pentru intocmirea inventarului apelor afectate de poluarea cu substanțe prioritare/prioritar periculoase care s-au inscris în valorile limită stabilite pentru calitatea apei și nu a apărut nici un factor nou de creștere probabilă a concentrațiilor acestor substanțe, programul de monitorizare se va realiza conform OM 44/2003.

*** Frecvența poate

mai redusă în cazul speciilor cu ciclu de viață mare.

Tabel nr. 17

Subsistemul ape costiere - elemente de calitate și tip de monitoring

Mediu

de inves tigare

Elemente

Elemen tele

nr/an

CBSD 3

nr/an

IC 4

nr/an

HS 6

nr/an

Cl 7

nr/an

CAPM

nr/an

SA 9

nr/an

Fizico-

chimice

4 - inclusiv

materii in

2**

suspensie

12 -

salinitate

SP-MG

SP-MO

2**

hidrocarburi

petroliere

(examinare

vizuală)

Biologice

Fizico-chimice

SF-MG

SF-MO

N (Nt,

Ft)

Biologice

FFL

11A

Bacteriologie

Ecotoxico

logice

SF-MG

l***

2-Ag,

As,

Cd, Cr, Cu,

Hg,

Ni, Fb,

SF-MO

l***

Fizico-chimice

2/an- organohalo genate

(carnea

moluștelor);

nu se specifică - substanțe care afectează gustul moluștelor ( examinarea

moluștelor pnn degustare) si

saxitoxina

Tip de monitoring:

S - supraveghere, O

- operațional, I-

investigativ, R -referință, CBSD - cea mai bună

secțiune

disponibilă; IC-

intercalibrare,

- potabilizare;

ZV - zonă vulnerabilă; M - moluște; HS - protecție specii

și

habitate; CI - convenții internaționale; CAPM - cunoșterea impactului alterărilor hidromorfologice asupra apelor.

pentru programul

frecvența de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariției fenomenelor de eutrofizare

(mai -

septembrie);

pentru programul

monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operațional și

este

în funcție de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apă analizat;

pentru programul CBSD: frecvența în timpul iernii poate fi redusă în funcție de posibilitățile de acces;

se monitorizează elementele de calitate: G -

temperatură,

salinitate, transparența

(Secchi), oxigen

dizolvat, saturație; SO - CB0 5

;

N-

arto-fosfați,

F1ot, amoniu, azotiți,

azotați, N1 0 1;

- Și

04;

numai claca

sunt

identificate zone pretabile pentru creșterea și exploatarea moluștelor;

pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiționează dezvoltarea faunei și/sau florei protejate cu frecvența specifică monitoringului de supraveghere sau operațional în funcție de starea corpului de apă ;

pentru programul CI: se monitorizează cu frecvența stabilită elemente de calitate prevăzute în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte

pentru programul CAPM: în cazul secțiunilor noi de monitoring se face o analiză completă pentru elementele fizico-chimice (rară SP-MO).

parametrii care se monitorizează sunt: G - pH, culoare, transparență; AP - uleiuri minerale, fenoli; B - coliformi fecali, coliformi totali, streptococi fecali.

* -

se face intâi un screening, clupa care în caz că se găsesc SP în apă se fac analize cu frecvența de 12/an.

** -

numai în perioada estivală.

***

acolo unde apar în apă și sedimente și depășesc standardele de calitate (lista I și 11)

Tabel nr.18

Subsistemul

ape subterane - frecvențe anuale pentru mediul de investigare apă

Foraj/izvor

Corpul de apă subte rană

Tip program/frec vența de moni- torizare

Elemente

Cantitative

Calitative

Fizico-chimice

Bacteriolo ice

Observații

(pt.

izv.)

SP- MG

SP- MO

C T

Tabel nr. 19

Elemente de calitate chimice și fizico-chimice de analizat pentru monitoringul de supraveghere al apelor subterane

Anual sau de două ori pe an (monitoring minimal)

1 dată la un ciclu de 6 ani (monitorine complet)

Temperatură

Conductivitate

Potential redox

Oxigen dizolvat

NO3-

HCO3-

NI-¼+

C03 1

NO2-

Cl -

SO4 1

so/-

CaL+

Na+

Mgl+

Ab+

Na+

K+

Oxidabilitate cu Kl\1nO4 la cald în mediu acid

Carbon organic dizolvat (COD)

Turbiditate

CN- ( cianuri totale)

Fier total

Mangan total

Cr total

Duritate totală

SiO2

tricloretilenă

NO3-

tetracloretan

NH4+

cloroform

1,1,1 tricloretan

Ingrediente active din pesticide, inclusiv metaboliții lor relevanti, produșii de degradare și de reacție

Total pesticide

Cr total

CN-

Substanțe organoclorurate:

lindan sau y-HCH

metolaclor,

metazaclor

Substanțe pesticide triazinice:

atrazin

s1mazm

des-etil atrazin

des-etil simazin

terbutilazin

Substituenți ai ureei:

diuron

isoproturon

clortoluron

Compuși organici halogenați volatili (COV):

tetracloretilenă

tricloretilenă sau tricloretenă

cloroform

tetraclorură de carbon

1,1,1

tricloretan

Tabel nr. 20

Tip de analiza

Metode și metodologii standard recomandate

Calitatea apei. Prelevare. Partea 1: Ghid general pentru stabilirea programelor de prelevare

SR EN

25667-1:2002

Calitatea apei. Prelevare. Partea 2: Ghid general pentru tehnicile de prelevare

SR EN 25667-2:2002

Calitatea apei. Prelevare. Partea 3: Ghid pentru conservarea si manipularea probelor de apa

SR EN ISO 5667-3:2004

Calitatea apei. Prelevare. Partea 4: Ghid de prelevare a apelor din lacuri naturale si artificiale

SR ISO 5667-4:2000

Calitatea apei. Prelevare. Partea 6: Ghid pentru prelevarea probelor din râuri si cursuri de apa

SR ISO 5667-6:1997

Calitatea apei. Prelevare. Partea

1 O: Ghid pentru prelevarea apelor uzate

SR ISO 5667-10:1994

Calitatea apei. Prelevare. Partea

11:

Ghid general pentru prelevarea apelor subterane

SR ISO 5667-11:2000

Calitatea apei. Prelevare. Partea 12: Ghid general pentru prelevarea sedimentelor de fund

SR ISO 5667-12:2001

Calitatea apei. Prelevare. Partea 13: Ghid general pentru prelevarea

probelor de namol din canalizari si instalatii de tratare si epurare a apelor uzate

SR EN ISO 5667-13:2000

Ghid pentru asigurarea calitatii conditiilor de mediu a apei la prelevare și manipulare

ISO 5667 -14:1998

Calitatea apei. Prelevare. Partea 16: Ghid general pentru testari biologice ale probelor

SR EN ISO 5667-16:2003

Calitatea apei. Prelevare. Partea 19: Ghid privind prelevarea sedimentelor marine

SR EN ISO 5667-19:2005

Calitatea apei. Metode de prelevare biologica. Ghid pentru prelevarea macro-nevertebratelor bentice cu ciorpacul

SR EN 27828:2000

Calitatea apei. Proiectarea si utilizarea prelevatoarelor cantitative pentru macronevertebratele bentice de pe substraturi pietroase din ape

dulci superficial

SR EN 28265:2001

Calitatea apei. Prelevarea macro-nevertebratelor din ape adânci. Ghid pentru folosirea prelevatoarelor de colonizare, a prelevatoarele

calitative si cantitative

SR EN ISO 9391:2000

Calitatea apei. Prelevare. Partea 5: Ghid pentru prelevarea apei potabile

SR ISO 5667-5:1998

Calitatea apei. Prelevarea probelor de peste cu ajutorul electricitatii

SREN 14011:2003

Ghid standard pentru supravegherea macrofitelor acvatice în lacuri (Varianta în limba engleza)

prEN 15460

Calitatea apei. Examinarea si determinarea culorii

SR EN ISO 7887:2002

Calitatea apei. Determinarea pragului de miros (TON) si a pragului de gust (TFN)

SR EN 1622:2000

Calitatea apei. Determinarea pragului de miros (TON) si a pragului de

gust (TFN)

SR EN 1622:2000

Apa din bazine de înot si din zone naturale amenajate pentru înot.

STAS 12774-89

Determinarea transparentei

Calitatea apei. Determinarea turbiditatii

SR EN ISO 7027:2001

Calitatea apei. Determinarea conductivitatii electrice

SR EN 27888:1997

Calitatea apei. Determinarea alcalinitatii. Partea 1: Determinarea alcalinitatii totale si permanente

Calitatea apei. Determinarea alcalinitatii. Partea 2: Determinarea

alcalinitatii carbonate

SR EN ISO 9963-1:2002

SR EN ISO 9963-2:2002

Calitatea apei. Determinarea pH-ului

SR ISO 10523:1997

Calitatea apei. Determinarea continutului de oxigen dizolvat. Metoda

iodometrica

SR EN 25813:2000

Calitatea apei. Determinarea continutului de oxigen dizolvat. Metoda electrochimica cu sonda

SR EN 25814:1999

Calitatea apei. Determinarea indicelui de permanganat

SR EN ISO 8467:2001

Calitatea apei. Determinarea consumului chimic de oxigen

SR ISO 6060:1996

Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen <lupan zile (CBOn). Partea 1: Metoda prin diluare si însamântare cu aport de aliltiouree

Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen <lupan

zile (CBOn). Partea 2: Metoda pentru probe nediluate

SR EN 1899-1:2003

SR EN 1899-2:2002

Determinarea consumului biochimic de oxigen

(CBOs)

SR ISO 5815/1989 NU EXISTA SR

Determinarea consumului biochimic de oxigen <lupa 5 zile (CBOs)

.Metoda prin diluare și insă mantare

SR ISO 5815

Calitatea apei. Evaluarea

în

mediu apos a biodegradabilitatii aerobe

"ultime" a compusilor organici. Metoda prin analiza consumului biochimic de oxigen (test în fiola închisa)

SR EN ISO 10707:2001

Ape de suprafata, ape subterane si ape uzate. Determinarea reziduului

STAS 9187-84

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea continutului de materii în suspensie, a pierderii la calcinare si a reziduului de calcinare

STAS 6953-81

Calitatea apei. Determinarea continutului de materii în suspensie. Metoda prin filtrare pe filtre de fibra de sticla

SR EN 872:2005

Calitatea apei. Determinarea continutului de produse petroliere. Metoda gravimetrica

Calitatea apei. Determinarea continutului de produse petroliere. Metoda spectrofotometrica

SR 7877-1:1995

SR 7877-2:1995

Calitatea apei. Determinarea substantelor extractabile cu solventi.

Metoda gravimetrica

SR 7587:1996

Calitatea apei. Determinarea continutului de cloruri. Titrare cu azotat de argint utilizând cromatul ca indicator (Metoda Mohr)

SR ISO 9297:2001

Calitatea apei. Determinarea clorului liber si clorului total. Partea 1: Metoda titrimetrica cu N,N-dietilfenilen-1,4-diamina

SR EN ISO 7393-1:2002

Calitatea apei. Determinarea clorului liber si clorului total. Partea 2:

Metoda colorimetrica cu N,N-dietilfenilen-1,4-diamina, destinata controlului de rutina

SR EN ISO 7393-2:2002

Calitatea apei. Determinarea clorului liber si clorului total. Partea 3: Metoda prin titrare iodometrica pentru determinarea clorului total

SR EN ISO 7393-3:2002

Apa potabila. Determinarea clorului rezidual

STAS 6364-78

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea sulfatilor

STAS 8601-70

Calitatea apei. Determinarea continutului de sulfuri. Metoda iodometrica

SR 7510:1997

Calitatea apei. Determinarea sulfurilor dizolvate. Metoda fotometrica, cu albastru de metilen

SR ISO 10530:1997

Calitatea apei. Determinarea continutului de sulfuri usor eliberabile

SR ISO 13358:2000

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea continutului de sulfiti

STAS 7661-89

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea sulfurii de carbon

STAS 8581-70

Calitatea apei. Ghid pentru determinarea carbonului organic total (TOC)

SR ISO 8245:1995

Analiza apei. Linii directoare pentru determinarea carbonului organic total (TOC) si carbonului organic dizolvat (DOC)

SR EN 1484:2001

Calitatea apei. Evaluarea

în

mediu apos a biodegrabilitatii aerobe a compusilor organici. Metoda semi-continua prin namoluri activate

(Metoda SCAS)

SR EN ISO 9887:2002

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea bioxidului de carbon total

STAS 8911-71

Calitatea apei. Evaluarea

în

mediu apos a biodegradabilitatii aerobe "ultime" a compusilor organici. Metoda prin analizarea carbonului

organic dizolvat (COD)

SR EN ISO 7827:2001

Calitatea apei. Determinarea continutului de azot Kjeldahl. Metoda clupa mineralizare cu seleniu

SR EN 25663:2000

Calitatea apei. Determinarea continutului de azot. Mineralizarea

catalitica clupa reducere cu aliaj Devarda

SR ISO 10048:2001

Calitatea apei. Determinarea continutului de azot. Determinarea continutului de azot legat (TNb) clupa oxidare la oxizi de azot

SR EN 12260:2004

Calitatea apei. Determinarea continutului de azotati. Partea 1: Metoda

spectrometrica cu 2,6 dimetil fenol

SR ISO 7890-1:1998

Apa de mare. Determinarea continutului de azotati

STAS 12999-91

Calitatea apei. Determinarea continutului de nitriti. Metoda prin spectrometrie de absorbtie moleculara

SR EN 26777:2002

Apa de mare. Determinarea continutului de azotiti

STAS 12754-89

Calitatea apei. Determinarea continutului de amoniu. Metoda prin distilare si titrare

Calitatea apei. Determinarea continutului de amoniu. Partea 1: Metoda

spectrometrica manuala

SR ISO 5664:2001

SR ISO 7150-1:2001

Calitatea apei. Determinarea azotului amoniacal. Metoda prin analiza în flux (CFA si FIA) si detectie spectrometrica

SR EN ISO 11732:2005

Calitatea apei. Determinarea continutului de amoniu. Metoda prin

distilare si titrare

SR ISO 5664:2001

Calitatea apei. Determinarea continutului de amoniu. Partea 2: Metoda spectrometrica automata

SR ISO 7150-2:2001

Calitatea apei. Determinarea continutului de uree. Metoda

spectrofotometrica cu p-dimetilaminobenzaldehida

SR 13252:1995

Calitatea apei. Determinarea continutului de amoniu. Metoda prin distilare si titrare

Calitatea apei. Determinarea continutului de amoniu. Partea 1: Metoda

spectrometrica manuala

SR ISO 5664:2001

SR ISO 7150-1:2001

Calitatea apei. Determinarea fosforului. Metoda spectrofotometrica cu molibdat de amoniu

SR EN ISO 6878:2005

Calitatea apei. Determinarea continutului unor compusi organici cu azot si fosfor, selectionati. Metoda prin cromatografie în faza gazoasa

SR EN ISO 10695:2002

Calitatea apei. Determinarea agentilor de suprafata. Partea 2: Determinarea agentilor de suprafata neionici folosind reactiv

Dragendotff

SR ISO 7875-2:1996

Calitatea apei. Determinarea agentilor de suprafata anionici prin

masurarea indicelui de albastru de metilen MBAS

SR EN 903:2003

Calitatea apei. Determinarea cianurilor. Partea 1: Determinarea cianurilor totale

Calitatea apei. Determinarea cianurilor. Partea 2: Determinarea cianurilor usor eliberabile

Calitatea apei. Determinarea cianurilor. Partea 3: Determinarea

clorurii de cian

SR ISO 6703-1:1998

SR ISO 6703-2:2000

SR ISO 6703-3:2000

Calitatea apei. Determinarea cianurilor totale si a cianurilor libere prin analiza în flux continuu

SR EN ISO 14403:2003

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea continutului sulfocianuri. Metoda spectrofotometrica cu clorura de fier (III)

SR 13183:1994

Calitatea apei. Determinarea continutului de fenoli monovalenti selectionati. Partea 1: Metoda prin cromatografie în faza gazoasa dupa îmbogatire prin extractie

SR ISO 8165-1:2000

Calitatea apei. Determinarea indicelui de fenol. Metode spectrometrice

cu 4-aminoantipirina clupa distilare

SR ISO 6439:2001

Calitatea apei. Determinarea indicelui de fenol prin analiza în flux (FIA si CFA)

SR EN ISO 14402:2002

Calitatea apei. Determinarea continutului de fluoruri. Partea 1: Metoda cu sonda electrochimica pentru apa potabila si usor poluata

Calitatea apei. Determinarea continutului de fluoruri. Partea 2:

Determinarea continutului de fluoruri anorganice totale clupa digestie si distilare

SR ISO 10359-1:2001

SR ISO 10359-2:2001

Calitatea apei. Determinarea a 33 elemente prin spectrometrie de emisie atomica cu plasma cuplata prin inductie

SR EN ISO 11885:2004

Calitatea apei. Mineralizare pentru determinarea unor elemente din

apa. Partea 1: Mineralizare cu apa regala

SREN ISO 15587-1:2003

Calitatea apei. Mineralizare pentru determinarea unor elemente din apa. Partea 2: Mineralizare cu acid azotic

SR EN ISO 15587-2:2003

Calitatea apei. Determinarea continutului de calciu si magneziu.

Metoda prin spectrometrie de absorbtie atomica

SR EN ISO 7980:2002

Apa potabila. Determinarea continutului de calciu

STAS 3662-90

Apa potabila. Determinarea continutului de potasiu

STAS 3223/1-92

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea sodiului si potasiului

STAS 8295-69

Determinarea conținutului de sodiu si potasiu

ISO 9964 -3 / 93

Calitatea apei. Determinarea continutului de mangan. Metoda spectrometrica cu oxidare a manganului la ionul permanganic Calitatea apei. Determinarea continutului de mangan. Metoda spectrometrica de absorbtie atomica

Calitatea apei. Determinarea continutului de mangan. Metoda

spectrometrica cu formaldoxima

SR 8662-1:1996

SR 8662-2:1996

SR ISO 6333:1996

SR ISO 6333 / 1997(apă

potabila)

Calitatea apei. Determinarea continutului de fier. Metoda spectrometrica cu 1,10 fenantrolina

Calitatea apei. Determinarea continutului de fier. Metoda

spectrometrica de absorbtie atomica

SR ISO 6332:1996

SR 13315:1996

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea aluminiului

STAS 9411-83

Calitatea apei. Determinarea continutului de aluminiu. Metoda spectrometrica cu violet de pirocatechol

SR ISO 10566:2001

Calitatea apei. Determinarea continutului de cadmiu prin spectrometrie de absorbtie atomica

SR EN ISO 5961:2002

Calitatea apei. Determinarea arsenului total. Metoda spectrofotometrica cu dietilditiocarbamat de argint

SR EN 26595:2002

Calitatea apei. Determinarea continutului de arsen. Metoda prin spectrometrie de absorbtie atomica în flacara (tehnica hidrurii)

SR EN ISO 11969:2003

Calitatea apei. Determinarea cromului (VI). Metoda spectrometrica utilizând 1,5-difenilcarbazida

SR ISO 11083:1998

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea continutului de crom

STAS 7884-91

Calitatea apei. Determinarea continutului de crom total. Metoda prin

spectrometrie de absorbtie atomica

SR ISO 9174:1998

Calitatea apei. Determinarea continutului de crom. Metode prin spectrometrie de absorbtie atomica

SR EN 1233:2003

Apa potabila. Determinarea continutului de mercur

STAS 10267-89

Calitatea apei. Determinarea continutului de mercur

SR EN 1483:2003

Calitatea apei. Determinarea continutului de mercur prin spectrometrie de fluorescenta atomica

SR EN 13506:2002

Calitatea apei. Determinarea continutului de mercur. Metode <lupa îmbogatire prin amalgamare

SR EN 12338:2003

Apa potabila. Determinarea continutului de seleniu

STAS 12663-88

Calitatea apei. Determinarea continutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu si plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbtie

atomica în flacara

SR ISO 8288:2001

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea argintului

STAS 8190-68

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea molibdenului

STAS 11422-84

Calitatea apei. Determinarea continutului de borat. Metoda

spectrometrica cu H-azometina

SR ISO 9390:2000

Apa potabila. Determinarea bariului

STAS 10258-75

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea siliciului

STAS 9375-73

Calitatea apei. Determinarea pnn cromatografie 10mca a ionilor dizolvati de Li+, Na+, NH4+, K+, Mn2+, Ca2+, Mg2+, Sr2+ si Ba2+.

Metoda pentru apa si ape uzate

SR EN ISO 14911:2003

Calitatea apei. Determinarea continutului de compusi organici halogenati adsorbabili (AOX)

SR EN ISO 9562:2005

Calitatea apei. Determinarea continutului de benzen si a unor derivati benzenici. Partea 1: Metoda head-space prin cromatografie în faza gazoasa

Calitatea apei. Determinarea continutului de benzen si a unor derivati

benzenici. Partea 2: Metoda prin extractie si cromatografie în faza gazoasa

SR ISO 11423-1:2000

SR ISO 11423-2:2000

Apa potabila. Determinarea continutului de trihalometani

STAS 12997-91

Apa potabila. Determinarea continutului de pesticide triazinice

STAS 12998-91

Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili

policlorurati si clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în faza gazoasa clupa extractie lichid-lichid

SR EN ISO 6468:2000

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea continutului de nitro-etil-

benzen. Metoda cromatografica în faza gazoasa

SR 13208:1994

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea anilinei

STAS 8507-70

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea compusilor

hidroxiaromatici

STAS 8891-71

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea naftalinei

STAS 8562-70

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea benzaldehidei

STAS 8717-70

Calitatea apei. Determinarea continutului de paranitrofenol

SR 13213:1995

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea continutului de acetona

STAS 12875-90

Apa potabila. Determinarea fenil-betanaftilaminei

STAS 11139-78

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea hidrazinei

STAS 8563-70

Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea compusilor

hidroxiaromatici

STAS 8891-71

Calitatea apei. Determinarea epiclorhidrinei

SR EN 14207:2003

Calitatea apei. Determinarea indicelui de hidrocarburi. Partea 2: Metoda prin extractie în solvent si cromatografie în faza gazoasa

SR EN ISO 9377-2:2002

Calitatea apei. Determinarea continutului de hidrocarburi halogenate

foarte volatile. Metode prin cromatografie în faza gazoasa

SR EN ISO 10301:2003

Calitatea apei. Determinarea prin cromatografie în faza gazoasa a unor clorofenoli din apa

SR EN 12673:2002

Calitatea apei. Determinarea continutului de paration, metil-paration si a altor compusi organofosforici din apa prin extractie cu diclorometan

si analiza prin cromatografie în faza gazoasa

SREN 12918:2002

Calitatea apei. Determinarea anumitor erbicide fenoxialcanoice, inclusiv bentazone si hidroxibenzonitrili, prin cromatografie în faza

gazoasa si spectrometrie de masa clupa extractie în faza solida si derivatizare

SR EN ISO 15913:2003

Calitatea apei. Determinarea unor agenti de tratare a plantelor. Metoda prin cromatografie în faza lichida de înalta performanta cu detectie

UV, clupa extractie solid-lichid

SR EN ISO 11369:2004

Calitatea solului. Vocabular. Partea 1: Termeni si definitii referitoare la protectia si poluarea solului

SR ISO 11074-1:1999

Calitatea solului. Vocabular. Partea 2: Termeni si definitii privind

esantionarea

SR ISO 11074-2:2001

Calitatea solului. Extractia microelementelor solubile în apa regala

SR ISO 11466:1999

Site pentru cernere si analiza granulometrica prin cernere. Vocabular

SR ISO 2395:1997

Calitatea solului. Determinarea cadmiului, cromului, cobaltului, cuprului, plumbului, manganului, nichelului si zincului din extracte de sol în apa regala. Metodele prin spectrometrie de absorbtie atomica în

flacara si cu atomizare electrotermica

SR ISO 11047:1999

Calitatea solului. Pretratamentul esantioanelor pentru analizele fizico-

chimice

SR ISO 11464:1998

Calitatea solului. Determinarea pH-ului

SR ISO 10390:1999

Calitatea solului. Determinarea azotului total. Metoda Kjeldahl modificata

SR ISO 11261:2000

Calitatea solului. Determinarea continutului de azot total prin combustie uscata ("analiza elementara")

SR ISO 13878:2000

Calitatea solului. Determinarea carbonului organic prin oxidare sulfocromica

SR ISO 14235:2000

Calitatea solului. Determinarea azotului nitric, azotului amoniacal si azotului solubil total în probe de sol uscate la aer, folosind ca

extractant solutie de clorura de calciu

SR ISO 14255:2000

Spectrometrie de absorbtie moleculara. Vocabular. Generalitati. Aparatura

ISO 6286:1997

Metode de analiza prin spectroscopie. Emisie în flacara, absorbtie

atomica si fluorescenta atomica. Vocabular

ISO 6955:1997

Calitatea apei. Etalonarea si evaluarea metodelor de analiza si estimarea caracteristicilor de performanta. Partea 1: Evaluarea

statistica a functiei liniare de etalonare

ISO 8466-1:1999

Calitatea apei. Etalonarea si evaluarea metodelor de analiza si

estimarea caracteristicilor de performanta. Partea 2: Strategia de etalonare pentru functii de etalonare neliniare de gradul doi

SR ISO 8466-2:1999

Calitatea apei. Aplicarea spectrometriei de masa cu plasma cuplata inductiv (ICP-MS). Partea 2: Determinarea a 62 de elemente

SR EN ISO 17294-2:2005

Apa utilizata pentru laboratoare analitice. Specificatii si metode de analiza

SR EN ISO 3696:2002

Îndrumar Metodologic pentru Urmărirea evoluției Calității Apelor Metoda Pantle-Buck

Pantle Buck modificat - ICIM

2003

Calitatea apei. Clasificarea biologica a râurilor. Partea 1: Ghid pentru interpretarea datelor biologice de calitate obtinute din studierea

macronevertebratelor bentonice

SR EN ISO 8689-1:2003

Calitatea apei. Clasificarea biologica a râurilor. Partea 2: Ghid pentru prezentarea datelor biologice de calitate obtinute din studierea

macronevertebratelor bentonice

SR EN ISO 8689-2:2003

Calitatea apei. Ghid pentru studiul macrofitelor acvatice din ape curgatoare

SR EN 14184:2004

Calitatea apei. Ghid pentru identificarea, numararea si interpretarea probelor de diatomee bentice din ape curgatoare

SR EN 14407:2005

Indrumar Metodologic pentru Supravegherea Evoluției Gradului de Troficitate a Lacurilor

ICIM 1995

Calitatea apei. Masurarea parametrilor biochimici. Determinarea spectrometrica a continutului de clorofila "a"

SR ISO 10260:1996

Apa potabila. Analiza biologica

STAS 6329-90

Apa din bazine de înot si din zone naturale amenajate pentru înot. Determinarea transparentei

STAS 12774-89

Apa pentru irigarea culturilor agricole

STAS 9450-88

Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare

pentru amenajari piscicole

STAS 1343/5-86

Microfitobentos

Instrucțiuni metodologice pentru analiza fitobentosului. Îndrumar Metodologic - ICIM 2003

ICIM 2003

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.